Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 9 alineatul (3),

având în vedere recomandarea Comisiei,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

La 26 aprilie 2010, Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Republicii Cehe pentru perioada 2009-2012.

Criza mondială a avut un impact puternic asupra economiei cehe. După trei ani de creștere economică de peste 6 %, în 2008 PIB-ul real a crescut cu numai 2,5 %, iar în 2009 a scăzut cu 4 %, conform programului de convergență actualizat. Economia a fost afectată în special prin intermediul schimburilor comerciale, dar și datorită scăderii gradului de încredere, înăspririi condițiilor de creditare și diminuării fluxului de investiții străine. Autoritățile au reacționat cu hotărâre la criză.

Banca națională a Cehiei a redus rata dobânzii de referință de la 3,75 % la jumătatea lui 2008 la 1 % în prezent, iar guvernul a elaborat și implementat un amplu pachet de stimulente fiscale care concordă cu Planul european de redresare economică (PERE) și care s-a ridicat la 2,2 % din PIB în 2009. Între jumătatea lui iulie 2008 și jumătatea lui februarie 2009, coroana cehă a pierdut circa o cincime din valoarea sa față de euro (s-a apreciat apoi cu circa 14 % până la jumătatea lui februarie 2010). În actuala perioadă imediat după criză, economia cehă nu suferă de vulnerabilități macroeconomice importante. Principala problemă este să se reducă deficitul public structural ridicat, estimat la circa 6 % din PIB în 2009, la un nivel sustenabil. Alte obiective importante sunt adaptarea rapidă a pieței forței de muncă la recesiunea economică și progresul în direcția atingerii unei convergențe durabile. La 2 decembrie 2009, având în vedere deficitul prevăzut pentru 2009, Consiliul a stabilit că există un deficit excesiv și a emis recomandări pentru reducerea acestuia sub pragul de 3 % din PIB până în 2013.

Deși declinul constatat al PIB-ului real în contextul crizei este în mare măsură ciclic, nivelul PIB-ului potențial a fost la rândul său influențat negativ. În plus, criza ar putea afecta și creșterea potențială pe termen mediu din cauza reducerii investițiilor și a creșterii șomajului structural. Mai mult, impactul crizei economice accentuează efectele negative ale îmbătrânirii populației asupra PIB-ului potențial și a sustenabilității finanțelor publice. În acest context, este esențial să se accelereze ritmul reformelor structurale pentru a susține creșterea potențială. În cazul Republicii Cehe în special, este important să se întreprindă reforme pentru mărirea productivității (prin promovarea cercetării, dezvoltării și inovării, a mediului de afaceri și a concurenței), creșterea ofertei de forță de muncă și îmbunătățirea competențelor.

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului prevede creșteri ale PIB-ului real de 1,3 % în 2010, 2,6 % în 2011 și 3,8 % în 2012. În lumina informațiilor disponibile la ora actuală, scenariul pare plauzibil până în 2011 și este în concordanță cu ipotezele privind evoluția monetară și a cursului de schimb.

Pentru 2012, previziunea de creștere a PIB-ului real are în vedere o sporire a ratei de creștere a acestuia care îi depășește potențialul, ceea ce pare a fi o estimare prea optimistă. Inflația ar urma să crească moderat în 2010, în special datorită majorării impozitelor indirecte, și să se mențină la un nivel moderat pe tot parcursul perioadei de programare. Programul prevede o nouă deteriorare a situației pe piața forței de muncă în 2010. Pe ansamblu, prognozele privind piața forței de muncă și inflația par plauzibile și în concordanță cu previziunile de creștere a PIB-ului real.

Deficitul public pentru 2009 este estimat în program la 6,6 % din PIB. Deteriorarea semnificativă în raport cu deficitul de 2,1 % din PIB în 2008 reflectă în mare măsură impactul crizei asupra finanțelor publice, dar este și rezultatul măsurilor de stimulare importante în valoare de 2,2 % din PIB, pe care guvernul le-a adoptat în 2009 în conformitate cu PERE. Principalele măsuri au fost, printre altele, reducerea contribuțiilor sociale, majorarea investițiilor publice în infrastructură și sprijinirea financiară a întreprinderilor și a ocupării forței de muncă. Este de remarcat că, în 2009, cheltuielile din bugetul general au crescut mai puțin decât se prevedea în precedenta actualizare a programului de convergență. Soldul structural (adică soldul ajustat ciclic, fără măsurile cu caracter excepțional și alte măsuri temporare, calculat conform metodologiei convenite de comun acord pe baza datelor din program) s-a deteriorat cu circa 2 puncte procentuale din PIB în 2009. Potrivit programului, autoritățile cehe preconizează o consolidare timpurie începând din 2010, care, ținând cont de deficitul structural ridicat al țării și de ameliorarea prevăzută a condițiilor economice, este în concordanță cu strategia de retragere susținută de Consiliu.

Deficitul public general este estimat în program la 5,3 % din PIB pentru 2010. Aceasta ar însemna o ameliorare a soldului structural de 2 puncte procentuale din PIB, adică mai mult decât în recomandările Consiliului din decembrie 2009, în care se sugera realizarea unui efort structural anual mediu de 1 % din PIB în perioada 2010-2013. În 2010, consolidarea se va baza pe o creștere a ponderii veniturilor cu 1,5 puncte procentuale din PIB.

Printre măsurile care stau la baza acestei consolidări se numără majorarea TVA, a accizelor și a impozitelor imobiliare (de circa 0,8 % din PIB). Consolidarea reflectă, de asemenea, retragerea timpurie a reducerilor temporare ale contribuțiilor sociale, precum și majorarea plafoanelor de asigurări sociale. La capitolul cheltuieli, printre măsurile preconizate se numără reducerea indemnizațiilor de boală și maternitate (circa 0,1 % din PIB) și renunțarea la o posibilă indexare a pensiilor (circa 0,2 % din PIB).

Principalul obiectiv al strategiei bugetare pe termen mediu îl constituie continuarea consolidării după 2010 și reducerea deficitului public sub pragul de 3 % din PIB până în 2013, conform recomandării din decembrie a Consiliului. Conform programului, deficitul va scădea de la 5,3 % din PIB în 2010 la 4,8 %, respectiv 4,2 % din PIB în 2011 și 2012. În ciuda redresării economice așteptate, soldul structural s-ar ameliora mult mai lent decât în 2010, nedepășind 0,6 puncte procentuale din PIB în 2011-2012. Ajustarea s-ar realiza în majoritate la capitolul cheltuieli. Programul arată că jumătate din reducerea cheltuielilor ar proveni din cheltuielile operaționale și cealaltă jumătate din cheltuielile obligatorii, dar nu oferă suficiente amănunte despre modul de realizare a acestor reduceri. La capitolul venituri, măsurile sunt reduse, dar mai bine precizate, incluzând creșterea contribuțiilor sociale și a impozitului pe venitul personal. Pentru anul 2013, programul prevede o țintă a deficitului public de 3 % din PIB, dar nu oferă detalii despre modul de a atinge acest obiectiv (și nici despre ipotezele de creștere economică pe care se bazează), astfel încât nu se poate determina efortul bugetar anual mediu pentru perioada 2010-2013. Potrivit datelor comunicate de autorități, OTM-ul Republicii Cehe este un sold public structural de – 1,0 % din PIB. Date fiind cele mai recente previziuni și nivelul datoriei, OTM-ul reflectă obiectivele pactului. Programul nu prevede însă atingerea OTM-ului în perioada de programare.

Rezultatele bugetare din 2010 s-ar putea situa sub valorile prevăzute în program. Încasările din TVA și din accize s-ar putea dovedi cu puțin sub așteptări din cauza unei posibile scăderi a consumului privat.

Cheltuielile, în schimb, ar putea crește ca urmare a presiunilor în acest sens în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Îndeplinirea obiectivelor fiscale este și mai incertă pentru ultimii ani ai perioadei de programare. În privința cheltuielilor, obiectivele fixate pentru 2011 și 2012 în ultima actualizare nu sunt susținute de măsuri concrete, astfel încât atingerea lor devine nesigură, iar veniturile prognozate pentru 2012 pornesc de la ipoteza optimistă a creșterii PIB-ului real. În sfârșit, programul nu oferă nicio informație despre modul în care deficitul va putea fi redus de la 4,2 % în 2012 la mai puțin de 3 % din PIB în 2013.

Se estimează că datoria publică brută va atinge 35 % din PIB în 2009, față de 30 % în anul precedent. Conform previziunilor, ponderea datoriei va crește cu încă 7 puncte procentuale în perioada de programare, mai ales din cauza deficitelor publice care se vor rămâne relativ mari, ajungând la 42 % din PIB în 2012. Ponderea datoriei va evolua probabil mai puțin favorabil decât prevede programul, în special după 2010, ținând cont de riscurile identificate care amenință consolidarea bugetară, la care se adaugă, în 2012, posibilitatea unei creșteri mai slabe a PIB-ului real decât se anticipează în program. Ponderea datoriei publice va rămâne totuși mult sub pragul de referință de 60 % din PIB pe tot parcursul perioadei de programare.

Previziunile în privința datoriei publice pe termen mediu, care presupun o revenire treptată a PIB-ului la ratele de creștere prevăzute înainte de criză și o întoarcere a ponderii impozitelor la nivelurile de dinaintea crizei, incluzând creșterea conform previziunilor a cheltuielilor datorate îmbătrânirii populației, arată că strategia bugetară prezentată în program, luată ca atare, fără alte modificări la nivel de politici, nu ar fi suficientă pentru a stabiliza ponderea datoriei în PIB până în 2020.

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației se situează clar peste media din UE, în principal datorită unei creșteri relativ accentuate a cheltuielilor cu pensiile ca pondere din PIB în deceniile următoare. Poziția bugetară din 2009, astfel cum este estimată în program, accentuează impactul bugetar al îmbătrânirii populației asupra deficitului de sustenabilitate.

Atingerea unor excedente primare pe termen mediu și reformarea sistemului de pensii și a sistemului de asistență medicală pentru a limita creșterea acestor cheltuieli în viitor ar ajuta la reducerea riscurilor care amenință sustenabilitatea finanțelor publice, riscuri apreciate ca ridicate în Raportul de sustenabilitate al Comisiei din 2009. În ianuarie 2010 a fost instituit un grup consultativ de experți din Ministerul Finanțelor și din Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale, în scopul de a întocmi propuneri alternative de reformă a pensiilor. Până la sfârșitul lui mai 2010, aceste propuneri vor fi finalizate și transmise noului guvern.

În ceea ce privește procedurile bugetare, elaborarea bugetului este destul de descentralizată, dar în același timp nu se conduce după reguli fiscale solide. În 2004 Republica Cehă a introdus un cadru bugetar pe termen mediu care stabilește plafoane pe trei ani pentru cheltuielile nominale ale bugetului de stat de stat. Cu toate acestea, experiența a arătat de câteva ori până acum că plafoanele au fost majorate peste corecțiile admise de normele bugetare. Principalele puncte slabe ale actualului dispozitiv sunt, printre altele, capacitatea scăzută de punere în aplicare, monitorizarea ex-post limitată, complexitatea operațională și un control public limitat asupra procesului. La 2 decembrie 2009, Consiliul a recomandat Republicii Cehe să aplice cu rigurozitate cadrul bugetar pe termen mediu și să îmbunătățească monitorizarea execuției bugetare pe parcursul întregului an, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planificarea bugetară și multianuală. Programul nu cuprinde suficiente propuneri în această direcție. Se fac totuși unele progrese în ceea ce privește ameliorarea guvernanței fiscale. Implementarea în curs a unor importante schimbări aduse colectării și gestionării impozitelor, precum și trecerea rapidă la un sistem de trezorerie în gestiunea bugetară vor contribui la gestionarea mai eficientă a finanțelor publice.

Se poate îmbunătăți, în oarecare măsură, calitatea cheltuielilor publice în Republica Cehă. Este vorba, în special, de cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, care sunt sub media pe UE, și s-ar putea ameliora eficiența cheltuielilor publice în domenii ca asistența medicală, educația și achizițiile publice.

Dimpotrivă, investițiile publice sunt mari (aproape 5 % din PIB în ultimii patru ani) comparativ cu media pe UE și cu statele din regiune. Sub aspectul veniturilor, începând din 2007, autoritățile cehe au pus în aplicare mai multe reforme, urmărind trecerea treptată de la fiscalitatea directă la cea indirectă. Ar trebui însă să se reformeze în continuare sistemul impozitelor și alocațiilor sociale pentru a stimula munca și a reduce riscurile aferente inactivității. În plus, sistemul fiscalității directe și al colectării impozitelor este complex și ar avea de câștigat dacă s-ar introduce noi simplificări.

În ansamblu, pentru 2010, strategia bugetară prezentată în program concordă cu recomandările formulate de Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (7). Ținta fixată pentru deficit pare adecvată și este susținută de măsuri de consolidare specifice. Începând din 2011, ținând seama de riscurile menționate mai sus, s-ar putea ca strategia bugetară să nu concorde pe deplin cu recomandările formulate de Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (7). În special planurile de consolidare pentru 2011 și 2012 nu sunt destul de ambițioase, având o ajustare bugetară medie de 0,3 % din PIB pe an, și sunt expuse riscurilor. Țintele în materie de cheltuieli nu sunt susținute de măsuri specifice, veniturile previzionate pentru 2012 se bazează pe ipoteze macroeconomice optimiste și nu se oferă detalii despre modul în care se va reduce deficitul de la 4,2 % din PIB în 2012 la mai puțin de 3 % din PIB în 2013. Lipsesc informațiile cu privire la strategia bugetară pentru 2013. Efortul bugetar anual pentru perioada de programare (2010-2012), situat la 0,8 % în medie, este apropiat de efortul bugetar anual mediu de 1 % recomandat de Consiliu, dar sub nivelul acestuia. Pentru atingerea efortului bugetar recomandat de 1 % în medie va fi necesară implementarea unor măsuri de consolidare suplimentare în perioada 2011-2013.

Lipsesc în special datele privind cheltuielile publice defalcate pe funcții și datele privind activele financiare lichide și datoria financiară netă.

Concluzia generală este că strategia bugetară a Republicii Cehe pentru 2010 este adecvată și în concordanță cu recomandarea emisă de Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. Pentru anii următori, strategia bugetară este lipsită de ambiție, iar obiectivele fiscale sunt expuse riscurilor atât în ceea ce privește veniturile, cât și cheltuielile. În special țintele în materie de cheltuieli nu sunt susținute de măsuri specifice începând cu 2011, iar ipotezele macroeconomice optimiste generează o oarecare îndoială asupra veniturilor previzionate pentru 2012. Mai mult, deși anul 2013 ca termen de reducere a deficitului public sub 3 % din PIB concordă cu recomandarea Consiliului, strategia bugetară nu poate fi evaluată pe deplin, deoarece programul nu oferă detalii privind măsurile de consolidare necesare pentru realizarea importantei ajustări planificate pentru anul respectiv. Prin urmare, ar fi binevenite mai multe informații privind strategia de ansamblu care ar urma să stea la baza corecției deficitului excesiv, în special pentru 2013. Referitor la cadrul fiscal, există puncte slabe evidente în mai multe domenii, în special în privința procedurilor bugetare și a aplicării cadrului bugetar pe termen mediu. În plus, impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației depășește în mod evident media pe UE, ceea ce rămâne un motiv de îngrijorare pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și pune în evidență necesitatea unor reforme în domeniul pensiilor și al asistenței medicale.

Având în vedere evaluarea de mai sus și în urma recomandării din 2 decembrie 2009 în temeiul articolului 126 din TFUE, precum și dată fiind necesitatea asigurării unei convergențe sustenabile, Republica Cehă este invitată:

să implementeze riguros bugetul pe 2010 și să evite derapajele în domeniul cheltuielilor; în conformitate cu recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7), să majoreze ajustarea bugetară vizată în cadrul bugetelor pe 2011 și 2012 comparativ cu ținta prevăzută în program și să precizeze mai amănunțit măsurile care se impun pentru corectarea deficitului excesiv până în 2013 cel târziu;

să ia măsuri pentru îmbunătățirea procedurilor bugetare și în același timp să pună în aplicare și să monitorizeze mai riguros obiectivele bugetare pe termen mediu; să evite în special revizuirea în sens crescător a plafoanelor de cheltuieli peste corecțiile admise de normele bugetare;

să pună în aplicare reformele necesare pentru a ameliora sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

Republica Cehă este, de asemenea, invitată ca, la următoarea actualizare a programului de convergență, să furnizeze informații mai substanțiale în cadrul unui capitol separat dedicat progreselor realizate în eliminarea deficitului excesiv, conform solicitării formulate de Consiliu în recomandările de la 2 decembrie 2009 în temeiul articolului 126 alineatul (7).

Tabel comparativ al principalelor previziuni macroeconomice și bugetare