Document UE

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este acela de a oferi cetățenilor un grad ridicat de siguranță într-un spațiu de libertate, securitate și justiție, prin elaborarea mutatis mutandis a unei acțiuni comune în rândul statelor membre în domeniul polițienesc în legătură cu alte cooperări internaționale, astfel cum sunt prevăzute în Titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

La 21 iunie 1999, Consiliul a adoptat o rezoluție privind un manual pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională.

Această rezoluție a fost înlocuită prima dată de Rezoluția Consiliului din 6 decembrie 2001 și, ulterior, de Rezoluția Consiliului din 4 decembrie 2006 privind un manual de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru.

Prezenta rezoluție propune amendamente la manual având în vedere experiența recentă.

Având în vedere experiența din ultimii ani, cum ar fi Cupa Mondială 2006 și Campionatul European din 2008 și evaluarea de către experți a cooperării polițienești internaționale în cadrul acestor turnee, precum și importanta cooperare polițienească cu ocazia meciurilor internaționale și a meciurilor între cluburi disputate în Europa în general, precum și evoluțiile și experiențele comparabile cu privire la alte evenimente sportive de anvergură internațională, manualul anexat la rezoluția menționată din 4 decembrie 2006 a fost revizuit și actualizat.

Modificările incluse în manualul actualizat din anexă nu aduc atingere dispozițiilor naționale în vigoare, în special repartizării competențelor între diferitele servicii și autorități ale statelor membre în cauză, nici competențelor exercitate de către Comisie în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene,

Consiliul solicită statelor membre să continue consolidarea cooperării polițienești în ceea ce privește meciurile de fotbal (și, dacă este cazul, alte evenimente sportive) de anvergură internațională.

În acest scop, manualul actualizat din anexă furnizează exemple de metode de lucru recomandate cu insistență, care ar trebui să fie puse la dispoziția poliției.

Prezenta rezoluție înlocuiește rezoluția Consiliului din 4 decembrie 2006.

ANEXĂ

Manual de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru

INTRODUCERE: PRINCIPII DE BAZĂ

Scopul acestui document este de a consolida siguranța și securitatea la meciurile de fotbal de anvergură internațională, în special optimizarea eficienței cooperării polițienești internaționale.

Dacă este cazul, conținutul acestuia se poate aplica și altor evenimente sportive de anvergură internațională.

Acest conținut nu aduce atingere dispozițiilor naționale în vigoare, în special competențelor și responsabilităților diferitelor agenții din fiecare stat membru.

Cu toate că prezentul document se axează în special pe cooperarea polițienească internațională, având în vedere caracterul multi-agenție al gestionării fotbalului (și a altor evenimente sportive), sunt menționate interacțiunile poliției cu alți parteneri-cheie cum ar fi organizatorul evenimentului.

Cooperarea polițienească internațională și operațiile polițienești privind fotbalul trebuie să se ghideze după principiul legalității și al proporționalității. În apendicele 1 sunt detaliate exemple de bune practici.

În timp ce autoritatea competentă din statul membru organizator este responsabilă de asigurarea siguranței și securității evenimentului, autoritățile din statele participante, învecinate și de tranzit au drept responsabilitate acordarea de sprijin dacă este cazul.

Acest document ar trebui să fie difuzat pe larg și aplicat în fiecare stat membru, în alte țări europene și dincolo de acestea, pentru a micșora riscul pentru siguranță și securitate și pentru a asigura o cooperare polițienească internațională eficientă.

CAPITOLUL 1

Gestionarea informațiilor de către poliție

SECȚIUNEA 1

Anumite criterii care ar putea fi respectate cu privire la gestionarea informațiilor

INTRODUCERE

Efectuarea la timp a schimbului de informații exacte este de maximă importanță în consolidarea siguranței și securității și în prevenirea violenței și dezordinii în legătură cu fotbalul.

În conformitate cu Decizia 2002/348/JAI a Consiliului, fiecare stat membru trebuie să creeze un punct național de informare fotbalistică (PNIF) care să acționeze în calitate de punct de contact unic și central pentru schimbul de informații relevante pentru meciurile de fotbal de anvergură internațională și pentru dezvoltarea cooperării polițienești internaționale în legătură cu meciurile de fotbal.

În cazul în care există un contact direct între poliția organizatoare și poliția vizitatoare, informațiile transmise sunt puse simultan la dispoziția PNIF corespunzătoare. Astfel de contacte nu aduc atingere rolului principal al PNIF în asigurarea calității informațiilor și a unei largi diseminări către alți parteneri și alte autorități relevante.

Relația dintre PNIF și autoritățile naționale competente face obiectul dreptului intern aplicabil.

În conformitate cu Decizia 2002/348/JAI a Consiliului, fiecare stat membru asigură:

capacitatea PNIF de a își îndeplini sarcinile în mod eficient și la un standard satisfăcător;

echiparea PNIF cu instalațiile tehnice necesare pentru îndeplinirea în mod eficient și rapid a sarcinilor sale;

faptul că personalul PNIF este format și echipat pentru a asigura o sursă națională de cunoștințe și competențe referitoare la activitatea poliției în legătură cu fotbalul și aspectele de siguranță și securitate conexe.

PNIF activează pe baza echivalenței.

SARCINI DE ANVERGURĂ INTERNAȚIONALĂ

PNIF sprijină autoritățile naționale competente. Pe baza informațiilor care au fost analizate și evaluate, propunerile sau recomandările necesare vor fi trimise autorităților naționale competente pentru a contribui la dezvoltarea unei politici multi-agenție în domeniul problemelor legate de fotbal.

PNIF sprijină poliția locală cu privire la meciurile de fotbal naționale sau internaționale.

În beneficiul PNIF din alte țări, fiecare PNIF menține o analiză de risc actualizată referitoare la propriile cluburi și la propria echipă națională. Analiza de risc este, în general, comunicată altor PNIF utilizând formularele disponibile pe site-ul de internet al PNIF (www.nfip.eu).

Analizele de risc înseamnă elaborarea unui profil al suporterilor echipelor naționale și de club, inclusiv grupurile de risc și modul cum acestea se raportează la alți suporteri din țară sau din străinătate, inclusiv grupuri ale populației locale și circumstanțele care pot crește riscul potențial (inclusiv interacțiunea cu poliția și stuarzii).

Site-ul de internet al PNIF este un site foarte securizat disponibil pentru uzul exclusiv al PNIF, care conține informații referitoare la meciurile de fotbal de anvergură internațională (de exemplu, prezentarea clubului, rapoarte înainte și după meci).

Fiecare PNIF are acces la bazele de date relevante ale poliției naționale. Schimbul de informații cu caracter personal face obiectul dreptului național și internațional aplicabil, în special Deciziei Consiliului de la Prum sau acordurilor bilaterale sau multilaterale.

Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 – privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 1).

PNIF se asigură că toate informațiile fac obiectul unui control de calitate cu privire la conținut.

PNIF poate, dacă este cazul, să extindă schimbul de informații la alte agenții care își aduc contribuția în domeniul siguranței și securității.

Toate informațiile sunt transmise utilizând formularele corespunzătoare furnizate pe site-ul internet al PNIF.

SCHIMBUL DE INFORMAȚII POLIȚIENEȘTI

Tipuri de informații

Se poate face o distincție între informații cu caracter general și informații cu caracter personal. Termenul eveniment este utilizat pentru a desemna un anumit meci sau turneu de fotbal în toate aspectele sale.

Informații cu caracter general

Informațiile cu caracter general se pot împărți în trei categorii:

informații strategice: informații care definesc evenimentul în toate aspectele sale, cu un accent deosebit asupra riscurilor pentru siguranță și securitate asociate evenimentului;

informații operaționale: informații pertinente pentru realizarea unei analize cu privire la orice risc potențial cu referire la eveniment;

informații tactice: informații pertinente pentru persoana responsabilă la nivel operațional să reacționeze în mod corespunzător pe perioada evenimentului la problemele de siguranță și securitate.

Informații cu caracter personal

În acest context, informațiile cu caracter personal înseamnă informații privind persoanele considerate ca reprezentând un risc potențial pentru siguranța publică în legătură cu evenimentul. Acestea pot include persoane care au provocat în trecut violențe sau dezordine în legătură cu meciurile de fotbal sau au contribuit la acestea.

Secvența cronologică a schimbului de informații

Pot fi distinse trei faze: înainte, pe durata și după eveniment. Nu este necesar ca aceste trei faze să fie întotdeauna strict delimitate.

Sarcinile PNIF din țara organizatoare

Înaintea evenimentului:

La nivel strategic, solicitările de informații sunt transmise PNIF din țara/țările care acordă asistență. Aceste solicitări trebuie să conțină:

o analiză de risc a suporterilor echipei vizitatoare;

alte informații relevante privind siguranța și securitatea evenimentului, de exemplu informații privind călătoria suporterilor și amenințări politice sau de altă natură.

PNIF din țara organizatoare furnizează informații privind legislația aplicabilă și politica autorităților (de exemplu, politica privind alcoolul), organizarea evenimentului și personalul esențial în domeniul siguranței și securității.

Toate informațiile relevante sunt puse la dispoziția altor PNIF implicate și introduse pe site-ul internet al PNIF prin intermediul formularelor corespunzătoare.

La nivel operațional, PNIF din țara/țările care acordă asistență sunt solicitate să asigure la timp informații fiabile privind deplasările suporterilor care prezintă un risc și a celor care nu prezintă un risc, privind echipa participantă (în cazul în care există o amenințare) și vânzările de bilete, împreună cu orice alte informații relevante.

PNIF din țara organizatoare transmite informații către PNIF din țara (țările) care acordă asistență, în special cu privire la integrarea delegației poliției vizitatoare în operațiile polițienești ale țării organizatoare și la informațiile pentru suporterii vizitatori etc.

Pe durata evenimentului

La nivel operațional, PNIF din țara organizatoare poate solicita confirmarea informațiilor furnizate anterior și solicită o analiză de risc actualizată. Solicitarea se transmite printr-un sistem de ofițeri de legătură, dacă a fost instituit un astfel de sistem, și primește răspuns pe aceeași cale.

La nivel tactic, PNIF din țara organizatoare transmite reacții privind precizia informațiilor asigurate.

Informațiile cu caracter general privind întoarcerea suporterilor, inclusiv a celor care au fost expulzați și/sau cărora li s-a refuzat intrarea, sunt de asemenea transmise către PNIF din țara de origine și din țările de tranzit corespunzătoare.

După eveniment

PNIF din țara organizatoare transmite informații (prin intermediul formularelor corespunzătoare de pe site-ul de internet al PNIF) către PNIF care acordă asistență:

cu privire la comportamentul suporterilor, astfel încât analizele de risc să poată fi actualizate de către PNIF din țara/de la clubul al cărei/căror suporteri sunt și/sau unde își au reședința;

privind descrierea oricărui incident. Informațiile privind arestările sau sancțiunile se transmit în conformitate cu dreptul național și internațional;

privind utilitatea operațională a informațiilor pe care le-au furnizat și a sprijinului delegației (delegațiilor) poliției vizitatoare (a se vedea capitolul 2).

Sarcinile PNIF din țara/țările care acordă asistență

Înaintea evenimentului:

PNIF din țara/țările care acordă asistență răspund solicitărilor de informații ale PNIF din țara organizatoare și, din proprie inițiativă, furnizează toate informațiile relevante oricărui alt PNIF implicat.

Pe durata evenimentului

Informațiile furnizate se actualizează iar deplasările și șederea suporterilor se monitorizează. De asemenea, se transmit țării organizatoare și oricărui alt PNIF relevant informații utile privind incidentele legate de eveniment din țara de domiciliu a acestora pe durata meciurilor sau a turneelor.

După eveniment

Pe baza informațiilor furnizate de PNIF din țara organizatoare și de delegația poliției vizitatoare, se actualizează analiza de risc (a se vedea capitolul 2).

Se efectuează o evaluare privind schimbul de informații și activitatea delegației poliției vizitatoare.

SECȚIUNEA 2

Orientări suplimentare privind sarcinile PNIF

La nivel național, PNIF coordonează schimbul de informații privind meciurile de fotbal și, dacă este cazul, coordonează și organizează formarea și activitatea agenților de informații și/sau a detectivilor.

PNIF reprezintă canalul pentru schimbul de informații cu țările din afara UE. În cazul în care aceste țări nu au un PNIF, acestea ar trebui să indice un punct unic central de contact. Detaliile de contact ar trebui să fie transmise celorlalte PNIF și introduse pe site-ul de internet al PNIF.

La nivel național, PNIF are rolul de centru al cunoașterii. În plus față de poliție, funcționarii publici și membrii corpului academic ar putea contribui la rolul PNIF de centru al cunoașterii.

Un PNIF poate deveni parte la un acord formal bilateral cu o terță parte privind schimbul anumitor informații în conformitate cu propria legislație națională. Aceste informații nu pot fi transmise mai departe fără acordul celui care le-a transmis inițial.

În cazul turneelor, PNIF din țara organizatoare comunică cu PNIF din țara/țările care acordă asistență prin intermediul ofițerilor de legătură naționali desemnați, dacă au fost numiți.

Cu ocazia meciurilor individuale, PNIF din țara organizatoare comunică cu PNIF din țara care acordă asistență prin intermediul ofițerilor de legătură desemnați sau al coordonatorului de operații din țară.

În ceea ce privește aspecte cum ar fi combaterea terorismului sau infracționalitatea gravă și criminalitatea organizată, PNIF din țara organizatoare sau agenția de poliție competentă comunică prin rețeaua existentă sau agenții de legătură specializați numiți în acest sens.

În conformitate cu mandatul său legal, Europol poate juca un rol important în sprijinirea autorităților competente din țările care organizează turnee de fotbal internaționale majore prin asigurarea la cerere a informațiilor și a analizelor relevante, precum și a evaluărilor generale ale amenințărilor privind infracționalitatea gravă, criminalitatea organizată și terorismul. Pentru a facilita schimbul de informații, un ofițer de legătură Europol (ELO) poate fi, de asemenea, detașat pe teren pe perioada evenimentului.

A se vedea apendicele 2 pentru detalii privind termenele pentru solicitarea de produse și servicii ale Europol.

În cazul în care există un centru local de informare privind fotbalul, acesta cooperează cu PNIF. Centrul local de informare și PNIF se informează reciproc. Acest flux de informații trebuie ia în considerare informațiile furnizate de delegația poliției vizitatoare.

CAPITOLUL 2

Pregătirea poliției în funcție de evenimente

Delegațiile poliției vizitatoare

Pregătirea eficientă de către poliție a evenimentului în țara organizatoare va fi sprijinită printr-un schimb de informații cuprinzător, în conformitate cu principiile enunțate la capitolul 1 din prezentul manual.

În urma unei strânse consultări cu poliția de care aparține, PNIF organizator ar trebui să invite o delegație a poliției vizitatoare din țările care pot contribui cu o valoare adăugată. Această valoare adăugată ar trebui să fie evaluată având în vedere un număr de factori cum ar fi experiența profesională în gestionarea comportamentului suporterilor vizitatori, inclusiv a suporterilor care prezintă un risc, și capacitatea de a furniza poliției organizatoare informații de natură a micșora riscul pentru ordinea publică.

De asemenea, PNIF organizator poate invita agenți de poliție care doresc să câștige experiență în calitate de membri ai unei delegații a poliției vizitatoare, permițându-le să genereze valoare adăugată la meciurile de fotbal implicând în viitor proprii suporteri.

În conformitate cu Decizia 2002/348/JAI a Consiliului, în cazul unui meci individual de anvergură internațională, invitația formală adresată delegației poliției vizitatoare se transmite prin intermediul PNIF din țara organizatoare, care primește consiliere din partea poliției respective. Având în vedere obiectivele specifice ale cooperării, invitația ar trebui să indice compunerea delegației și să clarifice rolul și responsabilitățile acesteia. Aceasta ar trebui să precizeze, de asemenea, durata prevăzută a delegației poliției vizitatoare în țara organizatoare.

În cazul turneelor internaționale și al meciurilor individuale (la solicitarea oricărui PNIF), invitația formală adresată delegației poliției vizitatoare este emisă de ministerul responsabil din țara organizatoare, cu avizul PNIF din țara organizatoare, și poate face obiectul unui acord interguvernamental.

Dacă o delegație a poliției vizitatoare nu este invitată de PNIF organizator, PNIF din țara de origine a delegației poate să trimită către PNIF organizator, dacă este oportun, în mod proactiv, o propunere de trimitere a unei delegații. Dacă PNIF organizator nu acceptă propunerea, orice delegație a poliției care totuși se deplasează acționează neoficial și în afara domeniului de aplicare a prezentului manual.

Detaliile acordurilor (de exemplu, competențele poliției, echipamente, uniforme etc.) privind delegația poliției vizitatoare se decid prin negocieri între PNIF respective, în urma consultărilor cu poliția locală pentru meciul individual. Dacă nu există un acord guvernamental bilateral, aceste acorduri trebuie să respecte articolul 17 din Decizia 2008/616/JAI a Consiliului și dreptul național aplicabil.

Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 12).

Delegația vizitatoare trebuie să nu depășească numărul convenit cu PNIF organizator și trebuie să respecte acordurile de comandă și control ale poliției organizatoare. În cazul în care aceasta acționează într-un mod care nu respectă dispozițiile acordului, acționează în afara domeniului de aplicare al prezentului manual și a deciziilor aplicabile ale Consiliului și a tratatelor UE.

Invitația detaliată de acordare a sprijinului este convenită între PNIF respective cu mult timp înaintea turneului și/sau a meciului individual, pentru a acorda suficient timp de pregătire delegației poliției vizitatoare. În acest context, o invitație de acordare a sprijinului ar trebui să fie transmisă cât mai curând posibil după anunțarea datei meciului.

În cazul meciurilor individuale de anvergură internațională, delegația poliției vizitatoare va solicita un timp de pregătire de cel puțin 3 săptămâni. Dacă notificarea prealabilă acordă mai puțin de 3 săptămâni înainte de meci (de exemplu, în ultimele etape ale unei competiții europene între cluburi sau datorită unui nivel crescut de risc), invitația se transmite imediat. În cazul turneelor internaționale, delegația poliției vizitatoare solicită un timp de pregătire de cel puțin 16 săptămâni.

Dispoziții financiare

În fiecare caz, țara organizatoare achită cazarea, masa (sau cheltuielile de ședere) și alte facilități puse la dispoziție local, în timp ce țara vizitatoare va achita cheltuielile legate de călătorie și salariile membrilor delegației respectivi. În mod excepțional, PNIF respective pot adopta dispoziții alternative. Aceste dispoziții nu trebuie clarificate în protocolul privind desfășurarea delegațiilor poliției vizitatoare, disponibil pe site-ul de internet al PNIF.

Responsabilitățile poliției organizatoare

Poliția din țara organizatoare asigură membrilor importanți ai delegației poliției vizitatoare oportunitatea de a se familiariza cu organizarea operațiilor poliției din țara organizatoare și/sau orașul desemnat și cu amplasarea stadionului, și de a cunoaște comandantul operațional (comandanții operaționali) din orașul (orașele) desemnat(e) în ziua meciului (zilele meciurilor)

în cazul turneelor internaționale, aceasta ar trebui să aibă loc cu cel puțin o lună înainte de turneu (de exemplu, prin găzduirea unui atelier sau a unor seminarii pentru membrii importanți ai delegațiilor poliției vizitatoare);

în cazul meciurilor individuale de anvergură internațională, aceasta va avea loc într-una din zilele premergătoare meciului.

Însoțirea delegațiilor poliției vizitatoare

Este foarte importantă asigurarea siguranței tuturor membrilor unei delegații a poliției vizitatoare, aceasta reflectându-se în toate evaluările de risc ale poliției organizatoare și vizitatoare cu privire la desfășurarea poliției.

Membrii unei delegații a poliției vizitatoare, în special ofițerul de legătură, coordonatorul de operații și agenții de poliție operaționali (a se vedea în continuare) ar trebui să lucreze împreună cu agenții poliției locale (denumiți și ghizi) care, la rândul lor, ar trebui să asiste agenții de poliție, de preferință cu experiență în operațiile de poliție în legătură cu fotbalul din orașul sau țara lor, inclusiv familiarizarea cu zona desemnată și zonele cu risc potențial.

Ghizii:

trebuie să fie integrați în operația polițienească locală/națională și trebuie să aibă capacitatea de a transmită informații care să permită comandanților poliției operaționale să ia decizii;

trebuie să cunoască organizarea poliției din care fac parte, precum și procesele și structura de comandă a acesteia;

nu sunt însărcinați cu monitorizarea propriilor suporteri care prezintă un risc în timp de sunt desfășurați acompaniind membri ai unei delegații a poliției vizitatoare;

ar trebui să fie bine informați în prealabil privind organizarea operațiilor polițienești, propriile responsabilități și sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească membrii delegației poliției vizitatoare;

vor răspunde de siguranța delegației poliției vizitatoare și vor asigura un canal de comunicare cu poliția organizatoare;

ar trebui să fie desfășurați împreună cu delegația poliției vizitatoare pe durata operației; aceasta va ajuta la dezvoltarea unei relații profesionale eficiente;

lucrează cu delegația poliției vizitatoare într-o limbă comună stabilită în prealabil.

Compunerea și sarcinile delegației poliției vizitatoare

Compunerea delegației poliției vizitatoare îi va permite să sprijine operația polițienească din țara organizatoare, de exemplu prin:

efectuarea și comunicarea către poliția organizatoare a unei analize de risc dinamice permanente (a se vedea apendicele 1);

comunicarea și interacționarea cu suporterii vizitatori;

dacă este permis potrivit legislației țării organizatoare și cu condiția acordului țării organizatoare, colectarea de informații și de probe în numele poliției organizatoare sau pentru propriile scopuri.

În funcție de caracterul exact al sprijinului care trebuie asigurat, compunerea delegației ar putea fi următoarea:

un șef al delegației, care este răspunzător din punct de vedere funcțional și ierarhic de delegația poliției vizitatoare;

un ofițer de legătură (sau mai mulți, cu acordul PNIF respective), care este responsabil în special de schimbul de informații între țara sa și țara organizatoare;

un coordonator de operații, care este responsabil de coordonarea activității agenților de poliție vizitatori;

agenți de poliție operaționali (în haine civile sau uniformă) însărcinați cu urmărirea, legătura cu suporterii, escortarea și alte îndatoriri;

un purtător de cuvânt / ofițer de presă. Șeful delegației poliției vizitatoare poate, dacă consideră oportun, să acționeze în calitate de purtător de cuvânt și/sau să aibă propriul ofițer de presă.

Sarcini principale:

Ofițerul de legătură și/sau coordonatorul de operații

Existența unui ofițer de legătură și/sau a unui coordonator de operații ar trebui să permită un schimb eficient de informații între autoritățile țării vizitatoare și organizatoare în legătură cu un meci individual sau un turneu.

Este posibil ca ambele roluri să fie atribuite aceluiași ofițer. Decizia referitoare la oportunitatea acestui fapt aparține poliției vizitatoare și organizatoare, care trebuie să decidă în comun de la caz la caz înainte de desfășurarea în țara organizatoare.

Ofițerul de legătură / coordonatorul de operații trebuie să aibă, cel puțin:

o bună cunoaștere operativă a prezentului manual;

o înțelegere a proceselor necesare pentru a facilita schimbul internațional de informații;

capacitatea de a își reprezenta țara și rolul în mod eficient în momentul realizării legăturii cu serviciile poliției organizatoare (să fie diplomat, încrezător, independent și capabil să comunice într-o limbă comună hotărâtă în prealabil);

cunoștințe generale ale situației referitoare la violența și dezordinea legate de fotbal în propria țară.

Principalele sarcini ale ofițerului de legătură/coordonatorului de operații pot fi rezumate astfel:

colectarea și transferul de informații/date operative între propria delegație și poliția organizatoare/locală;

asigurarea desfășurării eficiente a propriilor agenți de poliție operaționali (în uniformă sau în haine civile) pentru a juca un rol complet în operația poliției organizatoare la evenimentul respectiv;

asigurarea la timp de consiliere precisă către comandantul poliției organizatoare/locale.

Pe durata turneelor internaționale, este posibil ca ofițerul de legătură să se afle într-un centru unic sau bi-național al poliției de coordonare a informațiilor, în timp ce coordonatorul de operații se poate afla într-un centru local de informații în zona în care se va juca meciul. În cazul meciurilor individuale, acestea se pot afla în PNIF țării organizatoare sau în alt mediu corespunzător.

În cazul meciurilor individuale, ofițerul de legătură/coordonatorul de operații lucrează îndeaproape cu poliția orașului organizator.

Pentru a își îndeplini sarcinile în mod eficient, poliția organizatoare asigură ofițerului de legătură/coordonatorului de operații acces la echipamentele tehnice relevante.

Agenții de poliție operaționali

O desfășurare bine echilibrată a agenților de poliție operaționali, fie în uniformă sau în haine civile (numiți și detectivi), poate:

fi utilizată de poliția organizatoare ca mijloc de interacțiune cu suporterii vizitatori pentru a sprijini gestionarea mulțimilor;

sprijini reducerea anonimității în mulțime a suporterilor care prezintă un risc și a capacității acestora de a instiga și/sau participa la acte de violență sau dezordine fără consecințe ulterioare;

Agenții ar trebui să aibă experiență în operațiile polițienești în legătură cu fotbalul în propria țară.

Aceștia:

vor avea competențele și experiența de a comunica în mod eficient (dacă este cazul) pentru a influența comportamentul suporterilor; și/sau

sunt specializați în comportamentul și în riscurile potențiale reprezentate de proprii suporteri; precum și

pot comunica eficient pe parcursul evenimentului cu comandanții poliției naționale organizatoare, prin intermediul ofițerului de legătură/coordonatorului de operații, informații privind tipul de risc potențial în orice loc și în orice moment.

Membrii delegațiilor poliției vizitatoare ar trebui să poată comunica aspecte pozitive și negative privind echipa/suporterii naționali. Aceasta va permite comandanților poliției naționale organizatoare să ia decizii echilibrate privind nevoia de a interveni sau de a facilita comportamentul legitim al suporterilor.

Este important să se sublinieze că rolul primordial al agenților de poliție operaționali vizitatori este consultativ și nu operațional sau decizional.

Cu acordul țării organizatoare, agenții de poliție operaționali vizitatori pot fi desfășurați pentru a aduna informații/dovezi prin utilizarea de echipamente autorizate în acest scop și care sunt în general utilizate de poliția organizatoare sau pentru desfășurarea de anchete în țara proprie.

CAPITOLUL 3

Cooperarea dintre forțele de poliție pe durata unui eveniment

Valoarea adăugată și asistența pe care delegația de poliție vizitatoare le poate aduce organizării operațiunilor polițienești trebuie utilizate la maxim.

Delegația poliției vizitatoare ar trebui informată cu privire la planul operațional de organizație al poliției organizatoare (inclusiv filozofia privind gestionarea mulțimilor și nivelurile de toleranță comportamentală). Acestea ar trebui integrate pe deplin în operația poliției organizatoare (și ar trebui oferită posibilitatea participării la reuniunile de informare dinainte și după desfășurarea meciurilor).

În ceea ce privește utilizarea limbii, țările vizate ar trebui să facă aranjamente în prealabil.

Poliția organizatoare și delegația poliției vizitatoare își informează PNIF cu privire la evoluțiile operațiunii și transmis PNIF un raport post-meci în termen de 7 zile.

Membrii delegației poliției vizitatoare sunt protejați de accesul la mass-media cu excepția cazului în care se convin aranjamente specifice cu șeful delegației.

Delegația poliției vizitatoare se asigură că acțiunile acesteia nu pun niciodată în pericol în mod nenecesar siguranța altor persoane.

A se vedea articolele 21 și 22 din Decizia Consiliului de la Prum privind răspunderea civilă și penală.

În cazuri urgente (adică atunci când există amenințări imediate la adresa siguranței fizice a persoanei) sau dacă se convine de ambele părți din motive tactice, agentul (agenții) poliției vizitatoare care nu sunt desfășurați în uniformă vor utiliza veste standard de identificare ale poliției vizitatoare, reflectorizante și distincte, conform apendicelui 3. Fiecare agent al poliției vizitatoare își transportă propria vestă.

Poliția țării organizatoare, cu consultarea organizatorilor meciurilor de fotbal, se asigură că delegația poliției vizitatoare are, după caz, acces la stadion și acreditare (nu sunt necesare locuri pe scaune) pentru a-i permite acesteia să-și îndeplinească sarcinile cu eficiență. Stuarzii și personalul de siguranță și securitate ar trebui informați cu privire la aceasta cu ocazia ședințelor de informare înaintea meciului.

Țările care dispun de posibilități legale pentru a-i împiedica pe suporterii care reprezintă un risc să călătorească în străinătate ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a atinge acest obiectiv în mod eficient, informând țara organizatoare în consecință. Fiecare țară ar trebui să ia toate măsurile posibile pentru a-și împiedica cetățenii să participe și/sau să organizeze dezordine publică în altă țară.

Poliția din țara organizatoare ar trebui să încerce să identifice interpreți disponibili pentru limbile vorbite de suporterii din țările vizitatoare. Astfel, poliția vizitatoare nu va avea această sarcină, putându-se concentra pe sarcini operaționale efective. Interpreții ar putea facilita și comunicarea dintre poliția țării organizatoare și delegația poliției vizitatoare.

CAPITOLUL 4

Cooperarea dintre poliție și organizator

SECȚIUNEA 1

Rolul organizatorului

Organizatorii de meciuri de fotbal de anvergură internațională ar trebui să depună toate eforturile pentru a asigura siguranța și gestionarea eficientă a mulțimilor pe stadion, înainte, pe durata și după terminarea meciului, pentru ca poliția să se poată desfășura cât mai eficient posibil.

Coordonarea tuturor părților implicate este esențială unei strategii eficiente de organizare a unor meciuri de fotbal de anvergură internațională. Prin urmare, se recomandă o strânsă cooperare dintre organizator, partenerii privați implicați, autoritățile publice și poliție.

Pentru a minimiza riscurile la adresa siguranței și securității, autoritățile și/sau poliția ar trebui să-i impună organizatorului cerințe minime de îndeplinit pentru a organiza meciuri de fotbal de anvergură internațională. În acest sens, se poate utiliza lista Consiliului Europei (a se vedea capitolul 9).

SECȚIUNEA 2

Cooperarea dintre poliție și organizator

Organizatorul ar trebui să desemneze o persoană responsabilă cu siguranța pe stadion (denumită în general agent de siguranță). Este important ca poliția să stabilească o legătură cu această persoană.

Poliția și organizația responsabilă de siguranța pe stadion ar trebui să colaboreze și să se completeze, fără a afecta responsabilitățile, competențele și sarcinile proprii, stabilite de legislația națională și/sau prevăzute sau specificate într-un acord scris între organizator și poliție.

Cu excepția prevederilor legislației naționale, acest acord ar trebui să prevadă sarcinile care vor fi asumate de organizator și cele care vor fi preluate de poliție, cu sublinierea rolurilor agentului de siguranță și al comandatului de poliție de pe teren, precum și ale personalului de siguranță și agenților de poliție.

Cu excepția prevederilor legislației naționale, acest acord ar trebui să identifice:

cine este responsabil de cordoanele de la intrare și de percheziție;

cine este responsabil de măsurile de monitorizare și gestionare a mișcării mulțimilor și cine ia decizia de a deschide și închide porțile sau a turnichetelor;

tipul de asistență pe care agenții de poliție o acordă personalului însărcinat cu siguranța și/sau viceversa în vederea prevenirii problemelor sau pentru a aborda persoanele care pun probleme;

cine decide că începerea meciului este amânată și în ce condiții (în general organizatorul, din motive de securitate, poluția în cazul dezordinii publice efective sau potențiale);

cine și în ce condiții decide că meciul este abandonat și cine este responsabil de relația cu arbitrul;

condițiile în care poliția preia controlul unei părți a stadionului sau al întregului stadion, procedura relevantă și eventualul transfer al controlului către organizator;

cine controlează și supraveghează evacuarea stadionului și în ce condiții;

cine informează serviciile de urgență privind incidente care presupun sau ar putea presupune prezența acestora;

cine activează procedurile de urgență ale organizatorului.

CAPITOLUL 5

Cooperarea dintre poliție, justiție și organele de urmărire penală

Conținutul acestui capitol ar trebui înțeles în contextul unor variații semnificative de structură și competențe ale organelor de justiție și de urmărire penală din statele membre.

Ar putea exista beneficii uriașe din cooperarea strânsă dintre poliție, justiție și organele de urmărire penală atât în ceea ce privește meciurile individuale cât și turneele.

Cu toate că țara organizatoare are suveranitate și își exercită jurisdicția asupra tuturor infracțiunilor presupuse aferente evenimentului, poliția și celelalte autorități din statele membre și organele competente ale UE (de exemplu Eurojust) răspund de sprijinirea organelor de justiție și urmărire penală din țara organizatoare.

Toate statele membre ar trebui să se asigure că infracțiunile aferente evenimentului pot fi abordate rapid și corespunzător.

Poliția organizatoare și celelalte autorități ar trebui să informeze poliția vizitatoare și suporterii cu privire la legislația internă și/sau procedurile penale, civile sau administrative precum și cu privire la sancțiunile maxime pentru majoritatea infracțiunilor legate de meciuri de fotbal.

Acordurile multilaterale existente privind asistența judiciară ar trebui utilizate pe deplin pentru toate meciurile de fotbal de anvergură internațională, după caz, țara organizatoare putând conveni asupra unor acorduri bilaterale cu orice altă țară pentru asistența judiciară înainte, în timpul și după eveniment.

PNIF din țara/țările care acordă asistență ar trebui să informeze PNIF din țara organizatoare cu privire la:

orice posibilități legale (de exemplu ordine de interzicere a meciurilor de fotbal / interdicția de ieșire) pentru a-i împiedica pe suporterii care reprezintă un risc să participe la eveniment;

posibilitățile care pot fi oferite, conform legislației naționale sau internaționale, delegației poliției vizitatoare și/sau altor agenții competente (de exemplu procurori de legătură vizitatori) în cadrul acordului bilateral dintre țările implicate de a aduna dovezi privind infracțiuni legate de meciurile de fotbal comise de suporterii vizitatori;

infracțiunile comise în țara organizatoare care ar putea fi urmărite penal în țara care acordă sprijinul (la întoarcerea autorului infracțiunii).

Țara organizatoare poate invita alte state să-și trimită procurori/judecători de legătură sau alte organisme cu putere de anchetă cu ocazia evenimentului.

Se recomandă ca autoritatea organizatoare relevantă, conform legislației naționale privind protecția datelor, să asigure delegației poliției vizitatoare și/sau agențiilor competente (de exemplu procurori de legătură vizitatori) informații din registre judiciare sau de grefă și din rapoarte de anchetă ale poliției, inclusiv din caziere, privind cetățenii respectivi.

Alternativ, țara care acordă asistență poate conveni ca procurori/judecători de legătură sau alte organisme cu putere de anchetă disponibile în acel moment să călătorească în țara organizatoare, la cererea acesteia, sau să numească un procuror/judecător de legătură sau alt organisme cu putere de anchetă care să țină legătura cu autoritatea organizatoare.

În sensul legislației naționale, PNIF-urile care acordă asistență vor încerca să răspundă prompt cererilor de informații privind persoanele arestate, cum ar fi detalii privind condamnări anterioare, inclusiv infracțiuni legate de meciurile de fotbal.

Toate costurile privind procurorii/judecătorii de legătură sau alte organisme cu putere de anchetă, trimise în țara organizatoare, fac obiectul unui acord bilateral.

Țara organizatoare asigură mijloacele necesare de comunicare și celelalte facilități pentru procurorii/judecătorii de legătură sau alte organisme cu putere de anchetă care vizitează.

CAPITOLUL 6

Cooperarea dintre poliție și suporteri

Legăturile dintre poliție și grupurile de suporteri la nivel național și local poate avea un impact important asupra minimizarea riscurilor la adresa siguranței și securității la meciurile de fotbal de anvergură internațională. Cu toate acestea, cooperarea poate fi subminată dacă există percepția că reprezentanții suporterilor lucrează în numele poliției prin distribuirea de date cu caracter personal, de exemplu.

Poliția organizatoare și celelalte autorități ar trebui să țină cont de potențialele beneficii asociate inițiativelor organizate de suporteri sau legate de aceștia, cum ar fi ambasade ale fanilor, proiecte ale fanilor și ofițeri de legătură/reprezentanți ai fanilor.

Delegațiile poliției vizitatoare și reprezentanții suporterilor se pot asigura că poliția organizatoare este conștientă de caracterul și cultura suporterilor vizitatori. Această procedură ar trebui avută în vedere în cadrul procesului de evaluare dinamică de risc a poliției organizatoare.

Cooperarea și comunicarea continuă dintre poliție și suporteri pot sta la baza unei atmosfere sigure și prietenoase pentru toți suporterii, și pot facilita un canal de informare pentru diseminarea de informații importante privind transportul, rutele de acces la stadion, legislația aplicabilă și nivelurile de toleranță la comportament. Astfel, s-ar putea asigura un punct de contact și de informare accesibil unde suporterii își pot exprima întrebările.

Urmărirea acestei abordări s-a dovedit a contribui la promovarea autocontrolului în rândul suporterilor și la facilitarea intervenției rapide și adecvate în cazul problemelor sau riscurilor la adresa securității.

CAPITOLUL 7

Comunicarea și strategia mediatică

Strategia de comunicare

Strategiile de comunicare eficiente și transparente sunt importante pentru asigurarea cu succes a siguranței și securității la meciurile de fotbal, turnee și alte evenimente sportive de anvergură internațională.

Agențiile de poliție din țara organizatoare ar trebui, deci, să coopereze cu agențiile guvernamentale și locale, cu autoritățile din domeniul fotbalului/organizatorii, presa și grupurile de suporteri pentru a pregăti și prezenta o strategie complexă de comunicare multi-agenție.

Strategia complexă de comunicare multi-agenție eficientă reprezintă un aspect esențial al oricărei strategii de comunicare în ceea ce privește asigurarea de informații importante tuturor părților, în special suporterilor vizitatori, privind transportul, rutele de acces la stadion, legislația aplicabilă și nivelurile de toleranță la comportament.

Scopul esențial ar trebui să fie sprijinirea unei imagini pozitive a evenimentului în rândul suporterilor locali și străini, al comunităților locale, al publicului larg și al persoanelor care participă la operațiuni de siguranță și securitate. Aceasta ar putea general un mediu prietenos pentru toate părțile implicate și poate juca un rol important prin contribuirea la minimizarea riscurilor la adresa siguranței și a securității.

Strategia mediatică

Strategia poliției (și a celorlalte agenții) ar trebui să vizeze cel puțin:

să ofere informații de o manieră voluntară, deschisă și transparentă;

să ofere informații privind pregătirile în ceea ce privește siguranța și securitatea, de o manieră sigură și pozitivă;

să comunice intenția poliției de a facilita intențiile legitime ale suporterilor;

să identifice în mod clar tipurile de comportament care nu vor fi tolerate;

Poliția ar trebui să coopereze cu agențiile guvernamentale și locale, cu autoritățile din domeniul fotbalului/organizatorii și, după caz, cu grupurile de suporteri pentru a stabili și prezenta o strategie complexă de comunicare multi-agenție care:

promovează în mod voluntar o imagine pozitivă a evenimentului;

asigură cu claritate responsabilitatea agențiilor polițienești și partenere în ceea ce privește rolul comunicării cu presa privind diversele aspecte ce țin de siguranță și securitate (și nu numai);

asigură suficiente date de context și de informare tuturor purtătorilor de cuvânt ai forțelor de poliție și agențiilor partenere (materialul de informare ar trebui actualizat periodic pentru a ține cont de teme recurente sau întrebări și de riscuri emergente sau evenimente);

asigură diseminarea periodică de informații faptice mass-mediei și/sau pe internet, înainte, în timpul și după eveniment;

oferă periodic informări presei/mass-mediei;

ține cont de nevoile/interesele diverselor categorii de jurnaliști/oameni de presă.

CAPITOLUL 8

Reuniunea experților în fotbal din UE

Se recomandă ca fiecare președinție să organizeze o reuniune a experților privind:

recomandările menționate la capitolele 1-7;

noile tendințe/evoluții ale comportamentului suporterilor;

legăturile internaționale dintre grupurile de suporteri;

schimbul de modele de bună practică polițienească;

orice alte aspecte de interes.

Reuniunea experților în fotbal din UE poate mandata subgrupe de experți care să ia în considerare aspecte noi în domeniul securității privind meciurile de fotbal și să facă recomandări.

Președinția raportează Consiliului cu privire la rezultatele reuniunii. Acest raport înlocuiește chestionarul anual privind huliganismul în fotbal conform documentului 8356/01 ENFOPOL 40.

CAPITOLUL 9

Lista documentelor relevante privind siguranța și securitatea la meciurile de fotbal

SECȚIUNEA 1

Lista documentelor adoptate anterior de Consiliul UE

Recomandarea Consiliului din 30 noiembrie 1993 privind responsabilitatea organizatorilor de evenimente sportive

Recomandarea Consiliului din 1 decembrie 1994 privind schimburile directe și informale de informații cu Țările din Europa Centrală și de Est în domeniul evenimentelor sportive internaționale (rețea de persoane de contact)

Recomandarea Consiliului din 1 decembrie 1994 privind schimbul de informații cu ocazia evenimentelor și reuniunilor sportive importante (rețea de persoane de contact)

Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 1996 privind orientări pentru prevenirea și ținerea sub control a dezordinii cauzate de meciurile de fotbal, cu o anexă standard pentru schimbul de informații polițienești privind huliganii (JO C 131, 3.5.1996, p. 1).

Acțiunea comună din 26 mai 1997 referitoare la cooperarea în domeniul ordinii și siguranței publice (JO L 147, 5.6.1997, p. 1).

Rezoluția din 9 iunie 1997 a Consiliului privind prevenirea și ținerea sub control a huliganismului prin schimbul de experiență, interdicția de a intra în stadioane și politica mijloacelor de informare în masă (JO C 193, 24.6.1997, p. 1).

Rezoluția din 21 iunie 1999 a Consiliului privind un manual pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO C 196, 13.7.1999, p. 1).

Rezoluția din 6 decembrie 2001 a Consiliului privind un manual de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru (JO C 22, 24.1.2002, p. 1).

Decizia din 25 aprilie 2002 a Consiliului privind siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO L 121, 8.5.2002, p. 1).

Rezoluția din 17 noiembrie 2003 a Consiliului privind impunerea de către statele membre a unor interdicții de acces la locurile de desfășurare a meciurilor de fotbal de anvergură internațională (JO C 281, 22.11.2003, p. 1).

Rezoluția din 4 decembrie 2006 a Consiliului privind un manual actualizat de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru (JO C 322, 29.12.2006, p. 1-39).

Decizia din 12 iunie 2007 a Consiliului de modificare a Deciziei 2002/348/JAI privind siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO L 155, 15.6.2007, p. 76-77).

SECȚIUNEA 2

Lista documentelor adoptate anterior de Comitetul permanent al Consiliului Europei privind Convenția Europeană referitoare la violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal

Convenția Europeană referitoare la violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal

Recomandarea Rec (1999) 1 privind stuarzii

Recomandarea Rec (1999) 2 privind înlăturarea gardurilor de pe stadioane

Recomandarea Rec (2001) 6 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind prevenirea rasismului, a xenofobiei și a intoleranței rasiale în sport

Recomandarea Rec (1989) 1 privind orientări pentru vânzările de bilete

Recomandarea Rec (2002) 1 privind orientări pentru vânzările de bilete la meciuri internaționale de fotbal

Recomandarea Rec (2003) 1 privind rolul măsurilor sociale și educaționale în prevenirea violenței în sport și manual privind prevenirea violenței în sport

Recomandarea Rec (2008) 1 privind lista măsurilor care trebuie luate de organizatorii evenimentelor sportive profesioniste și de autoritățile publice

Recomandarea Rec (2008) 2 privind utilizarea de stuarzi vizitatori

Recomandarea Rec (2008) 3 privind utilizarea dispozitivelor pirotehnice la evenimente sportive

Recomandarea Rec (2009) 1 privind utilizarea zonelor publice de vizionat la evenimente sportive de mare anvergură

Recomandare privind principiile ospitalității la organizarea evenimentelor sportive (nefinalizată)

capacitatea PNIF de a își îndeplini sarcinile în mod eficient și la un standard satisfăcător;

echiparea PNIF cu instalațiile tehnice necesare pentru îndeplinirea în mod eficient și rapid a sarcinilor sale;

faptul că personalul PNIF este format și echipat pentru a asigura o sursă națională de cunoștințe și competențe referitoare la activitatea poliției în legătură cu fotbalul și aspectele de siguranță și securitate conexe.

informații strategice: informații care definesc evenimentul în toate aspectele sale, cu un accent deosebit asupra riscurilor pentru siguranță și securitate asociate evenimentului;

informații operaționale: informații pertinente pentru realizarea unei analize cu privire la orice risc potențial cu referire la eveniment;

informații tactice: informații pertinente pentru persoana responsabilă la nivel operațional să reacționeze în mod corespunzător pe perioada evenimentului la problemele de siguranță și securitate.

o analiză de risc a suporterilor echipei vizitatoare;

alte informații relevante privind siguranța și securitatea evenimentului, de exemplu informații privind călătoria suporterilor și amenințări politice sau de altă natură.

cu privire la comportamentul suporterilor, astfel încât analizele de risc să poată fi actualizate de către PNIF din țara/de la clubul al cărei/căror suporteri sunt și/sau unde își au reședința;

privind descrierea oricărui incident. Informațiile privind arestările sau sancțiunile se transmit în conformitate cu dreptul național și internațional;

privind utilitatea operațională a informațiilor pe care le-au furnizat și a sprijinului delegației (delegațiilor) poliției vizitatoare (a se vedea capitolul 2).

în cazul turneelor internaționale, aceasta ar trebui să aibă loc cu cel puțin o lună înainte de turneu (de exemplu, prin găzduirea unui atelier sau a unor seminarii pentru membrii importanți ai delegațiilor poliției vizitatoare);

în cazul meciurilor individuale de anvergură internațională, aceasta va avea loc într-una din zilele premergătoare meciului.

trebuie să fie integrați în operația polițienească locală/națională și trebuie să aibă capacitatea de a transmită informații care să permită comandanților poliției operaționale să ia decizii;

trebuie să cunoască organizarea poliției din care fac parte, precum și procesele și structura de comandă a acesteia;

nu sunt însărcinați cu monitorizarea propriilor suporteri care prezintă un risc în timp de sunt desfășurați acompaniind membri ai unei delegații a poliției vizitatoare;

ar trebui să fie bine informați în prealabil privind organizarea operațiilor polițienești, propriile responsabilități și sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească membrii delegației poliției vizitatoare;

vor răspunde de siguranța delegației poliției vizitatoare și vor asigura un canal de comunicare cu poliția organizatoare;

ar trebui să fie desfășurați împreună cu delegația poliției vizitatoare pe durata operației; aceasta va ajuta la dezvoltarea unei relații profesionale eficiente;

lucrează cu delegația poliției vizitatoare într-o limbă comună stabilită în prealabil.

efectuarea și comunicarea către poliția organizatoare a unei analize de risc dinamice permanente (a se vedea apendicele 1);

comunicarea și interacționarea cu suporterii vizitatori;

dacă este permis potrivit legislației țării organizatoare și cu condiția acordului țării organizatoare, colectarea de informații și de probe în numele poliției organizatoare sau pentru propriile scopuri.

un șef al delegației, care este răspunzător din punct de vedere funcțional și ierarhic de delegația poliției vizitatoare;

un ofițer de legătură (sau mai mulți, cu acordul PNIF respective), care este responsabil în special de schimbul de informații între țara sa și țara organizatoare;

un coordonator de operații, care este responsabil de coordonarea activității agenților de poliție vizitatori;

agenți de poliție operaționali (în haine civile sau uniformă) însărcinați cu urmărirea, legătura cu suporterii, escortarea și alte îndatoriri;

un purtător de cuvânt / ofițer de presă. Șeful delegației poliției vizitatoare poate, dacă consideră oportun, să acționeze în calitate de purtător de cuvânt și/sau să aibă propriul ofițer de presă.

o bună cunoaștere operativă a prezentului manual;

o înțelegere a proceselor necesare pentru a facilita schimbul internațional de informații;

capacitatea de a își reprezenta țara și rolul în mod eficient în momentul realizării legăturii cu serviciile poliției organizatoare (să fie diplomat, încrezător, independent și capabil să comunice într-o limbă comună hotărâtă în prealabil);

cunoștințe generale ale situației referitoare la violența și dezordinea legate de fotbal în propria țară.

colectarea și transferul de informații/date operative între propria delegație și poliția organizatoare/locală;

asigurarea desfășurării eficiente a propriilor agenți de poliție operaționali (în uniformă sau în haine civile) pentru a juca un rol complet în operația poliției organizatoare la evenimentul respectiv;

asigurarea la timp de consiliere precisă către comandantul poliției organizatoare/locale.

fi utilizată de poliția organizatoare ca mijloc de interacțiune cu suporterii vizitatori pentru a sprijini gestionarea mulțimilor;

sprijini reducerea anonimității în mulțime a suporterilor care prezintă un risc și a capacității acestora de a instiga și/sau participa la acte de violență sau dezordine fără consecințe ulterioare;

vor avea competențele și experiența de a comunica în mod eficient (dacă este cazul) pentru a influența comportamentul suporterilor; și/sau

sunt specializați în comportamentul și în riscurile potențiale reprezentate de proprii suporteri; precum și

pot comunica eficient pe parcursul evenimentului cu comandanții poliției naționale organizatoare, prin intermediul ofițerului de legătură/coordonatorului de operații, informații privind tipul de risc potențial în orice loc și în orice moment.

cine este responsabil de cordoanele de la intrare și de percheziție;

cine este responsabil de măsurile de monitorizare și gestionare a mișcării mulțimilor și cine ia decizia de a deschide și închide porțile sau a turnichetelor;

tipul de asistență pe care agenții de poliție o acordă personalului însărcinat cu siguranța și/sau viceversa în vederea prevenirii problemelor sau pentru a aborda persoanele care pun probleme;

cine decide că începerea meciului este amânată și în ce condiții (în general organizatorul, din motive de securitate, poluția în cazul dezordinii publice efective sau potențiale);

cine și în ce condiții decide că meciul este abandonat și cine este responsabil de relația cu arbitrul;

condițiile în care poliția preia controlul unei părți a stadionului sau al întregului stadion, procedura relevantă și eventualul transfer al controlului către organizator;

cine controlează și supraveghează evacuarea stadionului și în ce condiții;

cine informează serviciile de urgență privind incidente care presupun sau ar putea presupune prezența acestora;

cine activează procedurile de urgență ale organizatorului.

orice posibilități legale (de exemplu ordine de interzicere a meciurilor de fotbal / interdicția de ieșire) pentru a-i împiedica pe suporterii care reprezintă un risc să participe la eveniment;

posibilitățile care pot fi oferite, conform legislației naționale sau internaționale, delegației poliției vizitatoare și/sau altor agenții competente (de exemplu procurori de legătură vizitatori) în cadrul acordului bilateral dintre țările implicate de a aduna dovezi privind infracțiuni legate de meciurile de fotbal comise de suporterii vizitatori;

infracțiunile comise în țara organizatoare care ar putea fi urmărite penal în țara care acordă sprijinul (la întoarcerea autorului infracțiunii).

să ofere informații de o manieră voluntară, deschisă și transparentă;

să ofere informații privind pregătirile în ceea ce privește siguranța și securitatea, de o manieră sigură și pozitivă;

să comunice intenția poliției de a facilita intențiile legitime ale suporterilor;

să identifice în mod clar tipurile de comportament care nu vor fi tolerate;

promovează în mod voluntar o imagine pozitivă a evenimentului;

asigură cu claritate responsabilitatea agențiilor polițienești și partenere în ceea ce privește rolul comunicării cu presa privind diversele aspecte ce țin de siguranță și securitate (și nu numai);

asigură suficiente date de context și de informare tuturor purtătorilor de cuvânt ai forțelor de poliție și agențiilor partenere (materialul de informare ar trebui actualizat periodic pentru a ține cont de teme recurente sau întrebări și de riscuri emergente sau evenimente);

asigură diseminarea periodică de informații faptice mass-mediei și/sau pe internet, înainte, în timpul și după eveniment;

oferă periodic informări presei/mass-mediei;

ține cont de nevoile/interesele diverselor categorii de jurnaliști/oameni de presă.

recomandările menționate la capitolele 1-7;

noile tendințe/evoluții ale comportamentului suporterilor;

legăturile internaționale dintre grupurile de suporteri;

schimbul de modele de bună practică polițienească;

orice alte aspecte de interes.

Recomandarea Consiliului din 30 noiembrie 1993 privind responsabilitatea organizatorilor de evenimente sportive

Recomandarea Consiliului din 1 decembrie 1994 privind schimburile directe și informale de informații cu Țările din Europa Centrală și de Est în domeniul evenimentelor sportive internaționale (rețea de persoane de contact)

Recomandarea Consiliului din 1 decembrie 1994 privind schimbul de informații cu ocazia evenimentelor și reuniunilor sportive importante (rețea de persoane de contact)

Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 1996 privind orientări pentru prevenirea și ținerea sub control a dezordinii cauzate de meciurile de fotbal, cu o anexă standard pentru schimbul de informații polițienești privind huliganii (JO C 131, 3.5.1996, p. 1).

Acțiunea comună din 26 mai 1997 referitoare la cooperarea în domeniul ordinii și siguranței publice (JO L 147, 5.6.1997, p. 1).

Rezoluția din 9 iunie 1997 a Consiliului privind prevenirea și ținerea sub control a huliganismului prin schimbul de experiență, interdicția de a intra în stadioane și politica mijloacelor de informare în masă (JO C 193, 24.6.1997, p. 1).

Rezoluția din 21 iunie 1999 a Consiliului privind un manual pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO C 196, 13.7.1999, p. 1).

Rezoluția din 6 decembrie 2001 a Consiliului privind un manual de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru (JO C 22, 24.1.2002, p. 1).

Decizia din 25 aprilie 2002 a Consiliului privind siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO L 121, 8.5.2002, p. 1).

Rezoluția din 17 noiembrie 2003 a Consiliului privind impunerea de către statele membre a unor interdicții de acces la locurile de desfășurare a meciurilor de fotbal de anvergură internațională (JO C 281, 22.11.2003, p. 1).

Rezoluția din 4 decembrie 2006 a Consiliului privind un manual actualizat de recomandări pentru cooperarea polițienească internațională și de măsuri pentru prevenirea și ținerea sub control a violenței și dezordinii legate de meciurile de fotbal de anvergură internațională care implică cel puțin un stat membru (JO C 322, 29.12.2006, p. 1-39).

Decizia din 12 iunie 2007 a Consiliului de modificare a Deciziei 2002/348/JAI privind siguranța la meciurile de fotbal de anvergură internațională (JO L 155, 15.6.2007, p. 76-77).

Convenția Europeană referitoare la violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal

Recomandarea Rec (1999) 1 privind stuarzii

Recomandarea Rec (1999) 2 privind înlăturarea gardurilor de pe stadioane

Recomandarea Rec (2001) 6 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind prevenirea rasismului, a xenofobiei și a intoleranței rasiale în sport

Recomandarea Rec (1989) 1 privind orientări pentru vânzările de bilete

Recomandarea Rec (2002) 1 privind orientări pentru vânzările de bilete la meciuri internaționale de fotbal

Recomandarea Rec (2003) 1 privind rolul măsurilor sociale și educaționale în prevenirea violenței în sport și manual privind prevenirea violenței în sport

Recomandarea Rec (2008) 1 privind lista măsurilor care trebuie luate de organizatorii evenimentelor sportive profesioniste și de autoritățile publice

Recomandarea Rec (2008) 2 privind utilizarea de stuarzi vizitatori

Recomandarea Rec (2008) 3 privind utilizarea dispozitivelor pirotehnice la evenimente sportive

Recomandarea Rec (2009) 1 privind utilizarea zonelor publice de vizionat la evenimente sportive de mare anvergură

Recomandare privind principiile ospitalității la organizarea evenimentelor sportive (nefinalizată)

Apendicele 1

Evaluarea dinamică de risc și gestionarea mulțimilor

Având în vedere:

documentul 8241/05 ENFOPOL 40 privind evaluarea dinamică de risc în contextul meciurilor internaționale de fotbal;

documentul 8243/05 ENFOPOL 41 privind performanța tactică a poliției în gestionarea ordinii publice în cazul meciurilor de fotbal de anvergură internațională;

experiența și lecțiile învățate cu ocazia campionatului Euro 2004 și a turneelor ulterioare;

evaluarea filozofiei polițienești, cunoscută sub denumirea de abordare 3D (dialog, de-escaladare și determinare) cu ocazia campionatului Euro 2008;

următoarele considerente ar trebui aplicate în evaluarea riscului privind siguranța și securitatea, înainte, pe parcursul și după finalizarea evenimentului.

Principii-cheie

Înțelegerea actuală a gestionării eficiente a mulțimilor subliniază importanța:

menținerii percepțiilor desfășurării adecvate a forțelor de poliție printre participanți;

evitării utilizării forței împotriva mulțimilor în ansamblu dacă numai o minoritate prezintă risc la adresa ordinii publice;

utilizării unei abordări tactice de impact redus sau graduală în ceea ce privește desfășurarea forțelor de poliție pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a comunica, dialoga și efectua evaluări dinamice de risc.

Facilitare:

abordarea strategică ar trebui să fie preventivă prin intervenție cu impact redus și nu represivă;

este important ca în fiecare etapă a unei operațiuni, strategia și tacticile să țină cont și să faciliteze intențiile suporterilor, dacă acestea sunt pașnice (de exemplu pentru a-și celebra identitatea și cultura, transportul de la și înspre meci în siguranță);

dacă este necesar să se limiteze comportamentul suporterilor, este important să se comunice cu acei suporteri privind acțiunile luate de poliție și mijloacele alternative pe care le aplică aceasta precum și obiectivele legitime care pot fi atinse.

Echilibrul

pe durata oricărui eveniment care presupune o mulțime, nivelul de risc la adresa ordinii publice se poate schimba rapid:

este important să se ajungă la un echilibru proporțional între stilul desfășurării polițienești și nivelul, sursele și natura riscului în momentul interacțiunii dintre poliție și mulțime;

este important ca forțele de poliție să se desfășoare gradual și să-și poată modifica strategia ca reacție la natura și nivelurile riscului care crește sau descrește;

atunci când se ajunge la un echilibru, majoritatea mulțimii poate percepe acțiunile poliției ca fiind adecvate și este mai puțin dispusă să sprijine și să se asocieze acțiunilor celor care caută confruntare;

astfel, pentru a ajuta la scăderea șansei apariției și a dimensiunii incidentelor, este important ca evaluările de risc să fie exacte și tactica poliției să fie informată în orice moment.

Diferențiere

utilizarea nediferențiată a forței poate contribui la escaladarea pe scară largă a nivelurilor dezordinii publice prin interacțiunea dintre aceasta și dinamica mulțimilor;

diferențierea între suporterii care reprezintă realmente un pericol și cei care nu reprezintă un pericol este, prin urmare, un considerent care trebuie avut în vedere la luarea oricărei decizii strategice și tactice legate de gestionarea mulțimilor (și anume pregătire, planificare, informare și practică operațională);

este inadecvat să se acționeze împotriva unei întregi mulțimi care se întâmplă să fie prezentă într-un anumit loc, cu excepția cazului în care persoanele încearcă în mod uniform să provoace dezordine.

Dialog

este important să se comunice proactiv cu suporterii. Acest lucru este realizat cel mai bine de agenții de poliție cu competențe comunicaționale;

accentul se pune pe crearea unei atmosfere prietenoase și pe evitarea unui potențial conflict;

această abordare poate facilita colectarea unor informații de înaltă calitate privind intențiile, perspectivele, preocupările și sensibilitățile suporterilor și a oricăror altor informații privind riscul potențial;

de asemenea, aceasta permite poliției să comunice preocupările privind comportamentul suporterilor, riscurile cu care se poate confrunta și soluții la orice dificultăți care apar.

Modele de bună practică

Înaintea evenimentului

Evaluarea riscului ar trebui să țină seama de:

cultura de bază a grupului de suporteri care fac obiectul anchetei poliției (de exemplu comportament caracteristic, motivații și intenții);

orice factori care pot avea impact asupra riscului, de exemplu activitățile altor grupuri (cum ar fi suporterii echipei adverse și/sau comunitățile locale), sensibilități, istoric și orice alte lucruri care au o semnificație deosebită (date, locuri, forme de acțiune, simboluri);

orice circumstanțe care pot avea impact asupra comportamentului sau riscului reprezentat de suporterii sau grupurile percepute ca reprezentând un risc la adresa ordinii publice.

Ar trebui definite nivelurile de toleranță comportamentală și ar trebui acordată prioritate comunicării acestora organizațiilor suporterilor. Ar trebui avută în vedere încurajarea suporterilor în direcția întrunirii într-un mediu controlat/în siguranță (de exemplu o zonă a fanilor).

Pe baza acestor informații și a datelor legate de meciul programat, ar trebui să se poată prevedea și face distincția între meciuri programate cu risc normal și meciuri programate cu risc sporit la adresa ordinii publice.

Este important să se facă distincția clară între riscurile pentru tipuri specifice de incidente, cum ar fi ordinea publică, siguranța publică, criminalitatea în legătură cu evenimente de masă sau cu terorismul.

Contactul inițial

Având în vedere că nivelul de risc la adresa ordinii publice nu este fix, ci extrem de dinamic, acesta poate crește sau descrește rapid în funcție de circumstanțe. Prin urmare, nivelurile de risc trebuie permanent monitorizate și evaluate cu precizie.

Pentru a realiza acest lucru:

poliția ar trebui să intre in interacțiune interpersonală pozitivă la înalte niveluri cu suporterii (postură neagresivă, zâmbitori, desfășurați în perechi sau în grupuri mici în uniformă standard, dispersați peste tot în mulțimi, răspunzând solicitărilor de fotografii etc.);

atunci când limba nu reprezintă un obstacol, agenții ar trebui să comunice cu suporterii pentru a colecta informații privind comportamentul, intențiile, preocupările, sensibilitățile acestora și orice alte aspecte relevante pentru comportamentul acestora;

unitățile de intervenție (și anume forțele de ordine de tip riot police cu echipament de protecție, vehicule etc.) ar trebui menținute în locuri discrete cu excepția cazului în care situația necesită o intervenție mai fermă.

Acest lucru va ajuta poliția organizatoare să colecteze informații și să ia decizii de comandă în cunoștință de cauză privind desfășurarea tactică pe baza unei evaluări continue/permanente a riscului.

Risc sporit

Atunci când se identifică circumstanțe care reprezintă un risc, este important:

să se comunice persoanelor care reprezintă un risc faptul că provoacă o potențială intervenție polițienească;

atunci când un incident implică suporteri vizitatori, evaluările poliției organizatoare ar trebui validate de către delegația poliției vizitatoare.

În cazul în care măsurile menționate anterior nu rezolvă situația, utilizarea suplimentară a forței de către poliție poate fi necesară. Obiectivul desfășurării poliției în această fază este de a minimaliza riscurile ulterioare și, prin urmare, este esențial ca orice acțiune a poliției să nu ducă la escaladarea tensiunilor (de exemplu utilizarea nediferențiată a forței). Atunci când se identifică orice potențial de creștere a riscului:

este esențial ca informațiile privind persoanele care creează riscul și natura acestuia să fie comunicate în mod clar echipelor de intervenție desfășurate astfel încât orice utilizare a forței să fie orientată corespunzător;

persoanele care nu reprezintă niciun risc ar trebui să poată părăsi vecinătatea și/sau să aibă un anumit timp la dispoziție pentru a impune autocontrolul (self-policing).

Dezescaladare

după ce incidentul este soluționat/incidentele sunt soluționate, nivelurile de control ar trebui să revină la un nivel adecvat.

După eveniment

ar trebui realizată o informare aprofundată, iar orice informații relevante (de exemplu calitatea informațiilor primite înaintea și în timpul evenimentului, comportamentul și gestionarea suporterilor, tactica poliției și aplicarea nivelurilor de toleranță) trebuie consemnate împreună cu PNIF.

documentul 8241/05 ENFOPOL 40 privind evaluarea dinamică de risc în contextul meciurilor internaționale de fotbal;

documentul 8243/05 ENFOPOL 41 privind performanța tactică a poliției în gestionarea ordinii publice în cazul meciurilor de fotbal de anvergură internațională;

experiența și lecțiile învățate cu ocazia campionatului Euro 2004 și a turneelor ulterioare;

evaluarea filozofiei polițienești, cunoscută sub denumirea de abordare 3D (dialog, de-escaladare și determinare) cu ocazia campionatului Euro 2008;

menținerii percepțiilor desfășurării adecvate a forțelor de poliție printre participanți;

evitării utilizării forței împotriva mulțimilor în ansamblu dacă numai o minoritate prezintă risc la adresa ordinii publice;

utilizării unei abordări tactice de impact redus sau graduală în ceea ce privește desfășurarea forțelor de poliție pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a comunica, dialoga și efectua evaluări dinamice de risc.

abordarea strategică ar trebui să fie preventivă prin intervenție cu impact redus și nu represivă;

este important ca în fiecare etapă a unei operațiuni, strategia și tacticile să țină cont și să faciliteze intențiile suporterilor, dacă acestea sunt pașnice (de exemplu pentru a-și celebra identitatea și cultura, transportul de la și înspre meci în siguranță);

dacă este necesar să se limiteze comportamentul suporterilor, este important să se comunice cu acei suporteri privind acțiunile luate de poliție și mijloacele alternative pe care le aplică aceasta precum și obiectivele legitime care pot fi atinse.

pe durata oricărui eveniment care presupune o mulțime, nivelul de risc la adresa ordinii publice se poate schimba rapid:

este important să se ajungă la un echilibru proporțional între stilul desfășurării polițienești și nivelul, sursele și natura riscului în momentul interacțiunii dintre poliție și mulțime;

este important ca forțele de poliție să se desfășoare gradual și să-și poată modifica strategia ca reacție la natura și nivelurile riscului care crește sau descrește;

atunci când se ajunge la un echilibru, majoritatea mulțimii poate percepe acțiunile poliției ca fiind adecvate și este mai puțin dispusă să sprijine și să se asocieze acțiunilor celor care caută confruntare;

astfel, pentru a ajuta la scăderea șansei apariției și a dimensiunii incidentelor, este important ca evaluările de risc să fie exacte și tactica poliției să fie informată în orice moment.

utilizarea nediferențiată a forței poate contribui la escaladarea pe scară largă a nivelurilor dezordinii publice prin interacțiunea dintre aceasta și dinamica mulțimilor;

diferențierea între suporterii care reprezintă realmente un pericol și cei care nu reprezintă un pericol este, prin urmare, un considerent care trebuie avut în vedere la luarea oricărei decizii strategice și tactice legate de gestionarea mulțimilor (și anume pregătire, planificare, informare și practică operațională);

este inadecvat să se acționeze împotriva unei întregi mulțimi care se întâmplă să fie prezentă într-un anumit loc, cu excepția cazului în care persoanele încearcă în mod uniform să provoace dezordine.

este important să se comunice proactiv cu suporterii. Acest lucru este realizat cel mai bine de agenții de poliție cu competențe comunicaționale;

accentul se pune pe crearea unei atmosfere prietenoase și pe evitarea unui potențial conflict;

această abordare poate facilita colectarea unor informații de înaltă calitate privind intențiile, perspectivele, preocupările și sensibilitățile suporterilor și a oricăror altor informații privind riscul potențial;

de asemenea, aceasta permite poliției să comunice preocupările privind comportamentul suporterilor, riscurile cu care se poate confrunta și soluții la orice dificultăți care apar.

cultura de bază a grupului de suporteri care fac obiectul anchetei poliției (de exemplu comportament caracteristic, motivații și intenții);

orice factori care pot avea impact asupra riscului, de exemplu activitățile altor grupuri (cum ar fi suporterii echipei adverse și/sau comunitățile locale), sensibilități, istoric și orice alte lucruri care au o semnificație deosebită (date, locuri, forme de acțiune, simboluri);

orice circumstanțe care pot avea impact asupra comportamentului sau riscului reprezentat de suporterii sau grupurile percepute ca reprezentând un risc la adresa ordinii publice.

poliția ar trebui să intre in interacțiune interpersonală pozitivă la înalte niveluri cu suporterii (postură neagresivă, zâmbitori, desfășurați în perechi sau în grupuri mici în uniformă standard, dispersați peste tot în mulțimi, răspunzând solicitărilor de fotografii etc.);

atunci când limba nu reprezintă un obstacol, agenții ar trebui să comunice cu suporterii pentru a colecta informații privind comportamentul, intențiile, preocupările, sensibilitățile acestora și orice alte aspecte relevante pentru comportamentul acestora;

unitățile de intervenție (și anume forțele de ordine de tip riot police cu echipament de protecție, vehicule etc.) ar trebui menținute în locuri discrete cu excepția cazului în care situația necesită o intervenție mai fermă.

să se comunice persoanelor care reprezintă un risc faptul că provoacă o potențială intervenție polițienească;

atunci când un incident implică suporteri vizitatori, evaluările poliției organizatoare ar trebui validate de către delegația poliției vizitatoare.

este esențial ca informațiile privind persoanele care creează riscul și natura acestuia să fie comunicate în mod clar echipelor de intervenție desfășurate astfel încât orice utilizare a forței să fie orientată corespunzător;

persoanele care nu reprezintă niciun risc ar trebui să poată părăsi vecinătatea și/sau să aibă un anumit timp la dispoziție pentru a impune autocontrolul (self-policing).

după ce incidentul este soluționat/incidentele sunt soluționate, nivelurile de control ar trebui să revină la un nivel adecvat.

ar trebui realizată o informare aprofundată, iar orice informații relevante (de exemplu calitatea informațiilor primite înaintea și în timpul evenimentului, comportamentul și gestionarea suporterilor, tactica poliției și aplicarea nivelurilor de toleranță) trebuie consemnate împreună cu PNIF.

Apendicele 2

Termene pentru solicitarea de produse și servicii ale Europol

Sprijinul acordat de Europol statelor membre – Evenimente sportive internaționale majore (dosar Europol nr. 2570-50r1).

Tabelul 1

Apendicele 3

Caracteristici și exemple ale vestelor de identificare ale poliției

Aceasta este o vestă fără mâneci ușor de îmbrăcat (pe cap)

Culoare: NATO BLUE:

Cod de culoare: Pantone 279C

Marcaje de identificare

Cuvânt unic: POLICE (numai în limba engleză) cu un chenar dreptunghiular - poziționat în centrul vestei, atât pe față cât și pe spate.

Literele POLICE și chenarul: fond Nato Blue.

Atât literele, cât și chenarul vor fi de culoarea argintiu reflectorizant.

Vestă față:

Partea stângă a pieptului (deasupra chenarului POLICE): Drapel național 10 cm × 7 cm - brodat/cusut pe o mânecă de plastic sau în interiorul acesteia.

Partea dreaptă a pieptului (deasupra chenarului POLICE): Simbol UE 8 cm × 8 cm

Sub chenarul POLICE ar trebui să fie o bandă argintie reflectorizantă pe fața vestei cu lățimea de 5 cm.

Vestă spate:

Drapel național deasupra chenarului POLICE: 10 cm × 7 cm.

Sub chenarul POLICE ar trebui să fie o bandă argintie reflectorizantă pe spatele vestei cu lățimea de 5 cm.

Vesta ar trebui să poată fi securizată prin dispozitive de prindere Velcro sau cu capse în ambele părți.

Apendicele 4

Clasificarea suporterilor în fotbal

Definiție pentru un suporter care reprezintă un risc

O persoană, cunoscută sau necunoscută, care poate fi considerată ca reprezentând un risc potențial la adresa ordinii publice sau având un comportament antisocial, planificat sau spontan, în cadrul unui meci de fotbal sau în legătură cu acesta (a se vedea evaluarea dinamică a riscului de mai jos)

Definiție pentru un suporter care nu reprezintă un risc

O persoană, cunoscută sau necunoscută, care poate fi considerată ca nereprezentând niciun risc în ceea ce privește cauza violenței sau dezordinii sau contribuția la una din acestea, planificată sau spontană, în cadrul unui meci de fotbal sau în legătură cu acesta

Tabelul 1

LISTA DE CONTROL PRIVIND SUPORTERII CARE REPREZINTĂ UN RISC