Document UE

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 9 alineatul (3),

având în vedere recomandarea Comisiei,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

La 27 martie 2007, Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Letoniei pentru perioada 2006-2009. La 6 martie 2007, guvernul leton a anunțat un plan care urmărește combaterea inflației. Planul respectiv include o revizuire a obiectivelor bugetare, cu un buget echilibrat în 2007 și 2008 și cu excedent începând din 2009. Cu toate acestea, prezentul aviz al Consiliului are la bază programul de convergență.

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează un ușor declin al economiei, cu o încetinire a ritmului de creștere a PIB-ului real de la 11,5 % în 2006 la 8,0 % în medie pentru restul perioadei programului. Fiind evaluat pe baza informațiilor disponibile în prezent, scenariul menționat se prezintă ca fiind fondat pe ipoteze de creștere plauzibile. Cu toate acestea, există riscuri semnificative în sensul unei evoluții macroeconomice mai puțin favorabile datorate unor dezechilibre externe importante, nivelului ridicat al inflației și acumulării sporite de semne ale supraîncălzirii economiei Letoniei. Previziunile programului referitoare la inflație se prezintă ca fiind ușor optimiste.

Pentru 2006, deficitul administrațiilor publice este estimat la 1,0 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, în comparație cu obiectivul de 1,5 % din PIB stabilit în actualizarea precedentă a programului de convergență. Versiunea actualizată a programului prezintă o estimare a deficitului de 0,4 % din PIB, o cifră plauzibilă, dacă se iau în considerare veniturile mai mari decât cele prevăzute și în ciuda impactului modificărilor bugetare adoptate în octombrie 2006 care au crescut nivelul cheltuielilor cu aproximativ 1,5 % din PIB.

Obiectivul principal al strategiei bugetare pe termen mediu constă în îmbunătățirea treptată a perspectivelor fiscale și atingerea unui buget echilibrat până în 2010. Acest obiectiv va necesita un efort de consolidare considerabil după scăderea cu aproape 1,5 puncte procentuale din PIB în 2006 și 2007. Ajustarea preconizată pentru anii 2008 și 2009 este identică în ceea ce privește soldul global și soldul primar, respectiv 0,4 și 0,5 puncte procentuale din PIB. În comparație cu actualizarea precedentă, obiectivele bugetare planificate sunt mai riguroase, însă ajustarea rămâne decalată în cadrul unui scenariu macroeconomic mai favorabil. După ajustarea importantă a raportului cheltuieli-PIB în 2007, programul preconizează o consolidare a bugetului în perioada 2008-2009 prin creșterea raportului venituri-PIB cu 0,4 puncte procentuale în fiecare an, menținând totodată raportul cheltuieli-PIB cât mai constant posibil. Se preconizează o creștere a raportului venituri-PIB datorată exclusiv creșterii veniturilor din categoria altele, ceea ce reprezintă intrări mai mari de fonduri europene. În consecință, ponderea cheltuielilor pentru componenta formare brută de capital fix este în creștere, compensată în mare parte după 2007 printr-o scădere a cheltuielilor din categoria altele (care în program includ o parte din cheltuielile cu consumul) de puncte procentuale în 2008 și prin transferuri sociale de puncte procentuale în 2009.

Se preconizează o deteriorare a soldului structural (adică a soldului ajustat ciclic exclusiv măsurile punctuale și alte măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord, de la un deficit de 1 % din PIB în 2006 la un deficit de din PIB în 2007, precum și o creștere până la un excedent de % până în 2009. Obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este un deficit structural de 1 % din PIB, pe care programul își propune să îl realizeze în 2008, la fel ca în actualizarea precedentă. Deoarece OTM-ul este mai ambițios decât pragul de referință minim (estimat la un deficit de aproximativ 2 % din PIB), îndeplinirea acestuia ar trebui să determine asigurarea unei marje de siguranță care să împiedice apariția unui deficit excesiv. OTM-ul se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și participante la MCS II din Pactul de stabilitate și de creștere și codul de conduită și reflectă în mod adecvat ponderea datoriei și creșterea medie a producției potențiale pe termen lung.

Pentru 2007, riscurile care ar putea afecta proiecțiile bugetare se prezintă ca fiind destul de echilibrate, însă rezultatele bugetare ar putea fi inferioare față de cele prevăzute în program începând din 2008, din cauza unor riscuri asociate scenariului macroeconomic. Strategia bugetară are la bază o creștere a raportului venituri-PIB, precum și reduceri ale raporturilor transferuri sociale-PIB și alte cheltuieli PIB (care, în cadrul programului, includ o parte a cheltuielilor cu consumul), care ar fi putut fi prezentate mai în detaliu, luând în considerare faptul că, în conformitate cu actualizarea, se preconizează introducerea unui cadru formal pe termen mediu privind planificarea și controlul finanțelor publice începând din 2008.

Având în vedere această evaluare a riscurilor, este posibil ca orientarea bugetară din program să nu fie suficientă pentru a asigura realizarea OTM până în 2008, astfel cum se prevede în program. Cu toate acestea, marja de siguranță asigurată împotriva nerespectării pragului deficitului de 3 % din PIB se prezintă ca fiind suficientă, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe toată perioada programului. Exceptând anul 2007, ritmul de ajustare către realizarea OTM stabilit de program este în mare măsură conform cu Pactul de stabilitate și de creștere care specifică faptul că ajustarea trebuie să fie mai accentuată în perioade economice favorabile și poate fi mai lentă în perioade economice nefavorabile. Cu toate acestea, 2007 este, în mod evident, un an de îndepărtare față de OTM în conjuncturi economice favorabile, ceea ce nu este în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere. O strategie de ajustare structurală mai solidă, concentrată în prima parte a perioadei programului, ar fi necesară pentru a sprijini un proces stabil de convergență macroeconomică și în vederea reducerii riscurilor unei creșteri economice dezechilibrate.

Conform Pactului de stabilitate și de creștere, atunci când se definește strategia de ajustare destinată îndeplinirii OTM, trebuie luate în considerare principalele reforme structurale cu un impact care poate fi verificat asupra viabilității pe termen lung a finanțelor publice. Strategia bugetară pe termen mediu prevăzută în program reprezintă o abatere temporară de la strategia de ajustare destinată atingerii OTM în 2007. Programul indică o reducere treptată a contribuției fondurilor de asigurări sociale la soldul administrației publice prin reforma actuală a pensiilor, precum și o creștere a contribuției la sistemul de pensii finanțat din al doilea pilon de la 0,4 % din PIB în 2006 la 1,7 % din PIB în 2009. Deteriorarea soldului structural prevăzută de programul în cauză, datorată impactului punerii în aplicare eșalonate a reformei pensiilor, va fi de % din PIB în 2007, urmată de ameliorări de în 2008 și în 2009. Chiar dacă se iau în considerare costurile nete ale reformei sistemului de pensii atunci când se analizează strategia de ajustare către atingerea OTM, ajustarea în 2007 rămâne neconformă cu pactul. Pe de altă parte, proiectele privind reforma sistemului de sănătate și investițiile publice menționate în program nu constituie reforme structurale pe care să se poată baza o abatere temporară, deoarece aceste măsuri nu sunt suficient de detaliate, iar impactul pozitiv semnificativ asupra viabilității pe termen lung a finanțelor publice nu este demonstrat în program.

Conform estimărilor, datoria publică brută se situa la valoarea de 10,7 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută în tratat. În program se preconizează scăderea ponderii datoriei cu 1,3 puncte procentuale din PIB pe perioada programului pentru a ajunge la 9,4 % din PIB în 2009.

În Letonia, impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației este mai mic decât media UE, estimându-se o scădere a cheltuielilor corespunzătoare anumitor categorii de vârstă, ca parte din PIB, în deceniile următoare, în urma impactului reducerii cheltuielilor în cadrul reformei sistemului de pensii. Nivelul actual al datoriei brute este foarte scăzut în Letonia, iar îmbunătățirea poziției bugetare structurale conform planificărilor din versiunea actualizată a programului de convergență ar contribui la limitarea riscurilor privind viabilitatea finanțelor publice pe termen lung. În ansamblu, Letonia pare a se confrunta cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

Programul de convergență conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, acesta furnizează anumite informații asupra costurilor bugetare directe sau asupra economiilor rezultate ca urmare a punerii în aplicare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile bugetare din cadrul acestuia iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor definite în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, prevăzute în programul de convergență se prezintă ca fiind conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe preconizează o creștere semnificativă a investițiilor publice, iar programul de convergență oferă detalii suplimentare privind măsurile care trebuie puse în aplicare pentru a îmbunătăți caracteristicile instituționale ale finanțelor publice, inclusiv introducerea cadrului bugetar multianual.

Strategia bugetară din program este doar parțial conformă cu orientările generale de politică economică din cadrul orientărilor integrate pentru perioada 2005-2008. În special, poziția bugetară preconizată nu contribuie în mod adecvat la promovarea unei viabilități mai mari a balanței externe.

În ceea ce privește datele necesare prevăzute în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă toate datele obligatorii și cea mai mare parte a celor opționale. Cu toate acestea, există anumite inconsecvențe în ceea ce privește tabelul standard 2.

Tabelul 1