Directiva (UE) 2024/3019 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2024 privind epurarea apelor uzate urbane (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE)

Prezenta directivă stabilește norme privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane cu scopul de a proteja mediul și sănătatea umană, în concordanță cu abordarea O singură sănătate, în același timp reducând treptat emisiile de gaze cu efect de seră (GES), până la atingerea unor niveluri durabile, îmbunătățind bilanțul energetic al activităților de colectare și epurare a apelor uzate urbane și contribuind la tranziția către o economie circulară. De asemenea, aceasta stabilește norme cu privire la sanitația pentru toți, transparența sectorului apelor uzate urbane, supravegherea cu regularitate a parametrilor de sănătate publică relevanți în apele uzate urbane și punerea în aplicare a principiului poluatorul plătește.

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

ape uzate urbane înseamnă oricare dintre următoarele:

ape uzate menajere;

amestecul de ape uzate menajere și de ape uzate nemenajere;

amestecul de ape uzate menajere și de scurgeri de apă urbane;

amestecul de ape uzate menajere, de ape uzate nemenajere și de scurgeri de apă urbane;

ape uzate menajere înseamnă apele uzate care provin din zone rezidențiale, servicii și instituții și care sunt generate predominant de metabolismul uman sau de activitățile menajere sau de ambele;

ape uzate nemenajere înseamnă apele uzate, altele decât apele uzate menajere și scurgerile de apă urbane, care sunt evacuate din spațiile utilizate pentru exercitarea unor activități comerciale, industriale sau economice;

aglomerare înseamnă o zonă în care populația exprimată în EL, combinată sau nu cu activități economice, este suficient de concentrată încât să fie posibile colectarea și transportul apelor uzate urbane către una sau mai multe stații de epurare a apelor uzate urbane sau către unul sau mai multe puncte finale de evacuare;

scurgeri de apă urbane înseamnă precipitațiile din aglomerări, colectate prin sisteme de canalizare combinate sau separate;

supraîncărcare cu apă ca urmare a furtunilor înseamnă evacuarea de ape uzate urbane neepurate, din sisteme de canalizare combinată în apele receptoare, cauzată de precipitații sau defecțiuni ale sistemelor;

sistem de colectare înseamnă un sistem de conducte care colectează și transportă apele uzate urbane;

sistem de canalizare combinată înseamnă un singur sistem de canalizare care colectează și transportă apele uzate urbane, inclusiv scurgerile de apă urbane;

sistem de canalizare separată înseamnă un sistem de canalizare care adună și transportă în mod separat una dintre următoarele:

ape uzate menajere;

ape uzate nemenajere;

un amestec de ape uzate menajere și nemenajere;

scurgeri de apă urbane;

1 locuitor echivalent sau (1 l.e.) înseamnă încărcarea organică biodegradabilă zilnică cu un consum biochimic de oxigen în cinci zile (CBO5) de 60 de grame de oxigen pe zi;

epurare primară înseamnă epurarea apelor uzate urbane printr-un procedeu fizic sau chimic sau fizico-chimic care cuprinde decantarea materiilor în suspensie sau alte procedee prin care CBO5 se reduce în influent cu cel puțin 20 %, înaintea evacuării, iar materiile totale în suspensie din influent se reduc cu cel puțin 50 %;

epurare secundară înseamnă epurarea apelor uzate urbane printr-un procedeu care conține în general o epurare biologică cu o decantare secundară sau alt procedeu care reduce materiile organice biodegradabile din apele uzate urbane;

epurare terțiară înseamnă epurarea apelor uzate urbane printr-un procedeu care reduce azotul sau fosforul sau ambele din apele uzate urbane;

epurare cuaternară înseamnă epurarea apelor uzate urbane printr-un procedeu care reduce un spectru larg de micropoluanți din apele uzate urbane;

nămoluri înseamnă reziduuri organice și anorganice rezultate din epurarea apelor uzate urbane într-o stație de epurare a apelor uzate urbane, excluzând nisipul, grăsimile, alte reziduuri și orice alte resturi de cernere și reziduuri din etapa de preepurare;

eutrofizare înseamnă îmbogățirea apei cu nutrienți, în special cu compuși ai azotului și/sau ai fosforului, provocând o dezvoltare accelerată a algelor și a vegetalelor din specii superioare, care produce o perturbare nedorită a echilibrului organismelor prezente în apă și la o degradare a calității apei respective;

micropoluant înseamnă o substanță, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, inclusiv produșii de degradare ai acesteia, care este prezentă de obicei în mediul acvatic, în apele uzate urbane sau în nămoluri și care poate fi considerată periculoasă pentru mediu sau pentru sănătatea umană pe baza criteriilor relevante stabilite în părțile 3 și 4 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, chiar și în concentrații mici;

diluție înseamnă raportul dintre volumul mediu din ultimii cinci ani al debitului anual al apelor receptoare la punctul de evacuare și volumul mediu din ultimii cinci ani al evacuării anuale de ape uzate urbane în apele de suprafață;

producător înseamnă orice fabricant, importator sau distribuitor care, cu titlu profesional, introduce produse pe piața unui stat membru, inclusiv prin intermediul unor contracte la distanță, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (7) din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului;

organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor înseamnă o organizație recunoscută la nivel național înființată pentru a le permite producătorilor să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul articolelor 9 și 10;

sanitație înseamnă instalații și servicii pentru gestionarea și eliminarea în condiții de siguranță, de igienă și de securitate și în condiții acceptabile din punct de vedere social și cultural ale urinei și fecalelor umane, precum și pentru schimbarea și eliminarea produselor menstruale, cu respectarea vieții private și cu asigurarea demnității;

rezistența la antimicrobiene înseamnă capacitatea microorganismelor de a supraviețui sau de a crește în prezența unei concentrații de agent antimicrobian care, de obicei, este suficientă pentru a inhiba sau a distruge microorganisme din aceeași specie;

O singură sănătate înseamnă O singură sănătate, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2022/2371 al Parlamentului European și al Consiliului;

public interesat înseamnă publicul afectat sau care ar putea fi afectat ori care este interesat de adoptarea deciziilor pentru punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute la articolul 6, 7 sau 8 din prezenta directivă; în sensul prezentei definiții, se consideră că organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului sau a sănătății umane și care îndeplinesc condițiile prevăzute în dreptul intern au un interes;

biomediu înseamnă orice suport, de obicei din plastic, utilizat pentru dezvoltarea bacteriilor necesare pentru epurarea apelor uzate urbane;

introducere pe piață înseamnă prima punere la dispoziție a unui produs pe piața unui stat membru;

încărcare înseamnă cantitatea de materie organică biodegradabilă măsurată ca CBO5 în apele uzate urbane, exprimată în l.e., sau de orice poluant sau nutrient, exprimată în unități de masă pe timp;

sistem individual înseamnă o instalație de sanitație care colectează, stochează, epurează sau elimină apele uzate menajere din clădiri sau părți ale clădirilor care nu sunt conectate la un sistem de colectare.

Statele membre se asigură că toate aglomerările cu cel puțin 2000 l.e. respectă următoarele cerințe:

sunt echipate cu sisteme de colectare;

toate sursele de ape uzate menajere ale acestora sunt conectate la sistemul de colectare.

Statele membre se asigură că aglomerările cu cel puțin 1000 și sub 2000 l.e. respectă cerințele de la alineatul (1) până la 31 decembrie 2035.

8 ani atunci când, la 1 ianuarie 2025:

mai puțin de 50 % din aglomerările menționate la primul paragraf sunt dotate cu sisteme de colectare; sau

mai puțin de 50 % din încărcarea apelor uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf este colectată în sisteme de colectare;

10 ani atunci când, la 1 ianuarie 2025:

mai puțin de 25 % din aglomerările menționate la primul paragraf sunt dotate cu sisteme de colectare; sau

mai puțin de 25 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf este colectată în sisteme de colectare.

mai puțin de 50 % din aglomerările menționate la primul paragraf sunt dotate cu sisteme de colectare; sau

mai puțin de 50 % din încărcarea apelor uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf este colectată în sisteme de colectare;

mai puțin de 25 % din aglomerările menționate la primul paragraf sunt dotate cu sisteme de colectare; sau

mai puțin de 25 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf este colectată în sisteme de colectare.

12 ani atunci când, la 1 ianuarie 2025:

mai puțin de 50 % din aglomerările menționate la primul paragraf sunt dotate cu sisteme de colectare; sau

mai puțin de 50 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf este colectată în sisteme de colectare;

14 ani atunci când, la 1 ianuarie 2025:

mai puțin de 25 % din aglomerările menționate la primul paragraf sunt dotate cu sisteme de colectare; sau

mai puțin de 25 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf este colectată în sisteme de colectare.

mai puțin de 50 % din aglomerările menționate la primul paragraf sunt dotate cu sisteme de colectare; sau

mai puțin de 50 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf este colectată în sisteme de colectare;

mai puțin de 25 % din aglomerările menționate la primul paragraf sunt dotate cu sisteme de colectare; sau

mai puțin de 25 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf este colectată în sisteme de colectare.

numărul de aglomerări cu cel puțin 1000 și sub 2000 l.e. care nu dispun de un sistem complet de colectare la 1 ianuarie 2025; și

un plan care să detalieze investițiile necesare pentru a atinge conformitatea deplină pentru respectivele aglomerări în termenele prelungite; și

motivele tehnice sau economice care justifică prelungirea termenelor menționate la primul paragraf.

Încărcarea unei aglomerări exprimate în l.e. se calculează pe baza încărcării medii maxime săptămânale generate în aglomerarea respectivă în cursul anului, cu excepția situațiilor meteorologice neobișnuite, cum ar fi cele produse de ploi extrem de intense.

Sistemele de colectare îndeplinesc cerințele din anexa I partea A.

Statele membre pot deroga de la articolul 3 doar dacă instalarea unui sistem de colectare sau conectarea la un sistem de colectare nu se justifică pentru că nu ar aduce beneficii pentru mediu sau pentru sănătatea umană, pentru că nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau pentru că ar presupune un cost excesiv. Dacă derogă de la articolul 3, statele membre se asigură că, în aglomerările cu cel puțin 1000 l.e. sau în părți ale respectivelor aglomerări, sunt utilizate sisteme individuale de colectare, stocare și, după caz, epurare a apelor uzate urbane.

Statele membre se asigură că sistemele individuale menționate la alineatul (1) sunt proiectate, exploatate și întreținute într-un mod care atinge același nivel de protecție a mediului și a sănătății umane ca epurările secundare și terțiare menționate la articolele 6 și 7.

Statele membre se asigură că sistemele individuale care sunt utilizate în aglomerările cu cel puțin 1000 l.e. sunt înscrise într-un registru. Statele membre se asigură că autoritatea competentă sau orice alt organism autorizat la nivel național, regional sau local efectuează inspecții periodice ale respectivelor sisteme sau verificări sau controale periodice ale respectivelor sisteme prin alte mijloace, pe baza unei abordări bazate pe riscuri.

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru specificarea cerințelor minime pentru:

proiectarea, exploatarea și întreținerea sistemelor individuale menționate la alineatele (1) și (2); și

inspecțiile periodice menționate la alineatul (3), inclusiv stabilirea unei frecvențe minime a unor astfel de inspecții în funcție de tipul de sistem individuale și pe baza unei abordări bazate pe riscuri.

Statele membre care utilizează sisteme individuale pentru colectarea și/sau epurarea a peste 2 % din încărcarea de ape uzate urbane la nivel național din aglomerările cu cel puțin 2000 l.e. prezintă Comisiei o justificare a utilizării sistemelor individuale. Această justificare:

demonstrează că se îndeplinesc condițiile pentru utilizarea sistemelor individuale prevăzute la alineatul (1);

descrie măsurile luate în conformitate cu alineatele (2) și (3);

demonstrează conformitatea cu cerințele minime menționate la alineatul (4), în cazul în care Comisia și-a exercitat competențele de executare în temeiul alineatului respectiv;

demonstrează că utilizarea sistemelor individuale nu împiedică statele membre să respecte obiectivele de mediu stabilite la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE.

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru transmiterea informațiilor menționate la alineatul (5). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Până la 31 decembrie 2033, statele membre asigură elaborarea unui plan de management integrat al apelor uzate urbane pentru zonele de drenare ale aglomerărilor cu cel puțin 100000 l.e..

În termen de cel mult șase luni de la prima actualizare a planului de management al bazinelor hidrografice elaborat în temeiul articolului 13 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE după 1 ianuarie 2025, dar nu mai târziu de 22 iunie 2028, statele membre stabilesc o listă a aglomerărilor cu între 10000 și 100000 l.e. în cazul cărora, având în vedere datele istorice, modelarea și proiecțiile climatice de ultimă generație, inclusiv variațiile sezoniere, precum și presiunile antropice și evaluarea impactului efectuată în cadrul planului de management al bazinelor hidrografice, se aplică una sau mai multe dintre următoarele condiții:

supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană;

supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor reprezintă peste 2 % din încărcarea anuală de ape uzate urbane colectate a parametrilor menționați în tabelul 1 și, după caz, în tabelul 2 din anexa I, calculată în debitul pe timp uscat;

supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor împiedică îndeplinirea oricărora dintre următoarele:

cerințele stabilite la articolul 5 din Directiva (UE) 2020/2184;

cerințele stabilite la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2006/7/CE;

cerințele stabilite la articolul 3 din Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

obiectivele de mediu prevăzute la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE;

cerințele stabilite la articolul 1 din Directiva 2008/56/CE;

cerințele stabilite în temeiul articolului 3 din Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

au fost identificate puncte relevante în sisteme de canalizare separate în care se preconizează că scurgerile de apă urbane vor fi poluate într-o asemenea măsură încât evacuarea lor în apele receptoare poate fi considerată un risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană sau împiedică respectarea oricăreia dintre cerințele sau obiectivele de mediu menționate la litera (c).

cerințele stabilite la articolul 5 din Directiva (UE) 2020/2184;

cerințele stabilite la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2006/7/CE;

cerințele stabilite la articolul 3 din Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

obiectivele de mediu prevăzute la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE;

cerințele stabilite la articolul 1 din Directiva 2008/56/CE;

cerințele stabilite în temeiul articolului 3 din Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

Până la 31 decembrie 2039, statele membre se asigură că se întocmește un plan de management integrat al apelor uzate urbane pentru zonele de drenare ale aglomerărilor menționate la alineatul (2).

Planurile de management integrat al apelor uzate urbane se pun la dispoziția Comisiei, la cerere.

Planurile de management integrat al apelor uzate urbane cuprind cel puțin elementele prevăzute în anexa V și acordă prioritate soluțiilor de infrastructură verde și albastră ori de câte ori este posibil.

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a specifica:

metodologiile de identificare a măsurilor menționate la punctul 3 din anexa V;

metodologiile de stabilire a indicatorilor alternativi pentru a verifica îndeplinirea obiectivului orientativ de reducere a poluării menționat în punctul 2 litera (a) din anexa V;

formatul în care planurile de management integrat al apelor uzate urbane trebuie să fie puse la dispoziția Comisiei, la cerere, în conformitate cu alineatul (4).

Statele membre se asigură că planurile de management integrat al apelor uzate urbane se revizuiesc cel puțin la fiecare șase ani de la introducerea lor și, dacă este necesar, se actualizează. În urma actualizării listei menționate la alineatul (2), statele membre se asigură că se elaborează planuri de management integrat pentru aglomerări în termen de șase ani de la includerea lor în lista respectivă.

Statele membre se asigură că evacuările din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează ape uzate urbane din aglomerările cu cel puțin 2000 l.e. îndeplinesc, înainte de evacuarea în apele receptoare, cerințele relevante pentru epurarea secundară stabilite în partea B și tabelul 1 din anexa I în conformitate cu metodele de monitorizare și evaluare a rezultatelor prevăzute în partea C din anexa I. Fără a se aduce atingere posibilității de a se utiliza metode alternative, astfel cum sunt menționate în anexa I partea C punctul 1, numărul maxim permis de probe care nu respectă valorile parametrilor din partea B și tabelul 1 din anexa I este stabilit în partea C și tabelul 4 din anexa I.

Pentru aglomerările care evacuează în zone mai puțin sensibile, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 91/271/CEE, la 1 ianuarie 2025, obligațiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf se aplică la 31 decembrie 2037.

Până la 31 decembrie 2035, statele membre se asigură că evacuările din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează ape uzate urbane din aglomerări cu cel puțin 1000 și sub 2000 l.e. îndeplinesc, înainte de evacuarea în apele receptoare, cerințele relevante pentru epurarea secundară stabilite în partea B și tabelul 1 din anexa I în conformitate cu metodele de monitorizare și evaluare a rezultatelor prevăzute în anexa I partea C. Fără a se aduce atingere posibilității de a se utiliza metode alternative, astfel cum sunt menționate în anexa I partea C punctul 1, numărul maxim permis de probe care nu respectă valorile parametrilor din partea B și tabelul 1 din anexa I este stabilit în partea C și tabelul 4 din anexa I.

8 ani atunci când, la 1 ianuarie 2025:

în mai puțin de 50 % din aglomerările menționate la primul paragraf, evacuările lor de ape uzate urbane fac obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I; sau

mai puțin de 50 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf face obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I;

10 ani atunci când, la 1 ianuarie 2025:

în mai puțin de 25 % din aglomerările menționate la primul paragraf, evacuările lor de ape uzate urbane fac obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 anexa I; sau

mai puțin de 25 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf face obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 anexa I.

în mai puțin de 50 % din aglomerările menționate la primul paragraf, evacuările lor de ape uzate urbane fac obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I; sau

mai puțin de 50 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf face obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I;

în mai puțin de 25 % din aglomerările menționate la primul paragraf, evacuările lor de ape uzate urbane fac obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 anexa I; sau

mai puțin de 25 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf face obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 anexa I.

12 ani atunci când, la 1 ianuarie 2025,

în mai puțin de 50 % din aglomerările menționate la primul paragraf, evacuările lor de ape uzate urbane fac obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I; sau

mai puțin de 50 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf face obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I;

14 ani atunci când, la 1 ianuarie 2025,

în mai puțin de 25 % din aglomerările menționate la primul paragraf, evacuările lor de ape uzate urbane fac obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I; sau

mai puțin de 25 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf face obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I.

în mai puțin de 50 % din aglomerările menționate la primul paragraf, evacuările lor de ape uzate urbane fac obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I; sau

mai puțin de 50 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf face obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I;

în mai puțin de 25 % din aglomerările menționate la primul paragraf, evacuările lor de ape uzate urbane fac obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I; sau

mai puțin de 25 % din încărcarea de ape uzate urbane a aglomerărilor menționate la primul paragraf face obiectul epurării secundare pe teritoriul lor, în conformitate cu partea B și cu tabelul 1 din anexa I.

numărul de aglomerări cu cel puțin 1000 și sub 2000 l.e. care nu dispun de epurare secundară la 1 ianuarie 2025;

un plan care să detalieze investițiile necesare pentru a atinge conformitatea deplină pentru respectivele aglomerări în termenele prelungite; și

motivele tehnice sau economice care justifică prelungirea termenului menționat la primul paragraf.

Evacuările de ape uzate urbane pot face obiectul unei epurări mai puțin stricte decât cea prevăzută la alineatele (1) și (3) până la 31 decembrie 2045 în cazul în care sunt evacuate în:

apele situate în regiuni montane înalte, și anume la o altitudine mai mare de 1500 m, în care este dificil să se aplice o epurare biologică eficace din cauza temperaturilor scăzute;

apele marine adânci, în cazurile în care astfel de evacuări de ape uzate urbane provin din aglomerări cu mai puțin de 150000 l.e. din regiunile ultraperiferice mai puțin populate, în sensul articolului 349 din TFUE, în zone în care topografia și geografia teritoriului îngreunează aplicarea unei epurări biologice eficace; sau

apele uzate urbane care provin din aglomerări mici cu cel puțin 1000 și sub 2000 l.e., situate în regiuni cu o climă rece în care este dificil să se aplice o epurare biologică eficace din cauza temperaturilor scăzute, în cazul în care temperatura medie trimestrială în influent este sub 6 oC.

Încărcarea exprimată în l.e. se calculează pe baza încărcării medii maxime săptămânale care intră în instalația de epurare a apelor uzate urbane în cursul anului, cu excepția situațiilor meteorologice neobișnuite, cum ar fi cele produse de ploi extrem de intense.

Statele membre se asigură că evacuările provenite din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează ape uzate urbane cu o încărcare de cel puțin 150000 l.e. și care nu aplică epurarea terțiară la 1 ianuarie 2025 îndeplinesc, înainte de evacuarea în apele receptoare, cerințele relevante pentru epurarea terțiară în conformitate cu partea B și tabelul 2 din anexa I până la:

31 decembrie 2033 pentru evacuările provenite de la 30 % din respectivele stații de epurare a apelor uzate urbane;

31 decembrie 2036 pentru evacuările provenite de la 70 % din respectivele stații de epurare a apelor uzate urbane.

Până la 31 decembrie 2027, statele membre întocmesc și publică o listă a zonelor de pe teritoriul lor care sunt sensibile la eutrofizare. Acestea includ împreună cu lista respectivă informații din care să reiasă dacă sunt zone sensibile la fosfor sau la azot sau la ambele. Acestea actualizează lista respectivă la fiecare șase ani începând cu 31 decembrie 2033.

Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre se asigură că evacuările provenite din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează ape uzate urbane care provin de la aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. îndeplinesc, înainte de a fi evacuate în zonele incluse în lista menționată la alineatul (2), cerințele relevante privind epurarea terțiară stabilite în partea B și tabelul 2 din anexa I până la:

31 decembrie 2033 pentru 20 % din respectivele aglomerări;

31 decembrie 2036 pentru 40 % din respectivele aglomerări;

31 decembrie 2039 pentru 60 % din respectivele aglomerări;

31 decembrie 2045 pentru toate respectivele aglomerări.

Statele membre pot deroga de la termenul menționat la alineatul (3) litera (d) pentru o perioadă maximă de opt ani, cu condiția ca:

cel puțin 50 % din aglomerările în cauză să nu aplice epurarea terțiară în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 91/271/CEE sau să nu îndeplinească cerințele din partea B și tabelul 2 din anexa I la directiva menționată la 1 ianuarie 2025; și

primul program național de punere în aplicare prezentat în temeiul articolului 23 alineatul (2) să includă:

numărul de aglomerări menționate la alineatul (3) care nu dispun de epurare terțiară în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 91/271/CEE sau nu îndeplinesc cerințele din partea B și tabelul 2 din anexa I la directiva menționată la 1 ianuarie 2025;

un plan care să detalieze investițiile necesare pentru a atinge conformitatea deplină pentru respectivele aglomerări în termenul prelungit; și

motivele tehnice sau economice care justifică prelungirea termenului menționat la alineatul (3) litera (d).

numărul de aglomerări menționate la alineatul (3) care nu dispun de epurare terțiară în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva 91/271/CEE sau nu îndeplinesc cerințele din partea B și tabelul 2 din anexa I la directiva menționată la 1 ianuarie 2025;

un plan care să detalieze investițiile necesare pentru a atinge conformitatea deplină pentru respectivele aglomerări în termenul prelungit; și

motivele tehnice sau economice care justifică prelungirea termenului menționat la alineatul (3) litera (d).

Evacuările de ape uzate urbane menționate la alineatele (1) și (3) îndeplinesc cerințele relevante din partea B și tabelul 2 din anexa I în conformitate cu metodele de monitorizare și evaluare a rezultatelor prevăzute în anexa I partea C. Media anuală a probelor pentru fiecare parametru menționat în tabelul 2 din anexa I este conformă cu valorile relevante ale parametrilor stabilite în tabelul respectiv.

Pentru stațiile de epurare a apelor uzate urbane aflate în construcție, care fac obiectul unei reabilitări substanțiale în ceea ce privește epurarea lor terțiară sau care au fost comandate după 31 decembrie 2020 și înainte de 1 ianuarie 2025, cerințele legate de parametrul aferent azotului menționate la prezentul articol se aplică în cel mult cinci ani de la termenele stabilite la alineatele (1) și (3).

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru a modifica anexa I partea C în vederea adaptării metodelor de monitorizare și evaluare a rezultatelor în ceea ce privește epurarea terțiară la progresele științifice și tehnologice.

Prin derogare de la alineatele (3) și (5), statele membre pot decide că stațiile de epurare a apelor uzate urbane situate într-o zonă inclusă pe lista menționată la alineatul (2) nu fac obiectul cerințelor prevăzute la alineatele (3) și (5) dacă se poate dovedi că procentul minim de reducere a încărcării totale care intră în toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane din această zonă atinge:

cel puțin 75 % pentru fosfor total și cel puțin 75 % pentru azot total de la 1 ianuarie 2025;

82,5 % pentru fosfor total și 80 % pentru azot total până la 31 decembrie 2039;

87,5 % pentru fosfor total și 82,5 % pentru azot total până la 31 decembrie 2045.

Pentru evacuările de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane cu cel puțin 10000 l.e. din bazinul hidrografic corespunzător unei zone sensibile la eutrofizare incluse pe lista menționată la alineatul (2) se aplică, de asemenea, alineatele (3), (5) și (8).

Statele membre se asigură că evacuările care provin de la stații de epurare a apelor uzate urbane situate într-o zonă inclusă pe lista menționată la alineatul (2), în urma uneia dintre actualizările periodice ale listei, prevăzute la alineatul respectiv, îndeplinesc cerințele stabilite la alineatele (3) și (5) în termen de șapte ani de la includerea în lista respectivă.

În cazul în care numărul stațiilor de epurare a apelor uzate urbane care trebuie modernizate pentru a îndeplini obiectivele menționate la alineatele (1) și (3) la nivel național nu este un număr întreg, numărul stațiilor de epurare a apelor uzate urbane se rotunjește la cel mai apropiat număr întreg. În cazul echidistanței dintre două numere întregi, numărul se rotunjește în jos.

Statele membre se asigură că evacuările care provin de la stații de epurare a apelor uzate urbane care epurează ape uzate urbane cu o încărcare de cel puțin 150000 l.e. îndeplinesc, înainte de evacuarea în apele receptoare, cerințele relevante pentru epurarea cuaternară stabilite în partea B și tabelul 3 din anexa I în conformitate cu metodele de monitorizare și evaluare a rezultatelor prevăzute în anexa I partea C până la:

31 decembrie 2033 pentru evacuările care provin de la 20 % din respectivele stații de epurare a apelor uzate urbane;

31 decembrie 2039 pentru evacuările care provin de la 60 % din respectivele stații de epurare a apelor uzate urbane;

31 decembrie 2045 pentru toate evacuările provenite de la respectivele stații de epurare a apelor uzate urbane.

Până la 31 decembrie 2030, statele membre vor fi întocmit o listă a zonelor de pe teritoriul lor național în care concentrația sau acumularea de micropoluanți de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană. Statele membre revizuiesc lista respectivă în 2033 și apoi la fiecare șase ani și o actualizează atunci când este necesar.

bazine hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman, astfel cum sunt caracterizate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (a) din Directiva (UE) 2020/2184, cu excepția cazului în care evaluarea riscurilor în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (b) din directiva respectivă indică faptul că evacuarea de micropoluanți din stațiile de epurare a apelor uzate urbane nu constituie un risc potențial care ar putea duce la deteriorarea calității apei în asemenea măsură încât să constituie un risc pentru sănătatea umană;

apa pentru scăldat care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2006/7/CE, cu excepția cazului în care profilul apei pentru scăldat care se menționează la articolul 6 din directiva respectivă și în anexa III la aceasta indică faptul că evacuarea de micropoluanți din apele uzate urbane nu afectează apele pentru scăldat și nici nu este nocivă pentru sănătatea persoanelor care se scaldă;

zonele în care au loc activități de acvacultură, în sensul definiției de la articolul 4 punctul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu excepția cazului în care autoritățile naționale competente au certitudinea că evacuarea de micropoluanți din apele uzate urbane nu poate afecta siguranța produsului alimentar în forma sa finală.

lacurile, în sensul definiției de la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2000/60/CE;

râurile, în sensul definiției de la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2000/60/CE, sau alte cursuri de apă cu o diluție sub 10;

zonele în care este necesară o epurare suplimentară în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite în Directivele 2000/60/CE, 2006/118/CE și 2008/105/CE;

ariile speciale de conservare, în sensul definiției de la articolul 1 litera (l) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului, și ariile de protecție specială clasificate la articolul 4 alineatul (1) al patrulea paragraf din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului, care sunt parte din rețeaua ecologică Natura 2000;

apele de coastă, în sensul definiției de la articolul 2 punctul 7 din Directiva 2000/60/CE;

apele de tranziție, în sensul definiției de la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2000/60/CE;

apele marine, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/56/CE.

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a formatului evaluării riscurilor menționate la alineatul (2) al treilea paragraf și a metodei care trebuie utilizată pentru această evaluare a riscurilor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre se asigură că evacuările de ape uzate urbane provenite de la aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. îndeplinesc, înainte de a fi evacuate în zonele incluse în lista menționată la alineatul (2), cerințele relevante pentru epurarea cuaternară stabilite în partea B și tabelul 3 din anexa I în conformitate cu metodele de monitorizare și evaluare a rezultatelor prevăzute în anexa I partea C până la:

31 decembrie 2033 pentru 10 % din respectivele aglomerări;

31 decembrie 2036 pentru 30 % din respectivele aglomerări;

31 decembrie 2039 pentru 60 % din respectivele aglomerări;

31 decembrie 2045 pentru 100 % din respectivele aglomerări.

Statele membre se asigură că evacuările de ape uzate urbane de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane situate într-o zonă inclusă pe lista menționată la alineatul (2), în urma uneia dintre actualizările periodice ale respectivei liste, prevăzute la alineatul respectiv, îndeplinesc cerințele stabilite la alineatul (4) și în partea B și tabelul 3 din anexa I în termen de șapte ani de la includerea în lista respectivă, dar nu mai târziu decât termenele prevăzute la alineatul (4).

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili metodele de monitorizare și de prelevare de probe care urmează să fie utilizate de statele membre pentru a stabili prezența în apele uzate urbane a indicatorilor prevăzuți în tabelul 3 din anexa I și cantitățile acestora. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

În cazul în care numărul stațiilor de epurare a apelor uzate urbane care trebuie modernizate pentru a îndeplini obiectivele menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b) la nivel național nu este un număr întreg, numărul stațiilor de epurare a apelor uzate urbane se rotunjește la cel mai apropiat număr întreg. În cazul echidistanței dintre două numere întregi, numărul se rotunjește în jos.

Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții de la prezentul articol, pentru a se garanta că reutilizarea apelor uzate urbane epurate este sigură pentru mediu și pentru sănătatea umană, statele membre se asigură că, după caz, apele uzate urbane care sunt reutilizate sau se plănuiește să fie reutilizate sunt epurate în conformitate cu cerințele privind epurarea cuaternară prevăzute în partea B și tabelul 3 din anexa I. Statele membre se asigură că se ține seama de rezultatul evaluărilor riscurilor efectuate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/741 atunci când apele uzate urbane epurate sunt reutilizate în scopuri agricole.

Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că, până la 31 decembrie 2028, producătorii care introduc pe piață oricare dintre produsele enumerate în anexa III își asumă răspunderea extinsă a producătorilor.

cel puțin 80 % din costurile totale aferente îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 8, inclusiv investițiile și costurile de funcționare pentru epurarea cuaternară a apelor uzate urbane în vederea îndepărtării micropoluanților rezultați din produsele pe care le introduc pe piață și din reziduurile produselor respective, și aferente monitorizării micropoluanților menționați la articolul 21 alineatul (1) litera (a);

costurile pentru colectarea și verificarea datelor privind produsele introduse pe piață; și

alte costuri necesare pentru exercitarea răspunderii extinse a producătorilor.

Statele membre scutesc producătorii de răspunderea lor extinsă prevăzută la alineatul (1) în cazul în care producătorii pot demonstra oricare dintre următoarele:

cantitatea de substanțe conținute de produsele pe care le introduc pe piața Uniunii este de sub 1 tonă pe an;

substanțele conținute de produsele pe care le introduc pe piață sunt rapid biodegradabile în apele uzate sau nu generează micropoluanți în apele uzate la sfârșitul ciclului lor de viață.

Statele membre se asigură că producătorii menționați la alineatul (1) își exercită răspunderea extinsă a producătorilor în mod colectiv, prin intermediul unei organizații care îndeplinește cerințele minime prevăzute la articolul 10.

producătorii respectivi au obligația de a comunica anual organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor următoarele:

cantitățile anuale ale substanțelor conținute de produsele enumerate în anexa III pe care le introduc pe piață în cadrul activității lor profesionale;

informații privind gradul de periculozitate al substanțelor conținute de produsele menționate la punctul (i) în apele uzate urbane și privind gradul lor de biodegradabilitate la sfârșitul ciclului lor de viață;

după caz, o listă a produselor scutite în conformitate cu alineatul (2);

producătorii respectivi au obligația de a contribui din punct de vedere financiar la organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor pentru a acoperi costurile generate de răspunderea extinsă a producătorilor care le revine;

contribuția fiecărui producător, astfel cum este menționată la litera (b), este stabilită pe baza cantităților și a gradului de periculozitate, din apele uzate urbane, ale substanțelor conținute de produsele care sunt introduse pe piață;

organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor fac obiectul unor audituri anuale independente ale gestiunii lor financiare, care verifică inclusiv capacitatea lor de a acoperi costurile menționate la alineatul (1), calitatea și caracterul adecvat al informațiilor colectate în temeiul literei (a) și caracterul adecvat al contribuțiilor colectate în temeiul literei (b);

sunt luate măsurile necesare pentru a informa consumatorii cu privire la măsurile de prevenire a generării de deșeuri, la sistemele de preluare și colectare și la impactul mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a deșeurilor provenite de la produsele enumerate la anexa III, precum și al utilizării greșite sau suprautilizării acestora asupra colectării, epurării și evacuării apelor uzate urbane.

cantitățile anuale ale substanțelor conținute de produsele enumerate în anexa III pe care le introduc pe piață în cadrul activității lor profesionale;

informații privind gradul de periculozitate al substanțelor conținute de produsele menționate la punctul (i) în apele uzate urbane și privind gradul lor de biodegradabilitate la sfârșitul ciclului lor de viață;

după caz, o listă a produselor scutite în conformitate cu alineatul (2);

Statele membre se asigură că:

se definesc în termeni clari rolurile și responsabilitățile tuturor actorilor relevanți implicați, inclusiv ale producătorilor menționați la alineatul (1), ale organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, ale operatorilor privați sau publici ai stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și ale autorităților locale competente;

se stabilesc obiective de management al apelor uzate urbane în vederea respectării cerințelor și termenelor stabilite la articolul 8 alineatele (1), (4) și (5), precum și în vederea îndeplinirii oricăror alte obiective cantitative sau calitative considerate relevante pentru implementarea răspunderii extinse a producătorilor;

există un sistem de raportare pentru colectarea de date privind produsele menționate la alineatul (1) introduse pe piață de către producători și de date privind epurarea cuaternară a apelor uzate urbane, precum și pentru colectarea altor date relevante în sensul literei (b) de la prezentul alineat;

autoritățile competente comunică și fac schimb de date necesare cu alte autorități competente relevante, în mod periodic, pentru a îndeplini cerințele prevăzute la prezentul articol și la articolul 10.

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili criterii detaliate privind aplicarea uniformă a condiției prevăzute la alineatul (2) litera (b) pentru anumite categorii de produse și gradul lor de biodegradabilitate sau de periculozitate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2) cel târziu până la 31 decembrie 2027.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor înființată în temeiul articolului 9 alineatul (3):

are o acoperire geografică clar definită, care este coerentă cu cerințele prevăzute la articolul 8;

dispune de mijloacele financiare și organizatorice necesare pentru îndeplinirea obligațiilor producătorilor în materie de răspundere extinsă a producătorilor, inclusiv garanții financiare pentru a asigura continuitatea epurării cuaternare a apelor uzate urbane în conformitate cu articolul 8 în toate circumstanțele;

pune la dispoziția publicului informații cu privire la:

structura sa de proprietate și membrii săi;

contribuțiile financiare plătite de producători în concordanță cu cerințele menționate la articolul 9 alineatul (3) al doilea paragraf litera (c);

activitățile pe care le desfășoară în fiecare an, inclusiv informații clare cu privire la modul în care sunt utilizate mijloacele sale financiare.

structura sa de proprietate și membrii săi;

contribuțiile financiare plătite de producători în concordanță cu cerințele menționate la articolul 9 alineatul (3) al doilea paragraf litera (c);

activitățile pe care le desfășoară în fiecare an, inclusiv informații clare cu privire la modul în care sunt utilizate mijloacele sale financiare.

Statele membre instituie un cadru adecvat de monitorizare și de asigurare a respectării normelor pentru a se asigura că organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor își îndeplinesc obligațiile în mod transparent, că mijloacele financiare ale organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor sunt utilizate în mod corespunzător și că toți actorii cărora le revine responsabilitatea extinsă a producătorilor raportează date fiabile autorităților competente și, la cerere, organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.

În cazul în care, pe teritoriul unui stat membru, există mai multe organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, statul membru în cauză desemnează cel puțin un organism independent de interesele private care să supravegheze punerea în aplicare a articolului 9 sau încredințează această sarcină de supraveghere unei autorități publice.

Un stat membru se asigură că producătorii stabiliți pe teritoriul unui alt stat membru sau într-o țară terță care introduc produse pe piața respectivului stat membru:

desemnează o persoană juridică sau fizică stabilită pe teritoriul său în calitate de reprezentant autorizat în scopul îndeplinirii obligațiilor în materie de răspundere extinsă a producătorilor pe teritoriul său; sau

iau măsuri echivalente cu cele de la litera (a).

Pentru a garanta că sistemul de răspundere extinsă a producătorilor este pus în aplicare în cel mai bun mod posibil, în special din perspectiva raportului costuri-beneficii, statele membre organizează dialoguri periodice cu privire la punerea în aplicare a acestuia. Acest lucru poate include sprijin pentru identificarea măsurilor care trebuie luate de autoritățile competente, între altele, în scopul:

reducerii presiunii micropoluanților la sursă; și

determinării celor mai adecvate tehnologii pentru epurarea cuaternară.

Până la 1 ianuarie 2025, Comisia prevede organizarea schimbului de informații, de experiență și de bune practici între statele membre cu privire la punerea în aplicare a articolului 9 și a prezentului articol și, în special, cu privire la:

măsurile de control al înființării, recunoașterii și funcționării organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorilor;

măsurile de control al respectării de către producători a obligațiilor lor definite în prezenta directivă;

punerea în aplicare efectivă a:

acoperirii costurilor menționate la articolul 9 alineatul (1); și

controalelor metodelor de calculare a contribuțiilor producătorilor de către organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (3) litera (c);

scutirile prevăzute la articolul 9 alineatul (2);

orice alt aspect legat de punerea în aplicare efectivă a articolului 9 și a prezentului articol;

impactul posibil al aplicării cerințelor menționate la articolul 9 asupra accesibilității, disponibilității și caracterului abordabil din punctul de vedere al prețului ale medicamentelor introduse pe piața Uniunii.

acoperirii costurilor menționate la articolul 9 alineatul (1); și

controalelor metodelor de calculare a contribuțiilor producătorilor de către organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (3) litera (c);

Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia întocmește și actualizează periodic o listă a cererilor de scutire primite de statele membre de la producători în temeiul articolului 9 alineatul (2). Respectiva listă este pusă, la cerere, la dispoziția autorităților competente ale statelor membre.

Statele membre se asigură că auditurile energetice, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 32 din Directiva (UE) 2023/1791, ale stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și ale sistemelor de colectare în funcțiune se efectuează la fiecare patru ani. Auditurile respective includ o identificare a potențialului măsurilor eficiente din punctul de vedere al costurilor de a reduce utilizarea energiei și de a extinde utilizarea și producerea energiei din surse regenerabile, punând un accent deosebit pe identificarea și utilizarea potențialului de producție de biogaz sau de recuperare și utilizare a căldurii reziduale, fie la fața locului, fie prin intermediul unui punct termic, concomitent cu reducerea emisiilor de GES. Primele audituri energetice se efectuează:

până la 31 decembrie 2028 în ceea ce privește stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o încărcare de cel puțin 100000 l.e. și în ceea ce privește sistemele de colectare conectate la aceste stații;

până la 31 decembrie 2032 în ceea ce privește stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o încărcare cu cel puțin 10000 și sub 100000 l.e. și în ceea ce privește sistemele de colectare conectate la aceste stații.

Statele membre se asigură că, la nivel național, totalul anual al energiei din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001, generată la fața locului sau în afara amplasamentului de către proprietarii sau operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate urbane care epurează o încărcare de cel puțin 10000 l.e., sau în numele acestora, și indiferent dacă energia respectivă este utilizată la fața locului sau în afara amplasamentului de către proprietarii sau operatorii respectivelor stații, este echivalent cu cel puțin:

20 % din totalul anual al energiei utilizate de aceste stații până la 31 decembrie 2030;

40 % din totalul anual al energiei utilizate de aceste stații până la 31 decembrie 2035;

70 % din totalul anual al energiei utilizate de aceste stații până la 31 decembrie 2040;

100 % din totalul anual al energiei utilizate de aceste stații până la 31 decembrie 2045.

Prin derogare de la alineatul (2), în cazul în care un stat membru nu atinge obiectivul menționat la alineatul (2) litera (d) în pofida faptului că a pus în aplicare toate măsurile de eficiență energetică și toate măsurile necesare pentru îmbunătățirea producției de energie din surse regenerabile, în special cele identificate în auditurile energetice menționate la alineatul (1), statele membre pot permite în mod excepțional achiziționarea de energie din surse de combustibili nefosili. Respectivele achiziții se limitează la maximum 35 % din energia pe bază de combustibili nefosili în raport cu obiectivul menționat la alineatul (2) litera (d).

Prin derogare de la alineatul (2), în cazul în care un stat membru nu atinge obiectivul menționat la alineatul (2) litera (c) în pofida faptului că a pus în aplicare toate măsurile de eficiență energetică și toate măsurile de îmbunătățire a producției de energie din surse regenerabile, în special cele identificate în auditurile energetice menționate la alineatul (1), statele membre pot permite în mod excepțional achiziționarea de energie din surse de combustibili nefosili. Respectivele achiziții se limitează la maximum 5 puncte procentuale din obiectivul menționat la alineatul (2) litera (c). Respectiva derogare se acordă numai statelor membre care pot demonstra, până la 31 decembrie 2040, că va trebui achiziționat un procent de 35 % din energia externă din combustibili nefosili, astfel cum se menționează la alineatul (3), pentru a se atinge obiectivul menționat la alineatul (2) litera (d), ținând seama de toate măsurile de eficiență energetică și de toate măsurile necesare pentru îmbunătățirea producției de energie din surse regenerabile, în special cele identificate în auditurile energetice menționate la alineatul (1).

Comisia poate adopta un act de punere în aplicare pentru a stabili metodele de evaluare a îndeplinirii obiectivelor de la alineatul (2). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Fără a aduce atingere înțelegerilor sau acordurilor internaționale existente relevante privind aspectele legate de mediu în domeniul apei, în cazul în care apele care țin de jurisdicția unui stat membru sunt alterate de evacuările de ape uzate urbane care provin de la un alt stat membru sau de la o țară terță, statul membru ale cărui ape sunt poluate notifică faptele relevante celuilalt stat membru sau țării terțe și Comisiei.

Statele membre își răspund reciproc în timp util, în funcție de tipul de incident, de importanța acestuia și de posibilele sale consecințe, după notificarea primită de la alt stat membru în conformitate cu alineatul (1).

Statele membre în cauză informează Comisia cu privire la orice cooperare menționată la alineatul (1). Comisia participă la această cooperare la cererea statelor membre în cauză.

Statele membre se asigură că stațiile de epurare a apelor uzate urbane construite în conformitate cu cerințele prevăzute la articolele 6, 7 și 8 sunt proiectate, construite, exploatate și întreținute astfel încât să aibă un randament suficient în toate condițiile climatice normale ale locului în care sunt amplasate. Fără a aduce atingere măsurilor luate în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Directiva (UE) 2022/2557, variațiile sezoniere ale încărcării și vulnerabilitatea la schimbările climatice sunt evaluate și luate în considerare la proiectarea, construirea și exploatarea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și a sistemelor de colectare.

Statele membre se asigură că evacuarea de ape uzate nemenajere în sistemele de colectare și stațiile de epurare a apelor uzate urbane face obiectul unor reglementări prealabile sau al unor autorizații specifice, sau al ambelor, din partea autorităților competente sau a organismelor corespunzătoare.

înainte de a acorda respectivele autorizații specifice, consultă și informează operatorii sistemelor de colectare și pe cei ai stațiilor de epurare a apelor uzate urbane în care sunt evacuate apele uzate nemenajere;

la cerere, permite operatorilor de sisteme de colectare și de stații de epurare a apelor uzate urbane care primesc evacuări de ape uzate nemenajere să consulte respectivele autorizații specifice în bazinele lor hidrografice, de preferință înainte de a fi acordate;

Reglementările prealabile și autorizațiile specifice astfel cum sunt menționate la alineatul (1) asigură că:

sunt îndeplinite cerințele de calitate a apei prevăzute în alte dispoziții ale dreptului Uniunii, inclusiv în Directivele 2000/60/CE și 2008/105/CE, și că, după caz, se monitorizează calitatea și cantitatea evacuărilor relevante de ape uzate nemenajere; în special, că încărcarea poluantă din evacuarea de la stația de epurare a apelor uzate urbane nu conduce la deteriorarea stării corpului de apă receptor și nu împiedică atingerea acestei stări de către corpul de apă respectiv, în conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE;

substanțele poluante emise nu împiedică funcționarea stației de epurare a apelor uzate urbane, nu deteriorează sistemele de colectare, stațiile de epurare a apelor uzate urbane sau echipamentele aferente și nu limitează vreo capacitate de a recupera resursele, inclusiv reutilizarea apei epurate și recuperarea nutrienților sau a altor materiale din apele uzate urbane sau din nămoluri;

substanțele poluante emise nu dăunează sănătății personalului angajat la nivelul sistemelor de colectare și al stațiilor de epurare a apelor uzate urbane;

stația de epurare a apelor uzate urbane este proiectată și echipată pentru a reduce substanțele poluante emise;

în cazul în care o stație de epurare a apelor uzate urbane epurează evacuările unei instalații care deține o autorizație menționată la articolul 4 din Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, încărcarea poluantă rezultată din evacuările stației respective nu depășește încărcarea poluantă care ar fi evacuată dacă evacuările ar fi eliberate direct din instalație și ar fi conforme cu valorile-limită de emisie aplicabile în conformitate cu prezenta directivă.

Statele membre se asigură că autoritățile competente sau organismele corespunzătoare iau măsuri adecvate, inclusiv o revizuire și, acolo unde este necesar, o revocare a reglementărilor prealabile și a autorizațiilor specifice astfel cum sunt menționate la alineatul (1), pentru a identifica, a preveni și a reduce pe cât posibil sursele de poluare a apelor uzate nemenajere menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, în cazul în care apare oricare dintre următoarele situații:

s-au identificat poluanți la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane care fac obiectul monitorizării prevăzute la articolul 21 alineatul (3);

nămolurile provenite din epurarea apelor uzate urbane urmează să fie utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE a Consiliului;

apele uzate urbane epurate urmează să fie reutilizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741 sau să fie reutilizate în alte scopuri decât scopurile agricole;

apele receptoare sunt utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2020/2184;

poluarea apelor uzate nemenajere evacuate în sistemul de colectare sau în stația de epurare a apelor uzate urbane prezintă un risc pentru funcționarea acestui sistem sau a acestei stații.

Reglementările prealabile și autorizațiile specifice astfel cum sunt menționate la alineatul (1) îndeplinesc cerințele prevăzute la alineatul (2). Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru a modifica cerințele menționate la alineatul (2) în vederea adaptării acestora la progresele tehnice și științifice din domeniul protecției mediului.

Autorizațiile specifice menționate la alineatul (1) se reexaminează și, în cazul în care este necesar, se adaptează la fiecare 10 ani.

Statele membre promovează în mod sistematic reutilizarea apelor uzate epurate de la toate stațiile de epurare a apelor uzate urbane, ori de câte ori este cazul, în special în zonele cu stres hidric, și în toate scopurile adecvate. Potențialul de reutilizare a apelor uzate epurate se evaluează într-un mod care ține seama de planurile de management al bazinelor hidrografice stabilite în temeiul Directivei 2000/60/CE (denumite în continuare planurile de management al bazinelor hidrografice) și de deciziile statelor membre în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/741. Statele membre se asigură că, în cazul în care apele uzate urbane epurate sunt reutilizate sau în care este planificată o reutilizare, astfel de situații nu pun în pericol debitul ecologic din apele receptoare și nu există niciun efect negativ asupra mediului sau a sănătății umane. În cazul în care apele uzate epurate sunt reutilizate pentru irigații în agricultură, acestea trebuie să îndeplinească cerințele Regulamentului (UE) 2020/741. Atunci când sunt disponibile strategii privind reziliența apei la nivelul statelor membre, în respectivele strategii se au în vedere măsuri de promovare a reutilizării apelor uzate epurate și de reutilizare efectivă.

conținutul de nutrienți din fracțiunea reutilizată nu depășește cererea de nutrienți a culturilor vizate;

nu există riscuri pentru mediu, în special în ceea ce privește eutrofizarea apelor din același bazin hidrografic;

nu există riscuri pentru sănătatea umană, în special în ceea ce privește organismele patogene;

stația de epurare a apelor uzate urbane are o capacitate suficientă pentru a epura sau a stoca apele uzate urbane, astfel încât să se evite evacuările în apele receptoare ale apelor uzate urbane care nu respectă cerințele stabilite în partea B și tabelul 2 din anexa I, în conformitate cu metodele de monitorizare și evaluare a rezultatelor prevăzute în anexa I partea C.

Statele membre se asigură că, cel puțin, toate evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane cu cel puțin 1000 l.e. fac obiectul unor reglementări prealabile sau al unor autorizații specifice, sau al ambelor. Astfel de reglementări și autorizații specifice oferă asigurarea că sunt îndeplinite cerințele prevăzute în anexa I partea B.

Reglementările prealabile și autorizațiile specifice astfel cum sunt menționate la alineatul (2) se reexaminează cel puțin la fiecare 10 ani și, dacă este necesar, se adaptează. Dispozițiile autorizațiilor specifice se actualizează în cazurile în care caracteristicile apelor uzate urbane care intră sau ale evacuărilor care provin de la stația de epurare a apelor uzate urbane sau ale corpului de apă receptor înregistrează modificări importante, pentru a se garanta că cerințele prevăzute în anexa I partea B continuă să fie îndeplinite.

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a-și adapta infrastructura de colectare și de epurare a apelor uzate urbane pentru a face față încărcărilor crescute ale apelor uzate menajere, inclusiv construirea de noi infrastructuri, dacă este necesar.

construirea sau extinderea unei stații de epurare a apelor uzate urbane pentru epurarea unor încărcări crescute sau neepurate în alt mod ale apelor uzate menajere face obiectul unei autorizări prealabile, în conformitate cu prezenta directivă;

din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporționate, beneficiile stației de epurare a apelor uzate urbane de la litera (a) nu pot fi obținute prin alte mijloace, inclusiv luând în considerare puncte alternative de evacuare a stațiilor de epurare a apelor uzate urbane, care ar contribui la atingerea obiectivelor de mediu prevăzute la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE;

sunt luate toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic pentru a reduce la minimum impactul negativ al stației de epurare a apelor uzate urbane asupra corpurilor de apă afectate, iar măsurile respective sunt prevăzute în autorizațiile specifice menționate la articolul 14 din prezenta directivă și la prezentul articol; măsurile respective includ, atunci când se impune, cerințe de epurare mai stricte decât cele aplicate înainte de creșterea încărcării apelor uzate menajere, pentru a îndeplini cerințele directivelor menționate în partea B punctul 6 din anexa I la prezenta directivă;

toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic sunt puse în aplicare pentru a reduce la minimum impactul negativ al altor activități care generează presiuni similare în aceleași corpuri de apă.

Statele membre stabilesc cerințe pentru evacuarea apelor uzate nemenajere biodegradabile, care să fie adecvate naturii sectorului industrial în cauză și care să asigure cel puțin același nivel de protecție a mediului ca cerințele stabilite în anexa I partea B.

Cerințele menționate la alineatul (1) se aplică numai atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

apele uzate provin de la stații care epurează o încărcare de cel puțin 4000 l.e. care aparțin sectoarelor industriale enumerate în anexa IV și care nu desfășoară niciuna dintre activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2010/75/UE; și

apele uzate nu intră într-o stație de epurare a apelor uzate urbane înainte de a fi evacuate în apele receptoare (denumită în continuare evacuare directă).

Statele membre instituie un sistem național de cooperare și coordonare între autoritățile competente responsabile cu sănătatea publică și autoritățile competente responsabile cu epurarea apelor uzate urbane în ceea ce privește:

identificarea unor parametri de sănătate publică relevanți, care trebuie monitorizați cel puțin la intrarea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane, ținând seama de recomandările disponibile, printre altele, ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), ale Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cum ar fi:

virusul SARS-CoV-2 și variantele sale;

virusul poliomielitic;

virusul gripei;

agenții patogeni emergenți;

orice alți parametri de sănătate publică pe care autoritățile competente îi consideră relevanți pentru monitorizare;

distribuirea clară a rolurilor, responsabilităților și costurilor între operatori și autoritățile competente relevante, inclusiv atunci când este vorba de prelevare de probe și analiză;

stabilirea locului și a frecvenței prelevării de probe și analizei apelor uzate urbane pentru fiecare parametru de sănătate publică identificat în conformitate cu litera (a), ținându-se seama de datele disponibile privind sănătatea și de necesarul de date privind sănătatea publică și, după caz, de situațiile epidemiologice locale;

organizarea unei comunicări adecvate și în timp util a rezultatelor monitorizării către autoritățile competente responsabile cu sănătatea publică și, după caz, către autoritățile competente în domeniul apei potabile, pentru a facilita punerea în aplicare a articolului 8 din Directiva (UE) 2020/2184 și către platformele Uniunii, în cazul în care există astfel de platforme, și în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor cu caracter personal.

virusul SARS-CoV-2 și variantele sale;

virusul poliomielitic;

virusul gripei;

agenții patogeni emergenți;

orice alți parametri de sănătate publică pe care autoritățile competente îi consideră relevanți pentru monitorizare;

Atunci când autoritatea competentă responsabilă cu sănătatea publică dintr-un stat membru declară o urgență de sănătate publică, parametrii de sănătate publică relevanți se monitorizează în apele uzate urbane de la un eșantion reprezentativ din populația națională, în măsura în care parametrii de sănătate publică relevanți se regăsesc în apele uzate urbane. Respectiva monitorizare continuă până când autoritatea competentă declară că urgența de sănătate publică s-a încheiat sau continuă pentru o perioadă mai lungă dacă autoritatea competentă o consideră utilă în alte scopuri.

În ceea ce privește aglomerările cu cel puțin 100000 l.e., statele membre se asigură, până în ultima zi a celui de al doilea an de la data adoptării actului de punere în aplicare de la al doilea paragraf, că rezistența la antimicrobiene este monitorizată în apele uzate urbane.

Rezultatele monitorizării menționate la prezentul articol se raportează în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (h).

Până la 31 decembrie 2027, statele membre identifică și evaluează riscurile cauzate mediului și sănătății umane de evacuările de ape uzate urbane, ținând seama de fluctuațiile sezoniere și de evenimentele extreme, și cel puțin riscurile legate de următoarele:

calitatea unui corp de apă utilizat pentru captarea apei destinate consumului uman, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2020/2184;

calitatea apei pentru scăldat care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2006/7/CE;

calitatea unui corp de apă în care au loc activități de acvacultură, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

starea corpului de apă subterană receptor, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 19 din Directiva 2000/60/CE, precum și toate celelalte obiective de mediu astfel cum se prevede la articolul 4 din directiva respectivă pentru corpul de apă subterană receptor;

starea mediului marin, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE;

starea corpului de apă de suprafață receptor, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 17 din Directiva 2000/60/CE, precum și toate celelalte obiective de mediu astfel cum sunt prevăzute la articolul 4 din directiva respectivă pentru corpul de apă de suprafață receptor.

În cazul în care s-au identificat riscuri în conformitate cu alineatul (1), statele membre adoptă măsuri adecvate pentru a le aborda, inclusiv, după caz, următoarele măsuri:

luarea de măsuri suplimentare pentru prevenirea și reducerea poluării de la apele uzate urbane la sursă, unde acest lucru se impune pentru a asigura calitatea corpului de apă receptor, în completarea măsurilor menționate la articolul 14 alineatul (3);

construirea de sisteme de colectare în conformitate cu articolul 3 pentru aglomerările cu mai puțin de 1000 l.e.;

aplicarea unei epurări secundare în conformitate cu articolul 6 evacuărilor de ape uzate urbane din aglomerări cu mai puțin de 1000 l.e.;

aplicarea unei epurări terțiare în conformitate cu articolul 7 evacuărilor de ape uzate urbane din aglomerări cu mai puțin de 10000 l.e.;

aplicarea unei epurări cuaternare în conformitate cu articolul 8 evacuărilor de ape uzate urbane din aglomerări cu mai puțin de 10000 l.e., în special în cazul în care apele uzate urbane sunt evacuate în corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, în apele pentru scăldat, în corpurile de apă în care au loc activități de acvacultură și atunci când apele uzate urbane epurate sunt reutilizate în scopuri agricole;

elaborarea unor planuri de management integrat al apelor uzate urbane în conformitate cu articolul 5 pentru aglomerările cu mai puțin de 10000 l.e. și adoptarea măsurilor menționate în anexa V;

aplicarea unor cerințe pentru epurarea apelor uzate urbane colectate mai stricte decât cerințele stabilite în anexa I partea B.

Identificarea riscurilor efectuată în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol se revizuiește la fiecare șase ani, în conformitate cu calendarul actualizării planurilor de management al bazinelor hidrografice și începând cu 31 decembrie 2033. Un rezumat al riscurilor identificate, însoțit de o descriere a măsurilor adoptate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, se include în planurile de management al bazinelor hidrografice adecvate și în programele naționale de punere în aplicare menționate la articolul 23 și se transmite Comisiei, la cerere. Acest rezumat este pus la dispoziția publicului.

Fără a aduce atingere principiilor subsidiarității și proporționalității și ținând seama de perspectivele locale și regionale și de situația în materie de sanitație, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura accesul la sanitație pentru toți, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.

În acest scop, până la 12 ianuarie 2029, statele membre:

identifică persoanele care nu au acces sau care au acces limitat la grupuri sanitare, acordând o atenție specială grupurilor vulnerabile și marginalizate, și stabilesc cauzele acestei lipse de acces;

evaluează opțiunile pentru îmbunătățirea accesului la grupuri sanitare al acestor persoane;

în ceea ce privește toate aglomerările cu cel puțin 10000 l.e., încurajează construirea unui număr suficient de grupuri sanitare în spațiile publice care să fie accesibile în mod liber și, în special pentru femei, în condiții de siguranță și asigură informarea corespunzătoare a publicului cu privire la grupurile sanitare respective;

pentru toate aglomerările cu cel puțin 5000 l.e., încurajează autoritățile competente să pună la dispoziție un număr suficient de grupuri sanitare gratuite în clădirile publice, în special în clădirile administrative;

încurajează punerea la dispoziție a unor grupuri sanitare pentru toți, cu titlu gratuit sau contra unui tarif mic de utilizare, în restaurante, magazine și spații private similare accesibile publicului.

Statele membre încurajează recuperarea resurselor valoroase și iau măsurile necesare pentru a se asigura că managementul nămolurilor respectă ierarhia deșeurilor prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE. Un astfel de management al nămolurilor:

sporește la maximum prevenirea;

asigură pregătirea pentru reutilizare, reciclare și alte tipuri de recuperare a resurselor, în special a fosforului și a azotului, luând în considerare opțiuni naționale sau locale de valorificare; și

reduce la minimum efectele negative asupra mediului și a sănătății umane.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura menționată la articolul 27 pentru a completa prezenta directivă prin specificarea unei rate minime combinate de reutilizare și reciclare a fosforului din nămoluri și din apele uzate urbane care nu sunt reutilizate în temeiul derogării de articolul 15 alineatul (1), ținând seama de tehnologiile disponibile, de resurse și de viabilitatea economică a recuperării fosforului, precum și de conținutul de fosfor al nămolurilor și de nivelul de saturare a pieței naționale cu fosfor organic provenit din alte surse, asigurând totodată că managementul nămolurilor se efectuează în condiții de siguranță și că nu există impacturi negative asupra mediului sau a sănătății umane. Comisia adoptă respectivele acte delegate până la 2 ianuarie 2028.

Statele membre se asigură că autoritățile competente sau organismele corespunzătoare monitorizează:

evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane, pentru a verifica respectarea cerințelor din anexa I partea B, în conformitate cu metodele de monitorizare și evaluare a rezultatelor stabilite în anexa I partea C; respectiva monitorizare include încărcările și concentrațiile parametrilor enumerați în anexa I partea B;

cantitățile, compoziția și destinația nămolurilor, ținând seama de cerințele Directivei 86/278/CEE pentru nămolurile destinate utilizării în agricultură;

cantitățile pe an și pe lună de ape uzate urbane reutilizate pentru irigații în agricultură care fac obiectul unei derogări menționate la articolul 15 alineatul (1); conținutul de nutrienți al fracțiunii de ape uzate urbane reutilizate pentru irigații în agricultură și perioada în care fracțiunea respectivă este reutilizată în comparație cu cererea lunară de apă și de nutrienți a culturilor vizate de respectivele ape uzate urbane reutilizate;

GES, inclusiv cel puțin CO2, N2O, CH4 emise din stațiile de epurare a apelor uzate urbane de cel puțin 10000 l.e., prin analiză, calcule sau modelare, după caz;

energia utilizată și produsă de proprietarii stațiilor de epurare a apelor uzate urbane care epurează o încărcare de cel puțin 10000 l.e., sau de operatorii unor astfel de stații de epurare, indiferent dacă este utilizată sau generată la fața locului sau în afara amplasamentului, în concordanță cu cerințele menționate la articolul 11 alineatul (2), precum și energia achiziționată în temeiul derogărilor menționate la articolul 11 alineatele (3) și (4).

În ceea ce privește toate aglomerările menționate la articolul 5 alineatele (1) și (3), statele membre se asigură că autoritățile competente, organismele corespunzătoare sau operatorii sistemului de colectare efectuează o monitorizare reprezentativă, la puncte relevante, a supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor în corpurile de apă și a evacuărilor din scurgeri de apă urbane provenite din sisteme separative, pentru a estima concentrația și încărcările parametrilor enumerați în tabelul 1 din anexa I și, după caz, în tabelul 2, precum și conținutul de microplastice și de poluanți relevanți. Statele membre pot utiliza rezultatele respectivei monitorizări în scopul modelării, după caz.

În ceea ce privește toate aglomerările cu cel puțin 10000 l.e., statele membre se asigură că autoritățile competente sau organismele corespunzătoare monitorizează, la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane, concentrația și încărcările următoarelor elemente din apele uzate urbane:

poluanții care s-ar putea găsi în apele uzate urbane enumerați în:

anexele VIII și X la Directiva 2000/60/CE, anexa I la Directiva 2008/105/CE, anexa I la Directiva 2006/118/CE și partea B din anexa II la Directiva 2006/118/CE;

anexa la Decizia 2455/2001/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006;

anexele I și II la Directiva 86/278/CEE;

parametrii enumerați în partea B din anexa III la Directiva (UE) 2020/2184, în cazul în care apele uzate urbane sunt evacuate într-un bazin hidrografic menționat la articolul 8 din directiva respectivă, în temeiul căreia, în ceea ce privește substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), statele membre pot alege să utilizeze unul sau ambii parametri, PFAS total și suma PFAS, atunci când este disponibilă o metodologie în conformitate cu actul de punere în aplicare menționat la alineatul (5);

parametrii enumerați în anexa I la Directiva 2006/7/CE, în cazul în care există evacuări directe din stațiile de epurare a apelor uzate urbane în apele pentru scăldat în timpul sezonului de scăldat, ceea ce ar putea împiedica respectarea Directivei 2006/7/CE;

prezența microplasticelor;

anexele VIII și X la Directiva 2000/60/CE, anexa I la Directiva 2008/105/CE, anexa I la Directiva 2006/118/CE și partea B din anexa II la Directiva 2006/118/CE;

anexa la Decizia 2455/2001/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006;

anexele I și II la Directiva 86/278/CEE;

cel puțin două probe pe an, cu maximum șase luni între probe, pentru aglomerările cu cel puțin 150000 l.e.;

cel puțin o probă la fiecare doi ani pentru aglomerările cu între 10000 și 150000 l.e..

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili metodologiile de măsurare, estimare și modelare a emisiilor directe și indirecte de GES provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane și a microplasticelor din apele uzate urbane și din nămoluri. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă până la 2 iulie 2027 în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili o metodologie de măsurare a PFAS total și a sumei PFAS în apele uzate urbane. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă până la 2 ianuarie 2027 în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Pe baza raportului statelor membre, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a specifica o listă minimă a poluanților relevanți care s-ar putea găsi în apele uzate urbane și pentru a elabora o metodologie de identificare a poluanților relevanți care ar putea fi întâlniți în apele uzate urbane, ținând seama de condițiile locale și de evaluarea riscurilor efectuată în temeiul dreptului relevant al Uniunii, precum și de criteriile și frecvența de revizuire a excluderii anumitor poluanți, astfel cum se prevede la alineatul (3) al doilea paragraf de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Statele membre, asistate de Agenția Europeană de Mediu (AEM):

până la 31 decembrie 2028, configurează un set de date care conține informații culese în conformitate cu articolul 21, inclusiv informații privind parametrii menționați la articolul 21 alineatul (1) litera (a), și rezultatele testelor cu privire la criteriile de acceptare/respingere stabilite în anexa I partea C și, ulterior, actualizează anual acest set de date;

până la 31 decembrie 2028, configurează un set de date care indică procentul de ape uzate urbane care sunt colectate și epurate în conformitate cu articolul 3 și, ulterior, actualizează anual acest set de date;

până la 31 decembrie 2028, configurează un set de date care conține informații cu privire la punerea în aplicare a articolului 4 alineatul (5) și la procentul încărcării de ape uzate urbane din aglomerările cu peste 2000 l.e. care sunt epurate în sisteme individuale și, ulterior, actualizează anual acest set de date;

până la 31 decembrie 2028, configurează un set de date care conține informații privind numărul de probe recoltate și numărul de probe prelevate în conformitate cu anexa I partea C care nu sunt conforme și, ulterior, actualizează anual acest set de date;

până la 12 ianuarie 2029, configurează un set de date care conține informații privind măsurile luate pentru îmbunătățirea accesului la sanitație în conformitate cu articolul 19 literele (a), (b) și (c), inclusiv informații privind procentul de populație care are acces la sanitație în aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. și, ulterior, actualizează respectivul set de date la fiecare șase ani;

până la 31 decembrie 2030, configurează un set de date care conține informații privind emisiile de GES, defalcate în diferitele tipuri de gaze, privind energia totală utilizată și energia din surse regenerabile produsă de fiecare stație de epurare a apelor uzate urbane cu cel puțin 10000 l.e., precum și un calcul al procentului de realizare a obiectivelor stabilite la articolul 11 alineatul (2) și al procentului de energie achiziționată din surse de combustibili nefosili, însoțit, dacă este disponibilă, de o defalcare a diferitelor tipuri de surse de energie pe bază de combustibili nefosili utilizate, în cazul în care se utilizează derogarea menționată la articolul 11 alineatul (3), și, ulterior, actualizează anual acest set de date;

până la 31 decembrie 2030, configurează un set de date care conține informații privind măsurile luate în conformitate cu anexa V punctul 3 și, ulterior, actualizează anual acest set de date;

până la 31 decembrie 2030, configurează un set de date care conține rezultatele monitorizării menționate la articolul 17 alineatele (1) și (3) și, ulterior, actualizează anual acest set de date;

până la 31 decembrie 2030, configurează un set de date care conține lista zonelor identificate ca zone sensibile la eutrofizare și actualizează acest set de date în conformitate cu articolul 7 alineatul (2);

până la 31 decembrie 2030, configurează un set de date care conține lista zonelor identificate ca zone în care concentrația sau acumularea de micropoluanți reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană și actualizează acest set de date în conformitate cu articolul 8 alineatul (2);

în cazul în care se utilizează biomedii, configurează, până la 31 decembrie 2030, un set de date care conține tipul de biomedii utilizate și o scurtă descriere a măsurilor luate la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care utilizează biomedii pentru a evita deversările în mediu și, ulterior, actualizează acest set de date la fiecare cinci ani;

până la 31 decembrie 2030, configurează un set de date care conține rezultatele monitorizării menționate la articolul 21 alineatul (1) litera (c) cu o comparație între cererea lunară de apă și de nutrienți a culturilor vizate de fracțiunea reutilizată de ape uzate urbane epurate menționată la articolul 15 alineatul (1) și, ulterior, actualizează anual respectivul set de date.

Statele membre se asigură că Comisia și AEM au acces la seturile de date menționate la alineatul (1).

Informațiile raportate de statele membre în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 166/2006 se iau în considerare pentru raportarea prevăzută la prezentul articol pentru acei poluanți aferenți apelor uzate urbane.

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să precizeze formatul informațiilor care trebuie transmise în conformitate cu alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2) până la 31 decembrie 2028 pentru informațiile menționate la alineatul (1) literele (e), (f), (g), (h), (j), (k) și (l).

Până la 1 ianuarie 2028, statele membre stabilesc un program național de punere în aplicare a prezentei directive.

o evaluare a nivelului de punere în aplicare a articolelor 3-8;

identificarea și planificarea investițiilor necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive pentru fiecare aglomerare, inclusiv o estimare financiară orientativă și, dacă este disponibilă, o estimare a contribuției financiare din partea organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului instituite în conformitate cu articolul 10, și o prioritizare a investițiilor legate de dimensiunea aglomerării, de nivelul impactului asupra mediului al evacuărilor apelor uzate urbane neepurate și de riscurile aferente pentru mediu sau sănătatea umană;

o estimare a investițiilor necesare pentru reînnoirea, modernizarea sau înlocuirea infrastructurii existente de epurare a apelor uzate urbane, inclusiv a sistemelor de colectare, în funcție de ratele de amortizare și de starea tehnică și operațională, cu scopul de a preveni eventualele scurgeri, infiltrări și erori de conectare a fluxului către sistemele de colectare și utilizând, după caz, instrumente digitale;

identificarea sau cel puțin indicarea surselor potențiale de finanțare publică, atunci când aceasta este necesară pentru a completa taxele de utilizare;

orice informație solicitată în temeiul articolului 6 alineatul (3) și al articolului 7 alineatul (4), după caz.

Până la 1 ianuarie 2028, statele membre prezintă Comisiei programele lor naționale de punere în aplicare, cu excepția cazului în care demonstrează, pe baza rezultatelor monitorizării menționate la articolul 21, că respectă articolele 3-8.

Statele membre își actualizează programele naționale de punere în aplicare cel puțin la fiecare șase ani. Acestea le prezintă Comisiei până la data de 31 decembrie a anului actualizării, cu excepția cazului în care pot demonstra că respectă articolele 3-8.

Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili metodele și formatele pentru transmiterea programelor naționale de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Statele membre se asigură că, pentru fiecare aglomerare cu peste 1000 l.e. sau în fiecare zonă administrativă relevantă, se pun la dispoziția publicului, online, într-un mod ușor de utilizat și personalizat, informații adecvate, ușor accesibile și actualizate privind colectarea și epurarea apelor uzate urbane. Informațiile includ cel puțin datele enumerate în anexa VI.

În plus, în cazul în care costurile sunt recuperate integral sau parțial printr-un sistem de tarifare a apei, statele membre se asigură că toate gospodăriile din aglomerări cu peste 10000 l.e. și preferabil cu peste 1000 l.e., conectate la sistemele de colectare, primesc, la intervale regulate și cel puțin o dată pe an, într-o formă cât mai potrivită și ușor de accesat, de exemplu pe factură, dacă este disponibilă, sau prin mijloace digitale cum ar fi aplicații inteligente sau site-uri web, fără să trebuiască să le solicite, următoarele informații:

informații privind conformitatea colectării și epurării apelor uzate urbane cu articolele 3, 4, 6, 7 și 8, inclusiv o comparație între emisiile concrete de poluanți în apele receptoare și valorile-limită stabilite în partea B și tabelele 1, 2 și 3 din anexa I; respectivele informații sunt prezentate astfel încât să fie posibilă compararea cu ușurință, de exemplu sub forma unui procent de conformitate;

volumul sau volumul estimat, exprimat în metri cubi, al apelor uzate urbane colectate și epurate, anual sau pentru fiecare perioadă de facturare, corespunzător gospodăriei sau entității conectate, împreună cu tendințele și prețul colectării și epurării apelor uzate urbane pentru gospodăria respectivă (cost pe litru și pe metru cub);

o comparație a volumului anual de ape uzate urbane colectate și epurate corespunzător gospodăriei, pe an, și indicarea volumului mediu corespunzător unei gospodării din aglomerarea în cauză;

un link către conținutul online menționat la alineatul (1).

Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a modifica alineatul (2) de la prezentul articol și anexa VI prin actualizarea informațiilor care trebuie să fie puse online la dispoziția publicului și a gospodăriilor conectate la sistemele de colectare, în vederea adaptării respectivelor cerințe la progresele tehnice și la disponibilitatea datelor din domeniu.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în care să specifice formatul și metodele de prezentare a informațiilor care trebuie să fie furnizate în conformitate cu alineatele (1) și (2). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 28 alineatul (2).

Statele membre se asigură că, în conformitate cu sistemul juridic național aplicabil, membrii publicului interesat au acces la o cale de atac în fața unei instanțe sau a unui alt organism independent și imparțial stabilit prin lege, pentru a putea contesta legalitatea de fond sau de procedură a deciziilor, a actelor sau a omisiunilor care intră sub incidența articolului 6, 7 sau 8, atunci când este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

aceștia au un interes suficient;

aceștia susțin că li s-a încălcat un drept, atunci când dispozițiile de procedură administrativă ale unui stat membru impun această condiție preliminară.

Calitatea procesuală în exercitarea căii de atac nu este condiționată de rolul pe care membrul publicului în cauză l-a jucat în cursul unei etape participative a procedurilor decizionale în temeiul prezentei directive.

Statele membre hotărăsc în ce etapă a procedurii pot fi atacate deciziile, actele sau omisiunile menționate la alineatul (1).

Statele membre se asigură că informațiile practice privind accesul la căile de atac administrative și judiciare menționate la prezentul articol sunt puse la dispoziția publicului.

Statele membre se asigură că, în situația în care se produce un prejudiciu pentru sănătatea umană ca urmare a încălcării măsurilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive, persoanele afectate au dreptul de a solicita și de a obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la persoanele fizice sau juridice relevante în conformitate cu normele naționale.

Statele membre se asigură că, în calitate de parte a publicului interesat, organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului sau a sănătății umane și care îndeplinesc condițiile prevăzute de dreptul intern sunt autorizate să reprezinte persoanele afectate. Statele membre se asigură că o acțiune în despăgubire pentru o încălcare ce generează un prejudiciu nu poate fi introdusă de două ori de către persoanele afectate și de către organizațiile neguvernamentale menționate la prezentul alineat.

Statele membre se asigură că normele și procedurile naționale referitoare la acțiunile în despăgubire sunt concepute și aplicate astfel încât să nu facă imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea dreptului la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de o încălcare a dispozițiilor de la alineatul (1).

Statele membre pot stabili termene de prescripție pentru introducerea acțiunilor în despăgubire menționate la alineatul (1). Aceste termene nu încep să curgă decât după încetarea încălcării și după ce persoana care solicită despăgubirea știe sau se poate aștepta în mod rezonabil să știe că a suferit un prejudiciu ca urmare a unei încălcări a dispozițiilor de la alineatul (1).

Statele membre se asigură că informațiile privind dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudicii sunt puse la dispoziția publicului.

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatul (7), articolul 8 alineatul (4), articolul 14 alineatul (4), articolul 20 alineatul (2) și articolul 24 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 1 ianuarie 2025. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (7), articolul 8 alineatul (4), articolul 14 alineatul (4), articolul 20 alineatul (2) și articolul 24 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (7), al articolului 8 alineatul (4), al articolului 14 alineatul (4), al articolului 20 alineatul (2) sau al articolului 24 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Comisia este asistată de comitetul pentru adaptarea la progresele științifice și tehnice și punerea în aplicare a Directivei privind epurarea apelor uzate urbane înființat prin Directiva 91/271/CEE. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Fără a aduce atingere obligațiilor ce revin statelor membre în temeiul Directivei (UE) 2024/1203 a Parlamentului European și a Consiliului, statele membre adoptă normele privind sancțiunile care se aplică în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare.

Statele membre se asigură că sancțiunile stabilite în temeiul prezentului articol țin seama în mod corespunzător de următoarele, după caz:

natura, gravitatea și amploarea încălcării;

după caz, dacă încălcarea a fost săvârșită cu intenție sau din culpă;

populația sau mediul afectat de încălcare, ținând seama de impactul încălcării asupra obiectivului de a atinge un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății umane;

caracterul repetitiv sau singular al încălcării;

situația financiară a persoanei fizice sau juridice declarate responsabilă.

Statele membre notifică Comisiei normele și măsurile menționate la alineatul (1) fără întârzieri nejustificate și îi comunică acesteia orice modificare ulterioară a acestora.

Până la 31 decembrie 2033 și până la 31 decembrie 2040, Comisia efectuează evaluări ale prezentei directive, în special pe baza următoarelor elemente:

experiența dobândită în cursul punerii în aplicare a prezentei directive;

seturile de date menționate la articolul 22 alineatul (1);

datele științifice, analitice și epidemiologice relevante, inclusiv rezultatele proiectelor de cercetare finanțate de Uniune;

recomandările OMS, dacă există.

caracterului adecvat al parametrilor de sănătate publică menționați la articolul 17 alineatul (1) care trebuie să fie monitorizați de statele membre;

valorii adăugate a monitorizării obligatorii a anumitor parametri de sănătate publică;

posibilei necesități de a adapta lista de produse care urmează să facă obiectul răspunderii extinse a producătorilor în funcție de evoluția gamei de produse introduse pe piață, de îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la prezența micropoluanților în apele uzate urbane, de impactul acestora asupra mediului și a sănătății publice și de datele provenite din noile obligații de monitorizare a micropoluanților la intrarea și ieșirea stațiilor de epurare a apelor uzate urbane, precum și o analiză a necesității de a revizui condiția scutirii de la răspunderea extinsă a producătorului menționată la articolul 9 alineatul (2) litera (a);

valorii adăugate și a oportunității impunerii unor planuri naționale obligatorii de reutilizare a apei, inclusiv a unor obiective și măsuri naționale, ținând seama de evoluția politicilor și a dreptului Uniunii în materie de management al apei;

obiectivului neutralității energetice pentru a analiza fezabilitatea tehnică și economică și beneficiile pentru climă și mediu în vederea obținerii unui nivel al autonomiei energetice sporit pentru sector;

posibilităților de măsurare a emisiilor directe și indirecte de GES emise de sectorul apelor uzate urbane, inclusiv a emisiilor de alte GES decât cele menționate la articolul 21 alineatul (1) litera (d), precum și de stabilire a cerințelor pentru măsurătorile efective în legătură cu monitorizarea, ținând seama de cele mai recente metodologii pentru măsurarea emisiilor de GES din sectorul apelor uzate urbane stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice;

posibilelor efecte asupra funcționării pieței interne ale ratelor de contribuție potențial diferite pentru producători stabilite de statele membre și care sunt menționate la articolul 9 alineatul (1);

fezabilității și oportunității dezvoltării unui sistem de răspundere extinsă a producătorilor pentru produsele care generează PFAS și microplastice în apele uzate urbane, în special pe baza datelor de monitorizare prevăzute la articolul 21 privind PFAS și microplasticele de la intrările și ieșirile stațiilor de epurare a apelor uzate urbane;

posibilității ca sectorul epurării apelor uzate urbane să atingă neutralitatea climatică, precum și a timpului necesar pentru aceasta;

fezabilității și oportunității stabilirii unor rate minime de reutilizare și reciclare la nivelul Uniunii pentru azotul provenit din nămoluri sau din apele uzate urbane sau din ambele.

Statele membre furnizează Comisiei informațiile necesare pentru întocmirea raportului menționat la alineatul (1) al doilea paragraf.

La fiecare cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive. Pe baza respectivului raport, Comisia poate trimite alerte timpurii statelor membre care nu îndeplinesc sau riscă să nu îndeplinească obiectivele și termenele prevăzute la articolele 3, 5, 6, 7, 8 și 11.

Directiva 91/271/CEE, modificată prin actele menționate în partea A din anexa VII la prezenta directivă, se abrogă de la 1 august 2027, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre legate de termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în partea B din anexa VII la prezenta directivă.

În ceea ce privește Mayotte, articolul 3 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (1) din prezenta directivă se aplică de la 31 decembrie 2030, iar articolul 3 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (3) din prezenta directivă se aplică de la 31 decembrie 2040.

În ceea ce privește evacuările de ape uzate urbane care sunt epurate la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care epurează o încărcare de cel puțin 150000 l.e., articolul 5 din Directiva 91/271/CEE continuă să se aplice:

până la 31 decembrie 2033 pentru stațiile de epurare a apelor uzate urbane care nu au obligația de a respecta cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din prezenta directivă până la 1 ianuarie 2025;

până la 31 decembrie 2036 pentru stațiile de epurare a apelor uzate urbane care nu au obligația de a respecta cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din prezenta directivă până la 31 decembrie 2033;

până la 31 decembrie 2039 pentru stațiile de epurare a apelor uzate urbane care nu au obligația de a respecta cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din prezenta directivă până la 31 decembrie 2036.

până la 31 decembrie 2033 pentru aglomerările care nu au obligația de a respecta cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (3) din prezenta directivă până la 1 ianuarie 2025;

până la 31 decembrie 2036 pentru aglomerările care nu au obligația de a respecta cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (3) din prezenta directivă până la 31 decembrie 2033;

până la 31 decembrie 2039 pentru aglomerările care nu au obligația de a respecta cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (3) din prezenta directivă până la 31 decembrie 2036;

până la 31 decembrie 2045 pentru aglomerările care nu au obligația de a respecta cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (3) din prezenta directivă până la 31 decembrie 2039;

până la 31 decembrie 2053 pentru aglomerările cărora li se aplică derogarea menționată la articolul 7 alineatul (4) din prezenta directivă.

Articolul 7 din Directiva 91/271/CEE continuă să se aplice până la 30 decembrie 2037 aglomerărilor cu între 2000 și 10000 l.e. care evacuează în apele de coastă și aplică o epurare adecvată în conformitate cu articolul 7 din directiva menționată la 1 ianuarie 2025.

Articolul 6 din Directiva 91/271/CEE continuă să se aplice până la 30 decembrie 2037 aglomerărilor care evacuează în zone mai puțin sensibile și aplică o epurare mai puțin riguroasă în conformitate cu articolul 6 din directiva menționată la 1 ianuarie 2025.

Articolul 15 alineatul (4) din Directiva 91/271/CEE se aplică statelor membre până la 31 decembrie 2028.

Articolul 17 din Directiva 91/271/CEE și Decizia de punere în aplicare 2014/431/UE a Comisiei se aplică statelor membre până la 1 ianuarie 2028.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VIII.

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 2-11 și 14-26 și anexelor I, III, V și VI până la 31 iulie 2027. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 12 și 13 și anexele II și IV se aplică de la 1 august 2027.

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

ANEXA ICERINȚE PRIVIND APELE UZATE URBANE

ANEXA I

CERINȚE PRIVIND APELE UZATE URBANE

Partea A

Sisteme de colectare

Sistemele de colectare țin seama de cerințele din domeniul epurării apelor uzate urbane.

Proiectarea, construirea și întreținerea sistemelor de colectare se întreprind pe baza celor mai avansate cunoștințe tehnice, fără a atrage costuri excesive, în special în ceea ce privește:

volumul și caracteristicile apelor uzate urbane;

prevenirea scurgerilor de ape uzate urbane, a infiltrării și a erorilor de conectare a fluxului către sistemele de colectare;

limitarea poluării apelor receptoare care rezultă din supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor, având în vedere cerințele relevante de la articolul 5 și din anexa V.

Partea B

Evacuările provenind de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane în apele receptoare

Stațiile de epurare a apelor uzate urbane sunt proiectate sau modificate astfel încât probele reprezentative din influenți și din efluenții epurați să se poată obține înaintea evacuării în apele receptoare.

Evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane și evacuările de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care deservesc aglomerări menționate la articolele 6, 7 și 8 îndeplinesc cerințele din tabelul 1 din prezenta anexă.

Evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane menționate la articolul 7 alineatul (1) sau evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care deservesc aglomerări menționate la articolul 7 alineatul (3) îndeplinesc, în plus față de cerințele menționate la punctul 2, cerințele indicate în tabelul 2 din prezenta anexă, cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 7 alineatul (8).

Evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane menționate la articolul 8 alineatul (1) sau evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care deservesc aglomerări menționate la articolul 8 alineatul (4) îndeplinesc cerințele stabilite în tabelul 3 din prezenta anexă.

Reglementările prealabile și autorizațiile specifice pentru evacuările de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane care utilizează biomedii includ:

o descriere a tehnologiilor care încorporează biomediile utilizate în epurarea efectuată în stația de epurare a apelor uzate urbane, inclusiv tipul și volumul biomediilor utilizate în stație, precum și o descriere a măsurilor luate pentru a evita eliberările de biomedii în mediu;

obligația de a monitoriza în permanență și de a preveni toate eliberările de biomedii în mediu;

obligația de a raporta fără întârziere autorităților competente orice eliberare semnificativă de biomedii în apele receptoare.

Dacă este necesar, pentru a garanta că apele receptoare respectă cerințele prevăzute în Directivele 2000/60/CE, 2008/56/CE, 2008/105/CE și 2006/7/CE, se aplică cerințe mai riguroase decât cele prevăzute în tabelele 1, 2 și 3.

Punctele de evacuare a apelor uzate urbane se aleg, în măsura posibilului, astfel încât să reducă la minimum efectele dăunătoare asupra apelor receptoare.

Partea C

Metode pentru monitorizarea și evaluarea rezultatelor

Statele membre asigură aplicarea unei metode de monitorizare care să respecte cerințele prevăzute la punctele 2-5. După caz, toate metodele de analiză respectă aceleași criterii minime de performanță precum cele definite în Directiva 2009/90/CE și în alte norme relevante.

Se pot folosi alte metode decât cele prevăzute la punctele 2, 3 și 4, cu condiția să se poată dovedi că acestea permit obținerea unor rezultate echivalente.

Statele membre transmit Comisiei toate informațiile corespunzătoare privind metodele de monitorizare aplicate.

Probele se prelevă proporțional cu debitul sau la anumite intervale pe o perioadă de 24 de ore, din același punct bine stabilit la ieșirea din și, dacă este necesar, la intrarea în stația de epurare a apelor uzate urbane. Cu toate acestea, toate probele prelevate la anumite intervale utilizate pentru monitorizarea micropoluanților sunt eșantioane prelevate pe o perioadă de 48 de ore.

Se aplică bune practici internaționale de laborator, pentru a reduce la minimum degradarea probelor între momentul colectării și cel al analizei.

Numărul minim de probe care trebuie prelevate la intervale regulate într-un an se fixează în funcție de mărimea stației de epurare:

Nota 1: Pentru aglomerările afectate de activitatea sezonieră, se acceptă intervale de maximum două luni fără prelevare de probe, cu condiția să se preleve probe suplimentare în cursul lunilor de activitate sezonieră. Se prelevă în total 12 probe pe tot parcursul anului.

Nota 1: Pentru aglomerările afectate de activitatea sezonieră, se acceptă intervale de maximum două luni fără prelevare de probe, cu condiția să se preleve probe suplimentare în cursul lunilor de activitate sezonieră. Se prelevă în total 12 probe pe tot parcursul anului.

Se consideră că apele uzate urbane epurate respectă valorile stabilite pentru parametri relevanți dacă, pentru fiecare parametru relevant în parte, eșantioanele de apă prelevate arată că acesta respectă valorile corespunzătoare, după cum urmează:

pentru parametrii care figurează în tabelele 1 și 3, numărul maxim de probe care pot să nu corespundă cerințelor, exprimate în valori de concentrație sau procente de reducere sau ambele, este precizat în tabelul 4;

pentru parametrii specificați în tabelul 1 și care sunt exprimați în valori de concentrație, numărul de probe neconforme prelevate în condiții de exploatare normale nu trebuie să se abată cu mai mult de 100 % de la valorile parametrilor, cu excepția parametrului materiilor totale în suspensie, pentru care abaterile de la valorile parametrilor pot merge până la 150 %;

pentru parametrii specificați în tabelul 2, media anuală a probelor pentru fiecare parametru respectă valorile relevante ale parametrului prevăzute în tabelul respectiv; se aplică valorile concentrației sau procentajul minim de reducere;

pentru parametrii specificați în tabelul 3, frecvența prelevării de probe menționată în partea C punctul 3 înseamnă că se prelevă o probă la punctul de intrare, iar o probă este prelevată la ieșirea din stația de epurare a apelor uzate urbane pentru a verifica respectarea procentului minim de îndepărtare din tabelul 3; procentul mediu de îndepărtare a tuturor substanțelor utilizat în calcul se utilizează pentru a evalua dacă s-a atins procentul minim necesar de îndepărtare de 80 %.

Probele se prelevă astfel încât să reflecte poluarea debitului pe timp uscat. Pentru calitatea apei avută în vedere, nu se ține seama de valorile extreme, dacă acestea se datorează unor circumstanțe excepționale provocate de ploi extrem de intense.

Analizele privind evacuările care provin din lagune se efectuează pe probe filtrate; cu toate acestea, concentrația materiilor totale în suspensie în probele de apă nefiltrată din astfel de evacuări nu depășește 150 mg/l.

Nota 1: Acest parametru se poate înlocui cu un altul: carbon organic total (COT) sau consum total de oxigen (CTO), dacă se poate stabili o relație între CBO5 și parametrul înlocuitor.

Nota 2: Statele membre măsoară fie consumul chimic de oxigen (CCO), fie carbonul organic total.

Nota 3: Această cerință este facultativă.

Nota 4: Reducere în raport cu încărcarea influentului.

Nota 1: Reducere în raport cu încărcarea influentului sau cu încărcarea generată într-o aglomerare dacă se poate asigura același nivel de protecție a mediului.

Nota 2: În cazul în care o fracțiune de ape uzate urbane epurate este utilizată pentru irigații în agricultură, nutrienții din fracțiunea respectivă pot fi incluși în calculul încărcării influentului și pot fi excluși din încărcarea evacuată.

Nota 3: În situații excepționale cauzate de circumstanțe locale specifice, retenția naturală de azot poate fi luată în considerare la calcularea procentului minim de reducere în statele membre în care retenția naturală de azot a fost luată în considerare la calcularea procentului minim de reducere a azotului menționat în tabelul 2 din anexa I la Directiva 91/271/CEE și în cazul în care se demonstrează că o parte din azotul provenit din apele uzate urbane poate fi eliminat în apele receptoare până la 31 decembrie 2045 pentru calcularea procentului minim de reducere a azotului menționat în tabelul 2 din prezenta anexă, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

timpul mediu de retenție hidraulică a efluentului evacuat este de cel puțin 1,5 ani înainte ca acesta să ajungă în zona sensibilă la azot desemnată în temeiul articolului 7 alineatul (2);

un program de monitorizare și evaluare continuă a parametrului azot total este asigurat:

la ieșirile tuturor stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și, după caz, în scurgerile de apă urbane din aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. situate în bazinul hidrografic al zonei sensibile la azot desemnate în temeiul articolului 7 alineatul (2);

în punctele de intrare relevante din zona desemnată în temeiul articolului 7 alineatul (2);

la locurile de prelevare de probe reprezentative din apele receptoare și din corpurile de apă relevante din bazinul hidrografic al zonei desemnate în temeiul articolului 7 alineatul (2);

procentul minim de reducere a azotului din tabelul 2 este respectat; respectivul procent se calculează pe baza datelor colectate din programul de monitorizare și evaluare continuă menționat la punctul 2;

poate fi demonstrat faptul că emisiile de azot provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane din bazinul hidrografic nu sunt dăunătoare pentru mediu, inclusiv pentru biodiversitate, și pentru sănătatea umană și nu modifică ecosistemul;

concentrația de nutrienți în zonele menționate la litera (c) de la condiția 2 respectă condiția stabilită la punctul 1.2.1 din anexa V la Directiva 2000/60/CE pentru a defini starea ecologică bună a zonelor respective;

utilizarea retenției naturale de azot este raportată Comisiei în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (a), precum și statelor membre învecinate potențial afectate, împreună cu toate elementele necesare pentru verificarea îndeplinirii condițiilor 1, 2, 3, 4 și 5.

Nota 4: Această cerință se aplică de la 1 ianuarie 2025 stațiilor de epurare a apelor uzate urbane existente care au obligația de a respecta termenele stabilite la articolul 7 alineatul (1) și aglomerărilor în temeiul articolului 7 alineatul (3). Până la respectarea acestor termene, obligațiile prevăzute la articolul 32 alineatul (3) se aplică respectivelor stații de epurare a apelor uzate urbane.

Nota 5: În cazul în care temperatura efluentului reactorului biologic este sub 12 oC, rezultatele probelor prelevate pot fi excluse din calculul mediei anuale a azotului, astfel cum se menționează la punctul 4 litera (c) din partea C a prezentei anexe, în cazul în care se pot demonstra toate elementele următoare:

se asigură lipsa de efecte negative asupra mediului;

costurile excesive sau consumul excesiv de energie ar fi necesare pentru a atinge valorile pentru azot din tabelul 2.

În cazul în care temperatura în efluentul reactorului biologic este sub 5 oC, rezultatele probelor prelevate pot fi excluse din calculul mediei anuale a azotului, astfel cum se menționează la punctul 4 litera (c) din partea C a prezentei anexe.

Nota 1: Se măsoară concentrația substanțelor organice menționate la literele (a) și (b).

Categoria 1 (substanțe care pot fi epurate foarte ușor):

Amisulprid (nr. CAS 71675-85-9),

Carbamazepin (nr. CAS 298-46-4),

Citalopram (nr. CAS 59729-33-8),

Claritromicină (nr. CAS 81103-11-9),

Diclofenac (nr. CAS 15307-86-5),

Hidroclorotiazidă (nr. CAS 58-93-5),

Metoprolol (nr. CAS 37350-58-6),

Venlafaxină (nr. CAS 93413-69-5);

Categoria 2 (substanțe care pot fi eliminate ușor):

Benzotriazol (nr. CAS 95-14-7),

Candesartan (nr. CAS 139481-59-7),

Irbesartan (nr. CAS 138402-11-6),

amestec de 4-Metilbenzotriazol (nr. CAS 29878-31-7) și 5-metil-benzotriazol (nr. CAS 136-85-6).

Nota 2: Procentul de îndepărtare se calculează la debitul pe timp uscat pentru cel puțin șase substanțe. Numărul substanțelor din categoria 1 este de două ori mai mare decât numărul substanțelor din categoria 2. În cazul în care se pot măsura mai puțin de șase substanțe într-o concentrație suficientă, autoritatea competentă desemnează alte substanțe pentru a calcula procentul minim de îndepărtare, atunci când este necesar. Pentru a evalua dacă s-a atins procentul minim de îndepărtare necesar, de 80 %, se utilizează media procentelor specifice de îndepărtare a tuturor substanțelor individuale utilizate în calcul.

volumul și caracteristicile apelor uzate urbane;

prevenirea scurgerilor de ape uzate urbane, a infiltrării și a erorilor de conectare a fluxului către sistemele de colectare;

limitarea poluării apelor receptoare care rezultă din supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor, având în vedere cerințele relevante de la articolul 5 și din anexa V.

o descriere a tehnologiilor care încorporează biomediile utilizate în epurarea efectuată în stația de epurare a apelor uzate urbane, inclusiv tipul și volumul biomediilor utilizate în stație, precum și o descriere a măsurilor luate pentru a evita eliberările de biomedii în mediu;

obligația de a monitoriza în permanență și de a preveni toate eliberările de biomedii în mediu;

obligația de a raporta fără întârziere autorităților competente orice eliberare semnificativă de biomedii în apele receptoare.

pentru parametrii care figurează în tabelele 1 și 3, numărul maxim de probe care pot să nu corespundă cerințelor, exprimate în valori de concentrație sau procente de reducere sau ambele, este precizat în tabelul 4;

pentru parametrii specificați în tabelul 1 și care sunt exprimați în valori de concentrație, numărul de probe neconforme prelevate în condiții de exploatare normale nu trebuie să se abată cu mai mult de 100 % de la valorile parametrilor, cu excepția parametrului materiilor totale în suspensie, pentru care abaterile de la valorile parametrilor pot merge până la 150 %;

pentru parametrii specificați în tabelul 2, media anuală a probelor pentru fiecare parametru respectă valorile relevante ale parametrului prevăzute în tabelul respectiv; se aplică valorile concentrației sau procentajul minim de reducere;

pentru parametrii specificați în tabelul 3, frecvența prelevării de probe menționată în partea C punctul 3 înseamnă că se prelevă o probă la punctul de intrare, iar o probă este prelevată la ieșirea din stația de epurare a apelor uzate urbane pentru a verifica respectarea procentului minim de îndepărtare din tabelul 3; procentul mediu de îndepărtare a tuturor substanțelor utilizat în calcul se utilizează pentru a evalua dacă s-a atins procentul minim necesar de îndepărtare de 80 %.

timpul mediu de retenție hidraulică a efluentului evacuat este de cel puțin 1,5 ani înainte ca acesta să ajungă în zona sensibilă la azot desemnată în temeiul articolului 7 alineatul (2);

un program de monitorizare și evaluare continuă a parametrului azot total este asigurat:

la ieșirile tuturor stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și, după caz, în scurgerile de apă urbane din aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. situate în bazinul hidrografic al zonei sensibile la azot desemnate în temeiul articolului 7 alineatul (2);

în punctele de intrare relevante din zona desemnată în temeiul articolului 7 alineatul (2);

la locurile de prelevare de probe reprezentative din apele receptoare și din corpurile de apă relevante din bazinul hidrografic al zonei desemnate în temeiul articolului 7 alineatul (2);

procentul minim de reducere a azotului din tabelul 2 este respectat; respectivul procent se calculează pe baza datelor colectate din programul de monitorizare și evaluare continuă menționat la punctul 2;

poate fi demonstrat faptul că emisiile de azot provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane din bazinul hidrografic nu sunt dăunătoare pentru mediu, inclusiv pentru biodiversitate, și pentru sănătatea umană și nu modifică ecosistemul;

concentrația de nutrienți în zonele menționate la litera (c) de la condiția 2 respectă condiția stabilită la punctul 1.2.1 din anexa V la Directiva 2000/60/CE pentru a defini starea ecologică bună a zonelor respective;

utilizarea retenției naturale de azot este raportată Comisiei în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (a), precum și statelor membre învecinate potențial afectate, împreună cu toate elementele necesare pentru verificarea îndeplinirii condițiilor 1, 2, 3, 4 și 5.

la ieșirile tuturor stațiilor de epurare a apelor uzate urbane și, după caz, în scurgerile de apă urbane din aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. situate în bazinul hidrografic al zonei sensibile la azot desemnate în temeiul articolului 7 alineatul (2);

în punctele de intrare relevante din zona desemnată în temeiul articolului 7 alineatul (2);

la locurile de prelevare de probe reprezentative din apele receptoare și din corpurile de apă relevante din bazinul hidrografic al zonei desemnate în temeiul articolului 7 alineatul (2);

se asigură lipsa de efecte negative asupra mediului;

costurile excesive sau consumul excesiv de energie ar fi necesare pentru a atinge valorile pentru azot din tabelul 2.

Categoria 1 (substanțe care pot fi epurate foarte ușor):

Amisulprid (nr. CAS 71675-85-9),

Carbamazepin (nr. CAS 298-46-4),

Citalopram (nr. CAS 59729-33-8),

Claritromicină (nr. CAS 81103-11-9),

Diclofenac (nr. CAS 15307-86-5),

Hidroclorotiazidă (nr. CAS 58-93-5),

Metoprolol (nr. CAS 37350-58-6),

Venlafaxină (nr. CAS 93413-69-5);

Categoria 2 (substanțe care pot fi eliminate ușor):

Benzotriazol (nr. CAS 95-14-7),

Candesartan (nr. CAS 139481-59-7),

Irbesartan (nr. CAS 138402-11-6),

amestec de 4-Metilbenzotriazol (nr. CAS 29878-31-7) și 5-metil-benzotriazol (nr. CAS 136-85-6).

Amisulprid (nr. CAS 71675-85-9),

Carbamazepin (nr. CAS 298-46-4),

Citalopram (nr. CAS 59729-33-8),

Claritromicină (nr. CAS 81103-11-9),

Diclofenac (nr. CAS 15307-86-5),

Hidroclorotiazidă (nr. CAS 58-93-5),

Metoprolol (nr. CAS 37350-58-6),

Venlafaxină (nr. CAS 93413-69-5);

Benzotriazol (nr. CAS 95-14-7),

Candesartan (nr. CAS 139481-59-7),

Irbesartan (nr. CAS 138402-11-6),

amestec de 4-Metilbenzotriazol (nr. CAS 29878-31-7) și 5-metil-benzotriazol (nr. CAS 136-85-6).

ANEXA IIZONE SENSIBILE LA EUTROFIZARE

ANEXA II

ZONE SENSIBILE LA EUTROFIZARE

Zonele situate în bazinele hidrografice ale Mării Baltice, ale Mării Negre, ale Mării Nordului și ale Mării Adriatice identificate ca fiind sensibile la eutrofizare în temeiul Directivei 2008/56/CE sau 2000/60/CE.

Lacuri naturale cu apă dulce, alte corpuri de apă dulce, estuare și ape de coastă, despre care s-a stabilit că sunt eutrofe sau ar putea deveni în curând eutrofe, dacă nu se iau măsuri de protecție.

Se poate ține seama de următoarele aspecte atunci când se ia în considerare care nutrient trebuie să fie redus printr-o epurare complementară:

lacuri și cursuri de apă care se varsă în lacuri/bazine de acumulare/golfuri închise unde s-a constatat că schimbul de apă este slab, ceea ce poate genera un fenomen de acumulare. Este necesar să se prevadă o îndepărtare a fosforului din respectivele zone, cu excepția cazului în care se poate demonstra că îndepărtarea nu va avea efecte asupra eutrofizării. Se poate, de asemenea, preconiza îndepărtarea azotului în cazul evacuărilor care provin de la aglomerările mari;

estuare, golfuri și alte ape de coastă unde s-a constatat că schimbul de apă este slab sau care primesc cantități mari de elemente nutritive. Evacuările care provin de la aglomerări mici prezintă, în general, puțină importanță în aceste zone, dar, în ceea ce privește aglomerările mari, trebuie prevăzută îndepărtarea fosforului sau a azotului sau a ambelor, cu excepția cazului în care se demonstrează că îndepărtarea nu are efecte asupra nivelului de eutrofizare.

Ape dulci de suprafață destinate captării apei potabile și care ar putea conține o concentrație de nitrați superioară celei prevăzute de dispozițiile corespunzătoare ale Directivei (UE) 2020/2184, dacă nu se iau măsuri de protecție în acest sens.

Zone pentru care este necesară o epurare complementară celei prevăzute la articolul 7 din prezenta directivă pentru a respecta alte acte legislative ale Uniunii din domeniul mediului, incluzând în special corpurile de apă reglementate de Directiva 2000/60/CE care sunt expuse riscului de a nu își menține sau de a nu atinge o stare ecologică bună sau un potențial ecologic bun.

Orice alte zone identificate de statele membre ca fiind sensibile la eutrofizare.

lacuri și cursuri de apă care se varsă în lacuri/bazine de acumulare/golfuri închise unde s-a constatat că schimbul de apă este slab, ceea ce poate genera un fenomen de acumulare. Este necesar să se prevadă o îndepărtare a fosforului din respectivele zone, cu excepția cazului în care se poate demonstra că îndepărtarea nu va avea efecte asupra eutrofizării. Se poate, de asemenea, preconiza îndepărtarea azotului în cazul evacuărilor care provin de la aglomerările mari;

estuare, golfuri și alte ape de coastă unde s-a constatat că schimbul de apă este slab sau care primesc cantități mari de elemente nutritive. Evacuările care provin de la aglomerări mici prezintă, în general, puțină importanță în aceste zone, dar, în ceea ce privește aglomerările mari, trebuie prevăzută îndepărtarea fosforului sau a azotului sau a ambelor, cu excepția cazului în care se demonstrează că îndepărtarea nu are efecte asupra nivelului de eutrofizare.

ANEXA IIILISTA PRODUSELOR CARE FAC OBIECTUL RĂSPUNDERII EXTINSE A PRODUCĂTORILOR

ANEXA III

LISTA PRODUSELOR CARE FAC OBIECTUL RĂSPUNDERII EXTINSE A PRODUCĂTORILOR

Medicamentele de uz uman care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).

Produsele cosmetice care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.

Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (JO L 342, 22.12.2009, p. 59).

ANEXA IVSECTOARE INDUSTRIALE

ANEXA IV

SECTOARE INDUSTRIALE

Prelucrarea laptelui

Fabricarea de produse pe bază de fructe și legume

Fabricarea și îmbutelierea băuturilor nealcoolice

Prelucrarea cartofilor

Industria cărnii

Fabricarea berii

Producerea alcoolului și a băuturilor alcoolice

Fabricarea hranei pentru animale din produse vegetale

Fabricarea gelatinei și a cleiului din piele și oase

Fabricarea malțului

Industria de prelucrare a peștelui

ANEXA VCONȚINUTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL APELOR UZATE URBANE

ANEXA V

CONȚINUTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL APELOR UZATE URBANE

O analiză a situației inițiale a zonei de drenare a aglomerării în cauză, incluzând cel puțin următoarele elemente:

o descriere detaliată a rețelei de sisteme de colectare, a capacităților de stocare și de transport a apelor uzate urbane și a scurgerilor de apă urbane din rețeaua respectivă și a capacităților existente de epurare a apelor uzate urbane în caz de precipitații;

pentru sistemele de canalizare combinată, o analiză dinamică a fluxurilor de ape uzate urbane în cazul precipitațiilor, bazată pe date de monitorizare sau utilizarea unor modele hidrologice, hidraulice și de calitate a apei care să țină seama de proiecțiile climatice de ultimă generație și care să includă o estimare a încărcărilor de poluare ale parametrilor menționați în tabelul 1 și, după caz, în tabelul 2 din anexa I, precum și a microplasticelor și a poluanților relevanți eliberați în apele receptoare în caz de precipitații;

pentru sistemele de canalizare separativă, o descriere detaliată a cerințelor de monitorizare în punctele relevante ale sistemelor separative în care se preconizează că evacuările de scurgeri de apă urbane vor fi poluate, astfel cum sunt identificate în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (d), pentru a identifica măsurile relevante și fezabile, astfel cum se prevede la punctul 3 din prezenta anexă.

Obiective pentru reducerea poluării cauzate de supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor, incluzând următoarele elemente:

un obiectiv orientativ fără caracter obligatoriu ca supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor să reprezinte un procent scăzut care nu poate depăși 2 % din încărcarea anuală de ape uzate urbane colectate calculată în condiții de vreme uscată; acest obiectiv orientativ fără caracter obligatoriu se îndeplinește până la:

31 decembrie 2039 pentru toate aglomerările cu cel puțin 100000 l.e.;

31 decembrie 2045 pentru aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. menționate la articolul 5;

reducerea progresivă a macroplasticelor.

Măsurile care trebuie luate pentru atingerea obiectivelor menționate la punctul 2, în conformitate cu termenele stabilite la punctul respectiv, însoțite de un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor și de o distincție între măsurile deja în vigoare și cele care urmează să fie luate. Acesta conține, de asemenea, o identificare clară a actorilor implicați și a responsabilităților acestora în implementarea planului de management integrat al apelor uzate urbane.

Atunci când evaluează măsurile care trebuie luate în temeiul punctului 3, statele membre se asigură că autoritățile lor competente iau în considerare cel puțin următoarele elemente:

măsuri preventive care au ca scop evitarea pătrunderii apelor pluviale nepoluate în sistemele de colectare, inclusiv măsuri de promovare a reținerii naturale a apei sau a colectării apei pluviale, precum și măsuri care vizează extinderea spațiilor verzi și albastre în zonele urbane pentru reducerea supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor sau de limitare a suprafețelor impermeabile din aglomerări;

măsuri pentru o mai bună gestionare și optimizare a utilizării infrastructurii existente, inclusiv a sistemelor de colectare, a volumelor de stocare și a stațiilor de epurare a apelor uzate urbane, cu scopul de a asigura minimizarea evacuărilor de ape uzate urbane neepurate sau de scurgeri de apă urbane poluate în apele receptoare;

în cazul în care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor menționate la punctul 2, măsuri suplimentare de atenuare, inclusiv adaptarea infrastructurii pentru colectarea, stocarea și epurarea apelor uzate urbane, cum ar fi conectarea zonelor urbane nou construite la sisteme de canalizare separativă, după caz, sau crearea de noi infrastructuri acordându-se prioritate pentru infrastructura verde și albastră, cum ar fi șanțurile cu vegetație, zonele umede de epurare și iazurile de stocare concepute pentru a sprijini biodiversitatea. După caz, reutilizarea apei este luată în considerare în contextul elaborării planurilor de management integrat al apelor uzate urbane menționate la articolul 5.

o descriere detaliată a rețelei de sisteme de colectare, a capacităților de stocare și de transport a apelor uzate urbane și a scurgerilor de apă urbane din rețeaua respectivă și a capacităților existente de epurare a apelor uzate urbane în caz de precipitații;

pentru sistemele de canalizare combinată, o analiză dinamică a fluxurilor de ape uzate urbane în cazul precipitațiilor, bazată pe date de monitorizare sau utilizarea unor modele hidrologice, hidraulice și de calitate a apei care să țină seama de proiecțiile climatice de ultimă generație și care să includă o estimare a încărcărilor de poluare ale parametrilor menționați în tabelul 1 și, după caz, în tabelul 2 din anexa I, precum și a microplasticelor și a poluanților relevanți eliberați în apele receptoare în caz de precipitații;

pentru sistemele de canalizare separativă, o descriere detaliată a cerințelor de monitorizare în punctele relevante ale sistemelor separative în care se preconizează că evacuările de scurgeri de apă urbane vor fi poluate, astfel cum sunt identificate în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (d), pentru a identifica măsurile relevante și fezabile, astfel cum se prevede la punctul 3 din prezenta anexă.

un obiectiv orientativ fără caracter obligatoriu ca supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor să reprezinte un procent scăzut care nu poate depăși 2 % din încărcarea anuală de ape uzate urbane colectate calculată în condiții de vreme uscată; acest obiectiv orientativ fără caracter obligatoriu se îndeplinește până la:

31 decembrie 2039 pentru toate aglomerările cu cel puțin 100000 l.e.;

31 decembrie 2045 pentru aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. menționate la articolul 5;

reducerea progresivă a macroplasticelor.

31 decembrie 2039 pentru toate aglomerările cu cel puțin 100000 l.e.;

31 decembrie 2045 pentru aglomerările cu cel puțin 10000 l.e. menționate la articolul 5;

măsuri preventive care au ca scop evitarea pătrunderii apelor pluviale nepoluate în sistemele de colectare, inclusiv măsuri de promovare a reținerii naturale a apei sau a colectării apei pluviale, precum și măsuri care vizează extinderea spațiilor verzi și albastre în zonele urbane pentru reducerea supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor sau de limitare a suprafețelor impermeabile din aglomerări;

măsuri pentru o mai bună gestionare și optimizare a utilizării infrastructurii existente, inclusiv a sistemelor de colectare, a volumelor de stocare și a stațiilor de epurare a apelor uzate urbane, cu scopul de a asigura minimizarea evacuărilor de ape uzate urbane neepurate sau de scurgeri de apă urbane poluate în apele receptoare;

în cazul în care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor menționate la punctul 2, măsuri suplimentare de atenuare, inclusiv adaptarea infrastructurii pentru colectarea, stocarea și epurarea apelor uzate urbane, cum ar fi conectarea zonelor urbane nou construite la sisteme de canalizare separativă, după caz, sau crearea de noi infrastructuri acordându-se prioritate pentru infrastructura verde și albastră, cum ar fi șanțurile cu vegetație, zonele umede de epurare și iazurile de stocare concepute pentru a sprijini biodiversitatea. După caz, reutilizarea apei este luată în considerare în contextul elaborării planurilor de management integrat al apelor uzate urbane menționate la articolul 5.

ANEXA VIINFORMAREA PUBLICULUI

ANEXA VI

INFORMAREA PUBLICULUI

autoritatea competentă și operatorul (operatorii) responsabil(i) cu serviciile de colectare și epurare a apelor uzate urbane, inclusiv informații privind structura de proprietate a operatorilor și datele de contact ale acestora;

încărcarea totală de ape uzate urbane exprimată în locuitori echivalenți (l.e.) generată în aglomerare, cu detalii privind proporția acestei încărcări (în %) care este:

colectată și epurată în stațiile de epurare a apelor uzate urbane;

epurată de sisteme individuale înregistrate;

necolectată sau neepurată;

dacă este cazul, o justificare a motivului pentru care o anumită încărcare de ape uzate urbane nu este colectată sau epurată;

informații privind calitatea apelor uzate urbane evacuate din aglomerare în fiecare corp de apă receptor, inclusiv următoarele elemente:

concentrațiile medii anuale și încărcarea poluanților menționați la articolul 21 emiși de fiecare stație de epurare a apelor uzate urbane;

o estimare a încărcării evacuărilor din sisteme individuale din punctul de vedere al parametrilor menționați în anexa I tabelele 1 și 2;

pentru aglomerările cu peste 10000 l.e., o estimare, din punctul de vedere al parametrilor menționați în anexa I tabelele 1 și 2, a încărcării evacuărilor provenite de la sistemele de canalizare combinată și de la supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor;

costurile de investiții anuale totale și costurile de funcționare anuale totale, cu o distincție între costurile de colectare și epurare, costurile anuale totale legate de personal, energie, consumabile, administrare și alte costuri, precum și costurile anuale medii de investiție și costurile de funcționare medii pe metru cub de ape uzate urbane colectate și epurate și per gospodărie medie în cazul în care costurile sunt recuperate integral sau parțial printr-un sistem tarifar pentru apă sau per aglomerare în alte cazuri;

informații privind modul în care sunt acoperite costurile menționate la punctul 5 și, în cazul în care costurile sunt recuperate printr-un sistem tarifar, informații privind structura tarifului pe metru cub de ape uzate urbane colectate și epurate, informații privind structura tarifului fie pe metru cub de ape uzate urbane colectate și epurate, fie pe metru cub de apă furnizată, inclusiv costurile fixe și variabile și o defalcare pe costuri de colectare, epurare, administrare și alte costuri;

planuri de investiții pentru infrastructura de colectare și epurare a apelor uzate urbane la nivel de aglomerare, incluzând impacturile preconizate asupra tarifelor pentru serviciile de epurare a apelor uzate urbane și beneficiile financiare și societale preconizate;

pentru fiecare stație de epurare a apelor uzate urbane de cel puțin 10000 l.e.:

încărcarea totală (în l.e.) epurată și energia necesară pentru epurarea apelor uzate urbane (în kWh, în total și pe metru cub);

energia totală din surse regenerabile produsă (GWh/an) în fiecare an, inclusiv o defalcare pe surse de energie;

emisiile totale directe de GES (în tone de CO2 echivalent) produse sau evitate pe an prin exploatarea unei infrastructuri de colectare și epurare a apelor uzate urbane de cel puțin 10000 l.e. în fiecare aglomerare și, când sunt disponibile, emisiile totale indirecte de GES (în tone de echivalent CO2) produse în special în timpul construirii infrastructurii respective;

un rezumat al naturii plângerilor și al răspunsurilor furnizate de operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate urbane cu privire la aspecte care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, precum și un rezumat al statisticilor referitoare la aceste plângeri și răspunsuri;

în urma unei cereri justificate, consumatorilor li se acordă acces la datele istorice pentru informațiile de la punctele 2, 4, 8 și 9, care au o vechime de 10 ani și care nu sunt anterioare datei de 1 ianuarie 2025.

colectată și epurată în stațiile de epurare a apelor uzate urbane;

epurată de sisteme individuale înregistrate;

necolectată sau neepurată;

concentrațiile medii anuale și încărcarea poluanților menționați la articolul 21 emiși de fiecare stație de epurare a apelor uzate urbane;

o estimare a încărcării evacuărilor din sisteme individuale din punctul de vedere al parametrilor menționați în anexa I tabelele 1 și 2;

pentru aglomerările cu peste 10000 l.e., o estimare, din punctul de vedere al parametrilor menționați în anexa I tabelele 1 și 2, a încărcării evacuărilor provenite de la sistemele de canalizare combinată și de la supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor;

încărcarea totală (în l.e.) epurată și energia necesară pentru epurarea apelor uzate urbane (în kWh, în total și pe metru cub);

energia totală din surse regenerabile produsă (GWh/an) în fiecare an, inclusiv o defalcare pe surse de energie;

ANEXA VII

ANEXA VII

Partea A

Partea B

ANEXA VIII

ANEXA VIII

Tabelul 1

Tabelul 1: Cerințe privind evacuările provenind de la stații de epurare a apelor uzate urbane care fac obiectul articolului 6 din prezenta directivă. Se aplică valorile concentrației sau procentul de reducere.

Tabelul 2: Cerințe pentru epurarea terțiară a evacuărilor din stațiile de epurare a apelor uzate urbane menționate la articolul 7 alineatul (1) sau a evacuărilor din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care deservesc aglomerări menționate la articolul 7 alineatul (3). Pentru evacuările care provin de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane menționate la articolul 7 alineatul (1), se aplică ambii parametri. Pentru aglomerările menționate la articolul 7 alineatul (3), în funcție de condițiile locale, se aplică unul sau doi parametri. Se aplică valorile concentrației sau procentul de reducere.

Tabelul 3: Cerințe pentru epurarea cuaternară a evacuărilor din stațiile de epurare a apelor uzate urbane menționate la articolul 8 alineatul (1) sau a evacuărilor din stațiile de epurare a apelor uzate urbane care deservesc aglomerări menționate la articolul 8 alineatul (4).

Tabelul 4: Cerințe privind probele

Directiva abrogată cu lista modificărilor sale ulterioare (menționată la articolul 32)

Termene de transpunere în dreptul intern (menționate la articolul 32)

Tabel de corespondență