Decizia Comisiei din 18 ianuarie 2001 privind testarea siguranței și eficacității vaccinurilor antiaftoase și a vaccinurilor împotriva febrei catarale ovine [notificată cu numărul C(2001) 118]

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind cheltuielile în domeniul veterinar, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1258/1999, în special articolele 6 și 14,

având în vedere Decizia 91/666/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1991 privind constituirea rezervelor comunitare de vaccinuri antiaftoase, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 1999/762/CE, în special articolul 5,

În conformitate cu Decizia 91/666/CEE, achiziționarea de antigeni face parte din acțiunea Comunității în vederea constituirii rezervelor de vaccinuri antiaftoase.

Prin Decizia 93/590/CE a Comisiei din 5 noiembrie 1993 privind achiziționarea de către Comunitate a antigenilor antiaftoși în cadrul acțiunii comunitare privind rezervele de vaccinuri antiaftoase, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 95/471/CE, au fost luate măsuri pentru achiziționarea antigenilor antiaftoși A5, A22 și O1.

Antigenii pentru virusul febrei aftoase păstrați în stocul de urgență din 1993 trebuie testați cu privire la siguranța și eficacitatea lor pentru a se asigura că rezervele de antigeni păstrate pentru utilizare în caz de urgență sunt de calitate superioară.

Prin Decizia 98/64/CE a Comisiei din 9 decembrie 1997 privind o contribuție financiară comunitară pentru îmbunătățirea programului de combatere a febrei aftoase în Turcia, s-a convenit în cadrul planului de acțiune adoptarea de către Comisia Europeană a unor măsuri în vederea testării vaccinului antiaftos produs în Turcia.

Prin Decizia 2000/292/CE a Comisiei din 6 aprilie 2000 privind achiziționarea de către Comunitate a vaccinului împotriva febrei catarale ovine pentru stocul de urgență, au fost luate măsuri de achiziționare a vaccinului împotriva febrei catarale ovine pentru cazuri de urgență.

Nici un vaccin împotriva febrei catarale ovine nu este produs de industria farmaceutică din statele membre ale Uniunii Europene (UE).

Vaccinul împotriva febrei catarale ovine achiziționat în străinătate pentru utilizare în cazuri de urgență ar trebui testat în vederea obținerii de informații importante pentru utilizarea vaccinului în condiții epidemiologice diferite.

Testarea siguranței și eficacității vaccinului antiaftos și a vaccinului împotriva febrei catarale ovine poate fi efectuată numai în laboratoarele care funcționează la niveluri de biosecuritate aprobate.

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent veterinar,

Comunitatea ia măsuri pentru testarea adecvată a siguranței și eficacității:

antigenilor pentru virusul febrei aftoase achiziționați în anul 1993 și păstrați de la acea dată în stocul de urgență al UE,

vaccinului antiaftos produs în Turcia și utilizat în cadrul unui program de vaccinare profilactică care include vaccinarea animalelor sensibile din zona Thrace din Turcia,

vaccinurilor împotriva febrei catarale ovine produse în afara Comunității Europene și achiziționate pentru un stoc de urgență.

Costul maxim al măsurilor prevăzute la alineatul (1) este de până la 430000 EUR.

Măsurile menționate la articolul 1 sunt puse în aplicare de către Comisie în cooperare cu furnizorul desemnat prin cererea de ofertă.

Pentru a satisface obiectivele de la articolele 1 și 2, Comisia încheie contracte, fără întârziere.

Directorul general al Direcției Generale pentru Sănătate și Protecția Consumatorului este autorizat să semneze contractele în numele Comisiei Europene.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 ianuarie 2001.Pentru ComisieDavid ByrneMembru al Comisiei