2010/717/UE: Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2010 privind aprobarea, în numele Uniunii Europene, a modificărilor la Convenția asupra viitoarei cooperări multilaterale în zonele de pescuit din Atlanticul de Nord-Vest

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2) coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European,

Convenția asupra viitoarei cooperări multilaterale în zonele de pescuit din Atlanticul de Nord-Vest (denumită în continuare convenția) a fost semnată la Ottawa la 24 octombrie 1978 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1979, instituind Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO).

Comunitatea a aderat la convenție prin Regulamentul (CEE) nr. 3179/78 al Consiliului din 28 decembrie 1978 privind semnarea de către Comunitatea Economică Europeană a Convenției asupra viitoarei cooperări multilaterale în zonele de pescuit din Atlanticul de Nord-Vest.

Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană a înlocuit-o și îi succedă Comunității Europene.

Consiliul general al NAFO a adoptat modificarea la Convenție cu ocazia reuniunilor anuale ale NAFO din 2007 și din 2008 (denumită în continuare modificarea). Modificarea revizuiește numeroase aspecte ale convenției, în primul rând pentru a o alinia la alte convenții regionale și instrumente internaționale mai recente din domeniul pescuitului, precum și cu scopul de a încorpora concepte moderne privind gestionarea pescuitului.

Modificarea propusă ar susține Uniunea Europeană în îndeplinirea obligațiilor internaționale în legătură cu pescuitul sustenabil, precum și în promovarea obiectivelor tratatului.

Modificarea ar trebui să se aprobe,

Prin prezenta, se aprobă în numele Uniunii modificarea Convenției asupra viitoarei cooperări multilaterale în zonele de pescuit din Atlanticul de Nord-Vest (denumită în continuare modificarea).

Textul modificării se atașează prezentei decizii.

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită să efectueze notificarea prevăzută la articolul XXI alineatul (3) din convenție, în temeiul căreia Uniunea își asumă obligații.

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 8 noiembrie 2010.Pentru ConsiliuPreședinteleM. Wathelet

Titlul convenției se modifică după cum urmează:CONVENȚIA PRIVIND COOPERAREA ÎN DOMENIUL PESCUITULUI ÎN ATLANTICUL DE NORD-VEST.

Preambulul convenției se elimină și se înlocuiește cu următorul preambul nou:PĂRȚILE CONTRACTANTE,LUÂND ACT de faptul că statele de coastă din Atlanticul de Nord-Vest au delimitat zone economice exclusive în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 și cu dreptul internațional cutumiar, în limitele cărora exercită drepturile suverane în scopul explorării, exploatării, conservării și gestionării resurselor vii;REAMINTIND dispozițiile relevante ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982, ale Acordului pentru aplicarea prevederilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori din 4 august 1995 și ale Acordului FAO privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă din 24 noiembrie 1993;AVÂND ÎN VEDERE Codul de conduită pentru pescuitul responsabil adoptat în cadrul celei de-a 28-a Sesiuni a Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură din 31 octombrie 1995 și instrumentele conexe adoptate de către Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură;RECUNOSCÂND beneficiile economice și sociale ale utilizării durabile a resurselor halieutice;ÎN DORINȚA de a promova conservarea pe termen lung și utilizarea durabilă a resurselor halieutice din Atlanticul de Nord-Vest;CONȘTIENTE de necesitatea unei cooperări și consultări internaționale cu privire la resursele halieutice în cauză;CONȘTIENTE de faptul că o conservare și gestionare eficientă a resurselor halieutice trebuie să aibă la bază cea mai bună consultanță științifică și cele mai bune metode preventive disponibile;DECISE să aplice gestionării pescuitului în Atlanticul de Nord-Vest o abordare ecosistemică care să includă salvgardarea mediului marin, conservarea biodiversității acestuia, reducerea la minimum a riscurilor privind efectele negative pe termen lung sau ireversibile ale activităților de pescuit și luarea în considerare a relației dintre toate componentele ecosistemului;DECISE, de asemenea, să desfășoare activități de pescuit responsabil și să prevină, să descurajeze și să elimine pescuitul INN,CONVIN CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:.

Articolele I-XXI se elimină și se înlocuiesc cu următoarele noi articole:Articolul ITermenii utilizațiÎn sensul prezentei convenții:Articolul IIObiectivPrezenta convenție își propune să asigure conservarea pe termen lung și utilizarea durabilă a resurselor halieutice din zona convenției și, astfel, să protejeze ecosistemele marine care cuprind resursele în cauză.Articolul IIIPrincipii generaleÎn punerea în aplicare a obiectivului convenției, părțile contractante, individual sau colectiv, după caz:Articolul IVDomeniu de aplicare(1)Prezenta convenție se aplică apelor din Oceanul Atlantic de Nord-Vest situate la nord de 35° 00′ latitudine nordică și la vest de o linie urmând direcția nord de la 35° 00′ latitudine nordică și 42° 00′ longitudine vestică până la 59° 00′ latitudine nordică, apoi direct spre vest până la 44° 00′ longitudine vestică, iar de aici direct spre nord până la coasta Groenlandei și la apele golfului Sfântul Laurențiu, ale strâmtorii Davis și ale golful Baffin, la sud de 78° 10′ latitudine nordică.(2)Zona convenției este împărțită în subzone, diviziuni și subdiviziuni științifice și statistice, ale căror limite sunt menționate în anexa I la prezenta convenție.Articolul VOrganizația(1)Părțile contractante convin să instituie, să mențină și să consolideze Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, denumită în continuare organizația, care îndeplinește atribuțiile menționate în prezenta convenție cu scopul de a atinge obiectivul acesteia.(2)Organizația se compune din:(3)Organizația are personalitate juridică și se bucură, în relațiile ei cu alte organizații internaționale și pe teritoriile părților contractante, de capacitatea juridică necesară îndeplinirii funcțiilor și realizării obiectivelor sale. Privilegiile și imunitățile de care se bucură organizația și angajații săi pe teritoriul unei părți contractante fac obiectul acordului dintre organizație și partea contractantă în cauză, inclusiv, în speță, acordul de stabilire a sediului încheiat între organizație și partea contractantă gazdă.(4)Președintele comisiei are funcția de președinte și de reprezentat principal al organizației.(5)Președintele convoacă reuniunea anuală a organizației la data și locul stabilite de comisie.(6)Sediul organizației se află în orașul Halifax, Noua Scoție, Canada sau în oricare alt loc stabilit de comisie.Articolul VIComisia(1)Fiecare parte contractantă este membră a comisiei, în cadrul căreia își desemnează un reprezentant care poate fi însoțit de supleanți, specialiști și consilieri.(2)Comisia alege un președinte și un vicepreședinte pentru un mandat de doi ani. Aceștia sunt reeligibili, dar nu își pot păstra postul mai mult de patru ani consecutivi. Președintele și vicepreședintele reprezintă părți contractante diferite.(3)Orice parte contractantă poate solicita o ședință extraordinară a comisiei. Această ședință este convocată de președintele comisiei, care hotărăște data și locul.(4)Cu excepția cazurilor în care se dispune altfel, măsurile adoptate de comisie se aplică zonei de reglementare.(5)Comisia:(6)Comisia, în colaborare cu consiliul științific:(7)Comisia poate supune analizei consiliului științific orice chestiune referitoare la baza științifică a deciziilor pe care trebuie să le ia în legătură cu resursele halieutice, impactul activităților de pescuit asupra resurselor vii și protejarea ecosistemului de care aparțin acestea.(8)Aplicând principiile menționate în articolul III, comisia adoptă, în legătură cu zona de reglementare:(9)Comisia adoptă măsuri de instituire a mecanismelor corespunzătoare de cooperare pentru monitorizarea, controlul, supravegherea și punerea în aplicare eficiente a măsurilor de conservare și gestionare adoptate de comisie, inclusiv:(10)Comisia poate adopta măsuri referitoare la aspectele prevăzute la alineatele (8) și (9) privind zonele aflate sub jurisdicția națională a unei părți contractante, cu condiția ca statul de coastă în cauză să solicite acest lucru și să aprobe astfel de măsuri.(11)(12)Măsurile adoptate de comisie pentru alocarea posibilităților de pescuit în zona de reglementare trebuie să țină seama de interesele părților contractante ale căror nave au pescuit în mod tradițional în această zonă, precum și de interesele statelor de coastă relevante. În ceea ce privește alocarea posibilităților de pescuit în zonele Grand Bank și Flemish Cap, comisia trebuie să acorde o atenție deosebită părții contractante ale cărei comunități costiere depind în primul rând de exploatarea stocurilor asociate acestor zone de pescuit și care a depus eforturi considerabile pentru a asigura conservarea acestor stocuri prin măsuri internaționale, în special organizând supravegherea și inspectarea pescuitului internațional practicat în aceste zone de pescuit în cadrul unui program internațional de inspecție reciprocă.(13)Comisia poate elabora proceduri prin care părțile contractante pot lua măsuri, inclusiv măsuri de nediscriminare în materie de comerț, împotriva oricărui stat de pavilion sau entități de pescuit ale cărei nave participă la activități de pescuit care compromit eficacitatea măsurilor de conservare și gestionare adoptate de către comisie. Măsurile comerciale puse în aplicare de către o parte contractantă trebuie să fie compatibile cu obligațiile internaționale ale acesteia.Articolul VIIConsiliul științific(1)Fiecare parte contractantă este membră a consiliului științific, în care își desemnează reprezentanți care pot fi însoțiți, la orice reuniune a acestuia, de supleanți, specialiști și consilieri.(2)Consiliul științific alege un președinte și un vicepreședinte pentru un mandat de doi ani. Aceștia sunt reeligibili, dar nu își pot păstra postul mai mult de patru ani consecutivi.(3)Președintele poate convoca o reuniune extraordinară a consiliului științific la o dată și într-un loc hotărâte de el însuși, din proprie inițiativă, la cererea unui stat costier sau la cererea unei părți contractante, sprijinită de o altă parte contractantă.(4)Consiliul științific adoptă și, la nevoie, modifică regulile aplicabile desfășurării ședințelor și exercitării funcțiilor sale, inclusiv regulamentul de procedură.(5)Consiliul științific poate institui organismele subsidiare pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea funcțiilor sale.(6)Alegerea personalului, adoptarea sau modificarea regulamentului, precum și celelalte aspecte referitoare la organizarea activității sale sunt adoptate cu majoritatea voturilor tuturor părților contractante prezente și care votează afirmativ sau negativ. Fiecare parte contractantă deține un vot. Nu se poate trece la vot fără un cvorum de cel puțin două treimi din părțile contractante.(7)Consiliul științific adoptă regulile privind participarea reprezentanților organizațiilor interguvernamentale, a părților necontractante și a organizațiilor neguvernamentale în calitate de observatori la reuniunile sale. Regulile nu sunt restrictive în mod nejustificat și permit accesul prompt la rapoartele și dosarele consiliului științific.(8)Consiliul științific, în concordanță cu obiectivul și principiile convenției:(9)Consiliul științific poate:(10)Consiliul științific oferă consultanță științifică pentru a răspunde la orice solicitare care vine din partea:(11)Statul de coastă determină, în consultare cu consiliul științific, criteriile de referință aplicabile analizării oricărei chestiuni prezentate consiliului. Criteriile de referință includ, printre altele:(12)Ca regulă generală, consiliul științific furnizează consultanță prin consens. În cazul în care nu se ajunge la un consens, consiliul științific întocmește un raport cu toate opiniile membrilor săi.(13)Toate rapoartele furnizate de consiliul științific sunt publicate de secretariat.Articolul VIIISecretariatul(1)Secretariatul sprijină comisia, consiliul științific și organismele subsidiare în vederea facilitării exercitării funcțiilor acestora.(2)Administratorul-șef al secretariatului este secretarul executiv.(3)Personalul secretariatului este numit de către secretarul executiv în conformitate cu regulile și procedurile adoptate de comisie în consultare cu consiliul științific, după caz.(4)Sub supravegherea comisiei, secretarul executiv are deplină autoritate asupra personalului și în ceea ce privește gestionarea problemelor de personal ale secretariatului și îndeplinește alte îndatoriri și funcții prescrise de către aceasta.Articolul IXBugetul(1)Fiecare parte contractantă își asumă cheltuielile propriei sale delegații la toate reuniunile convocate în temeiul prezentei convenții.(2)Comisia stabilește cotizația anuală a fiecărei părți contractante la bugetul anual în conformitate cu următoarea formulă:Prin capturile nominale menționate anterior se înțeleg capturile înregistrate din resursele halieutice indicate în reglementările financiare adoptate de comisie în conformitate cu alineatul (5) litera (a) din articolul VI.(3)Secretarul executiv notifică fiecărei părți contractante contribuția sa calculată în conformitate cu alineatul (2), iar partea contractantă o plătește organizației cât mai curând posibil după notificare.(4)Contribuțiile se plătesc în moneda țării în care își are sediul organizația.(5)Cu cel puțin 60 de zile înainte de reuniunea anuală, secretarul executiv transmite fiecărei părți contractante bugetul anual preliminar, împreună cu planul contribuțiilor.(6)O parte contractantă care aderă la prezenta convenție în cursul unui exercițiu financiar plătește pentru exercițiul în cauză o parte a contribuției anuale proporțională cu numărul lunilor complete care rămân din exercițiu.(7)Cu excepția cazului în care comisia dispune altfel, o parte contractantă care nu și-a plătit integral contribuția timp de doi ani consecutivi este privată de dreptul de a vota și de a prezenta obiecții până în momentul în care își îndeplinește obligațiile financiare față de organizație.(8)Operațiunile financiare ale organizației sunt verificate anual de către auditori externi, selectați de către comisie.Articolul XObligațiile părților contractante(1)Fiecare parte contractantă:(2)Fiecare parte contractantă aparținând statului de coastă transmite periodic comisiei o descriere a acțiunilor sale, inclusiv a acțiunilor de punere în aplicare întreprinse în vederea conservării și gestionării stocurilor transzonale din apele aflate sub jurisdicția sa în interiorul zonei convenției.Articolul XIObligațiile statelor de pavilion(1)Fiecare parte contractantă se asigură că navele de pescuit autorizate să arboreze pavilionul său:(2)Fiecare parte contractantă:(3)Măsurile întreprinse în vederea garantării respectării dispozițiilor relevante sau sancțiunile aplicate în temeiul alineatului (2) litera (e) sunt suficient de severe pentru a garanta alinierea la acestea, descurajând eventualele încălcări și deposedându-i pe autorii încălcării de beneficiile rezultate de pe urma activităților ilegale desfășurate de aceștia.Articolul XIIObligațiile statelor port(1)Acțiunile întreprinse de un stat port parte contractantă în temeiul prezentei convenții țin pe deplin seama de drepturile și obligațiile acestuia în temeiul dreptului internațional de a promova eficiența măsurilor de conservare și gestionare adoptate de comisie.(2)Fiecare stat port parte contractantă pune în aplicare măsurile privind inspecțiile portuare adoptate de comisie.(3)Nicio dispoziție a prezentului articol nu aduce atingere exercitării suveranității părților contractante asupra porturilor de pe teritoriul lor.Articolul XIIILuarea deciziilor de către comisie(1)Ca regulă generală, în comisie deciziile se iau prin consens. În sensul prezentului articol, prin consens se înțelege absența oricărei obiecții formale în momentul luării deciziilor.(2)În cazul în care președintele consideră că au fost epuizate toate eforturile de a se ajunge la un consens, deciziile comisiei, cu excepția cazului în care se prevede altfel, sunt adoptate cu o majoritate de două treimi a părților contractante prezente și care votează afirmativ sau negativ, cu condiția de a nu se putea trece la vot fără un cvorum de cel puțin două treimi din părțile contractante. Fiecare parte contractantă deține un vot.Articolul XIVPunerea în aplicare a deciziilor comisiei(1)Fiecare măsură adoptată de comisie în conformitate cu articolul VI alineatele (8) și (9) obligă fiecare parte contractantă astfel:(2)În cazul în care o parte contractantă prezintă secretarului executiv o obiecție la o măsură în termen de 60 de zile de la data transmiterii specificată în temeiul alineatului (1) litera (a), orice altă parte contractantă poate să prezinte, în același mod, o obiecție fie înaintea expirării perioadei suplimentare de 20 de zile, fie în termen de 15 zile de la data transmiterii, specificată în notificarea către părțile contractante a oricărei obiecții prezentate în cursul perioadei suplimentare menționate de 20 de zile, ținându-se seama de data de expirare cea mai tardivă. Măsura devine atunci executorie pentru toate părțile contractante, cu excepția celor care au prezentat o obiecție. Cu toate acestea, în cazul în care la sfârșitul perioadei sau perioadelor de prelungire în cauză au fost prezentate și menținute obiecții de către o majoritate a părților contractante, măsura nu devine executorie, decât dacă o parte sau toate părțile contractante decid între ele să fie obligate de măsură la o dată convenită.(3)Orice parte contractantă care a prezentat o obiecție poate să o retragă oricând, măsura devenind astfel de îndată executorie pentru aceasta.(4)(5)Orice parte contractantă care a prezentat o obiecție la o măsură în temeiul alineatului (2) sau care a notificat intenția sa de a nu se mai considera obligată de măsura respectivă în temeiul alineatului (4) furnizează, în același timp, o explicație cu privire la motivele care au determinat-o să ia o astfel de decizie. În explicație se specifică dacă partea contractantă în cauză consideră că măsura nu este conformă cu dispozițiile prezentei convenții sau dacă aceasta o discriminează în mod nejustificat într-o formă sau alta. De asemenea, explicația include o declarație a acțiunilor pe care partea contractantă intenționează să le întreprindă în urma obiecției sau a notificării, inclusiv o descriere a măsurilor alternative care au fost sau sunt pe cale de a fi luate în vederea conservării și gestionării resurselor halieutice relevante în conformitate cu obiectivul prezentei convenții.(6)Secretarul executiv notifică imediat fiecărei părți contractante:(7)Orice parte contractantă care invocă procedura menționată la alineatul (2), (4) sau (5) poate în același timp înainta cazul unui grup ad hoc. Anexa II se aplică mutatis mutandis.(8)În cazul în care una dintre părțile contractante nu înaintează cazul grupului ad hoc în temeiul alineatului (7), comisia decide prin vot simplu majoritar dacă să supună sau nu unor astfel de proceduri explicația părții contractante întocmită în temeiul alineatului (5). În cazul în care comisia decide să supună cazul unor astfel de proceduri, anexa II se aplică mutatis mutandis.(9)În cazul în care, în temeiul alineatului (8), comisia decide să nu supună cazul procedurilor grupului ad hoc, orice parte contractantă poate solicita reuniunea comisiei în vederea revizuirii măsurii adoptate de către aceasta și a explicației întocmite în temeiul alineatului (5).(10)Un grup ad hoc constituit în temeiul alineatului (7) sau (8) revizuiește explicația întocmită în temeiul alineatului (5) și măsura la care se referă aceasta și face recomandări comisiei privind:(11)În termen de 30 de zile de la încheierea procedurilor grupului ad hoc desfășurate în temeiul prezentului articol, comisia se reunește pentru a lua în considerare recomandările grupului ad hoc.(12)În cazul în care procedurile menționate la alineatele (7)-(11) au fost încheiate, orice parte contractantă poate invoca procedurile de soluționare a litigiilor menționate la articolul XV.Articolul XVSoluționarea litigiilor(1)Părțile contractante cooperează în vederea prevenirii litigiilor.(2)În cazul în care există un litigiu între două sau mai multe părți contractante cu privire la interpretarea sau punerea în aplicare a prezentei convenții, inclusiv explicația menționată la articolul XIV alineatul (5), orice acțiuni întreprinse de către o parte contractantă în urma înaintării unei obiecții în temeiul articolului XIV alineatul (2) sau orice notificare formulată în temeiul articolului XIV alineatul (4), părțile contractante în cauză, denumite în continuare părțile contractante aflate în litigiu, caută să soluționeze neînțelegerea prin negociere, anchetă, mediere, conciliere, arbitraj, soluționare judiciară, proceduri ad hoc sau prin oricare alte modalități amiabile la alegere.(3)În cazul în care litigiul privește interpretarea sau punerea în aplicare a unei măsuri adoptate de comisie în conformitate cu articolul VI alineatele (8) și (9) sau alte chestiuni aferente, inclusiv explicația menționată la articolul XIV alineatul (5), orice acțiuni întreprinse de către o parte contractantă aflată în litigiu în urma înaintării unei obiecții în temeiul articolului XIV alineatul (2) sau orice notificare formulată în temeiul articolului XIV alineatul (4), părțile contractante aflate în litigiu pot înainta disputa grupului ad hoc, în vederea consultării acestuia, în temeiul anexei II.(4)În cazul în care litigiul a fost înaintat grupului ad hoc, aceasta se reunește cu partea contractantă aflată în litigiu în cel mai scurt termen posibil în vederea soluționării rapide a disputei. Grupul ad hoc prezintă părților contractante aflate în litigiu un raport, în timp ce secretarul executiv informează celelalte părți contractante. Raportul include toate recomandările pe care grupul ad hoc le consideră relevante pentru soluționarea litigiului.(5)În cazul în care părțile contractante aflate în litigiu acceptă recomandările grupului ad hoc, acestea notifică, în termen de 14 zile de la primirea raportului, tuturor celorlalte părți contractante, prin intermediul secretarului executiv, acțiunile pe care urmează să le întreprindă în vederea punerii în aplicare a recomandărilor. Din acest moment, recomandările grupului ad hoc pot fi supuse deciziilor comisiei în conformitate cu procedurile corespunzătoare.(6)În cazul în care nu s-a ajuns la un acord în urma recomandărilor propuse de grupul ad hoc, orice parte contractantă aflată în litigiu este liberă să înainteze disputa procedurilor obligatorii care antrenează decizii executorii în conformitate cu partea XV secțiunea 2 din Convenția din 1982 sau cu partea VIII din Acordul din 1995.(7)În cazul în care părțile contractante aflate în litigiu au convenit să înainteze disputa grupului ad hoc, acestea pot, în același timp, decide să aplice în mod provizoriu măsura care face obiectul litigiului adoptată de comisie până la prezentarea raportului de către grupul ad hoc, în afara cazului în care au soluționat litigiul respectiv prin alte modalități.(8)În cazul în care părțile contractante aflate în litigiu nu reușesc să se pună de acord cu privire la modalitățile amiabile de soluționare a disputei, menționate la alineatul (2), sau dacă acestea nu pot ajunge la o înțelegere, litigiul este supus, la solicitarea uneia dintre ele, procedurilor obligatorii care antrenează o decizie executorie în conformitate cu partea XV secțiunea 2 din Convenția din 1982 sau cu partea VIII din Acordul din 1995.(9)În cazul în care se recurge la procedurile obligatorii care antrenează decizii executorii, părțile contractante aflate în litigiu aplică în mod provizoriu, cu excepția situației în care părțile convin altfel, orice recomandare a grupului ad hoc în temeiul alineatului (4) sau, după caz, în temeiul articolului XIV alineatul (10). Acestea continuă să pună în aplicare astfel de măsuri provizorii sau orice alte înțelegeri cu efect echivalent convenite între ele până în momentul în care o instanță sau un tribunal cu drept de jurisdicție asupra litigiului prescrie măsuri provizorii sau pronunță o hotărâre sau până la data expirării măsurii în cauză.(10)Dispozițiile de notificare menționate la alineatul (5) se aplică mutatis mutandis cu privire la măsurile provizorii aplicate în conformitate cu alineatul (7) sau prescrise în conformitate cu alineatul (9) sau cu privire la oricare altă hotărâre a unei instanțe sau tribunal în fața căruia a fost înaintat litigiul în cauză.(11)O instanță, un tribunal sau un grup ad hoc căruia i-a fost înaintat litigiul în temeiul prezentului articol aplică dispozițiile corespunzătoare ale prezentei convenții, ale Convenției din 1982, ale Acordului din 1995, standardele general acceptate cu privire la conservarea și gestionarea resurselor vii și alte norme de drept internațional compatibile cu prezenta convenție în vederea atingerii obiectivului convenției.(12)Nimic din conținutul prezentei convenții nu se utilizează și nu se interpretează pentru a împiedica o parte contractantă aflată în litigiu, în calitate de stat care ia parte la Convenția din 1982, să înainteze disputa procedurilor obligatorii care antrenează decizii executorii împotriva unui alt stat care ia parte la convenție în temeiul părții XV secțiunea 2 din Convenția din 1982 sau, în calitate de stat care ia parte la Acordul din 1995, să înainteze disputa procedurilor obligatorii care antrenează decizii executorii împotriva unui alt stat care ia parte la convenție în temeiul articolului 30 din Acordul din 1995.Articolul XVICooperarea cu părțile necontractante(1)În cazul în care o navă care are dreptul să arboreze pavilionul unei părți necontractante se angajează în activități de pescuit în zona de reglementare, comisia solicită statului de pavilion să coopereze în totalitate cu organizația fie transformându-se în parte contractantă, fie acceptând să pună în aplicare măsurile de conservare și gestionare adoptate de aceasta.(2)Părțile contractante:Articolul XVIICooperarea cu alte organizațiiOrganizația:Articolul XVIIIRevizuireComisia revizuiește și evaluează în mod periodic măsura în care dispozițiile prezentei convenții sunt adecvate și propune, dacă este necesar, mijloacele de consolidare a conținutului și metodele de punere în aplicare a dispozițiilor pentru a soluționa cât mai eficient orice probleme privind atingerea obiectivului prezentei convenții.Articolul XIXAnexeAnexele fac parte integrantă din prezenta convenție și, în absența unei dispoziții contrare exprese, trimiterile la prezenta convenție se interpretează ca trimiteri și la anexele acesteia.Articolul XXBună-credință și abuz de dreptPărțile contractante îndeplinesc cu bună-credință obligațiile asumate în cadrul prezentei convenții și își exercită drepturile recunoscute în prezenta convenție într-un mod care să nu constituie un abuz de drept.Articolul XXIRelația cu alte acorduri(1)Prezenta convenție nu afectează drepturile și obligațiile părților contractante care rezultă din alte acorduri compatibile cu prezenta convenție și care nu aduc atingere exercitării drepturilor de care beneficiază părțile contractante sau obligațiilor care le revin în temeiul prezentei convenții.(2)Nicio dispoziție din prezenta convenție nu aduce atingere drepturilor, jurisdicției și obligațiilor părților contractante în temeiul Convenției din 1982 sau al Acordului din 1995. Prezenta convenție este interpretată și se aplică în contextul Convenției din 1982 și al Acordului din 1995 și în conformitate cu acestea.Articolul XXIIModificări ale convenției(1)Orice parte contractantă poate propune modificări ale prezentei convenții pe care comisia le ia în considerare și cărora le dă curs la reuniunea sa anuală sau în cadrul unei reuniuni speciale. Orice modificare propusă se transmite secretarului executiv cu cel puțin 90 de zile înainte de reuniunea la care modificarea va fi discutată, iar secretarul executiv transmite de îndată propunerea părților contractante.(2)Pentru adoptarea modificării propuse este necesară o majoritate de trei pătrimi din voturile tuturor părților contractante. Textul oricărei modificări propuse adoptate în acest fel se transmite de către depozitar fiecărei părți contractante.(3)O modificare intră în vigoare pentru toate părțile contractante în termen de 120 de zile de la data notificării de către depozitar a primirii notificării scrise de aprobare de către trei pătrimi din totalul părților contractante, cu excepția cazului în care oricare altă parte contractantă îi notifică depozitarului, în termen de 90 de zile de la data notificării de către depozitar a primirii, faptul că are obiecții la modificarea respectivă, situație în care modificarea nu intră în vigoare pentru nicio parte contractantă. O parte contractantă care a formulat o obiecție împotriva unei modificări o poate retrage în orice moment. În cazul în care sunt retrase toate obiecțiile împotriva unei modificări adoptate cu trei pătrimi din voturile părților contractante, modificarea intră în vigoare pentru toate părțile contractante după 120 de zile de la data notificării de către depozitar a primirii ultimei retrageri.(4)Se consideră că orice parte care devine parte contractantă la prezenta convenție după adoptarea unei modificări în temeiul alineatului (2) a aprobat modificarea în cauză.(5)Depozitarul notifică de îndată tuturor părților contractante primirea notificărilor de aprobare a modificărilor, primirea notificării de formulare sau de retragere a obiecțiilor, precum și intrarea în vigoare a modificărilor.(6)Fără a aduce atingere alineatelor (1)-(5), comisia poate, prin votul unei majorități de două treimi din totalul părților contractante:

Articolul XXII se renumerotează, devenind articolul XXIII.

Articolul XXIII se elimină.

Articolele XXIV și XXV se elimină și se înlocuiesc cu următoarele:Articolul XXIVDenunțare(1)O parte contractantă poate denunța prezenta convenție prin informarea în scris a depozitarului la data de 30 iunie a fiecărui an sau înainte de aceasta. Denunțarea intră în vigoare la data de 31 decembrie a aceluiași an. Depozitarul informează de îndată toate celelalte părți contractante.(2)De asemenea, oricare altă parte contractantă poate denunța convenția prin notificarea în scris a depozitarului, în termen de cel mult 30 de zile de la data notificării în temeiul alineatului (1), cu efect de la data de 31 decembrie a aceluiași an. Depozitarul informează de îndată toate celelalte părți contractante.Articolul XXVÎnregistrare(1)Originalul prezentei convenții este depozitat la Guvernul Canadei, care transmite copii certificate ale acesteia tuturor semnatarilor și tuturor părților contractante.(2)Depozitarul înregistrează prezenta convenție, împreună cu orice modificare a acesteia, la secretariatul Organizației Națiunilor Unite.

Anexele I-II se elimină.

Anexa III se elimină și se înlocuiește cu următoarele două anexe:

Anexa I la Convenție

Subzone, diviziuni și subdiviziuni științifice și statistice

Subzonele, diviziunile și subdiviziunile științifice și statistice prevăzute la articolul IV din prezenta convenție sunt următoarele:

Subzona 0

Partea zonei convenției delimitată la sud de o linie trasată drept spre est dintr-un punct situat la 61° 00′ latitudine nordică și 65° 00′ longitudine vestică până la un punct situat la 61° 00′ latitudine nordică și 59° 00′ longitudine vestică; de aici, în direcția sud-est, de-a lungul unei curbe rombice, până la un punct situat la 60° 12′ latitudine nordică și 57° 13′ longitudine vestică; această zonă este delimitată apoi la est de o serie de linii geodezice care leagă punctele următoare:

de aici, drept spre nord, până la paralela de 78° 10′ latitudine nordică; această subzonă este delimitată la vest de o linie trasată dintr-un punct situat la 61° 00′ latitudine nordică și 65° 00′ longitudine vestică în direcția nord-vest de-a lungul unei curbe rombice, până la East Bluff pe coasta Țării lui Baffin (61° 55′ latitudine nordică și 66° 20′ longitudine vestică); apoi, în direcția nord de-a lungul coastelor Țării lui Baffin și a insulelor Bylot, Devon și Ellesmere, precum și de-a lungul meridianului 80° longitudine vestică traversând apele situate între aceste insule, până la paralela de 78° 10′ latitudine nordică; și delimitat la nord de paralela de 78° 10′ latitudine nordică.

Subzona 0 se compune din două diviziuni:

Diviziunea 0-A

Partea din subzonă situată la nord de paralela de 66° 15′ latitudine nordică.

Diviziunea 0-B

Partea din subzonă situată la sud de paralela de 66° 15′ latitudine nordică.

Subzona 1

Partea din zona convenției situată la est de subzona 0, precum și la nord și la est de o linie rombică ce leagă un punct situat la 60° 12′ latitudine nordică și 57° 13′ longitudine vestică cu un punct situat la 52° 15′ latitudine nordică și 42° 00′ longitudine vestică.

Subzona 1 se compune din șase diviziuni:

Diviziunea 1A

Partea din subzonă situată la nord de paralela de 68° 50′ latitudine nordică (Qasigiannguit).

Diviziunea 1B

Partea din subzonă situată între paralela de 66° 15′ latitudine nordică (aproximativ la 5 mile marine la nord de Umanarsugssuak) și paralela de 68° 50′ latitudine nordică (Qasigiannguit).

Diviziunea 1C

Partea din subzonă situată între paralela de 64° 15′ latitudine nordică (aproximativ la 4 mile marine la nord de Nuuk) și paralela de 66° 15′ latitudine nordică (aproximativ la 5 mile marine la nord de Umanarsugssuak).

Diviziunea 1D

Partea din subzonă situată între paralela de 62° 30′ latitudine nordică (ghețarul Paamiut) și paralela de 64° 15′ latitudine nordică (aproximativ la 4 mile marine la nord de Nuuk).

Diviziunea 1E

Partea din subzonă situată între paralela de 60° 45′ latitudine nordică (Capul Desolation) și paralela de 62° 30′ latitudine nordică (ghețarul Paamiut).

Diviziunea 1F

Partea din subzonă situată la sud de paralela de 60° 45′ latitudine nordică (Capul Desolation).

Subzona 2

Partea din zona convenției situată la est de meridianul de 64° 30′ longitudine vestică în zona strâmtorii Hudson, la sud de subzona 0, la sud și la vest de subzona 1, precum și la nord de paralela de 52° 15′ latitudine nordică.

Subzona 2 se compune din trei diviziuni:

Diviziunea 2G

Partea din subzonă situată la nord de paralela de 57° 40′ latitudine nordică (Capul Mugford).

Diviziunea 2H

Partea din subzonă situată între paralela de 55° 20′ latitudine nordică (Hopedale) și paralela de 57° 40′ latitudine nordică (Capul Mugford).

Diviziunea 2J

Partea din subzonă situată la sud de paralela de 55° 20′ latitudine nordică (Hopedale).

Subzona 3

Partea din zona convenției situată la sud de paralela de 52° 15′ latitudine nordică și la est de o linie trasată drept spre nord de la Capul Bauld pe coasta nordică a Newfoundland până la 52° 15′ latitudine nordică; la nord de paralela de 39° 00′ latitudine nordică; la est și la nord de o linie rombică ce pornește dintr-un punct situat la 39° 00′ latitudine nordică și 50° 00′ longitudine vestică și apoi în direcția nord-vest printr-un punct situat la 43° 30′ latitudine nordică și 55° 00′ longitudine vestică, și apoi spre un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, până la intersecția cu o linie dreaptă ce leagă Capul Ray, 47° 37,0′ latitudine nordică și 59° 18,0′ longitudine vestică pe coasta Newfoundland, cu Capul Nord, 47° 02,0′ latitudine nordică și 60° 25,0′ longitudine vestică pe insula Capul Breton; de aici, în direcția nord-est de-a lungul liniei menționate până la Capul Ray, 47° 37,0′ latitudine nordică și 59° 18,0′ longitudine vestică.

Subzona 3 se compune din șase diviziuni:

Diviziunea 3K

Partea din subzonă situată la nord de paralela de 49° 15′ latitudine nordică (Capul Freels, Newfoundland).

Diviziunea 3L

Partea din subzonă situată între coasta Newfoundland, de la Capul Freels până la Capul Saint Mary și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Capul Freels, drept spre est până la meridianul de 46° 30′ longitudine vestică, apoi drept spre sud până la paralela de 46° 00′ latitudine nordică, de aici, drept spre vest până la meridianul de 54° 30′ longitudine vestică, de aici, de-a lungul unei linii rombice până la Capul Saint Mary, Newfoundland.

Diviziunea 3M

Partea din subzonă situată la sud de paralela de 49° 15′ latitudine nordică și la est de meridianul de 46° 30′ longitudine vestică.

Diviziunea 3N

Partea din subzonă situată la sud de paralela de 46° 00′ latitudine nordică, precum și între meridianele de 46° 30′ și 51° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 3O

Partea din subzonă situată la sud de paralela de 46° 00′ latitudine nordică, precum și între meridianele de 51° 00′ și 54° 30′ longitudine vestică.

Diviziunea 3P

Partea din subzonă situată la sud de coasta Newfoundland și la vest de o linie trasată de la Capul Saint Mary, Newfoundland, până la un punct situat la 46° 00′ latitudine nordică și 54° 30′ longitudine vestică, de aici, drept spre sud până la o limită a subzonei.

Diviziunea 3P cuprinde două subdiviziuni:

3Pn – subdiviziunea nord-vest – partea din diviziunea 3P situată la nord-vest de linia trasată de la punctul situat la 47° 30,7′ latitudine nordică și 57° 43,2′ longitudine vestică, Newfoundland, continuând aproximativ spre sud-vest până la un punct situat la 46° 50,7′ latitudine nordică și 58° 49,0′ longitudine vestică.

3Ps – subdiviziunea sud-est – partea din diviziunea 3P situată la sud-est de linia definită pentru subdiviziunea 3Pn.

Subzona 4

Partea din zona convenției situată la nord de paralela de 39° 00′ latitudine nordică, la vest de subzona 3, precum și la est de o linie a cărei traiectorie este următoarea:

de la extremitatea frontierei internaționale între Statele Unite ale Americii și Canada în Canalul Grand Manan, situată la 44° 46′ 35,346″ latitudine nordică și 66° 54′ 11,253″ longitudine vestică; de acolo spre sud până la paralela de 43° 50′ latitudine nordică; de aici, drept spre vest până la meridianul de 67° 24′ 27,24″ longitudine vestică; apoi, de-a lungul unei linii geodezice în direcția sud-vest până la un punct situat la 42° 53′ 14″ latitudine nordică și 67° 44′ 35″ longitudine vestică; apoi, de-a lungul unei linii geodezice, în direcția sud-est până la un punct situat la 42° 31′ 08″ latitudine nordică și 67° 28′ 05″ longitudine vestică; de aici, de-a lungul unei linii geodezice, până la un punct situat la 42° 20′ latitudine nordică și 67° 18′ 13,15″ longitudine vestică;

apoi, drept spre est până la un punct situat la 66° 00′ longitudine vestică; de aici, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud-est până la un punct situat la 42° 00′ latitudine nordică și 65° 40′ longitudine vestică; apoi, drept spre sud până la paralela de 39° 00′ latitudine nordică.

Subzona 4 se compune din șase diviziuni:

Diviziunea 4R

Partea din subzonă situată între coasta Newfoundland, de la Capul Bauld până la Capul Ray, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: începând de la Capul Bauld și mergând direct spre nord până la paralela de 52° 15′ latitudine nordică, apoi direct spre vest până la coasta Labradorului, apoi de-a lungul coastei Labradorului până la extremitatea frontierei dintre Labrador și Quebec, de acolo, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud-vest până la un punct situat la 49° 25′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, de acolo direct spre sud până la un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi de-a lungul unei linii rombice în direcția sud-est până la punctul în care limita subzonei 3 se intersectează cu linia dreaptă care unește Capul Nord, Noua Scoție, cu Capul Ray, Newfoundland, și de acolo până la Capul Ray, Newfoundland.

Diviziunea 4S

Partea din subzonă situată între coasta sudică a Quebecului, de la extremitatea frontierei între Labrador și Quebec până la Pointe des Monts și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Pointe des Monts, drept spre est până la un punct situat la 49° 25′ latitudine nordică și 64° 40′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția est-sud-est până la un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi drept spre nord până la un punct situat la 49° 25′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția nord-est până la extremitatea frontierei între Labrador și Quebec.

Diviziunea 4T

Partea din subzonă situată între coastele Noii Scoții, Noului Brunswick și Quebecului, de la Capul Nord până la Pointe des Monts, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Pointe des Monts, drept spre est până la un punct situat la 49° 25′ latitudine nordică și 64° 40′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud-est până la un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud până la Capul Nord, Noua Scoție.

Diviziunea 4V

Partea din subzonă situată între coasta Noii Scoții, de la Capul Nord până la Fourchu, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Fourchu, de-a lungul unei linii rombice, în direcția est până la un punct situat la 45° 40′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică apoi, drept spre sud de-a lungul meridianului de 60° 00′ longitudine vestică până la paralela de 44° 10′ latitudine nordică, apoi drept spre est până la meridianul de 59° 00′ longitudine vestică, apoi drept spre sud până la paralela de 39° 00′ latitudine nordică, apoi drept spre est până la punctul de intersecție între limita subzonelor 3 și 4 și paralela de 39° 00′ latitudine nordică, apoi de-a lungul limitei între subzonele 3 și 4 și a unei linii orientate în direcția nord-vest, până la un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud până la Capul Nord, Noua Scoție.

Diviziunea 4V cuprinde două subdiviziuni:

4Vn – subdiviziunea de nord – partea din diviziunea 4V situată la nord de paralela de 45° 40′ latitudine nordică.

4Vs – subdiviziunea de sud – partea din diviziunea 4V situată la sud de paralela de 45° 40′ latitudine nordică.

Diviziunea 4W

Partea din subzonă situată între coasta Noii Scoții, de la Halifax până la Fourchu, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Fourchu, de-a lungul unei linii rombice spre est până la un punct situat la 45° 40′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi drept spre sud de-a lungul meridianului de 60° 00′ longitudine vestică până la paralela de 44° 10′ latitudine nordică, apoi drept spre est până la meridianul de 59° 00′ longitudine vestică; de aici, drept spre sud până la paralela de 39° 00′ latitudine nordică, apoi drept spre vest până la meridianul de 63° 20′ longitudine vestică, apoi spre nord până la un punct al acestui meridian situat la 44° 20′ latitudine nordică, apoi de-a lungul unei linii rombice în direcția nord-vest până la Halifax, Noua Scoție.

Diviziunea 4X

Partea din subzonă situată între limita vestică ce separă subzona 4 și coastele Noului Brunswick și ale Noii Scoții, de la limita frontierei între Noul Brunswick și Maine până la Halifax, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Halifax, de-a lungul unei linii rombice în direcția sud-est până la un punct situat la 44° 20′ latitudine nordică și 63° 20′ longitudine vestică, apoi drept spre sud până la paralela de 39° 00′ latitudine nordică, apoi drept spre vest până la meridianul de 65° 40′ longitudine vestică.

Subzona 5

Partea din zona convenției situată la vest de limita vestică a subzonei 4, la nord de paralela de 39° 00′ latitudine nordică și la est de meridianul de 71° 40′ longitudine vestică.

Subzona 5 cuprinde două diviziuni:

Diviziunea 5Y

Partea din subzonă situată între coastele Maine, Noul Hampshire și Massachusetts, de la frontiera între Maine și Noul Brunswick până la un punct de la Capul Cod situat la 70° 00′ longitudine vestică (la aproximativ 42° latitudine nordică) și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la un punct de la Capul Cod situat la 70° longitudine vestică (la aproximativ 42° latitudine nordică), drept spre nord până la 42° 20′ latitudine nordică; de aici, drept spre est până la 67° 18′ 13,15″ longitudine vestică, la limita dintre subzonele 4 și 5, în sfârșit, de-a lungul acestei limite, până la frontiera între Canada și Statele Unite ale Americii.

Diviziunea 5Z

Partea din subzonă situată la sud și la est de diviziunea 5Y.

Diviziunea 5Z cuprinde două subdiviziuni: o subdiviziune est și o subdiviziune vest definite după cum urmează:

5Ze – subdiviziunea est – partea din diviziunea 5Z situată la est de meridianul de 70° 00′ longitudine vestică.

5Zw – subdiviziunea vest – partea din diviziunea 5Z situată la vest de meridianul de 70° 00′ longitudine vestică.

Subzona 6

Partea din zona convenției delimitată de o linie trasată dintr-un punct situat pe coasta Rhode Island la 71° 40′ longitudine vestică; de aici, drept spre sud până la 39° 00′ latitudine nordică, apoi drept spre est până la 42° 00′ longitudine vestică, apoi drept spre sud până la 35° 00′ latitudine nordică; de aici, drept spre vest până la coasta Americii de Nord, apoi spre nord, de-a lungul coastei Americii de Nord, până la un punct din Rhode Island situat la 71° 40′ longitudine vestică.

Subzona 6 se compune din opt diviziuni:

Diviziunea 6A

Partea din subzonă situată la nord de paralela de 39° 00′ latitudine nordică și la vest de subzona 5.

Diviziunea 6B

Partea din subzonă situată la vest de paralela de 70° 00′ longitudine vestică, la sud de paralela de 39° 00′ latitudine nordică, precum și la nord și vest de o linie trasată în direcția vest de-a lungul paralelei de 37° 00′ latitudine nordică până la 76° 00′ longitudine vestică; de aici, drept spre sud până la Capul Henry, Virginia.

Diviziunea 6C

Partea din subzonă situată la vest de meridianul de 70° 00′ longitudine vestică și la sud de diviziunea 6B.

Diviziunea 6D

Partea din subzonă situată la est de diviziunile 6B și 6C, precum și la vest de meridianul de 65° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6E

Partea din subzonă situată la est de diviziunea 6D, precum și la vest de meridianul de 60° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6F

Partea din subzonă situată la est de diviziunea 6E și la vest de meridianul de 55° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6G

Partea din subzonă situată la est de diviziunea 6F și la vest de meridianul de 50° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6H

Partea din subzonă situată la est de diviziunea 6G și la vest de meridianul de 42° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 0-APartea din subzonă situată la nord de paralela de 66° 15′ latitudine nordică.

Diviziunea 0-BPartea din subzonă situată la sud de paralela de 66° 15′ latitudine nordică.

Diviziunea 1APartea din subzonă situată la nord de paralela de 68° 50′ latitudine nordică (Qasigiannguit).

Diviziunea 1BPartea din subzonă situată între paralela de 66° 15′ latitudine nordică (aproximativ la 5 mile marine la nord de Umanarsugssuak) și paralela de 68° 50′ latitudine nordică (Qasigiannguit).

Diviziunea 1CPartea din subzonă situată între paralela de 64° 15′ latitudine nordică (aproximativ la 4 mile marine la nord de Nuuk) și paralela de 66° 15′ latitudine nordică (aproximativ la 5 mile marine la nord de Umanarsugssuak).

Diviziunea 1DPartea din subzonă situată între paralela de 62° 30′ latitudine nordică (ghețarul Paamiut) și paralela de 64° 15′ latitudine nordică (aproximativ la 4 mile marine la nord de Nuuk).

Diviziunea 1EPartea din subzonă situată între paralela de 60° 45′ latitudine nordică (Capul Desolation) și paralela de 62° 30′ latitudine nordică (ghețarul Paamiut).

Diviziunea 1FPartea din subzonă situată la sud de paralela de 60° 45′ latitudine nordică (Capul Desolation).

Diviziunea 2GPartea din subzonă situată la nord de paralela de 57° 40′ latitudine nordică (Capul Mugford).

Diviziunea 2HPartea din subzonă situată între paralela de 55° 20′ latitudine nordică (Hopedale) și paralela de 57° 40′ latitudine nordică (Capul Mugford).

Diviziunea 2JPartea din subzonă situată la sud de paralela de 55° 20′ latitudine nordică (Hopedale).

Diviziunea 3KPartea din subzonă situată la nord de paralela de 49° 15′ latitudine nordică (Capul Freels, Newfoundland).

Diviziunea 3LPartea din subzonă situată între coasta Newfoundland, de la Capul Freels până la Capul Saint Mary și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Capul Freels, drept spre est până la meridianul de 46° 30′ longitudine vestică, apoi drept spre sud până la paralela de 46° 00′ latitudine nordică, de aici, drept spre vest până la meridianul de 54° 30′ longitudine vestică, de aici, de-a lungul unei linii rombice până la Capul Saint Mary, Newfoundland.

Diviziunea 3MPartea din subzonă situată la sud de paralela de 49° 15′ latitudine nordică și la est de meridianul de 46° 30′ longitudine vestică.

Diviziunea 3NPartea din subzonă situată la sud de paralela de 46° 00′ latitudine nordică, precum și între meridianele de 46° 30′ și 51° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 3OPartea din subzonă situată la sud de paralela de 46° 00′ latitudine nordică, precum și între meridianele de 51° 00′ și 54° 30′ longitudine vestică.

Diviziunea 3PPartea din subzonă situată la sud de coasta Newfoundland și la vest de o linie trasată de la Capul Saint Mary, Newfoundland, până la un punct situat la 46° 00′ latitudine nordică și 54° 30′ longitudine vestică, de aici, drept spre sud până la o limită a subzonei.Diviziunea 3P cuprinde două subdiviziuni:

3Pn – subdiviziunea nord-vest – partea din diviziunea 3P situată la nord-vest de linia trasată de la punctul situat la 47° 30,7′ latitudine nordică și 57° 43,2′ longitudine vestică, Newfoundland, continuând aproximativ spre sud-vest până la un punct situat la 46° 50,7′ latitudine nordică și 58° 49,0′ longitudine vestică.

3Ps – subdiviziunea sud-est – partea din diviziunea 3P situată la sud-est de linia definită pentru subdiviziunea 3Pn.

3Pn – subdiviziunea nord-vest – partea din diviziunea 3P situată la nord-vest de linia trasată de la punctul situat la 47° 30,7′ latitudine nordică și 57° 43,2′ longitudine vestică, Newfoundland, continuând aproximativ spre sud-vest până la un punct situat la 46° 50,7′ latitudine nordică și 58° 49,0′ longitudine vestică.

3Ps – subdiviziunea sud-est – partea din diviziunea 3P situată la sud-est de linia definită pentru subdiviziunea 3Pn.

Diviziunea 4RPartea din subzonă situată între coasta Newfoundland, de la Capul Bauld până la Capul Ray, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: începând de la Capul Bauld și mergând direct spre nord până la paralela de 52° 15′ latitudine nordică, apoi direct spre vest până la coasta Labradorului, apoi de-a lungul coastei Labradorului până la extremitatea frontierei dintre Labrador și Quebec, de acolo, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud-vest până la un punct situat la 49° 25′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, de acolo direct spre sud până la un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi de-a lungul unei linii rombice în direcția sud-est până la punctul în care limita subzonei 3 se intersectează cu linia dreaptă care unește Capul Nord, Noua Scoție, cu Capul Ray, Newfoundland, și de acolo până la Capul Ray, Newfoundland.

Diviziunea 4SPartea din subzonă situată între coasta sudică a Quebecului, de la extremitatea frontierei între Labrador și Quebec până la Pointe des Monts și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Pointe des Monts, drept spre est până la un punct situat la 49° 25′ latitudine nordică și 64° 40′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția est-sud-est până la un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi drept spre nord până la un punct situat la 49° 25′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția nord-est până la extremitatea frontierei între Labrador și Quebec.

Diviziunea 4TPartea din subzonă situată între coastele Noii Scoții, Noului Brunswick și Quebecului, de la Capul Nord până la Pointe des Monts, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Pointe des Monts, drept spre est până la un punct situat la 49° 25′ latitudine nordică și 64° 40′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud-est până la un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud până la Capul Nord, Noua Scoție.

Diviziunea 4VPartea din subzonă situată între coasta Noii Scoții, de la Capul Nord până la Fourchu, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Fourchu, de-a lungul unei linii rombice, în direcția est până la un punct situat la 45° 40′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică apoi, drept spre sud de-a lungul meridianului de 60° 00′ longitudine vestică până la paralela de 44° 10′ latitudine nordică, apoi drept spre est până la meridianul de 59° 00′ longitudine vestică, apoi drept spre sud până la paralela de 39° 00′ latitudine nordică, apoi drept spre est până la punctul de intersecție între limita subzonelor 3 și 4 și paralela de 39° 00′ latitudine nordică, apoi de-a lungul limitei între subzonele 3 și 4 și a unei linii orientate în direcția nord-vest, până la un punct situat la 47° 50′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi, de-a lungul unei linii rombice, în direcția sud până la Capul Nord, Noua Scoție.Diviziunea 4V cuprinde două subdiviziuni:

4Vn – subdiviziunea de nord – partea din diviziunea 4V situată la nord de paralela de 45° 40′ latitudine nordică.

4Vs – subdiviziunea de sud – partea din diviziunea 4V situată la sud de paralela de 45° 40′ latitudine nordică.

Diviziunea 4WPartea din subzonă situată între coasta Noii Scoții, de la Halifax până la Fourchu, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Fourchu, de-a lungul unei linii rombice spre est până la un punct situat la 45° 40′ latitudine nordică și 60° 00′ longitudine vestică, apoi drept spre sud de-a lungul meridianului de 60° 00′ longitudine vestică până la paralela de 44° 10′ latitudine nordică, apoi drept spre est până la meridianul de 59° 00′ longitudine vestică; de aici, drept spre sud până la paralela de 39° 00′ latitudine nordică, apoi drept spre vest până la meridianul de 63° 20′ longitudine vestică, apoi spre nord până la un punct al acestui meridian situat la 44° 20′ latitudine nordică, apoi de-a lungul unei linii rombice în direcția nord-vest până la Halifax, Noua Scoție.

Diviziunea 4XPartea din subzonă situată între limita vestică ce separă subzona 4 și coastele Noului Brunswick și ale Noii Scoții, de la limita frontierei între Noul Brunswick și Maine până la Halifax, și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la Halifax, de-a lungul unei linii rombice în direcția sud-est până la un punct situat la 44° 20′ latitudine nordică și 63° 20′ longitudine vestică, apoi drept spre sud până la paralela de 39° 00′ latitudine nordică, apoi drept spre vest până la meridianul de 65° 40′ longitudine vestică.

4Vn – subdiviziunea de nord – partea din diviziunea 4V situată la nord de paralela de 45° 40′ latitudine nordică.

4Vs – subdiviziunea de sud – partea din diviziunea 4V situată la sud de paralela de 45° 40′ latitudine nordică.

Diviziunea 5YPartea din subzonă situată între coastele Maine, Noul Hampshire și Massachusetts, de la frontiera între Maine și Noul Brunswick până la un punct de la Capul Cod situat la 70° 00′ longitudine vestică (la aproximativ 42° latitudine nordică) și o linie a cărei traiectorie este următoarea: de la un punct de la Capul Cod situat la 70° longitudine vestică (la aproximativ 42° latitudine nordică), drept spre nord până la 42° 20′ latitudine nordică; de aici, drept spre est până la 67° 18′ 13,15″ longitudine vestică, la limita dintre subzonele 4 și 5, în sfârșit, de-a lungul acestei limite, până la frontiera între Canada și Statele Unite ale Americii.

Diviziunea 5ZPartea din subzonă situată la sud și la est de diviziunea 5Y.Diviziunea 5Z cuprinde două subdiviziuni: o subdiviziune est și o subdiviziune vest definite după cum urmează:

5Ze – subdiviziunea est – partea din diviziunea 5Z situată la est de meridianul de 70° 00′ longitudine vestică.

5Zw – subdiviziunea vest – partea din diviziunea 5Z situată la vest de meridianul de 70° 00′ longitudine vestică.

5Ze – subdiviziunea est – partea din diviziunea 5Z situată la est de meridianul de 70° 00′ longitudine vestică.

5Zw – subdiviziunea vest – partea din diviziunea 5Z situată la vest de meridianul de 70° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6APartea din subzonă situată la nord de paralela de 39° 00′ latitudine nordică și la vest de subzona 5.

Diviziunea 6BPartea din subzonă situată la vest de paralela de 70° 00′ longitudine vestică, la sud de paralela de 39° 00′ latitudine nordică, precum și la nord și vest de o linie trasată în direcția vest de-a lungul paralelei de 37° 00′ latitudine nordică până la 76° 00′ longitudine vestică; de aici, drept spre sud până la Capul Henry, Virginia.

Diviziunea 6CPartea din subzonă situată la vest de meridianul de 70° 00′ longitudine vestică și la sud de diviziunea 6B.

Diviziunea 6DPartea din subzonă situată la est de diviziunile 6B și 6C, precum și la vest de meridianul de 65° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6EPartea din subzonă situată la est de diviziunea 6D, precum și la vest de meridianul de 60° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6FPartea din subzonă situată la est de diviziunea 6E și la vest de meridianul de 55° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6GPartea din subzonă situată la est de diviziunea 6F și la vest de meridianul de 50° 00′ longitudine vestică.

Diviziunea 6HPartea din subzonă situată la est de diviziunea 6G și la vest de meridianul de 42° 00′ longitudine vestică.

Tabelul 1

Anexa II la Convenție

Reguli privind procedura grupului ad hoc în temeiul articolului XV

Secretarul executiv stabilește și menține o listă de specialiști dispuși și capabili să acționeze în calitate de membri ai grupului ah hoc. Fiecare parte contractantă are dreptul să propună până la cinci specialiști, pentru care se stabilește competența în domeniul juridic, științific sau în cel privind aspectele tehnice ale pescuitului acoperite de convenție. Partea contractantă responsabilă cu propunerile furnizează informații cu privire la calificările relevante și experiența fiecăruia dintre cei propuși.

Părțile contractante aflate în litigiu notifică secretarului executiv intenția lor de a înainta un litigiu grupului ad hoc. Notificarea este însoțită de o descriere completă a subiectului litigiului, precum și de motivele invocate de către fiecare parte. Secretarul executiv transmite imediat tuturor părților contractante o copie a notificării.

În cazul în care o altă parte contractantă dorește să participe la litigiu, aceasta se poate alătura procesului de constituire a grupului ad hoc doar în situația în care primește acordul părților inițiale. Părțile contractante care doresc să participe la litigiu trebuie să își exprime intenția în acest sens în termen de 15 zile de la primirea notificării menționate la punctul 2.

În termen de 30 până la 45 de zile de la data notificării menționate la punctul 2, părțile contractante aflate în litigiu informează secretarul executiv cu privire la constituirea grupului ad hoc, inclusiv numele membrilor acestuia și programul de lucru. Cu excepția cazurilor în care părțile convin altfel, se aplică următoarele:

grupul ad hoc se compune din trei membri;

fiecare dintre părțile contractante aflate în litigiu alege câte un comisar, numind împreună un al treilea comisar;

cel de-al treilea comisar prezidează grupul ad hoc;

cel de-al treilea comisar nu este resortisant al țărilor din care fac parte părțile contractante aflate în litigiu și nu are aceeași naționalitate ca și primii doi comisari; precum și

în cazul unor litigii survenite între mai mult de două părți contractante, părțile contractante aflate în litigiu care urmăresc același interes aleg împreună un al treilea comisar. În cazul în care părțile aflate în litigiu nu pot cădea de acord cu privire la numirea celui de-al treilea comisar, președintele Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării va face numirea, cu excepția situației în care părțile contractante aflate în litigiu hotărăsc ca numirea să fie făcută de către o altă persoană sau un al treilea stat.

Secretarul executiv transmite imediat tuturor părților contractante o copie a notificării.

Orice parte contractantă care nu este implicată în litigiu poate asista la toate audierile grupului ad hoc, poate adresa solicitări orale sau scrise grupului ad hoc și poate primi solicitări din partea fiecărei părți aflate în litigiu.

La solicitarea unei părți contractante aflate în litigiu sau din proprie inițiativă, grupul ad hoc poate solicita informații și sfaturi tehnice din partea oricărei persoane sau organism pe care îl consideră potrivit, sub rezerva acordului părților aflate în litigiu.

Cu excepția cazului în care părțile contractante aflate în litigiu hotărăsc altfel, grupul ad hoc întocmește, în termen de 90 de zile de la constituirea sa, raportul și recomandările menționate la articolul XV alineatul (4) din convenție. Raportul și recomandările se limitează la subiectul litigiului și precizează motivele pe care sunt fondate. Secretarul executiv transmite imediat raportul și recomandările tuturor părților contractante.

În concluziile sale, grupul ad hoc vizează obținerea unui consens. Dacă acest lucru nu este posibil, grupul ad hoc formulează concluziile prin majoritatea membrilor săi, care nu se pot abține de la vot.

Grupul ad hoc poate adopta orice norme de procedură pe care le consideră necesare pentru accelerarea procedurilor.

Cheltuielile aferente grupului ad hoc sunt suportate în mod egal de către părțile contractante aflate în litigiu.

În legătură cu grupul ad hoc înființat în temeiul articolului XIV alineatele (7) și (8), părțile sunt comisia și partea contractantă care a prezentat o obiecție, aplicându-se dispozițiile prezentei anexe, cu excepția punctului 3 și a punctului 4 litera (e).

grupul ad hoc se compune din trei membri;

fiecare dintre părțile contractante aflate în litigiu alege câte un comisar, numind împreună un al treilea comisar;

cel de-al treilea comisar prezidează grupul ad hoc;

cel de-al treilea comisar nu este resortisant al țărilor din care fac parte părțile contractante aflate în litigiu și nu are aceeași naționalitate ca și primii doi comisari; precum și

în cazul unor litigii survenite între mai mult de două părți contractante, părțile contractante aflate în litigiu care urmăresc același interes aleg împreună un al treilea comisar. În cazul în care părțile aflate în litigiu nu pot cădea de acord cu privire la numirea celui de-al treilea comisar, președintele Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării va face numirea, cu excepția situației în care părțile contractante aflate în litigiu hotărăsc ca numirea să fie făcută de către o altă persoană sau un al treilea stat.