Notă
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 9 alineatul (3),având în vedere recomandarea Comisiei,după consultarea Comitetului economic și financiar,EMITE PREZENTUL AVIZ:(1)La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Suediei, care cuprinde perioada 2006-2009.(2)Scenariul macroeconomic de la baza programului prevede o creștere reală a PIB-ului de la 4,0 % în 2006 la 3,0 % în medie până la sfârșitul programului, rămânând totuși aproape de potențialul său. O evaluare în comparație cu informațiile disponibile în prezent arată că acest scenariu se bazează pe ipoteze de creștere plauzibile, creșterea în 2006 fiind poate chiar mai mare. De asemenea, se pare că și previziunile programului în ceea ce privește inflația sunt realiste.(3)Pentru 2006, excedentul public general este estimat la 2,8 % din PIB în prognoza din toamna anului 2006 a serviciilor Comisiei, în comparație cu un rezultat de 0,9 % prevăzut în actualizarea precedentă a programului de convergență; diferența reflectă, în principal, un efect de bază care rezultă din excedentul mult mai ridicat decât se preconizase în 2005. Pe baza datelor disponibile referitoare la lichidități se pare că, datorită atât reducerii cheltuielilor primare cât și creșterii veniturilor din impozite, excedentul pe 2006 a fost probabil mai ridicat decât în prognoza serviciilor Comisiei.(4)Programul actualizat confirmă că un excedent bugetar de aproximativ 2 % din PIB pe parcursul ciclului rămâne principala normă fiscală, însoțită de stabilirea de plafoane multianuale pentru cheltuieli. În Actul privind politica fiscală din primăvara anului 2007, guvernul va reevalua actualul obiectiv pentru excedentul general, luând în considerare decizia Eurostat cu privire la clasificarea sistemelor de pensii finanțate din al doilea pilon. După expirarea perioadei de tranziție pentru punerea în aplicare a acestei decizii (primăvara 2007), excedentul va scădea cu aproximativ 1 % din PIB în fiecare an, iar indicele îndatorării brute va cunoaște o schimbare ascendentă cu aproximativ 0,5 % din PIB. Strategia bugetară prezentată în actualizare prevede o scădere a excedentului în 2007 (de la 3,0 % din PIB în 2006 la 2,4 %), iar apoi preconizează o revenire progresivă (la 3,1 % în 2009); excedentul primar urmează o cale similară. Atât raportul cheltuieli-PIB cât și cel venit-PIB înregistrează o tendință descendentă pe întreaga perioadă a programului. Strategia este, într-o oarecare măsură, concentrată asupra ultimei părți a programului, reducerile de impozite din 2007 fiind doar parțial finanțate. În comparație cu actualizarea precedentă, traiectoria de adaptare pentru excedent (o scădere inițială urmată de o revenire treptată) este similară, dar cu o capacitate de finanțare netă mai ridicată pe întreg parcursul programului.(5)Excedentul structural (respectiv a soldului excedentului ajustat ciclic, cu excepția măsurilor de derogare și a altor măsuri temporare), calculat conform unei metodologii stabilite de comun acord, este preconizat să rămână peste 2 % din PIB pe întreaga perioadă a programului, avându-se în vedere necesitatea asigurării unei viabilități pe termen lung a finanțelor publice. La fel ca în actualizarea precedentă a programului de convergență, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program corespunde obiectivului menționat anterior de atingere a unui excedent bugetar de 2 % din PIB în medie pe durata ciclului economic (adică în termeni structurali), pe care programul încearcă să îl mențină pe întreaga sa perioadă. OTM fiind sensibil mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit structural de aproximativ 1 % din PIB), atingerea acestuia ar trebui să determine asigurarea unei marje de siguranță care să împiedice apariția unui deficit excesiv. OTM este, de asemenea, mai ambițios decât cel pe care îl presupune nivelul datoriei și creșterea potențială medie pe termen lung.(6)Riscurile pentru prognozele bugetare din program par, în linii mari, echilibrate începând cu 2007. Perspectiva macroeconomică și prognozele în domeniul veniturilor din impozite par să reflecte ipoteze plauzibile, în ciuda unei anumite nesiguranțe cu privire la rezultatele viitoare în ceea ce privește fiscalitatea pe plus-valori. În sprijinul obiectivelor legate de cheltuieli vin rezultatele pozitive înregistrate în trecut datorită pragurilor pentru cheltuieli menționate mai sus.(7)În lumina acestei analize a riscului, orientările bugetare ale programului par să fie suficiente pentru a menține OTM pe întreaga perioadă a programului, așa cum se prevede în acesta. În plus, programul asigură o marjă de siguranță suficientă împotriva nerespectării pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe perioada programului. Cu toate acestea, există riscul ca politica fiscală a programului să devină prociclică în 2007 caz în care, conform așteptărilor, perioada de conjunctură favorabilă ar trebui să continue. Acest fenomen nu ar fi conform cu Pactul de stabilitate și creștere.(8)Se estimează că datoria publică brută a scăzut la 46,5 % din PIB în 2006, cu mult sub valoarea de referință a PIB-ului prevăzută în tratat, de 60 %. În program se preconizează scăderea în continuare a ponderii datoriei cu 13,5 puncte procentuale pe perioada programului.(9)Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației din Suedia este mai mic decât media din UE, iar cheltuielile cu pensiile ar trebui să rămână relativ stabile pe termen lung ca procent din PIB datorită impactului considerabil pe care îl are sistemul de pensii cu privire la reducerea cheltuielilor. Poziția bugetară inițială cu un excedent primar ridicat contribuie la scăderea datoriei brute și la acumularea de active. Menținerea unor finanțe publice sănătoase, alături de existența în continuare a unui excedent, conform planurilor, ar contribui la reducerea riscurilor față de viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, se pare că Suedia se confruntă cu un risc scăzut în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.(10)Programul de convergență conține o analiză calitativă a impactului general al raportului de punere în aplicare din noiembrie 2006 a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. În plus, programul furnizează informații sistematice despre economiile sau cheltuielile bugetare rezultate direct ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare par să ia în considerare toate implicațiile asupra finanțelor publice pe care le au acțiunile stabilite în programul național de reformă. Măsurile din domeniul finanțelor publice, preconizate în programul de convergență par să fie conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe prevăd punerea în aplicare a unei serii de măsuri de creștere a ofertei de forță de muncă.(11)Strategia bugetară enunțată în program este, în mare parte, conformă cu orientările generale ale politicii economice cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.(12)În ceea ce privește datele necesare, specificate în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă o serie de lacune în privința datelor obligatorii și a celor opționale.Concluzia generală este aceea că poziția bugetară pe termen mediu este solidă, iar strategia bugetară oferă un exemplu de politică fiscală conformă cu Pactul de stabilitate și creștere. Cu toate acestea, este important să se acopere riscul de prociclicitate asigurându-se că o eventuală deteriorare a poziției bugetare în 2007, legată de reforme structurale destinate să încurajeze o participare mai intensă la piața forței de muncă, nu se va prelungi în anii ulteriori.