Regulamentul (CE) nr. 600/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de stabilire a anumitor măsuri tehnice aplicabile activităților de pescuit în zona vizată de Convenția privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

Prin Decizia 81/691/CEE, Comunitatea a autorizat Convenția privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii (denumită în continuare convenția) care a intrat în vigoare la 21 mai 1982.

Convenția oferă un cadru pentru cooperarea regională în domeniul conservării și gestionării resurselor vii ale Antarcticii prin înființarea unei Comisii pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) și adoptarea de către CCAMLR a măsurilor de conservare care devin obligatorii pentru părțile contractante.

CCAMLR adoptă anumite măsuri pentru conservarea și gestionarea rezervelor de pește care, printre altele, prevăd norme tehnice care se aplică anumitor activități de pescuit în zona specificată de convenție. Măsurile se referă în special la utilizarea anumitor tipuri de unelte de pescuit, interzicerea anumitor tipuri de echipamente considerate ca fiind nocive pentru mediu, reducerea efectului dăunător al pescuitului asupra unor specii ca păsările acvatice și mamiferele marine și la activitățile observatorilor științifici la bordul navelor de pescuit în vederea colectării de date. Măsurile menționate sunt obligatorii pentru Comunitate și, prin urmare, ar trebui să fie puse în aplicare.

Regulamentul (CEE) nr. 3943/90 al Consiliului din 19 decembrie 1990 privind punerea în practică a sistemului de supraveghere și inspecție potrivit articolului XXIV al Convenției privind conservarea resurselor biologice marine vii în Antarctica și Regulamentul (CE) nr. 66/98 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor măsuri de conservare și control aplicabile activităților de pescuit în Antarctica transpun unele dintre măsurile tehnice adoptate de către CCAMLR.

Adoptarea noilor măsuri de conservare de către CCAMLR și actualizarea acelora deja în vigoare de la adoptarea regulamentelor menționate anterior necesită modificarea acestora din urmă.

Pentru a asigura o claritate mai mare a normelor comunitare, ar trebui ca măsurile privind controlul activităților de pescuit și cele de natură tehnică să se transpună în mod separat. Din acest motiv, Regulamentele (CEE) nr. 3943/90 și (CE) nr. 66/98 trebuie să fie abrogate de către Regulamentul (CE) nr. 601/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de stabilire a unor măsuri de control aplicabile activităților de pescuit în zona care face obiectul Convenției privind conservarea faunei și florei marine din Antarctica, și dispozițiile comunitare trebuie completate de către prezentul Regulament. Astfel nu se aduce atingere includerii anumitor măsuri tehnice specifice anumitor tipuri de pescuit experimental în regulamentele adoptate anual de către Comunitate cu privire la posibilitățile de pescuit alocate navelor comunitare și condițiile asociate acestora (regulamentele anuale privind TAC și cotele).

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și pentru adaptarea anexelor la modificările regulate aduse măsurilor tehnice adoptate de către CCAMLR în temeiul Convenției ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de punere în aplicare conferite Comisiei,

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește măsurile tehnice referitoare la activitățile navelor de pescuit comunitare care capturează și păstrează la bord organisme marine care provin din resursele marine vii din zona specificată în Convenția privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii (denumită în continuare convenția).

Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor convenției și acționează în scopul promovării obiectivelor și principiilor, precum și a dispozițiilor actului final al conferinței la care a fost adoptat.

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

zona convenției: zona de aplicare a convenției definite la articolul 1;

convergență antarctică: o linie care unește următoarele puncte situate de-a lungul paralelelor și al meridianelor: 50° S, 0° – 50° S, 30° E – 45° S, 30° E – 45° S, 80° E – 55° S, 80° E – 55° S, 150° E – 60° S, 150° E – 60° S, 50° V – 50° S, 50° V – 50° S, 0°;

navă de pescuit comunitară: navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru al Comunității și este înmatriculată în Comunitate, care capturează și păstrează la bord organisme marine provenite din resursele marine vii din zona convenției;

dreptunghi la scară precisă: o arie de 0,5° latitudine pe 1° longitudine din unghiul de nord-vest al subzonei sau diviziunii statistice. Un dreptunghi este definit de latitudinea limitei sale celei mai nordice și de longitudinea limitei sale cea mai apropiată de 0°;

pescuit nou: pescuitul unei specii printr-o metodă specială de pescuit într-o subzonă statistică FAO din Antarctica, pentru care:

informații privind distribuția, abundența, populația, randamentul potențial și identitatea rezervelor furnizate de cercetările/anchetele extinse sau de pescuitul experimental nu au fost niciodată înaintate CCAMLR sau

date privind captura și efortul nu au fost niciodată înaintate CCAMLR sau

date privind captura și efortul pentru ultimele două sezoane în care a avut loc pescuitul nu au fost niciodată înaintate CCAMLR;

pescuit experimental: un pescuit care a fost clasificat anterior ca pescuit nou conform definiției de la litera (e). Un pescuit experimental se clasifică în continuare ca atare până când se dispune de informații suficiente pentru:

a evalua distribuția, abundența și populația speciilor țintă care să permită estimarea randamentului potențial al pescuitului;

a analiza impactul potențial al pescuitului asupra speciilor dependente și înrudite și

a permite Comitetului științific al CCAMLR să calculeze și să recomande nivelele corespunzătoare ale capturilor și ale efortului, precum și uneltele de pescuit, după caz.

CAPITOLUL II

Pescuitul de Dissostichus eleginoides în subzona statistică FAO 48.3 este realizat de către nave care utilizează exclusiv paragate și vârșe.

Pescuitul de Dissostichus eleginoides în subzona statistică FAO 58.5.2 este realizat de către nave care utilizează exclusiv traule sau paragate.

Pescuitul de Champsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 48.3 este realizat de către nave care utilizează exclusiv traule. Utilizarea traulelor de fund în pescuitul direcționat al Champsocephalus gunnari în această subzonă este interzisă.

Pescuitul de Champsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 58.5.2 este realizat de către nave care utilizează exclusiv traule.

Pentru pescuitul menționat la alineatul (4), zonă deschisă pescuitului reprezintă acea porțiune din diviziunea statistică FAO 58.5.2 care se găsește în interiorul unei zone care este delimitată de o linie:

care pornește din punctul în care meridianul de longitudine 72°15' E intersectează limita fixată prin Acordul franco-australian de delimitare maritimă, continuă de-a lungul meridianului până la intersecția acestuia cu paralela de latitudine 53°25' S;

apoi spre est de-a lungul acestei paralele până la intersecția acesteia cu meridianul de longitudine 74° E;

apoi spre nord-est de-a lungul liniei geodezice până la intersecția cu paralela de latitudine 52°40' S și cu meridianul de longitudine 76° E;

apoi la nord de-a lungul meridianului până la intersecția cu paralela de latitudine 52° S;

apoi spre nord-vest de-a lungul liniei geodezice până la intersecția paralelei de latitudine 51° S cu meridianul de longitudine 74°30' E și

apoi spre sud-vest de-a lungul liniei geodezice până la punctul de plecare.

Pescuitul pentru crabi în subzona statistică FAO 48.3 este realizat de către nave care utilizează exclusiv vârșe.

Niciun traul, plasă pungă daneză sau o altă plasă similară, care conțin o parte cu ochiuri de plasă de dimensiuni mai mici decât dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă prevăzute la anexa I nu se folosesc în operațiunile de pescuit direcționat al speciilor sau grupurilor de specii prezentate în continuare:

Champsocephalus gunnari

Dissostichus eleginoides

Gobionotothen gibberifrons

Lepidonotothen squamifrons

Notothenia rossii

Notothenia kempi.

Se interzice utilizarea oricăror mijloace sau dispozitive care ar putea să astupe sau să micșoreze ochiurile.

Pentru năvoadele menționate la articolul 4, dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă prevăzută la anexa I se determină în conformitate cu normele stabilite la anexa II.

Pescuitul crabului se limitează la crabii masculi ajunși la maturitate sexuală - toate femelele și masculii subdimensionați se eliberează nevătămați. În cazul Paralomis spinosissimași Paralomis formosa, masculii cu o lățime a carapacei de minim 94 mm și, respectiv, 90 mm se pot reține la bord.

Crabii prelucrați pe mare se congelează ca secțiuni de crab astfel încât dimensiunea crabilor să poată fi determinată mai târziu din aceste secțiuni.

Se interzice utilizarea de către navele de pescuit comunitare a benzilor de ambalaj din material plastic pentru legarea cutiilor de momeală.

Toate benzile de ambalaj, odată desprinse de ambalaje, se taie, astfel încât să nu formeze o buclă continuă, și se incinerează cu prima ocazie într-un incinerator aflat la bord.

Toate reziduurile de materiale plastice se păstrează la bordul unei nave până când aceasta ajunge într-un port și nu se descarcă în nici un caz în mare.

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).

Operațiunile de pescuit cu paragate se realizează într-o manieră care să permită cârligelor cu momeală să se scufunde cât se poate de repede după lansarea în apă. Navele care utilizează metoda spaniolă de pescuit cu paragate trebuie să elibereze greutățile înaintea tensionării gutei; se utilizează greutăți cu masa de cel puțin 8,5 kg, distanțate la cel mult 40 m sau greutăți de cel puțin 6 kg, distanțate la cel mult 20 m. Se utilizează exclusiv momeală decongelată.

Fără a aduce atingere alineatului (7), paragatele se instalează numai noaptea (respectiv în timpul orelor de întuneric între crepusculele nautice).

Fără a aduce atingere alineatului (8), se interzice evacuarea în mare a deșeurilor de pește în timpul cât sunt instalate paragate. Evacuarea în mare a deșeurilor de pește în timpul ridicării paragatului se evită în măsura în care este posibil. În cazul în care evacuarea în mare a deșeurilor de pește în timpul ridicării este inevitabilă, aceasta are loc numai în partea navei opusă celei în care sunt așezate sau ridicate paragatele. Înainte de evacuarea în mare, cârligele de pește trebui să fie scoase din deșeurile și capetele de pește.

Se depun toate eforturile pentru a asigura eliberarea în viață a păsărilor acvatice capturate vii în timpul operațiunilor de pescuit cu paragate și, pe cât este posibil, pentru a scoate cârligele fără a pune în primejdie viața păsărilor.

Este remorcată o gută pentru a descuraja poposirea păsărilor acvatice pe momeli în timpul desfășurării paragatelor. Anexa III conține o descriere detaliată a gutei și a metodei de folosire a acesteia. Detaliile construcției referitoare la numărul și dispunerea articulațiilor mobile pot să varieze, atât timp cât suprafața efectivă a mării acoperită de guta ramificată nu este mai mică decât cea acoperită de modelul prezentat la anexa III. Detaliile referitoare la dispozitivul tras în apă pentru tensionarea gutei pot de asemenea varia.

Se pot experimenta alte concepții de gute pe navele la bordul cărora se află doi observatori, dintre care cel puțin unul este desemnat conform Sistemului internațional de observare științifică al CCAMLR, cu condiția respectării condițiilor prevăzute la alineatele (1) - (5) și (7).

Interdicția de a instala paragate în ziua prevăzută la alineatul (2) nu se aplică pescuitului în subzonele statistice FAO 48.6 la sud de 60° S, 88.1, 88.2 și în diviziunea 58.4.2, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

la emiterea licenței pentru acest tip de pescuit, nava în cauză poate să demonstreze autorităților competente:

capacitatea sa de a respecta în întregime oricare din protocoalele exploratorii de lestare a paragatelor prevăzute la anexa IV. Statele membre comunică CCAMLR rezultatele controalelor tehnice efectuate în acest sens pe fiecare navă care deține licență;

că a luat măsuri pentru a asigura prezența observatorilor științifici, pe care este obligată să îi aibă la bord în conformitate cu articolul 14 alineatul (2);

nava în cauză demonstrează că viteza de imersie a paragatului este de minim 0,3 m/s în timpul operațiunilor sale de pescuit;

nava în cauză nu capturează mai mult de două păsări acvatice. Orice navă care capturează un total de trei păsări acvatice revine imediat la regimul nocturn de instalare a undițelor.

capacitatea sa de a respecta în întregime oricare din protocoalele exploratorii de lestare a paragatelor prevăzute la anexa IV. Statele membre comunică CCAMLR rezultatele controalelor tehnice efectuate în acest sens pe fiecare navă care deține licență;

că a luat măsuri pentru a asigura prezența observatorilor științifici, pe care este obligată să îi aibă la bord în conformitate cu articolul 14 alineatul (2);

Prin derogare de la alineatul (3), se interzice evacuarea în mare a deșeurilor de pește în timpul operațiunilor de pescuit menționate la alineatul (7).

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).

În timpul operațiunilor de pescuit cu traule, se interzice utilizarea cablurilor pentru controlul plaselor.

Navele de pescuit comunitare adoptă pe toată durata operațiunilor lor locul și intensitatea iluminării, astfel încât să reducă la minimum iluminarea directă în afara navei, atât cât să asigure funcționarea în siguranță a navei.

Se interzice evacuarea în mare a deșeurilor de pește în timpul lansării și ridicării traulului.

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).

CAPITOLUL III

În cazul pescuitului, altul decât cel nou sau experimental, navele de pescuit comunitare se deplasează în funcție de nivelul lor de capturi secundare în conformitate cu anexa V, punctul A.

În cazul pescuitului nou sau experimental, navele de pescuit comunitare se deplasează în funcție de nivelul lor de capturi secundare în conformitate cu anexa V, punctul B.

Navele de pescuit comunitare care participă la pescuitul experimental al speciilor Dissostichus folosind traule sau paragate în zona convenției, cu excepția pescuitului pentru care CCAMLR acordă scutiri specifice, operează conform normelor stabilite la alineatele (3) – (6).

În sensul prezentului articol, o lansare include o singură întindere a traulului. La operațiunile de pescuit cu paragate, o așezare include instalarea unuia sau mai multor paragate într-un singur loc.

Pescuitul are loc într-un interval geografic și batimetric cât se poate de extins. În acest sens, pescuitul în orice dreptunghi la scară precisă încetează în cazul în care captura raportată în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 ajunge la 100 tone, iar dreptunghiul respectiv se închide pentru pescuit pentru restul sezonului. Pescuitul în orice dreptunghi la scară precisă se restrânge în orice moment la o singură navă.

În scopul aplicării alineatului (3):

poziția geografică exactă a unei lansări în pescuitul cu traul se determină cu ajutorul punctului median dintre punctul inițial și punctul final al lansării;

poziția geografică exactă a unei așezări în pescuitul cu paragate se determină cu ajutorul punctului central al paragatului sau paragatelor folosite;

dreptunghiul la scară precisă în interiorul căruia se presupune că o navă ar trebuie să pescuiască este acela unde se găsește poziția geografică precisă a așezării;

nava se presupune că pescuiește într-un dreptunghi la scară precisă de la începutul procesului de instalare până la terminarea ridicării tuturor paragatelor în respectivul dreptunghi la scară precisă.

Fiecare ridicare a paragatului trebuie să aibă, cu excepția situațiilor excepționale asupra cărora nava nu are control (de exemplu, gheață și condiții meteorologice nefavorabile), un timp de imersie de cel mult 48 de ore, măsurat de la terminarea procesului de instalare până la începutul procesului de ridicare.

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).

Pescuitul de Champsocephalus gunnari este interzis pe o rază de 12 mile marine de-a lungul coastei South Georgia în perioada 1 martie - 31 mai (perioada de reproducere).

În cazul în care la o lansare oarecare, captura de Champsocephalus gunnari depășește 100 kg iar mai mult de 10 % din Champsocephalus gunnari, în număr, are dimensiuni mai mici de 240 mm în lungime totală, nava de pescuit se deplasează în alt loc de pescuit la o distanță de cel puțin cinci mile marine. Nava de pescuit nu se întoarce înainte de cinci zile, pe o rază de cinci mile marine, în nici un punct în care captura de Champsocephalus gunnari de dimensiuni mici este mai mare de 10 %. Locul în care captura accidentală de Champsocephalus gunnari de dimensiuni mici este mai mare de 10 % se definește ca traseul urmat de nava de pescuit de la punctul în care unealta de pescuit a fost desfășurată prima dată până la punctul în care aceasta a fost retrasă de către nava de pescuit.

În cazul în care o navă capturează în total 20 de păsări acvatice, încetează activitățile de pescuit și nu mai participă la acest tip de pescuit în sezonul respectiv.

Navele care participă la acest pescuit în perioada 1 martie – 31 trebuie să efectueze cel puțin 20 de traulări experimentale conform descrierii din anexa VI.

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

Sistemul de observare științifică adoptat de către CCAMLR în temeiul articolului XXIV din convenție se aplică, în conformitate cu prezentul capitol, navelor de pescuit comunitare care efectuează operațiuni de pescuit și cercetare în zona convenției.

În timpul fiecărei perioade de pescuit, la bordul navelor de pescuit comunitare se află cel puțin un observator științific și, dacă este posibil, un observator științific în plus în cazul în care se pescuiește:

Champsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 48.3 și diviziunea 58.5.2;

Crab în subzona statistică FAO 48.3;

Dissostichus eleginoides în zubzonele statistice FAO 48.3 și 48.4 și diviziunea 58.5.2 sau

Martialia hyadesi în subzona statistică FAO 48.3.

De asemenea, la bordul navelor de pescuit comunitare se află doi observatori științifici, din care unul este observator științific al CCALMR numit în conformitate cu articolul 15, în cazul în care acestea participă la pescuitul experimental menționat la articolul 11 din prezentul regulament sau la alt pescuit experimental autorizat în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004.

Prin derogare de la alineatul (2), navele care participă la pescuitul experimental pentru speciile Dissostichus în diviziunile statistice FAO 48.3.a) și 48.3b) poartă la bord cel puțin un observator științific CCAMLR și, dacă este posibil, un observator științific suplimentar.

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).

Statele membre desemnează observatorii științifici autorizați să efectueze sarcinile aferente punerii în aplicare a sistemului de observare adoptat de către CCAMLR în conformitate cu prezentul regulament.

Funcțiile și sarcinile observatorilor științifici îmbarcați pe nave sunt specificate la anexa VII.

Observatorii științifici sunt resortisanți ai statului membru care-i desemnează. Ei respectă obiceiurile și normele în vigoare pe nava pe care efectuează observațiile.

Observatorii științifici trebuie să fie familiarizați cu activitățile de pescuit și de cercetare științifică pe care urmează să le observe, cu dispozițiile convenției și măsurile adoptate în temeiul convenției și trebuie să fi primit o pregătire specifică pentru a-și îndeplini în mod competent îndatoririle. În afară de aceasta, observatorii științifici sunt în măsură să comunice în limba statului de pavilion a navelor pe care își exercită activitățile.

Observatorii științifici au un document emis de statul membru care-i desemnează, într-o formă aprobată de CCAMLR, pentru identificarea acestora ca observatori științifici CCAMLR.

Observatorii științifici prezintă CCAMLR, prin intermediul statului membru care-i desemnează și la o lună de la sfârșitul perioadei de observare sau după întoarcerea observatorilor în țara lor de origine, un raport cu privire la fiecare misiune de observare efectuată, pe formulare de observații aprobate de către Comitetul științific al CCAMLR. Se transmite câte o copie statului pavilionului navei în cauză și Comisiei.

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 20 alineatul (2).

Plasarea observatorilor științifici la bordul navelor de pescuit comunitare care efectuează operațiuni de pescuit sau de cercetare științifică se realizează conform acordurilor bilaterale încheiate în acest sens cu un alt membru al CCAMLR.

Acordurile bilaterale menționate la alineatul (1) au la bază următoarele principii:

Observatorii științifici primesc statutul de ofițer de bord în timpul cât se află la bord. Cazarea și masa oferite observatorilor sunt cele corespunzătoare statului respectiv.

Statul membru de pavilion se asigură că operatorii navelor acordă observatorilor științifici aflați la bordul navelor care arborează pavilionul său toată asistența de care au nevoie în îndeplinirea sarcinilor lor. Printre altele, observatorii științifici au acces liber la datele și operațiunile navei pentru a putea să-și îndeplinească funcțiile conform cerințelor CCAMLR.

Statul membru de pavilion adoptă măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea și bunăstarea observatorilor științifici în îndeplinirea sarcinilor lor la bordul navelor care arborează pavilionul lor, pentru a le asigura asistență medicală și a proteja libertatea și demnitatea acestora.

Se adoptă măsuri pentru a permite observatorilor științifici să transmită sau să primească mesaje prin echipamentele de comunicații ale navelor și cu ajutorul operatorului. Toate costurile rezonabile aferente comunicațiilor menționate vor fi suportate de membrul CCAMLR care a desemnat observatorii științifici (denumit în continuare țara desemnatară).

Dispozițiile referitoare la transportul și îmbarcarea observatorilor științifici sunt adoptate astfel încât să permită reducerea la minim a interferenței cu operațiunile de pescuit și cercetare.

Dacă doresc, observatorii științifici furnizează comandanților în cauză o copie a rapoartelor lor.

Statele de desemnare se asigură că observatorii lor științifici dețin o asigurare recunoscută de membrii în cauză ai CCAMLR.

Statele de desemnare sunt responsabile de transportul observatorilor la și de la locul de îmbarcare.

Cu excepția unor dispoziții contrare, echipamentele, îmbrăcămintea și salariul, precum și orice indemnizații ale observatorilor științifici constituie responsabilitatea țării desemnatare, în timp ce cazarea și masa la bord sunt suportate de nava statului gazdă.

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).

Statele membre care desemnează observatori științifici furnizează CCAMLR detalii despre programele de observare cu prima ocazie și până la încheierea fiecărui acord bilateral menționat la articolul 11. Pentru fiecare observator, se furnizează următoarele date:

data încheierii acordului;

numele și pavilionul navei care primește observatori la bord;

statul membru responsabil de desemnarea observatorilor;

zona de pescuit (zona, subzona, diviziunea statistică a CCAMLR);

tipul datelor colectate de observatori și prezentate secretariatului CCAMLR (captura auxiliară, specii țintă, date biologice etc.);

datele preconizate pentru începutul și încheierea programului de observare și

data estimată pentru întoarcerea observatorilor în statul de origine.

Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (2).

CAPITOLUL V

Anexele I și VII se modifică pentru aplicarea măsurilor de conservare care devin obligatorii pentru Comunitate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 20 alineatul (3).

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a articolelor 7, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 16 și 17 se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 20 alineatul (2).

Comisia este asistată de comitetul înființat conform articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului.

Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CEE.

Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 22 martie 2004.Pentru ConsiliuPreședinteleJ. Walsh

ANEXA I

DIMENSIUNEA MINIMĂ A OCHIULUI DE PLASĂ ÎN SENSUL ARTICOLULUI 4 ALINEATUL (1)

ANEXA IINORME PENTRU DETERMINAREA DIMENSIUNILOR MINIME ALE OCHIURILOR DE PLASĂ ÎN SENSUL ARTICOLULUI 5

Descrierea instrumentelor de măsurare a ochiului de plasă

Instrumentele de măsurare a ochiului de plasă utilizate pentru stabilirea dimensiunilor ochiurilor de plasă sunt instrumente plate cu o grosime de 2 mm, dintr-un material inalterabil și nedeformabil Acestea prezintă fie o succesiune de zone cu laturi paralele și de zone intermediare cu laturi oblice cu o înclinare de 1 până la 8 de o parte și de alta, fie doar zone cu laturi oblice cu înclinarea menționata anterior. Fiecare instrument de măsura este perforat la capătul cel mai îngust.

Fiecare instrument de măsurare a ochiului de plasă are înscris pe fața sa lățimea în milimetri atât pe zona cu laturi paralele (dacă există vreuna) cât și în zona oblică. În cazul celei din urmă, lățimea se înscrie la intervale de 1 mm și se indică la intervale regulate.

Utilizarea instrumentului de măsurare a ochiului de plasă

Năvodul se întinde în direcția diagonalei lungi a ochiurilor de plasă.

Un instrument de măsurare a ochiului de plasă ce corespunde descrierii date în paragraful A este introdus prin extremitatea sa cea mai îngustă în deschizătura ochiului de plasă, perpendicular cu suprafața plasei.

Instrumentul de măsurare a ochiului de plasă este introdus în deschizătura ochiului de plasă manual sau cu ajutorul unei greutăți sau unui dinamometru, până când rezistența ochiului de plasă oprește înaintarea sa la nivelul laturilor oblice.

Selectarea ochiurilor de plasă care urmează a fi măsurate

Porțiunea de plasă care urmează să se măsoare este constituită dintr-o serie de 20 de ochiuri de plasă consecutive dispuse în direcția celei mai lungi axe a plasei.

Ochiurile de plasă situate la mai puțin de 50 cm de transfilaje, părâme sau de părâma sacului nu se măsoară. Această distanță trebuie să fie măsurată perpendicular pe transfilaje, părâme sau părâma sacului cu plasa întinsă în direcția acelei măsurători. Ochiurile de plasă reparate, rupte sau care servesc drept punct de prindere pentru plasă nu se măsoară.

Prin derogare de la alineatul (1), nu este necesar ca ochiurile de plasă care urmează a fi măsurate să fie succesive în cazul aplicării punctului 2.

Plasele nu trebuie măsurate decât atunci când sunt ude și neînghețate.

Măsurarea fiecărui ochi de plasă

Dimensiunea fiecărui ochi de plasă reprezintă lățimea instrumentului de măsurare a ochiului de plasă la punctul în care instrumentul de măsurare a ochiului de plasă se oprește, în cazul în care se utilizează în conformitate cu punctul (B).

Determinarea dimensiunii ochiului de plasă

Dimensiunea ochiului de plasă reprezintă media aritmetică în milimetri a măsurătorilor numărului total de ochiuri de plasă selectate și măsurate în conformitate cu metodele descrise la punctele C și D, media aritmetică fiind rotunjită cu milimetrul imediat următor.

Numărul total de ochiuri de plasă care urmează să fie măsurate este specificat la punctul (F).

Succesiunea procedurii de control

Inspectorul măsoară o serie de douăzeci de ochiuri de plasă, selectate în conformitate cu punctul (C), introducând instrumentul de măsurare a ochiului de plasă manual, fără să se utilizeze o greutate sau un dinamometru.

Dimensiunea ochiului de plasă este ulterior stabilită în conformitate cu punctul (E).

În cazul în care în urma calculului apare o dimensiune a ochiului de plasă neconformă cu normele în vigoare, atunci se măsoară două serii suplimentare de douăzeci de ochiuri de plasă selectate în conformitate cu punctul (C).

Un nou calcul al dimensiunii ochiului de plasă este realizat apoi în conformitate cu punctul (E), luându-se în considerare cele șaizeci de ochiuri de plasă deja măsurate. Fără a aduce atingere punctului 2, dimensiunea ochiului de plasă astfel obținută este cea a plasei.

În cazul în care comandantul navei contestă dimensiunea ochiului de plasă stabilită în conformitate cu punctul 1, această măsurătoare nu este luată în considerare pentru determinarea dimensiunii ochiului de plasă și plasa trebuie remăsurată, adăugând o greutate sau dinamometrul la instrumentul de măsurare a ochiului de plasă; alegerea greutății sau a dinamometrului constituie opțiunea inspectorului. Greutatea se fixează (cu ajutorul unui cârlig) de orificiul din extremitatea cea mai îngustă a instrumentului de măsurare a ochiului de plasă. Dinamometrul poate fi fixat în orificiul din extremitatea cea mai îngustă al instrumentului de măsurare a ochiului de plasă sau poate fi aplicat la extremitatea cea mai lată a instrumentului de măsurare a ochiului de plasă. Precizia greutății sau a dinamometrului se certifică de către autoritatea națională competentă.

Pentru plasele cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel mult 35 milimetri, stabilită în conformitate cu punctul 1, se aplică o forță de 19,61 newtoni (echivalentul unei mase de două kilograme), iar pentru celelalte plase se aplică o forță de 49,03 newtoni (echivalentul unei mase de cinci kilograme).

În scopul stabilirii dimensiunii ochiurilor de plasă în conformitate cu punctul (F), se măsoară numai o serie de 20 de ochiuri de plasă, indiferent dacă se utilizează o greutate sau dinamometrul.

ANEXA IIIDESCRIEREA AMĂNUNȚITĂ A GUTEI MENȚIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (5) ȘI METODA DE DESFĂȘURARE

Guta se fixează la pupa, într-un punct situat la aproximativ 4,5 m deasupra apei, astfel încât paragatul să fie chiar deasupra punctului în care momeala intră în apă.

Guta are un diametru de aproximativ 3 mm, lungimea de minim 150 m și la capăt este prevăzută cu un dispozitiv care să creeze tensiune, astfel încât să rămână în linie dreaptă direct în spatele navei, chiar și în vânt lateral.

Începând de la punctul de fixare de navă, la intervale de 5 m, ar trebui să se adauge cinci gute ramificate care conțin fiecare câte două toroane constituite dintr-o frânghie cu diametrul de aproximativ 3 mm. Lungimea gutei ramificate ar trebui să varieze de la 3,5 m în apropierea navei până la 1,25 m la cea de-a cincea gută ramificată. Atunci când guta este desfășurată, gutele ramificate ar trebui să atingă suprafața mării și periodic să intre în apă când nava se ridică. Articulațiile mobile ar trebui să fie plasate pe gută în punctul de remorcare, înainte și după punctul de fixare al fiecărei gute ramificate, precum și cu puțin înainte de orice greutate fixată la capătul gutei. Fiecare gută ramificată ar trebui să fie prevăzut cu o articulație mobilă în punctul de fixare la gută.

Punctul de remorcareArticulațiaGutăGutăGreutatesau alt dispozitivpentru tensionare

Punctul de remorcare

Articulația

Gută

Gută

Greutate

sau alt dispozitiv

pentru tensionare

ANEXA IVPROTOCOALELE EXPERIMENTALE PENTRU LESTAREA PARAGATELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (7)

PROTOCOLUL A

Sub observația unui observator științific, nava trebuie:

să instaleze minim cinci paragate cu minim patru înregistratoare timp-adâncime (TDR) pe fiecare paragat;

să plaseze TDR-uri în mod aleatoriu pe paragat într-o poziție și pe poziții alese la întâmplare;

să calculeze viteza de imersie pentru fiecare TDR la revenirea pe navă, unde:

viteza de imersie se măsoară ca medie a timpului necesar pentru imersie de la suprafață (0 m) până la 15 m și

viteza de imersie este de minim 0,3 m/s;

dacă nu se obține viteza minimă de imersie (0,3 m/s) în toate cele 20 de puncte de prelevare, să repete încercarea până când se înregistrează un total de 20 de teste cu viteza minimă de imersie de 0,3 m/s și

toate echipamentele și uneltele de pescuit utilizate la încercări trebuie să fie identice cu cele utilizate în zona convenției.

În cursul pescuitului, pentru ca o navă să-și mențină scutirea de la cerințele privind instalarea pe timpul nopții, observatorul științific al CCAMLR își asumă controlul continuu al imersiei undițelor. Nava cooperează cu observatorul CCAMLR, care trebuie:

să încerce să plaseze un TDR pe fiecare paragat instalat în perioada de lucru a observatorului;

la fiecare șapte zile, să plaseze toate TDR-urile disponibile pe un singur paragat pentru a determina orice variație a vitezei de imersie de-a lungul paragatului;

să plaseze TDR-uri în mod aleatoriu pe paragat într-o poziție și pe poziții alese la întâmplare;

să calculeze o viteză individuală pentru fiecare TDR când revine pe navă și

să măsoare viteza de imersie ca medie a timpului necesar pentru imersie de la suprafață (0 m) până la 15 m.

Nava trebuie:

să asigure viteza minimă de imersie de minim 0,3 m/s;

să prezinte zilnic raportul responsabilului cu pescuitul și

să asigure înregistrarea într-un format autorizat a datelor colectate în testele de imersie a paragatelor pe care le prezintă responsabilului cu pescuitul la sfârșitul fiecărui sezon.

PROTOCOLUL B

În prezența unui observator științific, nava trebuie:

să instaleze minim cinci paragate cu lungimea maximă care urmează să se utilizeze în zona convenției, prevăzute cu minim patru sticle pentru test (vezi punctele B5 - B9) pe treimea centrală a paragatului;

să plaseze sticlele pentru test în mod aleatoriu pe paragat într-o poziție și pe poziții alese la întâmplare, având grijă ca toate testele să fie aplicate la jumătatea distanței dintre lesturi;

să calculeze o viteză de imersie individuală pentru fiecare sticlă de test, unde viteza de imersie se măsoară ca timpul necesar pentru imersia paragatelor de la suprafață (0 m) până la 10 m;

viteza de imersie este de minim 0,3 m/s;

în cazul în care nu se obține viteza minimă de imersie în toate cele 20 de puncte de prelevare (patru încercări pe cinci paragate), se repetă încercarea până când se înregistrează un total de 20 de teste cu viteza minimă de imersie de 0,3 m/s și

toate echipamentele și uneltele de pescuit utilizate la încercări trebuie să fie identice cu cele utilizate în zona convenției.

În cursul pescuitului, pentru ca o navă să-și mențină scutirea prevăzută la articolul 7 alineatul (8), observatorul științific al CCAMLR trebuie să controleze în mod continuu viteza de imersie a paragatului. Nava cooperează cu observatorul CCAMLR, care:

are ca obiectiv să efectueze un test cu sticla pe fiecare paragat instalat în perioada de lucru a acestuia, având grijă să efectueze testul pe treimea centrală a paragatului;

la fiecare șapte zile, plasează cel puțin patru sticle experimentale pe un singur paragat pentru a determina orice variație a vitezei de imersie de-a lungul paragatului;

plasează sticlele experimentale în mod aleatoriu pe paragat într-o poziție și pe poziții alese la întâmplare, având grijă ca sticlele să fie adăugate la jumătatea distanței dintre lesturi;

calculează o viteză individuală de imersie pentru fiecare sticlă de test și

măsoară viteza de imersie a paragatului ca timpul necesar pentru paragat să intre în imersie de la suprafață (0 m) până la 10 m.

Nava care operează în temeiul scutirii respective trebuie:

să se asigure că toate paragatele sunt lestate pentru a atinge în orice moment o viteza minimă de imersie a paragatului de 0,3 m/s;

să prezinte zilnic raportul agenției sale naționale cu privire la realizarea obiectivului respectiv și

să asigure înregistrarea într-un format autorizat a datelor colectate din controlul vitezei de imersie a paragatului pe care le prezintă agenției naționale adecvate la sfârșitul fiecărui sezon.

Un test cu sticla se realizează în modul descris în continuare.

Instalarea sticlei

10 metri de gută de nylon multifilament de 2 mm sau echivalent, se leagă bine de gâtul unei sticle de 750 ml din material plastic (flotabilitatea de aproximativ 0,7 kg), iar la celălalt capăt se fixează cu o clemă de paragat. Lungimea se măsoară din punctul de fixare (extremitatea clemei) până la gâtul sticlei și observatorul o verifică la câteva zile.

Este necesară o sticlă de apă din material plastic cu un dop din material plastic care se înșurubează. Se scoate dopul, astfel încât sticla să se umple cu apă după ce este trasă sub apă. Acest lucru permite ca sticla de apă să fie reutilizată în loc să fie distrusă de presiunea apei.

În jurul sticlei se înfășoară o bandă adezivă reflectorizantă pentru a permite observarea acesteia pe timp de noapte. În interiorul sticlei se introduce o foaie de hârtie rezistentă la apă, pe care se înscrie un număr de identificare cu caractere suficient de mari pentru a putea fi citit de la câțiva metri.

Testarea

Sticla se golește de apă, se lasă dopul scos și sfoara se înfășoară în jurul sticlei pentru fixare. Sticla cu sfoara înfășurată se adaugă la paragat, la mijlocul distanței dintre lesturi (punctul de fixare).

Pe paragatele automate, atașarea se face pe undița principală; la sistemul spaniol de paragate, atașarea se face pe undița cu cârlig.

Observatorul înregistrează momentul în care punctul de fixare intră în apă și îl notează cu t1, în secunde. Momentul în care se observă că sticla este scufundată în întregime se notează cu t2 și se înregistrează în secunde. Rezultatul testului se calculează cu formula următoare:

Binoclul facilitează observarea, în special pe vreme urâtă.

Viteza de imersie a paragatului = 10/(t2-t1)

Rezultatul ar trebui să fie de 0,3 m/s sau mai mult. Datele rezultate se înregistrează în spațiul prevăzut în jurnalul de bord electronic al observatorului.

să instaleze minim cinci paragate cu minim patru înregistratoare timp-adâncime (TDR) pe fiecare paragat;

să plaseze TDR-uri în mod aleatoriu pe paragat într-o poziție și pe poziții alese la întâmplare;

să calculeze viteza de imersie pentru fiecare TDR la revenirea pe navă, unde:

viteza de imersie se măsoară ca medie a timpului necesar pentru imersie de la suprafață (0 m) până la 15 m și

viteza de imersie este de minim 0,3 m/s;

dacă nu se obține viteza minimă de imersie (0,3 m/s) în toate cele 20 de puncte de prelevare, să repete încercarea până când se înregistrează un total de 20 de teste cu viteza minimă de imersie de 0,3 m/s și

toate echipamentele și uneltele de pescuit utilizate la încercări trebuie să fie identice cu cele utilizate în zona convenției.

viteza de imersie se măsoară ca medie a timpului necesar pentru imersie de la suprafață (0 m) până la 15 m și

viteza de imersie este de minim 0,3 m/s;

să încerce să plaseze un TDR pe fiecare paragat instalat în perioada de lucru a observatorului;

la fiecare șapte zile, să plaseze toate TDR-urile disponibile pe un singur paragat pentru a determina orice variație a vitezei de imersie de-a lungul paragatului;

să plaseze TDR-uri în mod aleatoriu pe paragat într-o poziție și pe poziții alese la întâmplare;

să calculeze o viteză individuală pentru fiecare TDR când revine pe navă și

să măsoare viteza de imersie ca medie a timpului necesar pentru imersie de la suprafață (0 m) până la 15 m.

să asigure viteza minimă de imersie de minim 0,3 m/s;

să prezinte zilnic raportul responsabilului cu pescuitul și

să asigure înregistrarea într-un format autorizat a datelor colectate în testele de imersie a paragatelor pe care le prezintă responsabilului cu pescuitul la sfârșitul fiecărui sezon.

să instaleze minim cinci paragate cu lungimea maximă care urmează să se utilizeze în zona convenției, prevăzute cu minim patru sticle pentru test (vezi punctele B5 - B9) pe treimea centrală a paragatului;

să plaseze sticlele pentru test în mod aleatoriu pe paragat într-o poziție și pe poziții alese la întâmplare, având grijă ca toate testele să fie aplicate la jumătatea distanței dintre lesturi;

să calculeze o viteză de imersie individuală pentru fiecare sticlă de test, unde viteza de imersie se măsoară ca timpul necesar pentru imersia paragatelor de la suprafață (0 m) până la 10 m;

viteza de imersie este de minim 0,3 m/s;

în cazul în care nu se obține viteza minimă de imersie în toate cele 20 de puncte de prelevare (patru încercări pe cinci paragate), se repetă încercarea până când se înregistrează un total de 20 de teste cu viteza minimă de imersie de 0,3 m/s și

toate echipamentele și uneltele de pescuit utilizate la încercări trebuie să fie identice cu cele utilizate în zona convenției.

are ca obiectiv să efectueze un test cu sticla pe fiecare paragat instalat în perioada de lucru a acestuia, având grijă să efectueze testul pe treimea centrală a paragatului;

la fiecare șapte zile, plasează cel puțin patru sticle experimentale pe un singur paragat pentru a determina orice variație a vitezei de imersie de-a lungul paragatului;

plasează sticlele experimentale în mod aleatoriu pe paragat într-o poziție și pe poziții alese la întâmplare, având grijă ca sticlele să fie adăugate la jumătatea distanței dintre lesturi;

calculează o viteză individuală de imersie pentru fiecare sticlă de test și

măsoară viteza de imersie a paragatului ca timpul necesar pentru paragat să intre în imersie de la suprafață (0 m) până la 10 m.

să se asigure că toate paragatele sunt lestate pentru a atinge în orice moment o viteza minimă de imersie a paragatului de 0,3 m/s;

să prezinte zilnic raportul agenției sale naționale cu privire la realizarea obiectivului respectiv și

să asigure înregistrarea într-un format autorizat a datelor colectate din controlul vitezei de imersie a paragatului pe care le prezintă agenției naționale adecvate la sfârșitul fiecărui sezon.

Viteza de imersie a paragatului = 10/(t2-t1)

ANEXA VNORME REFERITOARE LA CAPTURILE AUXILIARE ÎN TIMPUL PESCUITULUI EFECTUAT ÎN ZONA CONVENȚIEI

Pescuit reglementat

În cazul în care, în cursul unui pescuit direcționat al Dissostichus eleginoides în subzona statistică FAO 48.3, captura secundară din orice specie este de o tonă sau mai mult în orice lansare sau așezare, nava de pescuit se deplasează în alt loc de pescuit aflat la o distanță de cel puțin cinci mile marine. Timp de cel puțin cinci zile, nava de pescuit nu se întoarce în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de locul în care captura secundară a fost mai mare de o tonă.

În cazul în care, în cursul unui pescuit direcționat al Chamsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 48.3, captura secundară în orice lansare a oricăreia dintre speciile următoare: Chaenocephalus aceratus, Gobionotothen gibberifrons, Lepidonotothen squamifrons, Notothenia rossii sau Pseudochaenichthys georgianus,

este mai mare de 100 kg și mai mare de cinci procente în greutate din captura totală a tuturor peștilor

sau

este egală sau mai mare de două tone,

nava de pescuit se deplasează în alt loc, la distanță de cel puțin cinci mile marine. Timp de cel puțin cinci zile, nava nu se întoarce în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară a fost mai mare de cinci procente.

În cazul în care, în cursul unui pescuit direcționat al Dissostichus eleginoides și Chamsocephalus gunnari în subzona statistică FAO 58.5.2, captura auxiliară în orice lansare de Channichthys rhinoceratus, Lepidonotothen squamifrons, Macrourus sau de vulpi și pisici de mare este egală sau mai mare decât două tone, nava de pescuit nu pescuiește folosind metoda respectivă de pescuit, timp de cel puțin cinci zile, în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară din speciile menționate anterior este mai mare de două tone.

În cazul în care, în cursul pescuitului menționat anterior, captura secundară în orice lansare a oricărei altă specii pentru care sunt impuse limite în conformitate cu normele comunitare este egală sau mai mare de o tonă, nava de pescuit nu pescuiește folosind metoda de pescuit respectivă timp de cinci zile în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară din speciile menționate anterior este mai mare de o tonă.

În cazul în care, în cursul unui pescuit direcționat al Electrona carlsbergi în subzona statistică FAO 48.3, captura secundară în orice lansare a unei specii, alta decât speciile țintă:

este mai mare de 100 kg și mai mare de cinci procente în greutate din captura totală de pește

sau

este egală sau mai mare de două tone,

nava de pescuit se deplasează în alt loc, la distanță de cel puțin cinci mile marine. Timp de cel puțin cinci zile, nava nu se întoarce în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară de alte specii decât speciile țintă a fost mai mare de cinci procente.

Locul în care captura secundară este mai mare decât cantitățile menționate la punctele 1 - 4 se definește ca fiind traseul urmat de nava de pescuit de la punctul în care unealta de pescuit a fost desfășurată prima dată de pe nava de pescuit până la punctul în care aceasta a fost recuperată de către nava de pescuit.

Pescuit nou și experimental

În cazul în care captura secundară a oricărei specii este egală sau mai mare de o tonă, în oricare lansare sau așezare, nava de pescuit se deplasează în alt loc la distanță de cel puțin cinci mile nautice. Timp de cel puțin cinci zile, nava nu se întoarce în nici un punct pe o rază de cinci mile marine de la locul în care captura secundară a fost mai mare de o tonă. Locul în care captura secundară a fost mai mare de o tonă se definește ca fiind traseul urmat de nava de pescuit de la punctul în care unealta de pescuit a fost desfășurată prima dată de pe nava de pescuit până la punctul în care aceasta a fost recuperată de către nava de pescuit.

În sensul alineatului (1):

captura secundară este constituită din capturi din alte specii decât specia țintă;

speciile Macrourus și vulpile și pisicile de mare se pot considera fiecare ca fiind o singură specie.

este mai mare de 100 kg și mai mare de cinci procente în greutate din captura totală a tuturor peștilor

este egală sau mai mare de două tone,

este mai mare de 100 kg și mai mare de cinci procente în greutate din captura totală de pește

este egală sau mai mare de două tone,

captura secundară este constituită din capturi din alte specii decât specia țintă;

speciile Macrourus și vulpile și pisicile de mare se pot considera fiecare ca fiind o singură specie.

ANEXA VITRAULĂRI EXPERIMENTALE ÎN PESCUITUL PENTRU CHAMPSOCEPHALUS GUNNARI ÎN SUBZONA STATISTICĂ FAO 48.3 ÎN TIMPUL SEZONULUI DE REPRODUCERE

În regiunea Shag Rocks/Black Rocks se vor realiza douăsprezece traulări experimentale. Acestea se distribuie între cele patru sectoare prezentate în figura 1: câte patru în sectoarele din NV și SE și câte două în sectoarele NE și SV. Alte opt traulări experimentale se realizează pe platoul regiunii South Georgia în apă cu o adâncime mai mică de 300 m, în conformitate cu prezentarea din figura 1.

Fiecare traulare experimentală trebuie să fie la o distanță de cel puțin cinci mile marine de toate celelalte. Distanțele dintre stații trebuie să permită studierea ambelor zone în mod corespunzător pentru a oferi informații cu privire la compoziția după lungime, sex, maturitate și greutate a Chamsocephalus gunnari.

În cazul în care, pe traseul spre South Georgia, sunt localizate concentrații de pește, acestea ar trebui pescuite în afara traulărilor experimentale.

Durata traulărilor experimentale trebuie să fie de minim 30 de minute, cu plasa la adâncimea de pescuit. În timpul zilei, plasa trebuie să fie la o adâncime apropiată de fund.

Captura tuturor traulărilor experimentale trebuie să fie eșantionată de către observatorul științific internațional aflat la bord. Eșantioanele ar trebui să conțină cel puțin 100 de pești, colectați prin metode standard de eșantionare aleatorie. Tot peștele din eșantion ar trebui să se examineze cel puțin pentru determinarea lungimii, sexului și maturității și, dacă este posibil, a greutății. În cazul unei capturi importante și dacă timpul permite, ar trebui să se examineze mai mult pește.

Figura 1:Distribuția a 20 de traulări experimentale pentru Chamsocephalus gunnari la Shag Rocks (12) și South Georgia (8) de la 1 martie până la 31 mai. Pozițiile pescuitului prin traulare în jurul South Georgia (steluțe) sunt ilustrative.

Figura 1:

Distribuția a 20 de traulări experimentale pentru Chamsocephalus gunnari la Shag Rocks (12) și South Georgia (8) de la 1 martie până la 31 mai. Pozițiile pescuitului prin traulare în jurul South Georgia (steluțe) sunt ilustrative.

ANEXA VIIFUNCȚIILE ȘI SARCINILE OBSERVATORILOR ȘTIINȚIFICI AFLAȚI LA BORDUL NAVELOR ANGAJATE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ SAU EXPLOATAREA RESURSELOR MARINE VII ÎN ZONA CONVENȚIEI MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 15 ALINEATUL (2)

Funcția observatorilor științifici aflați la bordul navelor angajate în cercetarea științifică sau exploatarea resurselor marine vii constă în observarea activităților de pescuit în zona convenției și întocmirea de rapoarte cu privire la acestea, ținând seama de obiectivele și principiile convenției.

Pentru îndeplinirea funcției menționate, observatorii științifici îndeplinesc următoarele sarcini, utilizând formularele de observații aprobate de Comitetul științific al CCAMLR:

consemnează în mod detaliat activitatea navei (de exemplu, timpul consacrat cercetării, pescuitului, tranzitului etc., precum și detalii privind pescuitul prin traulare);

prelevează eșantioane din capturi pentru determinarea caracteristicilor biologice;

înregistrează datele biologice pentru fiecare specie capturată;

înregistrează capturile secundare, cantitatea acestora și alte date biologice;

înregistrează cazurile în care păsările acvatice și mamiferele marine se prind în plase și mortalitatea accidentală;

înregistrează procedura prin care se măsoară greutatea declarată a capturii și adună date referitoare la factorul de conversie al greutății în viu în produs final în cazul în care captura se înregistrează pe baza greutății produsului prelucrat;

elaborează rapoartele cu observațiile lor, utilizând formularele de observații aprobate de comitetul științific și le prezintă autorităților respective;

prezintă o copie a rapoartelor comandanților navelor;

oferă ajutor, la cerere, comandantului navei în procedurile de înregistrare și declarare a capturilor;

își asumă alte sarcini care se pot decide prin acordul reciproc al părților interesate în acordul bilateral aplicabil;

colectează și raportează date factuale privind reperarea navelor de pescuit în zona convenției, inclusiv identificarea tipului de navă, poziția și activitatea acestora și

adună informații privind pierderile de unelte de pescuit și eliminarea deșeurilor de către navele de pescuit în mare.

consemnează în mod detaliat activitatea navei (de exemplu, timpul consacrat cercetării, pescuitului, tranzitului etc., precum și detalii privind pescuitul prin traulare);

prelevează eșantioane din capturi pentru determinarea caracteristicilor biologice;

înregistrează datele biologice pentru fiecare specie capturată;

înregistrează capturile secundare, cantitatea acestora și alte date biologice;

înregistrează cazurile în care păsările acvatice și mamiferele marine se prind în plase și mortalitatea accidentală;

înregistrează procedura prin care se măsoară greutatea declarată a capturii și adună date referitoare la factorul de conversie al greutății în viu în produs final în cazul în care captura se înregistrează pe baza greutății produsului prelucrat;

elaborează rapoartele cu observațiile lor, utilizând formularele de observații aprobate de comitetul științific și le prezintă autorităților respective;

prezintă o copie a rapoartelor comandanților navelor;

oferă ajutor, la cerere, comandantului navei în procedurile de înregistrare și declarare a capturilor;

își asumă alte sarcini care se pot decide prin acordul reciproc al părților interesate în acordul bilateral aplicabil;

colectează și raportează date factuale privind reperarea navelor de pescuit în zona convenției, inclusiv identificarea tipului de navă, poziția și activitatea acestora și

adună informații privind pierderile de unelte de pescuit și eliminarea deșeurilor de către navele de pescuit în mare.