2010/335/: Decizia Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE [notificată cu numărul C(2010) 3751]

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, în special anexa V partea C punctul 10,

Directiva 2009/28/CE definește regulile pentru calcularea impactului asupra formării gazelor cu efect de seră al biocarburanților, biolichidelor și omologilor lor combustibili fosili, luând în considerare emisiile provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea utilizării terenului. Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului include regulile corespunzătoare privind biocarburanții.

Comisia trebuie să elaboreze orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol pe baza orientărilor din 2006 ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră. Orientările respective au fost concepute pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră și nu sunt exprimate într-o formă care să poată fi aplicată rapid de operatorii economici. Prin urmare, atunci când în orientările IPCC pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră nu există informațiile necesare privind producția biocarburanților și biolichidelor sau atunci când astfel de informații nu sunt accesibile, este oportun să se apeleze la alte surse științifice de date.

Pentru calcularea stocurilor de carbon din materia organică din sol este necesar să se ia în considerare clima, tipul solului, ocuparea solului, administrarea terenurilor și intrările. În cazul solurilor minerale, metodologia IPCC de nivel 1 pentru determinarea cantității de carbon organic din sol este o metodă adecvată acestui scop, deoarece acoperă nivelul global. În cazul solurilor organice, metodologia IPCC tratează în special pierderile de carbon în urma drenării solului, utilizând doar pierderile anuale. Întrucât drenarea solului conduce în mod obișnuit la pierderi importante ale stocurilor de carbon, care nu pot fi compensate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu ajutorul biocarburanților sau al biolichidelor, iar drenarea turbăriilor este interzisă de criteriile de durabilitate prevăzute în Directiva 2009/28/CE, este suficientă definirea unor reguli generale pentru determinarea cantității de carbon organic din sol sau a pierderilor de carbon din solurile organice.

Pentru calcularea stocului de carbon din biomasa vie și din materia organică moartă, o abordare cu nivel scăzut de complexitate, corespunzătoare metodologiei IPCC de nivel 1 pentru vegetație, reprezintă o metodă adecvată. În conformitate cu metodologia respectivă, este rezonabil să se presupună că întreg stocul de carbon din biomasa vie și din materia organică moartă se pierde din sol prin conversie. În mod obișnuit, materia organică moartă are o importanță redusă în conversia terenurilor pentru stabilirea de culturi destinate producției de biocarburanți și biolichide, dar aceasta trebuie luată în considerare cel puțin în cazul pădurilor închise.

La calcularea impactului conversiei terenurilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, operatorii economici trebuie să poată folosi valori reale pentru stocurile de carbon asociate cu utilizarea de referință a terenului și cu utilizarea terenului după conversie. De asemenea, aceștia trebuie să poată folosi valori standard, care trebuie furnizate de prezentele orientări. Pe de altă parte, nu este necesară furnizarea de valori standard pentru combinațiile improbabile de tipuri de climă și de sol.

Anexa V la Directiva 2009/28/CE descrie metoda de calculare a impactului asupra formării gazelor cu efect de seră și conține reguli pentru calculul emisiilor anualizate legate de variațiile cantității de carbon provocate de schimbarea utilizării terenului. Orientările anexate prezentei decizii stabilesc reguli pentru calcularea stocurilor de carbon din sol, completând regulile prevăzute în anexa V,

Orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE sunt prevăzute în anexa la prezenta decizie.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 iunie 2010.Pentru ComisieGünther OettingerMembru al Comisiei

ANEXĂ

Orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE

CUPRINS

INTRODUCERE

Prezentele orientări stabilesc reguli pentru calcularea stocurilor de carbon din sol, atât pentru utilizarea de referință a terenului (CSR, astfel cum este definită la punctul 7 din anexa V la Directiva 2009/28/CE), cât și pentru utilizarea reală a terenului (CSA, astfel cum este definită la punctul 7 din anexa V la Directiva 2009/28/CE).

La punctul 2 sunt stabilite regulile pentru determinarea consecventă a stocurilor de carbon din sol. Punctul 3 stabilește regula generală pentru calcularea stocurilor de carbon, care constau în două componente: carbonul organic din sol și stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului.

Punctul 4 furnizează reguli detaliate pentru determinarea stocului de carbon organic din sol. Pentru solurile minerale, acest punct prevede opțiunea de respectare a unei metode care permite folosirea valorilor furnizate în orientări, precum și opțiunea de utilizare a unor metode alternative. Sunt descrise metodele pentru solurile organice, dar orientările nu conțin valori pentru determinarea stocului de carbon organic din solurile organice.

Punctul 5 prevede reguli detaliate cu privire la stocul de carbon din vegetație, dar acesta este relevant numai în cazul în care nu se optează pentru utilizarea valorilor pentru stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului prevăzute la punctul 8 din orientări (utilizarea valorilor menționate la punctul 8 nu este obligatorie și, în anumite cazuri, este posibil ca acesta să nu conțină valorile adecvate).

Punctul 6 stabilește regulile pentru selectarea valorilor adecvate în cazul în care se optează pentru utilizarea valorilor din orientări raportate la carbonul organic din solurile minerale (valorile sunt menționate la punctele 6 și 7). În aceste reguli se face referire la straturile de date privind regiunile climatice și tipurile de sol disponibile prin intermediul platformei online pentru transparență instituite prin Directiva 2009/28/CE. Figurile 1 și 2 de mai jos au la bază respectivele straturi detaliate de date.

Punctul 8 prezintă valorile pentru stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului, precum și parametrii asociați. Punctele 7 și 8 prezintă valorile pentru patru categorii de utilizări diferite ale terenului: terenuri agricole, culturi perene, pășuni și suprafețe împădurite.

Figura 1

Regiuni climatice

Legendă: 1 = tropicală, montană; 2 = tropicală, ploioasă; 3 = tropicală, umedă; 4 = tropicală, uscată; 5 = temperată caldă, umedă; 6 = temperată caldă, uscată; 7 = temperată rece, umedă; 8 = temperată rece, uscată; 9 = boreală, umedă; 10 = boreală, uscată; 11 = polară, umedă; 12 = polară, uscată.

Figura 2

Distribuția geografică a tipurilor de soluri

Legendă: 1 = organice; 2 = soluri nisipoase; 3 = soluri din zonele umede; 4 = soluri vulcanice; 5 = spodosoluri; 6 = soluri argiloase cu activitate ridicată; 7 = soluri argiloase cu activitate scăzută; 8 = alte regiuni.

REPREZENTAREA CONSECVENTĂ A STOCURILOR DE CARBON DIN SOL

Pentru determinarea cantității de carbon per unitate de suprafață asociate cu CSR și CSA se aplică următoarele reguli:

regiunea pentru care se calculează stocurile de carbon din sol va avea, pentru întreaga suprafață:

condiții biofizice similare din punct de vedere al tipului de climă și de sol;

un istoric similar al administrării din punct de vedere al lucrărilor de arătură;

un istoric similar al intrărilor în ceea ce privește intrările de carbon la nivelul solului;

cantitatea de carbon aferentă utilizării reale a terenului, CSA, se estimează ca:

în cazul pierderilor din stocul de carbon: stocul de carbon la echilibru pe care se estimează că terenul îl va atinge prin noua utilizare;

în cazul acumulării stocului de carbon: stocul de carbon estimat după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, fiind luată în considerare data cea mai recentă.

CALCULAREA STOCURILOR DE CARBON

Pentru calcularea CSR și a CSA se aplică următoarea formulă:

CSi = (SOC + CVEG) × A

unde:

STOCUL DE CARBON ORGANIC DIN SOL

Soluri minerale

Pentru calcularea SOC se poate folosi următoarea formulă:

SOC = SOCST × FLU × FMG × FI

unde:

Pentru SOCST se aplică valorile adecvate prezentate la punctul 6.

Pentru FLU, FMG și FI se aplică valorile adecvate prezentate la punctul 7.

Ca alternativă la utilizarea formulei de mai sus, pentru determinarea SOC se pot folosi și alte metode adecvate, inclusiv măsurători. În măsura în care astfel de metode nu se bazează pe măsurători, acestea trebuie să ia în considerare clima, tipul solului, ocuparea solurilor, administrarea terenurilor și intrările.

Soluri organice (histosoluri)

Pentru determinarea SOC se utilizează metode adecvate. Aceste metode trebuie să ia în considerare adâncimea totală a stratului de sol organic, precum și clima, ocuparea solurilor, administrarea terenurilor și intrările. De asemenea, aceste metode pot include măsurători.

În ceea ce privește stocul de carbon afectat de drenarea solului, pierderile de carbon în urma drenării se iau în considerare prin utilizarea unor metode adecvate. Aceste metode pot fi bazate pe pierderile anuale de carbon în urma drenării.

STOCUL DE CARBON DIN VEGETAȚIA AFLATĂ ÎN SOL ȘI DEASUPRA SOLULUI

Cu excepția cazului în care se utilizează o valoare pentru CVEG stabilită la punctul 8, pentru calcularea CVEG se aplică următoarea formulă:

CVEG = CBM + CDOM

unde:

Pentru CDOM se poate utiliza valoarea 0, cu excepția suprafețelor împădurite al căror coronament este mai mare de 30 % – excluzând plantațiile forestiere.

Biomasa vie

Pentru calcularea CBM se aplică următoarea formulă:

CBM = CAGB + CBGB

unde:

Biomasa vie aflată deasupra solului

Pentru calcularea CAGB se aplică următoarea formulă:

CAGB = BAGB × CFB

unde:

Pentru terenurile agricole, culturile perene și plantațiile forestiere, valoarea pentru BAGB reprezintă greutatea medie a biomasei vii aflate deasupra solului în timpul ciclului de producție.

Pentru CFB se poate utiliza valoarea de 0,47.

Biomasa vie aflată în sol

Pentru calcularea CBGB se utilizează una dintre următoarele două formule:

CBGB =BBGB × CFB

unde:

CBGBstocul de carbon din biomasa vie aflat în sol (măsurat ca masă de carbon per hectar);BBGBgreutatea biomasei vii aflate în sol (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);CFBfracția de carbon a materiei uscate din biomasa vie (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru terenurile agricole, culturile perene și plantațiile forestiere, valoarea pentru BBGB reprezintă greutatea medie a biomasei vii aflate în sol în timpul ciclului de producție.

Pentru CFB se poate utiliza valoarea de 0,47.

CBGB = CAGB × R

unde:

CBGBstocul de carbon din biomasa vie aflat în sol (măsurat ca masă de carbon per hectar);CAGBstocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);Rraportul dintre stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol și stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului.

Se pot utiliza valorile adecvate pentru R stabilite la punctul 8

Materia organică moartă

Pentru calcularea CDOM se aplică următoarea formulă:

CDOM = CDW + CLI

unde:

Stocul de carbon din fondul de lemn mort

Pentru calcularea CDW se aplică următoarea formulă:

CDW = DOMDW × CFDW

unde:

Pentru CFDW se poate utiliza valoarea de 0,5.

Stocul de carbon din litieră

Pentru calcularea CLI se aplică următoarea formulă:

CLI = DOMLI × CFLI

unde:

Pentru CFLI se poate utiliza valoarea de 0,4.

STOCUL STANDARD DE CARBON DIN SOLURILE MINERALE

Din tabelul 1 se selectează o valoare pentru SOCST, pe baza regiunii climatice adecvate și a tipului de sol al suprafeței în cauză, prezentate la punctele 6.1 și 6.2.

Regiunea climatică

Regiunea climatică adecvată pentru selectarea valorii SOCST corespunzătoare se determină pe baza straturilor de date privind regiunile climatice, disponibile prin intermediul platformei pentru transparență instituite în temeiul articolului 24 din Directiva 2009/28/CE.

Tipul de sol

Tipul de sol adecvat se determină în conformitate cu figura 3. Straturile de date privind tipul de sol disponibile prin intermediul platformei pentru transparență instituite în temeiul articolului 24 din Directiva 2009/28/CE pot fi utilizate ca îndrumări pentru determinarea tipului de sol adecvat.

Figura 3

Clasificarea tipurilor de soluri

FACTORII CARE REFLECTĂ DIFERENȚA DINTRE CANTITATEA DE CARBON ORGANIC DIN SOL ÎN COMPARAȚIE CU CANTITATEA STANDARD DE CARBON ORGANIC DIN SOL

Valorile adecvate pentru FLU, FMG și FI se selectează din tabelele de la prezentul punct. Pentru calcularea CSR, factorul de administrare și factorul de intrare corespunzători sunt cei aplicați în ianuarie 2008. Pentru calcularea CSA, factorul de administrare și factorul de intrare corespunzători sunt cei aplicați și care conduc la echilibrul stocului de carbon respectiv.

Terenuri agricole

Tabelul 3 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelele 2 și 4.

Culturi perene

Tabelul 3 de la punctul 7.1 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 4.

Pășuni

Tabelul 6 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 5.

Suprafețe împădurite

Tabelul 8 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 7.

VALORILE STOCULUI DE CARBON DIN VEGETAȚIA AFLATĂ ÎN SOL ȘI DEASUPRA SOLULUI

Pentru CVEG sau R pot fi utilizate valorile adecvate stabilite la acest punct.

Terenuri agricole

Culturi perene, și anume culturi multianuale ale căror tulpini nu sunt de obicei recoltate în fiecare an, de exemplu speciile forestiere cu ciclu de producție scurt și palmierul de ulei

Pășuni

Suprafețe împădurite

regiunea pentru care se calculează stocurile de carbon din sol va avea, pentru întreaga suprafață:

condiții biofizice similare din punct de vedere al tipului de climă și de sol;

un istoric similar al administrării din punct de vedere al lucrărilor de arătură;

un istoric similar al intrărilor în ceea ce privește intrările de carbon la nivelul solului;

cantitatea de carbon aferentă utilizării reale a terenului, CSA, se estimează ca:

în cazul pierderilor din stocul de carbon: stocul de carbon la echilibru pe care se estimează că terenul îl va atinge prin noua utilizare;

în cazul acumulării stocului de carbon: stocul de carbon estimat după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, fiind luată în considerare data cea mai recentă.

condiții biofizice similare din punct de vedere al tipului de climă și de sol;

un istoric similar al administrării din punct de vedere al lucrărilor de arătură;

un istoric similar al intrărilor în ceea ce privește intrările de carbon la nivelul solului;

în cazul pierderilor din stocul de carbon: stocul de carbon la echilibru pe care se estimează că terenul îl va atinge prin noua utilizare;

în cazul acumulării stocului de carbon: stocul de carbon estimat după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, fiind luată în considerare data cea mai recentă.

CBGB =BBGB × CFB

CBGB = CAGB × R

Tabelul 1SOCST, cantitatea standard de carbon organic din sol în stratul de 0-30 centimetri aflat la suprafața terenului

Tabelul 2Factorii pentru terenurile agricole

Tabelul 3Îndrumări privind administrarea și intrările în cazul terenurilor agricole și al culturilor perene

Tabelul 4Factorii pentru culturi perene, și anume culturi multianuale ale căror tulpini nu sunt de obicei recoltate în fiecare an, de exemplu speciile forestiere cu ciclu de producție scurt și palmierul de ulei

Tabelul 5Factorii pentru pășuni, inclusiv savane

Tabelul 6Îndrumări privind administrarea și intrările în cazul pășunilor

Tabelul 7Factorii pentru suprafețele împădurite al căror coronament este de cel puțin 10 %

Tabelul 8Îndrumări privind utilizarea terenului în cazul suprafețelor împădurite

Tabelul 9Valorile de vegetație pentru terenuri agricole (în general)

Tabelul 10Valorile de vegetație pentru trestia de zahăr (specific)

Tabelul 11Valorile de vegetație pentru culturi perene (în general)

Tabelul 12Valorile de vegetație pentru culturi perene specifice

Tabelul 13Valorile de vegetație pentru pășuni – cu excepția zonei de tufăriș (în general)

Tabelul 14Valorile de vegetație pentru Miscanthus (specific)

Tabelul 15Valorile de vegetație pentru zonele de tufăriș, și anume terenuri cu vegetație alcătuită în cea mai mare măsură din plante lemnoase cu înălțimi mai mici de 5 metri și care nu au trăsături caracteristice arborilor

Tabelul 16Valorile de vegetație pentru suprafețele împădurite având un coronament cuprins între 10 % și 30 % – excluzând plantațiile forestiere

Tabelul 17Valorile de vegetație pentru suprafețele împădurite având un coronament mai mare de 30 % – excluzând plantațiile forestiere

Tabelul 18Valorile de vegetație pentru plantațiile forestiere