2008/608/CE: Decizia Consiliului din 8 iulie 2008 în conformitate cu articolul 122 alineatul (2) din tratat, privind adoptarea de către Slovacia a monedei unice la 1 ianuarie 2009

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 122 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere raportul Comisiei,

având în vedere raportul Băncii Centrale Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European,

având în vedere dezbaterile purtate în cadrul Consiliului, reunit la nivel de șefi de stat sau de guvern,

A treia etapă a Uniunii economice și monetare (denumită în continuare UEM) a început la 1 ianuarie 1999. Prin Decizia 98/317/CE, Consiliul reunit la Bruxelles la 3 mai 1998, la nivel de șefi de stat sau de guvern, a decis că Belgia, Germania, Spania, Franța, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia și Finlanda îndeplineau condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999.

Prin Decizia 2000/427/CE, Consiliul a decis că Grecia îndeplinea condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 2001. Prin Decizia 2006/495/CE, Consiliul a decis că Slovenia îndeplinea condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 2007. Prin Deciziile 2007/503/CE și 2007/504/CE, Consiliul a decis că Cipru și Malta îndeplineau condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 2008.

În conformitate cu alineatul (1) din Protocolul privind anumite dispoziții cu privire la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord anexat la tratat, Regatul Unit a notificat Consiliului că nu intenționează să treacă la a treia etapă a UEM la 1 ianuarie 1999. Notificarea respectivă nu a fost modificată. În conformitate cu alineatul (1) din Protocolul privind anumite dispoziții cu privire la Danemarca anexat la tratat și cu decizia luată de șefii de stat sau de guvern reuniți la Edinburgh în decembrie 1992, Danemarca a notificat Consiliului că nu va participa la a treia etapă a UEM. Danemarca nu a solicitat inițierea procedurii menționate la articolul 122 alineatul (2) din tratat.

În temeiul Deciziei 98/317/CE, Suedia beneficiază de o derogare în sensul articolului 122 din tratat. În conformitate cu articolul 4 din Actul de aderare din 2003, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și Slovacia fac obiectul unei derogări în sensul articolului 122 din tratat. În conformitate cu articolul 5 din Actul de aderare din 2005, Bulgaria și România fac obiectul unei derogări în sensul articolului 122 din tratat.

Banca Centrală Europeană (denumită în continuare BCE) a fost înființată la 1 iulie 1998. Sistemul Monetar European a fost înlocuit cu un mecanism al ratei de schimb, asupra instituirii căruia s-a convenit printr-o rezoluție a Consiliului European privind înființarea unui mecanism al ratei de schimb în a treia etapă a Uniunii economice și monetare din 16 iunie 1997. Procedurile aferente mecanismului ratei de schimb din a treia etapă (ERM II) a Uniunii economice și monetare au fost stabilite prin Acordul din 16 martie 2006 între BCE și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro de stabilire a procedurilor de funcționare ale mecanismului ratei de schimb în etapa a treia a Uniunii economice și monetare.

Articolul 122 alineatul (2) din tratat stabilește procedurile de abrogare a derogării de care beneficiază statele membre în cauză. În conformitate cu articolul menționat, cel puțin o dată la doi ani sau la cererea unui stat membru care face obiectul unei derogări, Comisia și BCE prezintă un raport Consiliului în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 121 alineatul (1) din tratat. Cele mai recente rapoarte de convergență ale Comisiei și ale BCE au fost adoptate în mai 2008. Slovacia a depus o cerere oficială de evaluare a convergenței la 4 aprilie 2008.

Legislațiile interne ale statelor membre, inclusiv statutele băncilor centrale naționale, se adaptează, după caz, pentru a asigura compatibilitatea cu articolele 108 și 109 din tratat și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare statutul SEBC). Rapoartele Comisiei și ale BCE prezintă o evaluare detaliată a compatibilității legislației slovace cu articolele 108 și 109 din tratat și cu statutul SEBC.

În conformitate cu articolul 1 din Protocolul privind criteriile de convergență menționate la articolul 121 din tratat, criteriul de stabilitate a prețurilor menționat la articolul 121 alineatul (1) prima liniuță din tratat înseamnă că un stat membru dispune de un grad de stabilitate durabilă a prețurilor și de o rată medie a inflației, măsurată în cursul unei perioade de un an înainte de examinare, care nu depășește cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflației a cel mult primelor trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor. În sensul criteriului de stabilitate a prețurilor, inflația se măsoară prin indici armonizați ai prețurilor de consum (IAPC), definiți în Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum. Pentru a evalua criteriul de stabilitate a prețurilor, inflația unui stat membru se măsoară prin intermediul variației procentuale a mediei aritmetice a 12 indici lunari în raport cu media aritmetică a 12 indici lunari înregistrați în perioada precedentă. În perioada de un an care s-a încheiat în martie 2008, primele trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor au fost Malta, Țările de Jos și Danemarca, unde s-au înregistrat rate ale inflației de 1,5 %, 1,7 % și, respectiv, 2,0 %. În rapoartele Comisiei și ale BCE s-a luat ca valoare de referință media aritmetică simplă a ratelor inflației înregistrate în primele trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor, plus 1,5 puncte procentuale. Valoarea de referință astfel calculată pentru anul încheiat în martie 2008 a fost de 3,2 %.

În conformitate cu articolul 2 din Protocolul privind criteriile de convergență menționate la articolul 121 din tratat, criteriul privind situația finanțelor publice prevăzut la articolul 121 alineatul (1) a doua liniuță din tratat înseamnă că, la momentul examinării, statul membru nu face obiectul unei decizii a Consiliului în temeiul articolului 104 alineatul (6) din tratat privind existența unui deficit excesiv.

În conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind criteriile de convergență menționate la articolul 121 din tratat, criteriul privind participarea la mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European prevăzut la articolul 121 alineatul (1) a treia liniuță din tratat înseamnă că un stat membru a respectat marjele normale de fluctuație stabilite de mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European fără să înregistreze tensiuni grave cel puțin pe parcursul ultimilor doi ani dinaintea examinării. Statul membru nu trebuie, în special, să-și fi devalorizat din proprie inițiativă rata de schimb centrală bilaterală a monedei sale în raport cu moneda unui alt stat membru în aceeași perioadă. De la 1 ianuarie 1999, ERM II asigură cadrul de evaluare a îndeplinirii criteriului ratei de schimb. În evaluarea inclusă în rapoartele lor privind îndeplinirea acestui criteriu, Comisia și BCE au examinat perioada de doi ani încheiată la 18 aprilie 2008.

În conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind criteriile de convergență menționate la articolul 121 din tratat, criteriul de convergență privind ratele dobânzii prevăzut la articolul 121 alineatul (1) a patra liniuță din tratat înseamnă că, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării, un stat membru a avut o rată medie nominală a dobânzii pe termen lung care nu depășește cu mai mult de 2 puncte procentuale rata a cel mult primelor trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor. În sensul criteriilor de convergență privind ratele dobânzii, s-au utilizat rate ale dobânzilor comparabile pentru obligațiunile guvernamentale de referință pe 10 ani. Pentru evaluarea îndeplinirii criteriului privind rata dobânzii, în raportele Comisiei și ale BCE s-a luat ca valoare de referință media aritmetică simplă a ratelor dobânzii nominale pe termen lung înregistrate în primele trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor, plus 2 puncte procentuale. Valoarea de referință astfel calculată pentru anul încheiat în martie 2008 a fost de 6,5 %.

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind criteriile de convergență menționate la articolul 121 din tratat, datele utilizate în actuala evaluare a îndeplinirii criteriilor de convergență sunt furnizate de Comisie. Comisia a furnizat date pentru pregătirea prezentei decizii. Datele bugetare au fost comunicate de Comisie pe baza rapoartelor depuse de statele membre până la 1 aprilie 2008 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 3605/93 al Consiliului din 22 noiembrie 1993 privind aplicarea Protocolului privind procedura de deficit excesiv anexat la Tratatul de instituire a Uniunii Europene.

Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie și de BCE cu privire la progresele înregistrate de Slovacia în îndeplinirea obligațiilor sale privind realizarea Uniunii economice și monetare, Comisia a formulat următoarele concluzii:legislația internă a Slovaciei, inclusiv statutul băncii centrale naționale, este compatibilă cu articolele 108 și 109 din tratat și cu statutul SEBC;în ceea ce privește îndeplinirea de către Slovacia a criteriilor de convergență menționate la cele patru liniuțe de la articolul 121 alineatul (1) din tratat:rata medie a inflației din Slovacia în anul încheiat în martie 2008 a fost de 2,2 %, valoare situată mult sub valoarea de referință, care va rămâne probabil sub valoarea de referință și în lunile următoare, în ciuda unei marje în scădere;deficitul bugetar al Slovaciei a înregistrat o reducere credibilă și durabilă, ajungând sub 3 % din PIB; prin urmare, Comisia a recomandat Consiliului abrogarea Deciziei 2005/182/CE din 5 iulie 2004 privind existența unui deficit excesiv în Slovacia;Slovacia participă la ERM II din 28 noiembrie 2005; în cursul perioadei de doi ani încheiată la 18 aprilie 2008, koruna slovacă (SKK) nu a înregistrat tensiuni grave, iar Slovacia nu a devalorizat, din proprie inițiativă, rata de schimb centrală bilaterală a SKK în raport cu moneda euro;în anul încheiat în martie 2008, rata dobânzii pe termen lung în Slovacia a fost, în medie, de 4,5 %, valoare situată sub valoarea de referință.Din perspectiva evaluării compatibilității juridice și a îndeplinirii criteriilor de convergență, precum și a factorilor suplimentari, și în măsura în care Consiliul abrogă Decizia 2005/182/CE privind existența unui deficit excesiv, Slovacia îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro.

Prin Decizia 2008/562/CE, Consiliul, hotărând la recomandarea Comisiei, a abrogat Decizia 2005/182/CE privind existența unui deficit excesiv în Slovacia.

În conformitate cu articolul 122 alineatul (2) din tratat, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, decide care dintre statele membre care fac obiectul unei derogări îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice și abrogă derogările acestor state membre,

Slovacia îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice. Derogarea acordată Slovaciei, menționată la articolul 4 din Actul de aderare din 2003, se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2009.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2008.Pentru ConsiliuPreședinteleC. Lagarde