Document UE

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 9 alineatul (3),

având în vedere recomandarea Comisiei,

după consultarea Comitetului Economic și Financiar,

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de convergență actualizat al Maltei pentru perioada 2006-2009.

Scenariul macroeconomic care stă la baza programului preconizează o creștere a PIB-ului real situată în jurul procentului de 3 % pe durata perioadei programului. Fiind evaluat în funcție de informațiile disponibile în prezent, acest scenariu pare a fi bazat pe ipoteze de creștere favorabile pentru anul 2007 și deosebit de pozitive pentru anii următori, ceea ce se datorează, în special, evoluției pe termen mediu a sectorului extern. Exporturile nete pe termen mediu, mai puțin favorabile decât s-a preconizat în program, ar putea accentua dezechilibrul extern înregistrat în ultimii ani. Previziunile privind inflația par a fi plauzibile.

Pentru 2006, deficitul administrațiilor publice este estimat la 2,9 % din PIB în previziunile serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, în comparație cu ținta de 2,7 % din PIB stabilită în actualizarea precedentă a programului de convergență. Rezultatele estimate pentru anul 2006 în noua actualizare (2,6 % din PIB) se află sub nivelul planificat în cadrul previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2006 și par a fi plauzibile, dacă se iau în considerare informațiile recente privind creșterea PIB-ului și datele privind lichiditățile finanțelor publice.

Strategia bugetară prevăzută în versiunea actualizată vizează reducerea deficitului sub valoarea de referință de 3 % din PIB în 2006 precum și continuarea realizării unei consolidări fiscale. Actualizarea preconizează o reducere treptată a deficitului administrațiilor publice ajungând, până în 2009, la un buget echilibrat în ansamblu. Având în vedere scăderea preconizată a sarcinii financiare aferente dobânzii, se prevede ca excedentul primar să ajungă la 3 14 % din PIB până în 2009. Ajustarea trebuie realizată printr-o reducere a ponderii cheltuielii primare cu aproape 5 34 puncte procentuale din PIB, ceea ce compensează în mare măsură scăderea ponderii veniturilor cu aproape 3 34 puncte procentuale din PIB. În ciuda succesului înregistrat cu limitarea cheltuielilor globale, cheltuielile cu sistemul de asistență medico-sanitară au urmat o tendință ascendentă în ultimii ani. Se va recurge mai puțin la măsuri de derogare în vederea diminuării deficitului în comparație cu anii trecuți. Programul confirmă, în ansamblu, ajustarea bugetară nominală planificată în cadrul actualizării precedente în contextul unui scenariu macroeconomic mult mai favorabil.

Se preconizează o îmbunătățire a deficitului structural (adică deficitul bugetar ajustat ciclic, exceptând măsurile de derogare și alte măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord, de la circa 3 % din PIB în 2006 la 12 % din PIB la sfârșitul perioadei programului. La fel ca în actualizarea precedentă a programului de convergență, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este realizarea unui echilibru bugetar în termeni structurali, însă noul program nu își propune să atingă OTM-ul pe parcursul perioadei programului. Deoarece OTM-ul este mai ambițios decât pragul minim (estimat la un deficit de aproape 1 34 % din PIB), atingerea acestuia ar trebui să determine asigurarea unei marje de siguranță care să împiedice apariția unui deficit excesiv. OTM-ul se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și participante la ERM (MCS) II în Pactul de stabilitate și creștere și codul de conduită și reflectă în mod adecvat ponderea datoriei și creșterea medie a producției potențiale pe termen lung.

Pentru 2007, riscurile care ar putea afecta previziunile bugetare din program par a fi destul de limitate însă rezultatele bugetare ar putea fi mai rele decât cele previzionate în program după această dată. Acest fapt se datorează unei creșteri favorabile a PIB-ului preconizate pentru anul 2007 și unui scenariu deosebit de optimist pentru perioada 2008-2009 care subliniază previziunile actualizării (cu toate că previziunile fiscale pentru acești ani par precaute). În plus, după 2007, nu se furnizează detalii referitoare la strategia de ajustare, ceea ce sporește riscurile legate de consolidarea fiscală planificată.

Ținând seama de această evaluare a riscurilor, orientarea bugetară din program pare a fi conformă cu o corectare a deficitului excesiv până în 2006, conform recomandării Consiliului. Mai mult, pare să asigure o marjă de siguranță suficientă împotriva nerespectării pragului deficitului de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale cu începere din 2008. În anii de după corectarea deficitului excesiv, ritmul de ajustare care ar determina atingerea OTM-ului stabilit de program este, în linii mari, în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, care prevede că, pentru statele membre din zona euro și participante la ERM (MCS) II, îmbunătățirea anuală a soldului structural ar trebui să fie de 0,5 % din PIB, ca punct de referință, și că ajustarea ar trebui să fie mai accentuată în perioadele economice favorabile și poate fi mai lentă în perioade economice nefavorabile.

Se estimează că datoria publică brută a atins 68 14 % din PIB în 2006, peste valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută în tratat. În program se preconizează scăderea ponderii datoriei cu 8 34 puncte procentuale din PIB pe perioada programului. Luând în considerare riscurile privind țintele bugetare menționate anterior, se preconizează o evoluție a ponderii datoriei mai scăzută decât cea previzionată în program. Ținând seama de prezenta evaluare a riscurilor, se pare că ponderea datoriei se reduce suficient către valoarea de referință în cursul perioadei programului.

Recent, Malta a adoptat o reformă a sistemului de pensii care vizează atât mărirea vârstei de pensionare efectivă cât și creșterea nivelului pensiilor. În consecință, previziunile programului sugerează că vor crește cheltuielile cu pensiile, ceea ce va duce la o creștere rapidă a cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației, aproape de media UE. Cu toate acestea, într-un ritm relativ mai lent decât tendințele obișnuite, previziunile privind cheltuielile cu sistemul de asistență medico-sanitară indică o creștere de aproximativ 1 34 puncte procentuale din PIB pe termen lung, în cazul în care tendințele actuale se mențin. Poziția bugetară actuală nu ar asigura o reducere constantă a datoriei sub valoarea de referința prevăzută în tratat. În consecință, îmbunătățirea poziției bugetare, astfel cum s-a preconizat în program, ar contribui la reducerea riscurilor privind viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, Malta pare a se confrunta cu un risc mediu în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

Programul de convergență nu conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. Cu toate acestea, el furnizează informații sistematice privind costurile sau economiile bugetare directe ca urmare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare iau în considerare, în mod explicit, implicațiile acțiunilor evidențiate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, menționate în programul de convergență, par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe prevăd punerea în aplicare a reformei sistemului de pensii, în timp ce programul de convergență oferă detalii despre reforma fiscală anunțată în programul național de reformă.

Strategia bugetară enunțată în program este, în ansamblu, conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

În ceea ce privește cerințele specificate în codul de conduită privind prezentarea de date pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă anumite lacune, atât în privința datelor obligatorii, cât și a celor opționale.

Tabelul 1