Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE)

Prezenta directivă promovează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la clădiri în cadrul Uniunii, în vederea realizării unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050 ținând cont de condițiile climatice din exterior, de condițiile locale, de cerințele legate de calitatea mediului interior și de raportul cost-eficiență.

Prezenta directivă stabilește cerințe cu privire la:

cadrul general comun pentru o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a unităților de clădire;

aplicarea cerințelor minime de performanță energetică clădirilor noi și noilor unități de clădire;

aplicarea cerințelor minime de performanță energetică:

clădirilor existente și unităților de clădire existente care sunt supuse renovării majore;

elementelor care fac parte din anvelopa clădirii și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;

sistemelor tehnice ale clădirilor, atunci când acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătățite;

aplicarea unor standarde minime de performanță energetică în cazul clădirilor existente și al unităților existente de clădire, în conformitate cu articolele 3 și 9;

calcularea și divulgarea potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor;

energia solară în clădiri;

pașapoartele de renovare;

planurile naționale de renovare a clădirilor;

infrastructura de mobilitate durabilă în interiorul clădirilor și în vecinătatea acestora;

clădiri inteligente;

certificarea performanței energetice a clădirilor sau a unităților de clădire;

inspecția periodică a sistemelor de încălzire, a sistemelor de ventilare și a sistemelor de climatizare din clădiri;

sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică, al pașapoartelor de renovare, al indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și al rapoartelor de inspecție;

performanța clădirilor în ceea ce privește calitatea mediului interior.

clădirilor existente și unităților de clădire existente care sunt supuse renovării majore;

elementelor care fac parte din anvelopa clădirii și care au un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;

sistemelor tehnice ale clădirilor, atunci când acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătățite;

Cerințele stabilite în prezenta directivă sunt cerințe minime și nu împiedică niciun stat membru să mențină sau să introducă măsuri mai stricte, cu condiția ca măsurile respective să fie compatibile cu dreptul Uniunii. Măsurile respective se notifică Comisiei.

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

clădire înseamnă o construcție cu acoperiș și pereți în care energia este utilizată pentru a se regla mediul interior;

clădire cu emisii zero înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, astfel cum este stabilită în conformitate cu anexa I, care necesită energie egală cu zero sau o cantitate foarte scăzută de energie, care produce zero emisii de carbon din combustibili fosili la fața locului și care produce emisii operaționale de gaze cu efect de seră egale cu zero sau foarte scăzute, în conformitate cu articolul 11;

clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I, care nu este mai slabă decât nivelul optim din punct de vedere al costurilor din 2023 raportat de statele membre în temeiul articolului 6 alineatul (2) și în care necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut este acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau cu energie din surse regenerabile produsă în apropiere;

standarde minime de performanță energetică înseamnă norme care impun clădirilor existente să îndeplinească o cerință de performanță energetică ca parte a unui plan amplu de renovare a unui parc imobiliar sau la un punct de declanșare de pe piață, cum ar fi vânzare, chirie, donație sau schimbarea scopului în cadastru și cartea funciară, într-o perioadă de timp sau până la o anumită dată, declanșând astfel renovarea clădirilor existente;

organisme publice înseamnă organisme publice în sensul definiției de la articolul 2 punctul 12 din Directiva (UE) 2023/1791;

sistem tehnic al clădirii înseamnă echipamente tehnice ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat încorporat, automatizarea și controlul clădirii, generarea la fața locului de energie din surse regenerabile și stocarea energiei sau o combinație a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile;

sistem de automatizare și de control al clădirii înseamnă un sistem care cuprinde toate produsele, software-ul și serviciile de inginerie care pot sprijini funcționarea eficientă din punct de vedere energetic, economică și sigură a sistemelor tehnice ale unei clădiri prin controale automate și prin facilitarea gestionării manuale a respectivelor sisteme tehnice ale clădirii;

performanță energetică a unei clădiri înseamnă cantitatea de energie calculată sau contorizată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condițiile utilizării normale a clădirii, care presupune energia consumată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă menajeră și iluminat;

energie primară înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare;

contorizat înseamnă măsurat printr-un dispozitiv relevant, cum ar fi un contor de energie, un wattmetru, un dispozitiv de măsurare și monitorizare a puterii sau un contor de energie electrică;

factor de energie primară neregenerabilă înseamnă un indicator care se calculează prin împărțirea energiei primare din surse neregenerabile pentru un vector energetic dat, inclusiv energia furnizată și cheltuielile indirecte calculate aferente livrării către punctele de utilizare, la energia furnizată;

factor de energie primară regenerabilă înseamnă un indicator care se calculează prin împărțirea energiei primare din surse regenerabile obținute la fața locului, în apropiere sau la distanță, care este furnizată prin intermediul unui vector energetic dat, inclusiv energia furnizată și cheltuielile indirecte calculate aferente livrării către punctele de utilizare, la energia furnizată;

factor de energie primară totală înseamnă suma factorilor de energie primară regenerabilă și neregenerabilă pentru un vector energetic dat;

energie din surse regenerabile înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv: eoliană, solară (termică solară și solară fotovoltaică) și geotermală, energie osmotică, energie ambientală, energia mareelor, energia valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor reziduale și biogazul;

anvelopă a clădirii înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior;

unitate de clădire înseamnă o secțiune, un etaj sau un apartament dintr-o clădire care este conceput sau modificat pentru a fi utilizat separat;

element al clădirii înseamnă un sistem tehnic al clădirii sau un element al anvelopei clădirii;

clădire rezidențială sau unitate de clădire înseamnă o cameră sau o suită de camere dintr-o clădire permanentă sau dintr-o parte separată din punct de vedere structural a unei clădiri care este proiectată pentru a fi locuită pe tot parcursul anului de o gospodărie privată;

pașaport de renovare înseamnă o foaie de parcurs adaptată pentru renovarea în profunzime a unei anumite clădiri într-un număr maxim de etape care vor îmbunătăți în mod semnificativ performanța energetică a acesteia;

renovare în profunzime înseamnă o renovare care este în conformitate cu principiul eficiența energetică înainte de toate, care se axează pe elemente esențiale ale clădirii și care transformă o clădire sau o unitate de clădire:

înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero;

de la 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero;

renovare în profunzime etapizată înseamnă o renovare în profunzime efectuată într-un număr maxim de etape, astfel cum se stabilește într-un pașaport de renovare;

renovare majoră înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:

costul total al renovării referitoare la anvelopa clădirii sau la sistemele tehnice ale acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea; sau

peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării.

emisii operaționale de gaze cu efect de seră înseamnă emisiile de gaze cu efect de seră asociate consumului de energie al sistemelor tehnice ale clădirii în timpul utilizării și funcționării clădirii;

emisii de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață înseamnă emisiile de gaze cu efect de seră înregistrate de-a lungul întregului ciclu de viață al clădirilor, inclusiv fabricarea și transportul produselor pentru construcții, activitățile șantierelor de construcții, utilizarea de energie în clădire și înlocuirea produselor pentru construcții, precum și demolările, transportul și gestionarea deșeurilor și reutilizarea, reciclarea și eliminarea finală a acestora;

potențial de încălzire globală pe durata ciclului de viață sau GWP pe durata ciclului de viață înseamnă un indicator care cuantifică contribuțiile potențiale de încălzire globală ale unei clădiri de-a lungul întregului său ciclu de viață;

motivații divergente înseamnă motivații divergente astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 54 din Directiva (UE) 2023/1791;

sărăcie energetică înseamnă sărăcia energetică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 52 din Directiva (UE) 2023/1791;

gospodării vulnerabile înseamnă gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică sau gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri medii inferioare, care sunt expuse în mod deosebit la costuri ridicate ale energiei și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

standard european înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standarde în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

certificat de performanță energetică înseamnă un certificat recunoscut de un stat membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta, care indică performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire, calculată în conformitate cu o metodologie adoptată în temeiul articolului 4;

cogenerare înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice sau mecanice;

nivel optim din punctul de vedere al costurilor înseamnă nivelul de performanță energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcționare rămasă, unde:

costul cel mai redus este stabilit ținându-se seama:

de categoria și utilizarea clădirii în cauză;

de costurile de investiție legate de energie calculate pe baza previziunilor oficiale;

de costurile de întreținere și exploatare, inclusiv costurile de energie, având în vedere costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

de externalitățile de mediu și de sănătate ale consumului de energie;

de veniturile din energia produsă la fața locului, după caz;

de costurile cu gestionarea deșeurilor, după caz; și

durata normată de funcționare este stabilită de fiecare stat membru și se referă la durata normată de funcționare rămasă a unei clădiri, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru clădire în ansamblu, sau la durata normată de funcționare a unui element al clădirii, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru elementele clădirii.

de categoria și utilizarea clădirii în cauză;

de costurile de investiție legate de energie calculate pe baza previziunilor oficiale;

de costurile de întreținere și exploatare, inclusiv costurile de energie, având în vedere costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

de externalitățile de mediu și de sănătate ale consumului de energie;

de veniturile din energia produsă la fața locului, după caz;

de costurile cu gestionarea deșeurilor, după caz; și

punct de reîncărcare înseamnă un punct de reîncărcare în sensul definiției de la articolul 2 punctul 48 din Regulamentul (UE) 2023/1804 al Parlamentului European și al Consiliului;

precablare înseamnă toate măsurile necesare pentru a permite instalarea punctelor de reîncărcare, inclusiv transmisia de date, cablurile, traseele de cabluri și, dacă este necesar, contoarele de energie electrică;

parcare acoperită înseamnă o construcție cu acoperiș, cu cel puțin trei locuri de parcare, care nu utilizează energie pentru a regla mediul interior;

microsistem izolat înseamnă orice sistem cu un consum mai mic de 500 GWh în anul 2022, fără a fi interconectat cu alte sisteme;

reîncărcare inteligentă înseamnă reîncărcarea inteligentă în sensul definiției de la articolul 2 al doilea paragraf punctul 14m din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului;

reîncărcare bidirecțională înseamnă reîncărcarea bidirecțională în sensul definiției de la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2023/1804;

standarde privind portofoliile de credite ipotecare înseamnă mecanisme care stimulează creditorii ipotecari să stabilească o traiectorie de creștere a performanței energetice mediane a portofoliului de clădiri care fac obiectul ipotecilor lor către 2030 și 2050 și să încurajeze potențialii clienți să îmbunătățească performanța energetică a proprietăților lor, în conformitate cu ambiția Uniunii în materie de decarbonizare și cu obiectivele energetice relevante în domeniul consumului de energie al clădirilor, pe baza criteriilor pentru determinarea activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852;

schemă financiară bazată pe principiul plătești pe măsură ce economisești înseamnă o schemă de creditare dedicată în mod exclusiv îmbunătățirii performanței energetice, în cadrul căreia, în etapa conceperii, se stabilește o corelație între rambursările împrumutului și economiile de energie realizate, ținând seama și de alți factori economici, cum ar fi indexarea costului energiei, ratele dobânzii, creșterea valorii activelor și refinanțarea împrumuturilor;

registru digital al clădirilor înseamnă un registru comun pentru toate datele relevante referitoare la clădiri, inclusiv datele referitoare la performanța energetică, cum ar fi certificatele de performanță energetică, pașapoartele de renovare și indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente, precum și datele legate de GWP pe durata ciclului de viață, care facilitează luarea de decizii în cunoștință de cauză și schimbul de informații în sectorul construcțiilor, și între proprietarii și ocupanții clădirilor, instituțiile financiare și organismele publice;

sistem de climatizare înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi scăzută;

sistem de încălzire înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care se crește temperatura;

sistem de ventilare înseamnă sistemul tehnic al clădirii care furnizează unui spațiu aer din exterior prin mijloace naturale sau mecanice;

generator de căldură înseamnă partea unui sistem de încălzire care generează căldură utilă pentru utilizările identificate în anexa I, printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese:

arderea de combustibili, de exemplu, într-un cazan;

efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistență electrică;

captarea căldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalațiile de ventilare, sau dintr-o sursă de apă sau de căldură din sol folosind o pompă de căldură;

generator de răcire înseamnă partea unui sistem de climatizare care generează răcire utilă pentru utilizările identificate în anexa I;

contracte de performanță energetică înseamnă contractele de performanță energetică astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 33 din Directiva (UE) 2023/1791;

cazan înseamnă ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită unor fluide căldura rezultată în urma procesului de ardere;

putere nominală utilă înseamnă puterea termică maximă, exprimată în kW, specificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului nominal indicat de fabricant;

încălzire centralizată sau răcire centralizată înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producție centralizată sau descentralizată, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri sau locații, în vederea utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiilor ori pentru încălzirea sau răcirea proceselor industriale;

suprafață utilă înseamnă suprafața unei clădiri necesară ca parametru pentru cuantificarea condițiilor specifice de utilizare care sunt exprimate în unități de suprafață și pentru aplicarea simplificărilor și a normelor de zonare și de alocare sau realocare;

suprafață de referință înseamnă suprafața utilizată ca dimensiune de referință pentru evaluarea performanței energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafețelor utile ale spațiilor din anvelopa clădirii specificate pentru evaluarea performanței energetice;

limită de evaluare înseamnă limita în care energia furnizată și energia exportată este măsurată sau calculată;

la fața locului înseamnă într-o anumită clădire sau pe terenul pe care este situată clădirea respectivă;

energie din surse regenerabile produsă în apropiere înseamnă energie din surse regenerabile produsă în perimetrul de nivel local sau de cartier al unei anumite clădiri, care îndeplinește toate condițiile următoare:

aceasta poate fi distribuită și utilizată numai în interiorul perimetrului local și superior respectiv, prin intermediul unei rețele de distribuție specifice;

permite calcularea unui factor specific de energie primară valabil numai pentru energia din surse regenerabile produsă în perimetrul de nivel local sau de cartier respectiv; și

poate fi utilizată la fața locului printr-un racord specific la sursa de producere a energiei, atunci când racordul specific respectiv necesită echipamente specifice pentru furnizarea și contorizarea în condiții de siguranță a energiei autoutilizate de clădire;

servicii legate de performanța energetică a clădirilor sau servicii EPB înseamnă servicii precum încălzirea, răcirea, ventilarea, apa caldă menajeră și iluminatul și altele, pentru care consumul de energie este luat în considerare în calculul performanței energetice a clădirilor;

nevoi de energie înseamnă energia care urmează să fie furnizată sau extrasă dintr-un spațiu condiționat pentru a menține condițiile spațiului prevăzut pentru o anumită perioadă de timp, fără a ține seama de ineficiențele sistemelor tehnice ale clădirii;

utilizare de energie sau consum de energie înseamnă consumul de energie pentru un sistem tehnic al clădirii care furnizează un serviciu EPB destinat să satisfacă o nevoie de energie;

autoutilizare înseamnă utilizarea de energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau de energie din surse regenerabile produsă în apropiere de către sistemele tehnice la fața locului pentru serviciile EPB;

alte utilizări la fața locului înseamnă energia consumată la fața locului pentru alte utilizări decât serviciile EPB, inclusiv aparate, sarcini diverse și auxiliare sau puncte de încărcare pentru electromobilitate;

interval de calcul înseamnă intervalul de timp discret utilizat pentru calcularea performanței energetice;

energie furnizată înseamnă energia, exprimată per vector energetic, furnizată sistemelor tehnice ale clădirilor prin limita de evaluare, pentru a satisface utilizările luate în considerare sau pentru a produce energia exportată;

energie exportată înseamnă proporția de energie din surse regenerabile exprimată per vector energetic și per factor de energie primară, care este exportată către rețeaua energetică în loc să fie consumată la fața locului pentru autoutilizare sau pentru alte utilizări la fața locului;

loc de parcare pentru bicicletă înseamnă un spațiu desemnat pentru parcarea cel puțin a unei biciclete;

parcare pentru autoturisme adiacentă fizic unei clădiri înseamnă o parcare pentru autoturisme care este destinată utilizării de către rezidenții, vizitatorii sau lucrătorii dintr-o clădire și care este situată în perimetrul proprietății clădirii sau în imediata apropiere a clădirii;

calitatea mediului interior înseamnă rezultatul unei evaluări a condițiilor în interiorul unei clădiri care influențează sănătatea și bunăstarea ocupanților acesteia, pe baza unor parametri precum cei privind temperatura, umiditatea, rata de ventilație și prezența contaminanților.

Fiecare stat membru stabilește un plan național de renovare a clădirilor pentru a asigura renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050, având drept obiectiv transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero.

Fiecare plan național de renovare a clădirilor include:

o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național pentru diferite tipuri de clădiri, inclusiv ponderea acestora în parcul imobiliar național, perioade de construcție și zone climatice, bazată, după caz, pe eșantioane statistice și pe baza de date națională pentru certificatele de performanță energetică în temeiul articolului 22, o imagine de ansamblu a obstacolelor de pe piață și a disfuncționalităților pieței, precum și o imagine de ansamblu a capacităților din sectoarele construcțiilor, eficienței energetice și energiei din surse regenerabile și a ponderii gospodăriilor vulnerabile, bazată, după caz, pe eșantioane statistice;

o foaie de parcurs cu obiective stabilite la nivel național și indicatori de progres măsurabili, inclusiv reducerea numărului de persoane afectate de sărăcia energetică, în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050, pentru a asigura un parc imobiliar național cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050;

o prezentare generală a politicilor și măsurilor puse în aplicare și planificate, care sprijină punerea în aplicare a foii de parcurs în temeiul literei (b);

o descriere a nevoilor de investiții pentru punerea în aplicare a planului național de renovare a clădirilor, a surselor și a măsurilor de finanțare, precum și a resurselor administrative pentru renovarea clădirilor;

pragurile pentru emisiile operaționale de gaze cu efect de seră și cererea anuală de energie primară a unei clădiri noi sau renovate cu emisii zero, în temeiul articolului 11;

standardele minime de performanță energetică pentru clădirile nerezidențiale, pe baza pragurilor maxime de performanță energetică, în temeiul articolului 9 alineatul (1);

traiectoria națională pentru renovarea parcului imobiliar rezidențial, inclusiv etapele orientative pentru 2030 și 2035, pentru consumul mediu de energie primară în kWh/(m2.an), în temeiul articolului 9 alineatul (2); și

o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii de ordin mai general, inclusiv cele legate de calitatea mediului interior.

La fiecare cinci ani, fiecare stat membru pregătește și transmite Comisiei proiectul său de plan național de renovare a clădirilor, utilizând modelul prevăzut în anexa II la prezenta directivă. Fiecare stat membru își prezintă proiectul de plan național de renovare a clădirilor ca parte a proiectului său de plan național integrat privind energia și clima menționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și, în cazul în care statele membre prezintă un proiect de actualizare, ca parte din proiectul său de actualizare menționat la articolul 14 din regulamentul respectiv.

Pentru a-și sprijini dezvoltarea planului național de renovare a clădirilor, fiecare stat membru efectuează o consultare publică privind propriul proiect al planului național de renovare a clădirilor înainte de transmiterea acestuia către Comisie. Consultarea publică implică în special autoritățile locale și regionale și alți parteneri socioeconomici, inclusiv societatea civilă și organismele care lucrează cu gospodăriile vulnerabile. Fiecare stat membru anexează la proiectul său de plan național de renovare a clădirilor un rezumat al rezultatelor consultării publice efectuate. Consultarea publică poate fi integrată în cadrul consultării publice desfășurate în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Comisia evaluează proiectele planurilor naționale de renovare a clădirilor transmise în temeiul alineatului (3), în special dacă:

nivelul de ambiție al obiectivelor stabilite la nivel național este suficient și în conformitate cu angajamentele naționale privind clima și energia prevăzute în planurile naționale integrate privind energia și clima;

politicile și măsurile sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite la nivel național;

alocarea resurselor bugetare și administrative este suficientă pentru punerea în aplicare a planului;

sursele și măsurile de finanțare menționate la alineatul (2) primul paragraf litera (d) de la prezentul articol sunt conforme cu reducerea planificată a sărăciei energetice menționată la alineatul (2) primul paragraf litera (b) de la prezentul articol;

planurile acordă prioritate renovării clădirilor cu cele mai slabe performanțe, în conformitate cu articolul 9;

consultarea publică în temeiul alineatului (4) a fost suficient de cuprinzătoare; și

planurile respectă cerințele de la alineatul (1) și modelul din anexa II.

În planul său național de renovare a clădirilor, fiecare stat membru ține seama în mod corespunzător de toate recomandările emise de Comisie privind proiectul de plan național de renovare a clădirilor. În cazul în care statul membru în cauză nu dă curs unei recomandări sau unei părți substanțiale a acesteia, acesta prezintă motivele sale Comisiei și le face publice.

La fiecare cinci ani, fiecare stat membru transmite Comisiei planul său național de renovare a clădirilor, utilizând modelul prevăzut în anexa II la prezenta directivă. Fiecare stat membru își prezintă planul național de renovare a clădirilor ca parte a planului național integrat privind energia și clima menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și, în cazul în care un stat membru prezintă un plan actualizat, ca parte a planului actualizat menționat la articolul 14 din regulamentul respectiv.

Fiecare stat membru anexează la următorul plan național de renovare a clădirilor informații cu privire la punerea în aplicare a celei mai recente strategii a sale de renovare pe termen lung sau a celui mai recent plan național al său de renovare a clădirilor, indicând dacă obiectivele sale naționale au fost atinse.

Fiecare stat membru include în rapoartele sale naționale intermediare integrate privind energia și clima, în conformitate cu articolele 17 și 21 din Regulamentul (UE) 2018/1999, informații privind punerea în aplicare a obiectivelor naționale menționate la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol. O dată la doi ani, Comisia include în raportul său anual privind starea uniunii energetice prezentat în temeiul articolului 35 din Regulamentul (UE) 2018/1999, un raport intermediar general în ceea ce privește renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, în conformitate cu foile de parcurs stabilite în planurile de renovare a clădirilor, pe baza informațiilor prezentate de statele membre în rapoartele lor naționale intermediare integrate privind energia și clima. Comisia monitorizează anual evoluția performanței energetice a parcului imobiliar al Uniunii, pe baza celor mai bune informații disponibile furnizate de Eurostat și de alte surse, și publică informațiile prin intermediul Observatorului parcului imobiliar al UE.

Statele membre aplică o metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu cadrul comun general prevăzut în anexa I. Metodologia respectivă este adoptată la nivel național sau regional.

Comisia emite orientări pentru calcularea performanței energetice a elementelor transparente ale clădirilor care fac parte din anvelopa clădirii și la luarea în considerare a energiei ambientale.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri sau unitățile de clădire sunt stabilite în vederea cel puțin a atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor și, după caz, a unor valori de referință mai stricte, de exemplu în cazul cerințelor pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero și pentru clădirile cu emisii zero. Performanța energetică se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 4. Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor sunt calculate în conformitate cu cadrul metodologic comparativ prevăzut la articolul 6.

Statele membre pot adapta cerințele menționate la alineatul (1) la clădirile protejate oficial, la nivel național, regional sau local, ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora.

Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

clădiri deținute de forțele armate sau de administrația centrală care servesc unor obiective de apărare națională, cu excepția spațiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri destinate forțelor armate și altor categorii de personal angajat de autoritățile de apărare națională;

clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

construcții provizorii utilizate pe o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care sunt utilizate de un sector pentru care există un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;

clădiri rezidențiale care sunt utilizate sau destinate a fi utilizate fie mai puțin de patru luni pe an, fie pentru o perioadă limitată în cursul unui an și cu un consum de energie preconizat a reprezenta mai puțin de 25 % din valoarea care ar rezulta în urma utilizării pe tot parcursul anului;

clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32, pentru a completa prezenta directivă, cu privire la stabilirea și revizuirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora.

Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând cadrul metodologic comparativ stabilit în conformitate cu alineatul (1) și parametri pertinenți, precum condițiile climatice și accesibilitatea practică a infrastructurii energetice, și compară rezultatele acelui calcul cu cerințele minime de performanță energetică în vigoare. Atunci când calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, statele membre pot lua în considerare GWP pe durata ciclului de viață.

În cazul în care rezultatul comparației efectuate în conformitate cu alineatul (2) indică faptul că cerințele minime de performanță energetică aflate în vigoare într-un stat membru sunt cu peste 15 % mai puțin eficiente din punct de vedere energetic decât nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, statul membru în cauză modifică cerințele minime de performanță energetică aflate în vigoare în termen de 24 de luni după publicarea rezultatelor comparației respective.

Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică.

Statele membre se asigură că clădirile noi sunt clădiri cu emisii zero, în conformitate cu articolul 11:

începând cu 1 ianuarie 2028, clădirile noi deținute de organismele publice; și

începând cu 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi.

Statele membre se asigură că GWP pe durata ciclului de viață este calculat în conformitate cu anexa III și publicat prin certificatul de performanță energetică al clădirii:

începând cu 1 ianuarie 2028, pentru toate clădirile noi cu o suprafață utilă mai mare de 1000 m2;

începând cu 1 ianuarie 2030, pentru toate clădirile noi.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica anexa III în vederea stabilirii unui cadru al Uniunii pentru calcularea la nivel național a GWP pe durata ciclului de viață în vederea realizării neutralității climatice. Primul astfel de act delegat se adoptă până la 31 decembrie 2025.

Statele membre pot decide să nu aplice alineatele (1) și (2) categoriilor de clădiri pentru care au fost deja depuse cereri de autorizație de construcție sau cereri echivalente, inclusiv pentru schimbarea utilizării, până la datele prevăzute la alineatele (1) și (2).

Până la 1 ianuarie 2027, statele membre publică și notifică Comisiei o foaie de parcurs care detaliază introducerea valorilor limită pentru GWP cumulat total pe durata ciclului de viață al tuturor clădirilor noi și stabilește obiective pentru clădirile noi începând cu 2030, luând în considerare o tendință descendentă progresivă, precum și valori limită maxime, detaliate pentru diferitele zone climatice și tipologii de clădiri.

Statele membre abordează, în ceea ce privește clădirile noi, problemele legate de calitatea optimă a mediului interior, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități. Statele membre abordează, de asemenea, eliminarea carbonului asociat stocării carbonului în clădiri sau pe acestea.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore, performanța energetică a clădirii sau a părții clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 5, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

De asemenea, statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta faptul că, atunci când un element al unei clădiri care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii este modernizat sau înlocuit, performanța energetică a elementului clădirii respectiv îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

În ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore, statele membre încurajează utilizarea sistemelor alternative de înaltă eficiență, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Statele membre abordează, în ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore, aspectele legate de calitatea mediului interior, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv a azbestului, și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități.

Statele membre stabilesc standarde minime de performanță energetică pentru clădiri nerezidențiale care asigură faptul că respectivele clădiri nu depășesc pragul maxim de performanță energetică specificat, după cum se menționează la al treilea paragraf, exprimat printr-un indicator numeric al consumului de energie primară sau finală în kWh/(m2.an), până la datele precizate la al cincilea paragraf.

pragul de 16 %, începând cu 2030; și

pragul de 26 %, începând cu 2033.

Până la 29 mai 2026, fiecare stat membru stabilește o traiectorie națională pentru renovarea progresivă a parcului imobiliar rezidențial în concordanță cu foaia de parcurs națională și cu obiectivele pentru 2030, 2040 și 2050 cuprinse în planul național de renovare a clădirilor statului membru și în scopul transformării parcului imobiliar național astfel încât clădirile să înregistreze emisii zero până în 2050. Traiectoria națională pentru renovarea progresivă a parcului imobiliar rezidențial se exprimă ca o scădere a consumului mediu de energie primară în kWh/(m2.an) al întregului parc de clădiri rezidențiale pe parcursul perioadei 2020-2050 și identifică numărul de clădiri rezidențiale și de unități locative sau suprafața de renovat anual, inclusiv numărul sau suprafața a 43 % din clădirile rezidențiale și unitățile locative cu cele mai slabe performanțe.

scade cu cel puțin 16 % comparativ cu 2020 până în 2030;

scade cu cel puțin 20-22 % comparativ cu 2020 până în 2035;

până în 2040 și, ulterior, o dată la 5 ani, este mai mic sau egal cu valoarea stabilită la nivel național, derivată dintr-o scădere progresivă a consumului mediu de energie primară din perioada 2030-2050, în concordanță cu transformarea parcului imobiliar rezidențial într-un parc imobiliar cu emisii zero.

În plus față de consumul de energie primară menționat la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, statele membre pot stabili indicatori suplimentari pentru consumul de energie primară din surse neregenerabile și regenerabile și pentru emisiile operaționale de gaze cu efect de seră produse în kgCO2eq/(m2.an). Pentru a asigura reducerea emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră, standardele minime de performanță energetică țin seama de articolul 15a alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001.

În conformitate cu articolul 17, statele membre sprijină respectarea standardelor minime de performanță energetică prin intermediul tuturor măsurilor următoare:

furnizarea de măsuri financiare adecvate, în special cele care vizează gospodăriile vulnerabile, persoanele afectate de sărăcia energetică sau, acolo unde este cazul, care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 24 din Directiva (UE) 2023/1791;

furnizarea de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul ghișeelor unice, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile și, acolo unde este cazul, pe persoanele care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 24 din Directiva (UE) 2023/1791;

conceperea unor scheme de finanțare integrate care să ofere stimulente pentru renovările în profunzime și renovările în profunzime etapizate, în temeiul articolului 17;

eliminarea barierelor neeconomice, inclusiv a motivațiilor divergente; precum și

monitorizarea impactului social, în special asupra gospodăriilor celor mai vulnerabile.

În cazul în care o clădire este renovată în vederea respectării unui standard minim de performanță energetică, statele membre asigură respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru elementele clădirii în temeiul articolului 5 și, în cazul renovărilor majore, a cerințelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente în temeiul articolului 8.

Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice standardele minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2) pentru următoarele categorii de clădiri:

clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, sau alte clădiri de patrimoniu, în măsura în care respectarea standardelor ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora sau dacă renovarea acestora nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau economic;

clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

construcții provizorii utilizate pe o perioadă de doi ani sau mai puțin, platforme industriale, ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care sunt utilizate de un sector pentru care există un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;

clădiri rezidențiale care sunt utilizate sau destinate a fi utilizate fie mai puțin de patru luni pe an, fie pentru o perioadă limitată în cursul unui an și cu un consum de energie preconizat a reprezenta mai puțin de 25 % din valoarea care ar rezulta în urma utilizării pe tot parcursul anului;

clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2;

clădiri deținute de forțele armate sau de administrația centrală care servesc unor obiective de apărare națională, cu excepția spațiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri destinate forțelor armate și altor categorii de personal angajat de autoritățile de apărare națională.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor minime de performanță energetică menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, inclusiv mecanisme adecvate de monitorizare și sancțiuni în conformitate cu articolul 34.

Până la 31 martie 2025 Comisia prezintă, în sprijinul punerii în aplicare a prezentei directive și ținând seama în mod adecvat de principiul subsidiarității, o analiză, în special cu privire la:

eficacitatea, caracterul adecvat al nivelului, suma utilizată efectiv și tipurile de instrumente utilizate din cadrul fondurilor structurale și programelor-cadru ale Uniunii, inclusiv fondurile Băncii Europene de Investiții, pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor, în special în sectorul locuințelor;

eficacitatea, caracterul adecvat al nivelului și tipurile de instrumente și tipurile de măsuri utilizate cu privire la fondurile din partea instituțiilor financiare publice;

coordonarea dintre fondurile Uniunii și cele naționale și alte tipuri de măsuri care pot acționa ca o pârghie în vederea stimulării investițiilor în performanța energetică a clădirilor și caracterul adecvat al fondurilor respective în scopul realizării obiectivelor Uniunii.

Statele membre se asigură că toate clădirile noi sunt proiectate astfel încât să își optimizeze potențialul de generare a energiei solare pe baza radiației solare din cadrul amplasamentului, ceea ce va permite instalarea ulterioară, eficientă din punctul de vedere al costurilor, a tehnologiilor solare.

Procedura de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară stabilită la articolul 16d din Directiva (UE) 2018/2001 și procedura de notificare simplă pentru racordări la rețea stabilită la articolul 17 din directiva menționată se aplică instalării de echipamente de energie solară pe clădiri.

Statele membre asigură implementarea unor instalații de energie solară adecvate, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și fezabil din punct de vedere economic și funcțional, după cum urmează:

până la 31 decembrie 2026, pentru toate clădirile publice și nerezidențiale noi cu o suprafață utilă de peste 250 m2;

pentru toate clădirile publice existente cu o suprafață utilă mai mare decât:

2000 m2, până la 31 decembrie 2027;

750 m2, până la 31 decembrie 2028;

250 m2, până la 31 decembrie 2030;

până la 31 decembrie 2027, pentru clădirile nerezidențiale existente cu o suprafață utilă de peste 500 m2, în cazul clădirilor supuse unei renovări majore sau unei acțiuni care necesită o autorizație administrativă pentru renovări de clădiri, lucrări pe acoperiș sau instalarea unui sistem tehnic al clădirii;

până la 31 decembrie 2029, pentru toate clădirile rezidențiale noi; și

până la 31 decembrie 2029, pentru toate parcările acoperite noi adiacente fizic clădirilor.

2000 m2, până la 31 decembrie 2027;

750 m2, până la 31 decembrie 2028;

250 m2, până la 31 decembrie 2030;

Statele membre stabilesc și pun la dispoziția publicului criterii la nivel național pentru punerea în aplicare concretă a obligațiilor prevăzute la prezentul articol și pentru acordarea de eventuale derogări de la respectivele obligații pentru anumite tipuri de clădiri, ținând seama de principiul neutralității tehnologice în ceea ce privește tehnologiile care nu produc emisii la fața locului și în conformitate cu potențialul tehnic și economic evaluat al instalațiilor de energie solară și cu caracteristicile clădirilor care fac obiectul acestei obligații. Statele membre iau în considerare, de asemenea, integritatea structurală, acoperișurile verzi și izolarea mansardelor și a acoperișurilor, după caz.

Statele membre instituie un cadru care prevede măsurile administrative, tehnice și financiare necesare pentru a sprijini utilizarea energiei solare în clădiri, inclusiv în combinație cu sistemele tehnice ale clădirilor sau cu sisteme eficiente de încălzire centralizată.

O clădire cu emisii zero nu generează emisii de carbon la fața locului provenite de la combustibilii fosili. O clădire cu emisii zero oferă, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere economic și tehnic, capacitatea de a reacționa la semnalele externe și de a-și adapta consumul de energie sau producerea ori stocarea acesteia.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că cererea de energie a unei clădiri cu emisii zero respectă un prag maxim.

Pragul maxim pentru cererea de energie a unei clădiri cu emisii zero este cu cel puțin 10 % mai mic decât pragul pentru consumul total de energie primară stabilit la nivelul statelor membre pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero la 28 mai 2024.

Statele membre pot decide să ajusteze pragul maxim pentru cererea de energie a unei clădiri cu emisii zero pentru clădirile renovate, respectând în același timp dispozițiile respective privind caracterul optim al costurilor și, în cazul în care au fost stabilite praguri pentru clădirile renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero, cerințele de la alineatul (3).

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că emisiile operaționale de gaze cu efect de seră ale unei clădiri cu emisii zero respectă un prag maxim stabilit la nivelul statelor membre în planurile lor naționale de renovare a clădirilor. Pragul maxim respectiv poate fi stabilit la niveluri diferite pentru clădirile noi și pentru cele renovate.

Statele membre notifică Comisiei pragurile lor maxime, inclusiv o descriere a metodologiei de calcul pentru fiecare tip de clădire și indicarea climei exterioare relevante, în conformitate cu anexa I. Comisia revizuiește pragurile maxime și recomandă adaptarea acestora, după caz.

Statele membre se asigură că consumul anual total de energie primară al unei clădiri noi sau renovate cu emisii zero este acoperit prin:

energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere și care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 7 din Directiva (UE) 2018/2001;

energie din surse regenerabile furnizată de o comunitate de energie din surse regenerabile în sensul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/2001;

energie provenită de la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată, în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) din Directiva (UE) 2023/1791; sau

energie din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon.

Până la 29 mai 2026, statele membre introduc un sistem de pașapoarte de renovare bazat pe cadrul comun prevăzut în anexa VIII.

Sistemul menționat la alineatul (1) este utilizat în mod voluntar de către proprietarii de clădiri și de unități de clădire, cu excepția cazului în care statul membru decide să îi confere caracter obligatoriu.

Statele membre pot permite întocmirea și eliberarea pașaportului de renovare împreună cu certificatul de performanță energetică.

Pașaportul de renovare este emis într-un format digital potrivit pentru imprimare, de un expert calificat sau certificat, în urma unei vizite la fața locului.

Atunci când se emite pașaportul de renovare, i se propune proprietarului clădirii o discuție cu expertul menționat la alineatul (4), pentru a permite expertului să explice cele mai bune măsuri pentru a transforma clădirea într-o clădire cu emisii zero cu mult înainte de 2050.

Statele membre depun eforturi pentru a furniza un instrument digital specific pentru pregătirea și, după caz, actualizarea pașaportului de renovare. Statele membre pot decide să creeze un instrument complementar care să le permită proprietarilor și administratorilor clădirilor să simuleze un proiect de pașaport de renovare simplificat care să fie actualizat de către aceștia cu ocazia unei renovări sau a înlocuirii unui element al clădirii.

Statele membre se asigură că pașaportul de renovare poate fi încărcat în baza de date națională privind performanța energetică a clădirilor constituită în temeiul articolului 22.

Statele membre se asigură că pașapoartele de renovare sunt stocate în registrul digital al clădirilor sau pot fi accesate prin intermediul respectivului registru, în cazul în care acesta din urmă este disponibil.

În scopul optimizării utilizării energiei de către sistemele tehnice ale clădirilor, statele membre stabilesc cerințe referitoare la sisteme care utilizează tehnologii de economisire a energiei, în ceea ce privește performanța energetică globală, instalarea corectă, dimensionarea, reglarea și controlul corespunzătoare și, dacă este cazul, echilibrarea hidraulică a sistemelor tehnice ale clădirilor care sunt instalate în clădirile noi sau existente. La stabilirea cerințelor, statele membre țin seama de condițiile de proiectare și de condițiile tipice sau medii de funcționare.

Statele membre pot stabili cerințe specifice referitoare la sisteme pentru sistemele tehnice ale clădirilor cu scopul de a facilita instalarea și funcționarea eficace a sistemelor de încălzire de joasă temperatură în clădirile noi sau renovate.

Statele membre prevăd obligația, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, ca noile clădiri să fie echipate cu dispozitive cu autoreglare pentru reglarea separată a temperaturii în fiecare cameră sau, dacă este justificat, într-o zonă încălzită sau răcită desemnată din unitatea de clădire și, după caz, cu echilibrare hidraulică. Instalarea de astfel de dispozitive cu autoreglare și, dacă este cazul, cu echilibrare hidraulică în clădirile existente este obligatorie atunci când se înlocuiesc generatoarele de căldură sau generatoarele de răcire, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

Statele membre stabilesc cerințe pentru aplicarea de standarde adecvate de calitate a mediului interior al clădirilor cu scopul de a menține un mediu interior sănătos.

Statele membre impun ca clădirile nerezidențiale cu emisii zero să fie echipate cu dispozitive de măsurare și control pentru monitorizarea și reglarea calității aerului din încăperi. În clădirile nerezidențiale existente, instalarea unor astfel de dispozitive este necesară, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, atunci când o clădire este supusă unei renovări majore. Statele membre pot impune instalarea de astfel de dispozitive în clădirile rezidențiale.

Statele membre se asigură că, la instalarea unui sistem tehnic al unei clădiri, este evaluată performanța energetică globală a părții modificate și, după caz, a sistemului complet modificat. Rezultatele sunt documentate și transmise proprietarului clădirii pentru a rămâne disponibile și pentru a putea fi folosite în scopul verificării conformității cu cerințele minime stabilite în temeiul alineatului (1) și al eliberării de certificate de performanță energetică.

Statele membre depun eforturi pentru a înlocui cazanele autonome pe bază de combustibili fosili din clădirile existente, în concordanță cu planurile naționale de eliminare treptată a cazanelor pe bază de combustibili fosili.

Comisia emite orientări cu privire la ceea ce poate fi considerat drept cazan pe bază de combustibili fosili.

Statele membre stabilesc cerințe pentru a se asigura că, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, clădirile nerezidențiale sunt echipate cu sisteme de automatizare și de control ale clădirilor, după cum urmează:

până la 31 decembrie 2024, clădirile nerezidențiale cu o putere nominală utilă a sistemelor de încălzire, a sistemelor de climatizare, a sistemelor combinate de încălzire și ventilare a spațiului, sau a sistemelor combinate de climatizare și ventilare de peste 290 kW;

până la 31 decembrie 2029, clădirile nerezidențiale cu o putere nominală utilă a sistemelor de încălzire, a sistemelor de climatizare, a sistemelor combinate de încălzire și ventilare a spațiului, sau a sistemelor combinate de climatizare și ventilare de peste 70 kW.

Sistemele de automatizare și de control ale clădirilor sunt capabile:

să monitorizeze, să înregistreze, să analizeze și să permită ajustarea în mod continuu a consumului de energie;

să analizeze eficiența energetică a clădirii față de un criteriu de referință, să detecteze pierderile de eficiență ale sistemelor tehnice ale clădirii și să informeze persoana responsabilă cu instalațiile sau cu administrarea tehnică a clădirii în ceea ce privește oportunitățile de îmbunătățire a eficienței energetice;

să permită comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirilor și cu alte dispozitive din interiorul clădirii și să fie interoperabile cu sistemele tehnice ale clădirilor care au tipuri diferite de tehnologii brevetate, de dispozitive și de producători;

până la 29 mai 2026 să monitorizeze calitatea mediului interior.

Statele membre stabilesc cerințe pentru a se asigura că, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și funcțional, de la 29 mai 2026, clădirile rezidențiale noi și clădirile rezidențiale care fac obiectul unor renovări majore sunt echipate cu următoarele:

funcționalitatea de monitorizare electronică continuă, care măsoară eficiența sistemelor și informează proprietarii sau administratorii clădirilor în cazul unei variații semnificative și când este necesară o revizie a sistemului;

funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția, stocarea, utilizarea optimă a energiei și, după caz, echilibrul hidraulic;

capacitatea de a reacționa la semnalele externe și de a ajusta consumul de energie.

Statele membre stabilesc cerințe pentru a se asigura că, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, clădirile nerezidențiale cu o putere nominală utilă a sistemelor de încălzire, a sistemelor de climatizare, a sistemelor combinate de încălzire și ventilare a spațiului sau a sistemelor combinate de climatizare și ventilare de:

peste 290 kW sunt echipate cu sisteme automate de control al iluminatului până la 31 decembrie 2027;

peste 70 kW sunt echipate cu sisteme automate de control al iluminatului până la 31 decembrie 2029.

În ceea ce privește clădirile nerezidențiale noi care au mai mult de cinci locuri de parcare pentru autovehicule și clădirile nerezidențiale supuse unor renovări majore care au mai mult de cinci locuri de parcare pentru autovehicule, statele membre se asigură că:

este instalat cel puțin un punct de reîncărcare la cinci locuri de parcare pentru autovehicule;

este realizată precablarea pentru cel puțin 50 % dintre locurile de parcare pentru autovehicule și infrastructura încastrată, și anume tubulatura pentru cabluri electrice, pentru locurile de parcare pentru autovehicule rămase, pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice, bicicletele asistate electric și alte tipuri de vehicule din categoria L; și

sunt furnizate spații de parcare pentru biciclete reprezentând cel puțin 15 % din capacitatea medie sau 10 % din capacitatea totală de utilizare a clădirilor nerezidențiale, luând în considerare spațiul necesar și pentru bicicletele cu dimensiuni mai mari decât bicicletele standard.

parcarea este situată în interiorul clădirii și, pentru renovări majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii; sau

parcarea este adiacentă fizic clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.

În ceea ce privește toate clădirile nerezidențiale cu peste douăzeci de locuri de parcare pentru autovehicule, statele membre se asigură că până la 1 ianuarie 2027:

a fost instalat cel puțin un punct de reîncărcare la 10 locuri de parcare pentru autovehicule sau a fost instalată infrastructura încastrată, și anume tubulatura pentru cabluri electrice, pentru cel puțin 50 % din locurile de parcare pentru autovehicule pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a unor puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice; și

au fost furnizate locuri de parcare pentru biciclete reprezentând cel puțin 15 % din capacitatea medie sau 10 % din capacitatea totală de utilizare a clădirii, prevăzând spațiul necesar și pentru bicicletele cu dimensiuni mai mari decât bicicletele standard.

Statele membre pot adapta cerințele privind numărul de locuri de parcare pentru biciclete în conformitate cu alineatele (1) și (2) pentru categorii specifice de clădiri nerezidențiale în care bicicletele nu intră de regulă.

În ceea ce privește clădirile rezidențiale noi care au mai mult de trei locuri de parcare pentru autovehicule și clădirile rezidențiale supuse unor renovări majore care au mai mult de trei locuri de parcare pentru autovehicule, statele membre asigură:

realizarea precablării pentru cel puțin 50 % dintre locurile de parcare pentru autovehicule și a infrastructurii încastrate, și anume tubulatura pentru cabluri electrice, pentru locurile de parcare pentru autovehicule rămase, pentru a permite instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice, bicicletele asistate electric și alte tipuri de vehicule din categoria L; și

furnizarea a cel puțin două locuri de parcare pentru biciclete pentru fiecare unitate locativă;

parcarea este situată în interiorul clădirii și, pentru renovări majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii; sau

parcarea este adiacentă fizic clădirii și, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.

Statele membre pot decide să nu aplice alineatele (1), (2) și (4) de la prezentul articol anumitor categorii de clădiri în cazul în care:

infrastructura de reîncărcare necesară s-ar baza pe microsisteme izolate sau clădirile sunt situate în regiuni ultraperiferice în sensul articolului 349 din TFUE, în cazul în care aplicarea respectivelor alineate ar conduce la probleme semnificative pentru funcționarea sistemului energetic local și ar pune în pericol stabilitatea rețelei locale; sau

costul instalațiilor de reîncărcare și al infrastructurii încastrate depășește cel puțin 10 % din costul total al renovării majore a clădirii.

Statele membre se asigură că punctele de reîncărcare menționate la alineatele (1), (2) și (4) de la prezentul articol sunt capabile de reîncărcare inteligentă și, după caz, de reîncărcare bidirecțională și că sunt exploatate pe baza unor protocoale și standarde de comunicare neprotejate și nediscriminatorii, în mod interoperabil și în conformitate cu orice standarde europene și acte delegate adoptate în temeiul articolului 21 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2023/1804.

Statele membre încurajează operatorii de puncte de reîncărcare care nu sunt accesibile publicului să le exploateze în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2023/1804, după caz.

Statele membre prevăd măsuri în vederea simplificării, a raționalizării și a accelerării procedurii de instalare a punctelor de reîncărcare în clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi și existente, mai ales ale asociațiilor de coproprietari, și elimină obstacolele în materie de reglementare, inclusiv privind procedurile de autorizare și de aprobare de către autoritățile publice, fără a aduce atingere legislației referitoare la proprietate și închiriere din statele membre. Statele membre elimină barierele din calea instalării de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale prevăzute cu spații de parcare, în special necesitatea de a obține consimțământul proprietarului sau al coproprietarilor pentru un punct de reîncărcare privat pentru uz propriu. O cerere din partea locatarilor sau a coproprietarilor de a le fi permis să instaleze infrastructura de reîncărcare pe un loc de parcare poate fi refuzată doar dacă există motive serioase și legitime.

Statele membre asigură coerența politicilor pentru clădiri, pentru mobilitatea activă și ecologică, pentru climă, energie, biodiversitate și pentru planificarea urbană.

Până la 31 decembrie 2025, Comisia publică orientări privind protecția împotriva incendiilor în parcări.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a completa prezenta directivă privind un sistem comun opțional al Uniunii pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente. Evaluarea se bazează pe analizarea capacității unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului, în special în ceea ce privește calitatea mediului interior, și la rețea și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

definiția indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente;

o metodologie prin care acesta ar urma să fie calculat.

Până la 30 iunie 2026, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind testarea și punerea în aplicare a indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente, pe baza rezultatelor disponibile ale fazelor de testare naționale și ale altor proiecte relevante.

Comisia adoptă, după consultarea părților interesate relevante, un act de punere în aplicare care detaliază modalitățile tehnice pentru punerea în aplicare eficace a sistemului menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, inclusiv un calendar pentru o fază de testare fără caracter obligatoriu la nivel național, și care clarifică relația complementară a sistemului față de certificatele de performanță energetică menționate la articolul 19.

Cu condiția adoptării de Comisie a actului delegat menționat la alineatul (2), Comisia adoptă, până la 30 iunie 2027, un act de punere în aplicare care detaliază modalitățile tehnice pentru punerea în aplicare eficace a sistemului menționat la alineatul (2) în cazul clădirilor nerezidențiale cu o putere nominală utilă a sistemelor de încălzire, a sistemelor de climatizare, a sistemelor combinate de încălzire și ventilare a spațiului sau a sistemelor combinate de climatizare și ventilare de peste 290 kW.

Statele membre se asigură că proprietarii, locatarii și administratorii clădirilor pot avea acces direct la datele din sistemele lor de clădiri. Cu consimțământul acestora, accesul sau datele sunt puse la dispoziția unui terț, sub rezerva normelor și a acordurilor aplicabile existente. Statele membre facilitează interoperabilitatea deplină a serviciilor și a schimbului de date în cadrul Uniunii în conformitate cu alineatul (5).

Atunci când stabilesc normele privind gestionarea și schimbul de date, ținând seama de standardele internaționale și de formatul de gestionare pentru schimbul de date, statele membre sau, în cazul în care un stat membru a prevăzut acest lucru, autoritățile competente desemnate respectă dreptul aplicabil al Uniunii. Normele privind accesul și eventualele taxe nu constituie un obstacol și nici nu creează discriminare pentru terți în ceea ce privește accesul la datele sistemelor clădirii.

Nu se percep costuri suplimentare proprietarului, chiriașului sau administratorului clădirii pentru accesul la datele lor sau pentru o cerere de punere a datelor la dispoziția unui terț, sub rezerva normelor și a acordurilor aplicabile existente. Statele membre sunt responsabile cu stabilirea tarifelor relevante pentru accesul la date al altor părți eligibile, cum ar fi instituțiile financiare, agregatorii energetici, furnizorii de energie, furnizorii de servicii energetice și institutele naționale de statistică sau alte autorități naționale responsabile cu elaborarea, producerea și difuzarea statisticilor europene. Statele membre sau, după caz, autoritățile competente desemnate se asigură că orice taxe impuse de entitățile reglementate care furnizează servicii de date sunt rezonabile și justificate în mod corespunzător. Statele membre stimulează schimbul de date relevante privind sistemele clădirilor.

Normele privind accesul la date și stocarea datelor în temeiul prezentei directive sunt conforme cu dreptul relevant al Uniunii. Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentei directive se efectuează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului.

Până la 31 decembrie 2025, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care detaliază cerințele de interoperabilitate și procedurile nediscriminatorii și transparente de acces la date.

Statele membre oferă finanțare adecvată, măsuri de sprijin și alte instrumente capabile să elimine barierele de pe piață pentru a genera investițiile necesare identificate în planul lor național de renovare a clădirilor în vederea transformării parcului lor imobiliar în clădiri cu emisii zero până în 2050.

Statele membre se asigură că procedurile de solicitare și procedurile de finanțare publică sunt simple și raționalizate pentru a facilita accesul la finanțare, în special pentru gospodării.

Statele membre evaluează și, după caz, elimină barierele legate de costurile inițiale ale renovărilor.

Atunci când concep scheme de sprijin financiar pentru renovarea clădirilor, statele membre iau în considerare utilizarea unor parametri bazați pe venituri.

Statele membre iau măsurile de reglementare adecvate pentru a elimina barierele neeconomice din calea renovării clădirilor. În ceea ce privește clădirile cu mai multe unități de clădire, astfel de măsuri pot include eliminarea cerințelor privind unanimitatea în structurile de coproprietate sau permiterea ca structurile de coproprietate să fie beneficiari direcți ai sprijinului financiar.

Statele membre utilizează în mod optim, din punctul de vedere al costurilor, finanțarea națională și finanțarea disponibilă stabilite la nivelul Uniunii, în special Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social pentru climă, Fondul de coeziune, InvestEU, veniturile din licitații provenite din comercializarea certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și alte surse de finanțare publică. Sursele de finanțare respective sunt utilizate în conformitate cu un scenariu care să ducă la crearea unui parc imobiliar cu emisii zero până în 2050.

Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor, statele membre promovează crearea și utilizarea efectivă a unor instrumente financiare și de finanțare favorabile, cum ar fi împrumuturi pentru eficiență energetică și credite ipotecare pentru renovarea clădirilor, contracte de performanță energetică, scheme financiare bazate pe principiul plătești pe măsură ce economisești, stimulente fiscale, de exemplu cote de impozitare reduse pentru lucrările și materialele de renovare, scheme de finanțare pe bază de impozitare, scheme de finanțare pe bază de facturi, fonduri de garantare, fonduri care vizează renovări în profunzime, fonduri care vizează renovări cu un prag minim semnificativ de economii de energie specifice și standarde pentru portofoliile de credite ipotecare. Acestea orientează investițiile către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic, în conformitate cu orientările Eurostat privind înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile administrației publice.

Statele membre se asigură că informațiile despre finanțarea disponibilă și instrumentele financiare sunt puse la dispoziția publicului într-o manieră ușor accesibilă și transparentă, inclusiv prin mijloace digitale.

Instrumentele de finanțare și financiare favorabile pot include împrumuturi pentru renovare sau fonduri de garantare pentru renovările destinate sporirii performanței energetice, inclusiv în combinație cu programele relevante ale Uniunii, după caz.

Până la 29 mai 2025, Comisia adoptă un act delegat, în conformitate cu articolul 32, de completare a prezentei directive, prin stabilirea unui cadru cuprinzător al portofoliului pentru utilizarea voluntară de către instituțiile financiare, care să sprijine creditorii să direcționeze și să majoreze volumul împrumuturilor acordate, în conformitate cu ambiția Uniunii în materie de decarbonizare și cu obiectivele energetice relevante, pentru a încuraja în mod eficace instituțiile financiare să majoreze volumele prevăzute pentru renovările destinate sporirii performanței energetice. Acțiunile prevăzute în cadrul cuprinzător al portofoliului acoperă majorarea volumului împrumuturilor pentru renovările energetice și includ garanții sugerate pentru protejarea gospodăriilor vulnerabile prin soluții de finanțare mixtă. Cadrul descrie bunele practici pentru a încuraja creditorii să identifice clădirile cu cele mai slabe performanțe din portofoliile lor și să întreprindă acțiuni cu privire la acestea.

Statele membre facilitează agregarea proiectelor pentru a permite accesul investitorilor, precum și soluții structurate pentru potențialii clienți.

Statele membre instituie măsuri și finanțare pentru promovarea educației și formării cu scopul de a se asigura că există o forță de muncă suficientă cu un nivel adecvat de competențe care să corespundă nevoilor din sectorul construcțiilor, vizând IMM-urile, inclusiv microîntreprinderile, după caz. Ghișeele unice înființate în temeiul articolului 18 pot facilita accesul la măsurile și finanțarea respectivă.

Comisia asistă, după caz și la cerere, statele membre în elaborarea unor programe naționale sau regionale de sprijin financiar în scopul creșterii performanței energetice a clădirilor, în special a celor existente, inclusiv prin încurajarea schimbului de bune practici între autoritățile sau organismele naționale sau regionale responsabile. Statele membre se asigură că aceste programe sunt elaborate astfel încât să fie accesibile organizațiilor cu capacități administrative, financiare și organizaționale mai reduse.

Ținând seama în mod corespunzător de gospodăriile vulnerabile, statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de performanță energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul renovării clădirilor de economiile și ameliorările în materie de energie urmărite sau realizate, astfel cum sunt stabilite pe baza unuia sau a mai multor criterii dintre cele menționate mai jos:

performanța energetică a echipamentelor sau materialelor utilizate pentru renovare și reducerea aferentă a emisiilor de gaze cu efect de seră; caz în care echipamentele sau materialele utilizate pentru renovare se instalează de către un instalator având nivelul adecvat de certificare sau de calificare și respectă cel puțin cerințele minime de performanță energetică pentru elementele clădirii sau valori de referință mai ridicate pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor;

valorile-standard pentru calcularea economiilor de energie și a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră ale clădirilor;

îmbunătățirile obținute în urma renovării respective, prin compararea certificatelor de performanță energetică emise înainte și după renovare;

rezultatele unui audit energetic;

rezultatele unei alte metode relevante, transparente și proporționale care indică îmbunătățirea performanței energetice, de exemplu prin compararea consumului de energie înainte și după renovare cu sistemele de contorizare, cu condiția ca aceasta să respecte cerințele prevăzute în anexa I.

Cel târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre nu oferă stimulente financiare pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții, înainte de 2025, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, cu articolul 7 alineatul (1) litera (h) punctul (i) a treia liniuță din Regulamentul (UE) 2021/1058 și cu articolul 73 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului.

Statele membre stimulează renovările în profunzime și renovările în profunzime etapizate cu un sprijin financiar, fiscal, administrativ și tehnic mai mare. În cazul în care transformarea unei clădiri într-o clădire cu emisii zero nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau economic, o renovare care are ca rezultat o reducere cu cel puțin 60 % a consumului de energie primară este considerată a fi renovare în profunzime în sensul prezentului alineat. Statele membre stimulează programe de amploare care vizează un număr mare de clădiri, în special clădirile cu cele mai slabe performanțe, cum ar fi prin programe integrate de renovare la nivel de cartier, și care duc la o reducere globală cu cel puțin 30 % a consumului de energie primară, cu un sprijin financiar, fiscal, administrativ și tehnic mai mare, în funcție de nivelul de performanță atins.

Fără a aduce atingere politicilor lor economice și sociale naționale și sistemelor lor de drept al proprietății, statele membre abordează chestiunea evacuării gospodăriilor vulnerabile cauzate de majorări disproporționate ale chiriilor în urma renovării energetice a clădirilor lor rezidențiale sau a unităților lor locative.

Stimulente financiare vizează cu titlu prioritar gospodăriile vulnerabile, persoanele afectate de sărăcia energetică sau care trăiesc în locuințe sociale, în conformitate cu articolul 24 din Directiva (UE) 2023/1791.

Atunci când oferă stimulente financiare proprietarilor de clădiri sau de unități de clădire pentru renovarea clădirilor sau a unităților de clădire închiriate, statele membre vizează stimulente financiare care să aducă beneficii atât proprietarilor, cât și chiriașilor. Statele membre introduc garanții eficace pentru a proteja în special gospodăriile vulnerabile, inclusiv prin furnizarea de sprijin pentru chirii sau prin impunerea unor plafoane în ceea ce privește majorările chiriilor, și pot stimula schemele financiare care abordează problema costurilor inițiale ale renovărilor, cum ar fi schemele de finanțare pe bază de facturi, schemele bazate pe principiul plătești pe măsură ce economisești sau contractele de performanță energetică, astfel cum se menționează la articolul 2 punctul 33 și la articolul 29 din Directiva (UE) 2023/1791.

Statele membre, în cooperare cu autoritățile competente și, după caz, cu părțile interesate din sectorul privat, asigură instituirea și funcționarea unor facilități de asistență tehnică, inclusiv prin intermediul unor ghișee unice incluzive pentru performanța energetică a clădirilor, care să vizeze toți actorii implicați în renovările clădirilor, printre aceștia fiind proprietarii de locuințe și actorii administrativi, financiari și economici, precum IMM-urile, inclusiv microîntreprinderile.

la 80000 de locuitori;

pentru fiecare regiune;

în zonele în care vechimea medie a parcului imobiliar se situează peste media națională;

în zonele în care statele membre urmăresc să pună în aplicare programe integrate de renovare la nivel de cartier; sau

într-un loc situat la o distanță care poate fi parcursă, în medie, în mai puțin de 90 de minute cu un mijloc de transport care este disponibil la nivel local.

Facilitățile de asistență tehnică stabilite în temeiul alineatului (1):

furnizează consiliere sub formă de informații simplificate cu privire la posibilitățile și soluțiile tehnice și financiare pentru gospodării, IMM-uri, inclusiv microîntreprinderi și organisme publice;

oferă sprijin global tuturor gospodăriilor, cu un accent deosebit pe gospodăriile afectate de sărăcie energetică și pe clădirile cu cele mai slabe performanțe energetice, precum și întreprinderilor acreditate și instalatorilor care furnizează servicii de reabilitare, adaptându-se la diferite tipologii de locuințe și la zona geografică, și oferă sprijin care acoperă diferitele etape ale proiectului de reabilitare.

Ghișeele unice înființate în temeiul alineatului (1):

oferă consiliere independentă cu privire la performanța energetică a clădirilor și pot însoți programele integrate de renovare la nivel de cartier;

oferă servicii specifice destinate persoanelor afectate de sărăcie energetică, gospodăriilor vulnerabile și persoanelor din gospodării cu venituri mici.

Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor.

Până la 29 mai 2026, certificatul de performanță energetică respectă modelul din anexa V. Acesta indică clasa de performanță energetică a clădirii, pe o scară închisă, utilizând numai litere de la A la G. Litera A corespunde clădirilor cu emisii zero, iar litera G corespunde clădirilor cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național la momentul introducerii scării respective. Statele membre care, la 29 mai 2026, desemnează deja clădirile cu emisii zero ca fiind A0 pot continua să utilizeze desemnarea respectivă în locul clasei A. Statele membre se asigură că restul claselor (de la B la F sau, atunci când se utilizează A0, de la A la F) au o distribuție adecvată a indicatorilor de performanță energetică între clasele de performanță energetică.

Statele membre asigură o identitate vizuală comună pentru certificatele de performanță energetică pe teritoriul lor.

Statele membre asigură calitatea, fiabilitatea și accesibilitatea certificatelor de performanță energetică.

Certificatul de performanță energetică cuprinde recomandări pentru îmbunătățirea de o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor a performanței energetice, reducerea emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea calității mediului interior ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire, cu excepția cazului în care clădirea sau unitatea de clădire se încadrează deja cel puțin în clasa de performanță energetică A.

măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii; și

măsurile pentru elementele distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic ori a sistemelor tehnice ale clădirii.

În cazul în care statele membre prevăd să fie întocmit și eliberat pașaportul de renovare împreună cu certificatul de performanță energetică în temeiul articolului 12 alineatul (3), pașaportul de renovare înlocuiește recomandările în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol.

Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă și furnizează o estimare a economiilor de energie și a reducerii emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră. Ele pot furniza o estimare în ceea ce privește durata perioadelor de recuperare a investiției sau raportul costuri-beneficii pe parcursul ciclului economic de viață al acesteia și informații despre stimulentele financiare disponibile, despre asistența administrativă și tehnică disponibilă, precum și despre beneficiile financiare asociate în general atingerii valorilor de referință.

Recomandările includ o evaluare a măsurii în care sistemele de încălzire, sistemele de ventilare, sistemele de climatizare și sistemele de apă caldă menajeră pot fi adaptate pentru a funcționa la temperaturi mai eficiente, cum ar fi emițătoare de temperatură joasă pentru sistemele de încălzire pe bază de apă, inclusiv proiectarea necesară a puterii termice și cerințele privind temperatura/debitul.

Recomandările includ o evaluare a duratei de viață rămase a sistemelor de încălzire sau a sistemelor de climatizare. Dacă este cazul, recomandările indică posibile alternative la înlocuirea sistemului de încălzire sau a sistemului de climatizare, în conformitate cu obiectivele climatice pentru 2030 și 2050, ținând seama de circumstanțele locale și de cele legate de sistem.

Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul clădirii sau al unității locative informații mai detaliate inclusiv în ceea ce privește rentabilitatea recomandărilor formulate în certificatul de performanță energetică. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și estimarea preliminară a costurilor. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări, datele de contact ale ghișeelor unice relevante și, după caz, opțiunile de sprijin financiar. Alte informații cu privire la subiecte conexe, precum auditurile în domeniul energiei sau stimulentele financiare sau de altă natură și posibilitățile de finanțare, sau consiliere privind modul de creștere a rezistenței la schimbările climatice a clădirilor, pot fi de asemenea furnizate proprietarului sau locatarului clădirii sau al unității locative.

Pentru unitățile de clădire, certificarea poate să se bazeze:

pe o certificare comună a întregii clădiri; sau

pe evaluarea unei alte unități de clădire reprezentative cu aceleași caracteristici relevante din punctul de vedere al energiei din aceeași clădire.

Pentru clădirile unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică.

Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult 10 ani. Statele membre se asigură că, pentru certificatele de performanță energetică sub nivelul C, proprietarii clădirii sunt invitați la un ghișeu unic pentru a primi consiliere în materie de renovare la momentul care survine mai întâi dintre următoarele:

imediat după expirarea certificatului de performanță energetică al clădirii; sau

după cinci ani de la eliberarea certificatului de performanță energetică.

Statele membre pun la dispoziție proceduri simplificate pentru actualizarea unui certificat de performanță energetică în cazul în care sunt modernizate doar elemente individuale, prin măsuri unice sau de sine stătătoare.

Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică digital pentru:

clădirile sau unitățile de clădire, la construcție, după renovări majore, când sunt vândute, când sunt închiriate unui nou locatar sau atunci când contractul de închiriere este reînnoit;

clădirile existente deținute sau ocupate de organisme publice.

Statele membre impun ca, la construcția, vânzarea sau închirierea unei clădiri sau a unor unități de clădire sau după renovarea majoră a unei clădiri sau a unor unități de clădire sau în cazul reînnoirii contractelor de închiriere a unei clădiri sau a unor unități de clădire, certificatul de performanță energetică să fie arătat potențialului locatar sau cumpărător și să fie înmânat acestuia.

În cazul în care o clădire este vândută sau închiriată înainte de a fi construită sau înainte de a fi suspusă unei renovări majore, statele membre pot solicita vânzătorului să furnizeze o evaluare a viitoarelor performanțe energetice ale acesteia, prin derogare de la alineatele (1) și (2); în acest caz, certificatul de performanță energetică este eliberat cel târziu odată ce clădirea este construită sau renovată și reflectă starea construită.

Statele membre impun ca clădirile sau unitățile de clădire care sunt oferite spre vânzare sau spre închiriere să dețină un certificat de performanță energetică și ca indicatorul performanței energetice și clasa certificatului de performanță energetică al clădirii sau al unității de clădire, după caz, să figureze în anunțurile online și offline, inclusiv pe portalurile de căutare aferente site-urilor web imobiliare.

Dispozițiile prezentului articol se pun în aplicare în conformitate cu normele naționale aplicabile privind proprietatea în comun și coproprietatea.

Statele membre pot exclude categoriile de clădiri menționate la articolul 5 alineatul (3) literele (b), (c) și (e) de la aplicarea alineatelor (1), (2), (4) și (5) din prezentul articol. Statele membre care au ales să excludă de la obligațiile prevăzute la prezentul articol, până la 28 mai 2024, clădirile rezidențiale care sunt utilizate sau destinate a fi utilizate fie mai puțin de patru luni pe an, fie pentru o perioadă anuală limitată și cu un consum preconizat de energie mai mic de 25 % din consumul care ar rezulta din utilizarea pe parcursul întregului an, pot exclude în continuare clădirile respective.

Posibilele efecte ale certificatelor de performanță energetică asupra procedurilor juridice, dacă există, se stabilesc în conformitate cu normele naționale.

Statele membre se asigură că toate certificatele de performanță energetică emise sunt încărcate în baza de date privind performanța energetică a clădirilor menționată la articolul 22. Printre documentele încărcate se numără certificatul complet de performanță energetică, inclusiv toate datele necesare pentru calcularea performanței energetice a clădirii.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, în cazul unei clădiri pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) și care este ocupată de organisme publice și vizitată frecvent de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public.

Statele membre impun ca, într-o clădire nerezidențială pentru care a fost eliberat un certificat de performanță energetică în conformitate cu articolul 20 alineatul (1), certificatul de performanță energetică să fie afișat într-un loc vizibil și ușor de observat.

Dispozițiile de la alineatele (1) și (2) nu includ obligația de a expune recomandările incluse în certificatul de performanță energetică.

Fiecare stat membru creează o bază de date națională pentru performanța energetică a clădirilor, care permite colectarea de date cu privire la performanța energetică a clădirilor individuale și la performanța energetică globală a parcului imobiliar național. Astfel de baze de date pot consta într-un set de baze de date interconectate.

Datele agregate și anonimizate privind parcul imobiliar se dau publicității, în conformitate cu normele Uniunii și cu normele naționale de protecție a datelor. Datele stocate sunt prelucrabile automat și sunt accesibile prin intermediul unei interfețe digitale adecvate. Statele membre asigură accesul ușor și gratuit la certificatul complet de performanță energetică pentru proprietarii, locatarii și administratorii clădirilor și pentru instituțiile financiare în ceea ce privește clădirile din portofoliul lor de investiții și de credite, precum și, cu acordul proprietarului, pentru experții independenți. Pentru clădirile oferite spre închiriere sau vânzare, statele membre asigură accesul potențialilor locatari sau cumpărători care au fost autorizați de proprietarul clădirii la certificatul complet de performanță energetică.

Statele membre se asigură că autoritățile locale au acces la datele relevante privind performanța energetică a clădirilor de pe teritoriul lor, acces necesar pentru a facilita elaborarea de planuri privind încălzirea și răcirea, și includ sistemele operaționale de informații geografice și bazele de date conexe, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679. Statele membre sprijină autoritățile locale în vederea obținerii resurselor necesare pentru gestionarea datelor și a informațiilor.

Statele membre pun la dispoziția publicului informații privind ponderea clădirilor în parcul imobiliar național care fac obiectul certificatelor de performanță energetică și date agregate sau anonimizate privind performanța energetică a clădirilor vizate, inclusiv consumul de energie al acestora și, acolo unde este disponibil, potențialul lor de încălzire globală pe durata ciclului de viață. Informațiile publice sunt actualizate cel puțin de două ori pe an. Statele membre pun informațiile anonimizate sau agregate la dispoziția publicului și a instituțiilor de cercetare, cum ar fi institutele naționale de statistică, la cerere.

Cel puțin o dată pe an, statele membre asigură transferul informațiilor din baza de date națională către Observatorul parcului imobiliar al UE. Statele membre pot transfera informațiile cu o frecvență mai mare.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a unor modele comune pentru transferul informațiilor către Observatorul parcului imobiliar al UE. Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 30 iunie 2025.

În scopul asigurării coerenței și consecvenței informațiilor, statele membre se asigură că baza de date națională privind performanța energetică a clădirilor este interoperabilă și integrată cu alte baze de date administrative care conțin informații privind clădirile, cum ar fi cadastrul sau cartea funciară națională a clădirilor și registrele digitale ale clădirilor.

Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea de inspecții periodice ale părților accesibile ale sistemelor de încălzire, ale sistemelor de ventilare și ale sistemelor de climatizare, inclusiv ale unei combinații a acestora, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW. Puterea nominală a sistemului se bazează pe suma puterii nominale a generatoarelor de căldură și de răcire.

Statele membre pot stabili sisteme de inspecție separate pentru inspecțiile sistemelor rezidențiale și nerezidențiale.

Statele membre pot stabili frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului, ținând seama totodată de costurile de inspecție a sistemului și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției. Sistemele sunt inspectate cel puțin o dată la cinci ani. Sistemele de încălzire echipate cu generatoare cu o putere nominală utilă de peste 290 kW sunt inspectate cel puțin o dată la fiecare trei ani.

Inspecția include evaluarea generatorului sau generatoarelor, a pompelor de circulație și, după caz, a componentelor sistemelor de ventilare, a sistemelor de distribuție a aerului și a apei, a sistemelor de echilibrare hidraulică și a sistemului de control. Statele membre pot decide să includă în programele de inspecție orice sisteme suplimentare ale clădirilor identificate în anexa I.

Nu li se aplică cerințele prevăzute la alineatul (1), cu condiția ca impactul global al unei astfel de abordări să fie echivalent cu cel care rezultă din alineatul (1), sistemelor tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui criteriu convenit de performanță energetică sau al unui acord de natură contractuală în care se specifică un nivel convenit de îmbunătățire a eficienței energetice, cum ar fi contractele de performanță energetică, sau cele care sunt operate de un operator de utilități sau de rețea și, prin urmare, fac obiectul unor măsuri de monitorizare a performanței privind sistemul.

În cazul în care impactul global este echivalent cu cel care rezultă din alineatul (1), statele membre pot decide să ia măsuri alternative precum sprijinul financiar sau furnizarea către utilizatori de consiliere în ceea ce privește înlocuirea generatoarelor, alte modificări ale sistemului și soluții alternative pentru evaluarea performanței, eficienței și a dimensiunii adecvate ale respectivelor sisteme.

Clădirile care sunt conforme cu articolul 13 alineatul (10) sau (11) sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.

Statele membre instituie sisteme de inspecție sau măsuri alternative, precum instrumente digitale și liste de verificare, pentru a certifica faptul că lucrările de construcție și de renovare efectuate îndeplinesc performanța energetică proiectată și respectă cerințele minime de performanță energetică prevăzute în codurile clădirilor sau în norme echivalente.

Statele membre includ o analiză succintă a programelor de inspecție și a rezultatelor acestora, sub forma unei anexe la planul național de renovare a clădirii menționat la articolul 3. Statele membre care au ales măsurile alternative indicate la alineatul (6) din prezentul articol includ o analiză succintă și rezultatele măsurilor alternative.

După fiecare inspecție a unui sistem de încălzire, a unui sistem de ventilare sau de a unui sistem de climatizare se elaborează un raport de inspecție. Fiecare raport de inspecție cuprinde rezultatul inspecției desfășurate în conformitate cu articolul 23 și include recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice a sistemului inspectat.

Raportul de inspecție este înmânat proprietarului sau locatarului clădirii sau al unității de clădire.

Raportul de inspecție se încarcă în baza de date națională privind performanța energetică a clădirilor în temeiul articolului 22.

Statele membre se asigură că certificarea performanței energetice a clădirilor, stabilirea pașapoartelor de renovare, evaluarea gradului de pregătire pentru soluții inteligente și inspectarea sistemelor de încălzire, a sistemelor de ventilare și a sistemelor de climatizare sunt realizate în mod independent de către experți calificați sau certificați, care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private.

Statele membre pun la dispoziția publicului informații cu privire la formare și la certificări. Statele membre garantează punerea la dispoziția publicului fie a unor liste actualizate periodic cu experții calificați sau certificați, fie a unor liste actualizate periodic ale societăților certificate care oferă serviciile unor astfel de experți.

Statele membre asigură nivelul adecvat de competență pentru profesioniștii din domeniul construcțiilor care efectuează lucrări integrate de renovare în conformitate cu articolul 3 din prezenta directivă și anexa II la aceasta, precum și cu articolul 28 din Directiva (UE) 2023/1791.

Atunci când este oportun și fezabil, statele membre se asigură că sunt disponibile sisteme de certificare sau sisteme echivalente de calificare pentru furnizorii de lucrări de renovare integrate, în cazul în care acest lucru nu este reglementat de articolul 18 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001 sau de articolul 28 din Directiva (UE) 2023/1791.

Statele membre asigură instituirea sistemelor de control independent pentru certificatele de performanță energetică în conformitate cu anexa VI, precum și a sistemelor de control independent pentru pașapoartele de renovare, pentru indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire, a sistemelor de ventilare și a sistemelor de climatizare. Statele membre pot institui sisteme separate pentru controlul certificatelor de performanță energetică, al pașapoartelor de renovare, al indicatorilor gradului de pregătire pentru soluții inteligente și pentru controlul rapoartelor privind inspecția sistemelor de încălzire, a sistemelor de ventilare și a sistemelor de climatizare.

Statele membre pot delega responsabilitatea de implementare a sistemelor de control independent.

Statele membre impun ca certificatele de performanță energetică, pașapoartele de renovare, indicatorii gradului de pregătire pentru soluții inteligente și rapoartele de inspecție prevăzute la alineatul (1) să fie puse la dispoziția autorităților sau organismelor competente, la cerere.

Comisia, asistată de experții comitetului menționat la articolul 33, reexaminează prezenta directivă până la 31 decembrie 2028, din perspectiva experienței acumulate și a progreselor înregistrate pe parcursul aplicării sale, și, dacă este necesar, prezintă propuneri.

În cadrul respectivei reexaminări, Comisia evaluează dacă aplicarea prezentei directive în combinație cu alte instrumente legislative care abordează performanța energetică și emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri, în special prin stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon, conduce la progrese suficiente în direcția realizării unui parc imobiliar complet decarbonizat și cu emisii zero până în 2050 sau dacă trebuie introduse măsuri suplimentare obligatorii la nivelul Uniunii, în special standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru întregul parc imobiliar, inclusiv pentru a se asigura faptul că valorile pentru 2030 și 2035 prevăzute la articolul 9 alineatul (2) pot fi atinse. Comisia evaluează, de asemenea, foile de parcurs naționale și, în special, valorile limită planificate pentru potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în temeiul articolului 7 alineatul (4) și ia în considerare dacă e necesară luarea de măsuri suplimentare de promovare a unui mediu construit durabil. Comisia analizează de asemenea modul în care statele membre ar putea aplica abordările bazate pe cartiere sau pe vecinătate integrate în politica Uniunii privind clădirile și eficiența energetică, asigurându-se în același timp că fiecare clădire îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, de exemplu prin intermediul programelor de renovare integrate și al programelor de renovare generală care se aplică mai multor clădiri într-un context spațial în loc să se aplice unei singure clădiri. Comisia evaluează, de asemenea, dacă indicatorii alternativi, cum ar fi consumul de energie finală și nevoile de energie, ar fi mai adecvați în sensul anexei I.

Statele membre pregătesc și desfășoară campanii de informare și de sensibilizare. Ele iau măsurile necesare pentru a informa proprietarii și locatarii clădirilor sau ai unităților de clădire și toți actorii relevanți de pe piață, cum ar fi autoritățile locale și regionale și comunitățile de energie, în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice. În special, statele membre iau măsurile necesare pentru a furniza informații personalizate gospodăriilor vulnerabile. Aceste informații sunt, de asemenea, puse la dispoziția autorităților locale și a organizațiilor societății civile.

În special, statele membre furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații cu privind certificatele de performanță energetică, inclusiv în ce privește scopul și obiectivele acestora, măsurile care sunt eficace din punctul de vedere al costurilor și, după caz, instrumentele financiare, în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirii, precum și privind înlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile. Statele membre furnizează informații prin intermediul unor instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi consilierea în materie de renovare și ghișeele unice înființate în temeiul articolului 18, acordând o atenție deosebită gospodăriilor vulnerabile.

Statele membre garantează că persoanele responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive, inclusiv grupurile subreprezentate, beneficiază de orientare și formare. O astfel de orientare și formare răspunde în special importanței îmbunătățirii performanței energetice și permite luarea în considerare a combinației optime dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea energiei din surse regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale. O astfel de orientare și formare poate aborda, de asemenea, îmbunătățirile structurale, adaptarea la schimbările climatice, protecția împotriva incendiilor, riscurile legate de activitatea seismică intensă, eliminarea substanțelor periculoase, inclusiv azbestul, emisiile de poluanți atmosferici (inclusiv particulele fine în suspensie), calitatea mediului interior și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități. Statele membre depun eforturi pentru a institui măsuri de sprijinire a formării autorităților locale și regionale, a comunităților de energie din surse regenerabile și a altor actori relevanți, cum ar fi inițiativele de renovare conduse de cetățeni, pentru a promova obiectivele prezentei directive.

Comisia își îmbunătățește în permanență serviciile de informații, în special site-ul creat ca portal european în domeniul eficienței energetice a clădirilor, destinat cetățenilor, profesioniștilor și autorităților, pentru a asista statele membre în eforturile depuse în vederea informării și a sensibilizării. Informațiile prezentate pe acest site pot include trimiteri la dreptul relevant al Uniunii și la normele naționale, regionale și locale relevante, trimiteri la site-urile Europa care prezintă Planurile naționale de acțiune pentru eficiența energetică, trimiteri la instrumentele financiare disponibile, precum și exemple de bune practici la nivel național, regional și local, inclusiv privind ghișeele unice înființate în temeiul articolului 18 din prezenta directivă. În contextul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului pentru o tranziție justă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului, al Fondului social pentru climă și al Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia își va continua și își va intensifica în continuare serviciile de informații în scopul de a facilita utilizarea fondurilor disponibile prin furnizarea de asistență și de informații, inclusiv, în cooperare cu Banca Europeană de Investiții, prin intermediul instrumentului de Asistență europeană pentru energie locală, părților interesate, inclusiv autorităților naționale, regionale și locale, cu privire la posibilitățile de finanțare, ținând seama de cele mai recente modificări ale cadrului normativ.

Pentru a facilita punerea în aplicare efectivă a prezentei directive, statele membre consultă părțile interesate implicate, inclusiv autoritățile locale și regionale, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, după caz. Această consultare este deosebit de importantă pentru aplicarea articolului 29.

Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 32, de modificare a prezentei directive în ceea ce privește adaptarea punctelor 4 și 5 din anexa I la progresul tehnic.

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 6, 7, 15, 17 și 31 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de timp de la 28 mai 2024.

Delegarea de competențe menționată la articolele 6, 7, 15, 17 și 31 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6, 7, 15, 17 sau 31 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre notifică, fără întârziere, normele și măsurile respective Comisiei și îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificare ulterioară a acestora.

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 1, 2 și 3, 5-29 și 32 și anexelor I, II și III și V-X până la 29 mai 2026. Statele membre comunică imediat textul măsurilor respective și un tabel de corespondență Comisiei.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Directiva 2010/31/UE, astfel cum a fost modificată prin actele enumerate în anexa IX partea A, se abrogă cu efect de la 30 mai 2026, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare a directivelor menționate în anexa IX partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa X.

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 30, 31, 33 și 34 se aplică de la 30 mai 2026.

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

ANEXA ICadru general comun pentru calculul performanței energetice a clădirilor(menționat la articolul 4)

ANEXA I

Cadru general comun pentru calculul performanței energetice a clădirilor

(menționat la articolul 4)

Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza consumului calculat sau măsurat de energie și reflectă consumul tipic de energie pentru încălzirea spațiului, pentru răcirea spațiului, pentru apă caldă menajeră, pentru ventilare, pentru iluminatul încorporat, precum și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor. Statele membre se asigură că consumul tipic de energie este reprezentativ pentru condițiile reale de funcționare pentru fiecare tipologie relevantă și reflectă comportamentul tipic al utilizatorului. Atunci când este posibil, consumul tipic de energie și comportamentul tipic al utilizatorilor se bazează pe statisticile naționale disponibile, pe codurile din domeniul construcțiilor și pe datele contorizate.

În cazul în care energia contorizată reprezintă baza de calcul a performanței energetice a clădirilor, metodologia de calcul trebuie să poată identifica influența comportamentului ocupanților și a climatului local, care nu se reflectă în rezultatul calculului. Energia contorizată care urmează să fie utilizată în scopul calculării performanței energetice a clădirilor necesită citiri cel puțin la intervale lunare și trebuie să se stabilească o distincție între vectorii energetici.

Statele membre pot utiliza consumul de energie contorizat în condiții tipice de funcționare pentru a verifica corectitudinea consumului de energie calculat și pentru a permite compararea performanței calculate cu cea reală. Consumul de energie contorizat în scopul verificării și comparării se poate baza pe citiri lunare.

Performanța energetică a unei clădiri este exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară per unitate de suprafață de referință pe an, în kWh/(m2.an) atât în scopul certificării performanței energetice, cât și al conformității cu cerințele minime de performanță energetică. Metodologia aplicată pentru determinarea performanței energetice a clădirii este transparentă și deschisă pentru inovare.

Statele membre își descriu metodologia națională de calcul pe baza anexei A din standardele europene importante privind performanța energetică a clădirilor, și anume (EN) ISO 52000-1, (EN) ISO 52003-1, (EN) ISO 52010-1, (EN) ISO 52016-1, (EN) ISO 52018-1, (EN) 52120-1, EN 16798-1 și EN 17423 sau a documentelor care le înlocuiesc. Această dispoziție nu constituie o codificare legislativă a acestor standarde.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, în cazul în care clădirile sunt aprovizionate cu sisteme de încălzire sau răcire centralizată, beneficiile unei astfel de aprovizionări sunt recunoscute și contabilizate în metodologia de calcul, în special ponderea energiei din surse regenerabile, prin factori de energie primară certificați sau recunoscuți individual.

Nevoile de energie și consumul de energie pentru încălzirea spațiilor, pentru răcirea spațiilor, pentru apa caldă menajeră, pentru ventilare, pentru iluminatul încorporat, precum și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor se calculează utilizând intervale de calcul lunare, orare sau suborare pentru a ține seama de condiții variabile care afectează în mod semnificativ funcționarea și performanța sistemului și condițiile interioare, precum și pentru a optimiza nivelurile de sănătate, de calitate a aerului interior, inclusiv nivelurile de confort, definite de statele membre la nivel național sau regional.

În cazul în care reglementările specifice produselor pentru produsele cu impact energetic adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE includ cerințe specifice privind informațiile despre produs în scopul calculării performanței energetice și a potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață în temeiul prezentei directive, metodele naționale de calcul nu necesită informații suplimentare.

Calculul energiei primare se întemeiază pe factorii de energie primară actualizați periodic și prospectivi (făcându-se distincție între energia neregenerabilă, regenerabilă și totală) sau pe factorii de ponderare pentru fiecare vector energetic, care trebuie să fie recunoscuți de autoritățile naționale și ținând cont de mixul energetic preconizat pe baza planului național privind energia și clima. Respectivii factori de energie primară sau factori de ponderare se pot baza pe informații naționale, regionale sau locale. Factorii de energie primară sau factorii de ponderare pot fi stabiliți pe baze anuale, sezoniere, lunare, zilnice sau orare sau pe informații mai specifice puse la dispoziție pentru sisteme individuale centralizate.

Factorii de energie primară sau factorii de ponderare se definesc de către statele membre. Alegerile făcute și sursele de date se raportează în conformitate cu standardul EN 17423 sau cu orice document care înlocuiește standardul. Statele membre pot opta pentru un factor mediu de energie primară la nivelul Uniunii pentru energia electrică stabilit în temeiul Directivei (UE) 2023/1791 în locul unui factor de energie primară care să reflecte mixul de energie electrică din fiecare țară.

În scopul exprimării performanței energetice a unei clădiri, statele membre definesc indicatori numerici suplimentari pentru utilizarea de energie primară totală din surse neregenerabile și regenerabile, precum și pentru emisiile operaționale de gaze cu efect de seră produse în kg CO2eq/(m2.an).

Metodologia se stabilește ținându-se seama cel puțin de următoarele elemente:

următoarele caracteristici termice reale ale clădirii, inclusiv compartimentarea interioară a acesteia:

capacitatea termică;

izolația termică;

încălzirea pasivă;

elementele de răcire;

punțile termice;

instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;

capacitatea producerii de energie din surse regenerabile și de stocare a energiei din surse regenerabile instalate la fața locului;

instalațiile de climatizare;

ventilarea naturală și mecanică și, eventual, etanșeitatea la aer și recuperarea căldurii;

instalația de iluminat integrată (în special în sectorul nerezidențial);

proiectarea, poziționarea și orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;

sistemele solare pasive și de protecție solară;

condițiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut prin proiect;

aporturile interne;

sistemele de automatizare și control ale clădirilor și capacitățile acestora de monitorizare, control și optimizare a performanței energetice.

Trebuie să se țină seama de influența pozitivă a următoarelor aspecte:

condițiile locale de expunere la radiația solară, sistemele solare active și alte sisteme electrice și de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile;

electricitatea produsă prin cogenerare;

sistemele de încălzire și de răcire centralizate sau de bloc;

iluminatul natural;

sistemele de stocare electrice;

sistemele de stocare termice.

În scopul calculării performanței energetice a clădirilor, clădirile ar trebui să fie clasificate corespunzător în categoriile următoare:

clădiri unifamiliale de diferite tipuri;

blocuri de apartamente;

birouri;

clădiri de învățământ;

spitale;

hoteluri și restaurante;

construcții sportive;

clădiri pentru servicii de comerț en gros și cu amănuntul;

alte tipuri de clădiri cu consum energetic.

următoarele caracteristici termice reale ale clădirii, inclusiv compartimentarea interioară a acesteia:

capacitatea termică;

izolația termică;

încălzirea pasivă;

elementele de răcire;

punțile termice;

instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;

capacitatea producerii de energie din surse regenerabile și de stocare a energiei din surse regenerabile instalate la fața locului;

instalațiile de climatizare;

ventilarea naturală și mecanică și, eventual, etanșeitatea la aer și recuperarea căldurii;

instalația de iluminat integrată (în special în sectorul nerezidențial);

proiectarea, poziționarea și orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;

sistemele solare pasive și de protecție solară;

condițiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut prin proiect;

aporturile interne;

sistemele de automatizare și control ale clădirilor și capacitățile acestora de monitorizare, control și optimizare a performanței energetice.

capacitatea termică;

izolația termică;

încălzirea pasivă;

elementele de răcire;

punțile termice;

condițiile locale de expunere la radiația solară, sistemele solare active și alte sisteme electrice și de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile;

electricitatea produsă prin cogenerare;

sistemele de încălzire și de răcire centralizate sau de bloc;

iluminatul natural;

sistemele de stocare electrice;

sistemele de stocare termice.

clădiri unifamiliale de diferite tipuri;

blocuri de apartamente;

birouri;

clădiri de învățământ;

spitale;

hoteluri și restaurante;

construcții sportive;

clădiri pentru servicii de comerț en gros și cu amănuntul;

alte tipuri de clădiri cu consum energetic.

ANEXA IIModel pentru planurile naționale de renovare a clădirilor(menționat la articolul 3)

ANEXA II

Model pentru planurile naționale de renovare a clădirilor

(menționat la articolul 3)

ANEXA IIICalcularea GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în temeiul articolului 7 alineatul (2)

ANEXA III

Calcularea GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi în temeiul articolului 7 alineatul (2)

CADRUL GENERAL

Prezenta anexă stabilește un cadru al Uniunii pentru calcularea la nivel național a GWP pe durata ciclului de viață, în vederea publicării rezultatelor în certificatul de performanță energetică al clădirii în temeiul articolului 7 alineatul (2). Pentru verificarea respectării unei valori-limită în temeiul articolului 7 alineatul (5), statele membre pot decide să excludă unele părți ale etapelor ciclului de viață și unele părți ale domeniului de aplicare al componentelor clădirii, de exemplu prin aplicarea coeficienților ponderați asociați cu data emisiilor pe parcursul ciclului de viață al clădirii.

GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi se calculează în conformitate cu cerințele minime stabilite în prezenta anexă și urmând părțile aplicabile ale standardului EN 15978 (EN 15978:2011 Sustenabilitatea lucrărilor de construcții. Evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Metoda de calcul) și ținând seama de orice standard ulterior referitor la sustenabilitatea lucrărilor de construcții și la metoda de calcul pentru evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Aceasta nu constituie o codificare legislativă a acestor standarde.

GWP pe durata ciclului de viață publicat în certificatul de performanță energetică al clădirii trebuie să reflecte starea construită.

PERIOADA DE STUDIU DE REFERINȚĂ

GWP pe durata ciclului de viață se calculează pe o perioadă de studiu de referință de 50 de ani.

Perioada fixă de referință de 50 de ani este considerată adecvată pentru obținerea unor rezultate comparabile. Aceasta ar trebui înțeleasă mai degrabă ca o referință convențională decât ca o durată de viață utilă presupusă a clădirilor.

DATELE PENTRU CALCUL

Atunci când sunt disponibile, se utilizează datele emise în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 sau (UE) 2024/3110 ale Parlamentului European și al Consiliului, denumite în tabelul 1 date disponibile în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții. Dacă sunt compatibile cu datele disponibile în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții, se utilizează și datele emise în conformitate cu regulamentele privind produsele adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, al Regulamentului (UE) 2017/1369 sau al Regulamentului (UE) 2024/1781 ale Parlamentului European și al Consiliului, denumite în tabelul 1 date disponibile în temeiul legislației privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Dacă aceste date nu sunt disponibile, pot fi utilizate și alte tipuri de date menționate în tabelul 1. Statele membre trebuie să asigure cel mai înalt grad posibil de acuratețe și fiabilitate a rezultatelor calculului GWP pe durata ciclului de viață și sunt încurajate să permită utilizarea datelor specifice proiectelor sau a datelor specifice produselor, care au o calitate și o precizie mai mare decât datele generice sau valorile implicite.

Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/305/oj).

Regulamentul (UE) 2024/3110 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de stabilire a unor norme armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 (JO L, 2024/3110, 18.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/3110/oj).

Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei 2009/125/CE (JO L, 2024/1781, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1781/oj).

Statele membre trebuie să stabilească norme clare, cu o abordare coerentă și prudentă, pentru generarea și actualizarea datelor generice și a valorilor implicite. Statele membre trebuie să se asigure că datele necesare, inclusiv datele generice și valorile implicite, sunt puse la dispoziția publicului, permițând calcularea GWP pe durata ciclului de viață pentru clădirile noi până la datele prevăzute la articolul 7 alineatul (2), inclusiv în cazurile în care datele specifice proiectelor sau produselor nu sunt disponibile.

În ceea ce privește alte tipuri de date decât datele disponibile în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții sau al legislației privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică, statele membre sunt încurajate să limiteze fragmentarea pieței prin recunoașterea datelor fiabile și compatibile disponibile emise în orice stat membru, inclusiv a datelor specifice produselor și a datelor specifice proiectelor calculate în conformitate cu EN 15804 sau EN 50693 sau cu un standard compatibil. În orice caz, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura coerența și compatibilitatea datelor atunci când combină datele respective din surse diferite și pentru a se asigura că rezultatele finale pentru GWP pe durata ciclului de viață sunt fiabile.

SUPRAFAȚA UTILĂ

GWP pe durata ciclului de viață se exprimă în unități de kg de echivalent CO2/m2 de suprafață utilă.

Statele membre trebuie să stabilească modul în care definiția suprafeței utile urmează să fie utilizată în practică pentru a calcula GWP pe durata ciclului de viață al clădirilor noi. Suprafața utilă trebuie să corespundă suprafeței părților clădirii care fac obiectul calculului GWP pe durata ciclului de viață și să nu se extindă dincolo de anvelopa clădirii. Statele membre trebuie să descrie la nivel național suprafața utilă adoptată din punctul de vedere al domeniilor componente, astfel cum sunt definite în conformitate cu standardele internaționale de măsurare a proprietății (International Property Measurement Standards – IPMS) sau cu un standard echivalent, care asigură transparența, coerența și comparabilitatea măsurătorilor suprafeței.

https://ipmsc.org/wp-content/uploads/2023/01/ipms-all-buildings-.pdf.

GWP pe durata ciclului de viață se calculează și se publică în certificatul de performanță energetică al clădirii, în conformitate cu articolul 19 și cu anexa V, sau al unității de clădire, după caz. Dacă este relevant, statele membre pot stabili reguli pentru alocarea emisiilor componentelor de clădire utilizate în comun de mai multe clădiri. Aceste reguli trebuie să asigure faptul că respectivul calcul al GWP pe durata ciclului de viață este echitabil, transparent și coerent pentru diferite clădiri și proiecte.

DOMENIUL DE APLICARE AL ETAPELOR CICLULUI DE VIAȚĂ

GWP pe durata ciclului de viață se calculează pentru fiecare etapă necesară a ciclului de viață, astfel cum se prevede în tabelul 2. Statele membre pot decide să excludă din calcul orice etape opționale ale ciclului de viață, astfel cum se prevede în tabelul 2.

Pentru fiecare etapă a ciclului de viață, atunci când informațiile disponibile la nivel de produs oferă scenarii multiple, calculul la nivel de clădire trebuie să fie cât mai reprezentativ pentru proiectul de clădire sau pentru clădire. Atunci când nu sunt disponibile informații fiabile sau când este relevant un calcul simplificat, statele membre pot decide să permită utilizarea unui scenariu implicit pentru calcul, pe baza principiului scenariului cel mai pesimist.

Statele membre pot adopta valori implicite pentru orice etapă a ciclului de viață sau etapă secundară a ciclului de viață, în conformitate cu cerințele referitoare la datele pentru calcul stabilite în secțiunea 3, pentru a completa lacunele în materie de date sau atunci când este necesar să se simplifice calculul.

ALOCAREA EMISIILOR LEGATE DE CONSUMUL DE ENERGIE AL UNEI CLĂDIRI ȘI DE GENERAREA LA FAȚA LOCULUI

Tabelul 3 prezintă cele trei abordări posibile pentru alocarea emisiilor încorporate legate de consumul de energie al unei clădiri și de generarea la fața locului. Pentru a asigura transparența, coerența și acuratețea calculului, statele membre trebuie să aleagă una dintre abordările enumerate în tabelul 3, și anume abordarea A, abordarea B1 sau abordarea B2. În cazul în care se adoptă abordarea B1 sau B2 la nivel național, statele membre trebuie să pună la dispoziția publicului regulile de alocare alese care sunt necesare pentru calcul în conformitate cu calculul energetic și cu standardele relevante.

În scopul calculării GWP pe durata ciclului de viață, alocarea emisiilor operaționale legate de consumul de energie al unei clădiri și de generarea la fața locului în toate etapele ciclului de viață se efectuează în concordanță cu alegerea alocării emisiilor încorporate și în conformitate cu standardul EN 15978.

DOMENIUL DE APLICARE AL ELEMENTELOR CLĂDIRII ȘI AL ECHIPAMENTELOR TEHNICE

Calculul GWP pe durata ciclului de viață trebuie să includă cel puțin elementele de construcție și echipamentele tehnice enumerate la nivelul 2 în categoria exteriorului și în categoria structurii în tabelul 4. Statele membre trebuie să asigure un calcul cuprinzător și precis al GWP pe durata ciclului de viață, descriind în mod clar la nivel național elementele clădirii și echipamentele tehnice ale unei clădiri necesare pentru calcularea GWP pe durata ciclului de viață. În acest scop, statele membre pot să urmeze exemplele prezentate la nivelul 3 și la nivelul 4 în tabelul 4 și pot să prevadă abateri substanțiale în legislația națională.

Elementele clădirii și echipamentele sau sistemele tehnice incluse în certificatul de performanță energetică al clădirii evaluate trebuie să fie luate în considerare la calcul dacă statele membre consideră că proprietatea și întreținerea lor intră parțial sau exclusiv în responsabilitatea proprietarului clădirii, chiar dacă ele sunt externe clădirii evaluate și independente din punct de vedere structural de aceasta. Atunci când elementele clădirii și echipamentele tehnice sunt exterioare clădirii evaluate și independente din punct de vedere structural de aceasta, emisiile asociate ale respectivelor elemente ale clădirii și echipamente tehnice trebuie să fie luate în considerare în analiza carbonului încorporat și a carbonului operațional, dar nu se iau în considerare pentru suprafețe.

Printre exemplele specifice de sisteme tehnice ale clădirilor care ar putea fi luate în considerare în cadrul elementelor de structură se numără: panourile fotovoltaice integrate în clădire, sistemele termice solare montate pe acoperiș, sistemele fotovoltaice sau termice solare instalate pe un teren comun, sistemele locale de încălzire centralizată sau un sistem de pompă de căldură cu sursa sol instalat în subteran. Pot fi luate în calcul numai sistemele tehnice care sunt construite ca parte a noului proiect de construcție. Dreptul de proprietate poate fi exclusiv pentru o clădire sau pentru un grup comun de unități de clădire (de exemplu, blocuri de apartamente). O caracteristică comună a proprietății este responsabilitatea de a plăti pentru orice întreținere, reparare și modernizare a sistemului tehnic. În cazurile de proprietate comună, cantitatea totală de carbon încorporat din întregul sistem tehnic ar trebui împărțită proporțional între unitățile de clădire ale proprietarului.

Statele membre pot lua în considerare adoptarea de date generice sau valori implicite pentru oricare dintre elementele menționate în nivelurile din tabelul 4, în conformitate cu cerințele referitoare la datele pentru calcul stabilite în secțiunea 3, pentru a completa lacunele în materie de date sau atunci când este necesar să se simplifice calculul.

REZULTATELE GWP PE DURATA CICLULUI DE VIAȚĂ

În scopul raportării rezultatelor în certificatul de performanță energetică al clădirii, GWP pe durata ciclului de viață al clădirii se raportează într-un format transparent, indicând rezultatele cel puțin pentru fiecare etapă a ciclului de viață în conformitate cu tabelul 5.

ANEXA IVCadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente

ANEXA IV

Cadrul general comun pentru evaluarea gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente

Comisia stabilește definiția indicatorului gradului de pregătire pentru soluții inteligente și o metodologie prin care să fie calculat acesta, în scopul evaluării capacității unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului și ale rețelei și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

Indicatorul gradului de pregătire a clădirilor pentru soluții inteligente cuprinde elemente referitoare la creșterea economiilor de energie, evaluarea comparativă și flexibilitate, precum și funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din dispozitive inteligente și mai interconectate.

Metodologia ia în considerare caracteristici precum posibila existență a unui geamăn digital al clădirii.

Metodologia ține seama de o serie de elemente, cum ar fi contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirii, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, aparatele de uz casnic integrate, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice, stocarea energiei și funcționalitățile detaliate, precum și interoperabilitatea respectivelor elemente, dar și de avantajele unor condiții care caracterizează climatul interior, ale eficienței energetice, ale unor niveluri de performanță și ale unei flexibilități permise.

Metodologia se bazează pe următoarele funcționalități esențiale referitoare la clădiri și la sistemele tehnice ale clădirilor:

capacitatea de a menține performanța energetică și funcționarea clădirii prin adaptarea consumului de energie, de exemplu prin utilizarea energiei din surse regenerabile;

capacitatea de a-și adapta modul de funcționare ca răspuns la nevoile ocupanților, acordând totodată o atenție deosebită disponibilității caracteristicilor privind ușurința în utilizare, menținerii unor condiții care caracterizează un climat interior sănătos și capacității de a raporta consumul de energie;

flexibilitatea cererii totale de energie din partea unei clădiri, inclusiv capacitatea acesteia de a permite participarea la un răspuns la cerere activ și pasiv, dar și implicit și explicit, precum și prin stocarea de energie și eliberarea de energie înapoi în rețea, de exemplu prin intermediul flexibilității și al capacităților de redirecționare a sarcinii; și

capacitatea de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța generală prin utilizarea tehnologiilor de economisire a energiei.

De asemenea, metodologia poate să țină seama de următoarele elemente:

interoperabilitatea dintre sisteme (contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirilor, aparatele de uz casnic integrate, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, senzorii de calitate a aerului interior și sistemele de ventilare); și

influența pozitivă a rețelelor de comunicare existente, în special existența unei infrastructuri fizice interioare pregătite pentru rețele de mare viteză, cum ar fi eticheta voluntară accesibilitate pentru serviciile în bandă largă, precum și existența unui punct de acces pentru clădirile cu mai multe unități locative, în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (JO L 155, 23.5.2014, p. 1).

Metodologia nu afectează negativ sistemele naționale existente privind certificarea performanței energetice și se bazează pe inițiative conexe la nivel național, ținând totodată seama de principiul referitor la proprietatea ocupanților, de protecția datelor, de confidențialitate și securitate, în concordanță cu legislația relevantă a Uniunii privind protecția datelor și confidențialitatea, precum și de cele mai bune tehnici disponibile pentru securitatea cibernetică.

Metodologia stabilește formatul cel mai adecvat pentru parametrul vizând indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și trebuie să fie simplă, transparentă și ușor de înțeles de către consumatori, proprietari, investitori și participanții la piața privind răspunsul la cerere.

capacitatea de a menține performanța energetică și funcționarea clădirii prin adaptarea consumului de energie, de exemplu prin utilizarea energiei din surse regenerabile;

capacitatea de a-și adapta modul de funcționare ca răspuns la nevoile ocupanților, acordând totodată o atenție deosebită disponibilității caracteristicilor privind ușurința în utilizare, menținerii unor condiții care caracterizează un climat interior sănătos și capacității de a raporta consumul de energie;

flexibilitatea cererii totale de energie din partea unei clădiri, inclusiv capacitatea acesteia de a permite participarea la un răspuns la cerere activ și pasiv, dar și implicit și explicit, precum și prin stocarea de energie și eliberarea de energie înapoi în rețea, de exemplu prin intermediul flexibilității și al capacităților de redirecționare a sarcinii; și

capacitatea de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța generală prin utilizarea tehnologiilor de economisire a energiei.

interoperabilitatea dintre sisteme (contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirilor, aparatele de uz casnic integrate, dispozitivele cu autoreglare pentru reglarea temperaturii aerului interior, senzorii de calitate a aerului interior și sistemele de ventilare); și

influența pozitivă a rețelelor de comunicare existente, în special existența unei infrastructuri fizice interioare pregătite pentru rețele de mare viteză, cum ar fi eticheta voluntară accesibilitate pentru serviciile în bandă largă, precum și existența unui punct de acces pentru clădirile cu mai multe unități locative, în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

ANEXA VModel pentru certificatele de performanță energetică(menționate la articolul 19)

ANEXA V

Model pentru certificatele de performanță energetică

(menționate la articolul 19)

Pe prima pagină, certificatul de performanță energetică afișează cel puțin următoarele elemente:

clasa de performanță energetică;

consumul anual de energie primară calculat în kWh/(m2.an);

consumul anual de energie finală calculat în kWh/(m2.an);

energia din surse regenerabile produsă la fața locului în % din utilizarea de energie;

emisiile operaționale de gaze cu efect de seră [kg CO2/(m2.an)] și valoarea GWP pe durata ciclului de viață, dacă este disponibilă.

Certificatul de performanță energetică afișează de asemenea următoarele elemente:

consumul anual de energie primară și finală calculat în kWh sau MWh;

producția de energie din surse regenerabile în kWh sau MWh; principalul vector energetic și tipul de sursă de energie regenerabilă;

nevoile de energie calculate în kWh/(m2.an);

indicarea cu da/nu a capacității clădirii de a reacționa la semnale externe și de a ajusta consumul de energie;

indicarea cu da/nu a capacității sistemului de distribuție a căldurii din interiorul clădirii de a funcționa la niveluri de temperatură scăzute sau mai eficiente, dacă este cazul;

informațiile de contact ale ghișeului unic relevant pentru consiliere în materie de renovare.

În plus, certificatul de performanță energetică poate include următorii indicatori:

consumul de energie, sarcina maximă, dimensiunea generatorului sau a sistemului, vectorul energetic principal și tipul principal de element pentru fiecare dintre utilizări: încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminat integrat;

clasa de emisii de gaze cu efect de seră (dacă este cazul);

informații privind eliminările de carbon asociate stocării temporare a carbonului în sau pe clădiri;

indicarea cu da/nu a disponibilității unui pașaport de renovare pentru clădire;

valoarea U medie a elementelor opace ale anvelopei clădirii;

valoarea medie U a elementelor transparente ale anvelopei clădirii;

tipul celui mai frecvent element transparent (de exemplu, fereastră cu vitraj dublu);

rezultatele analizei privind riscul de supraîncălzire (dacă sunt disponibile);

prezența unor senzori ficși care monitorizează calitatea mediului interior;

prezența unor sisteme de control fixe sensibile la nivelurile de calitate a mediului interior;

numărul și tipul punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice;

prezența, tipul și dimensiunea sistemelor de stocare a energiei;

durata de viață rămasă preconizată a sistemelor și aparatelor de încălzire sau de climatizare, după caz;

fezabilitatea adaptării sistemului de încălzire pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

fezabilitatea adaptării sistemului de apă caldă menajeră pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

fezabilitatea adaptării sistemului de climatizare pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

consumul de energie contorizat;

prezența unei conexiuni la o rețea de încălzire și răcire centralizată și, dacă sunt disponibile, informații cu privire la o potențială conectare la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată;

factorii locali de energie primară și factorii de emisie de carbon aferenți din rețeaua locală de încălzire și răcire centralizată conectată;

emisiile operaționale de particule fine în suspensie (PM2,5).

Certificatul de performanță energetică poate include următoarele legături cu alte inițiative, dacă acestea se aplică în statul membru în cauză:

indicarea cu da/nu a efectuării evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente pentru clădire;

dacă este disponibilă, valoarea evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente;

indicarea cu da/nu a disponibilității unui registru digital al clădirilor.

Persoanele cu dizabilități au acces egal la informațiile din certificatele de performanță energetică.

clasa de performanță energetică;

consumul anual de energie primară calculat în kWh/(m2.an);

consumul anual de energie finală calculat în kWh/(m2.an);

energia din surse regenerabile produsă la fața locului în % din utilizarea de energie;

emisiile operaționale de gaze cu efect de seră [kg CO2/(m2.an)] și valoarea GWP pe durata ciclului de viață, dacă este disponibilă.

consumul anual de energie primară și finală calculat în kWh sau MWh;

producția de energie din surse regenerabile în kWh sau MWh; principalul vector energetic și tipul de sursă de energie regenerabilă;

nevoile de energie calculate în kWh/(m2.an);

indicarea cu da/nu a capacității clădirii de a reacționa la semnale externe și de a ajusta consumul de energie;

indicarea cu da/nu a capacității sistemului de distribuție a căldurii din interiorul clădirii de a funcționa la niveluri de temperatură scăzute sau mai eficiente, dacă este cazul;

informațiile de contact ale ghișeului unic relevant pentru consiliere în materie de renovare.

consumul de energie, sarcina maximă, dimensiunea generatorului sau a sistemului, vectorul energetic principal și tipul principal de element pentru fiecare dintre utilizări: încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminat integrat;

clasa de emisii de gaze cu efect de seră (dacă este cazul);

informații privind eliminările de carbon asociate stocării temporare a carbonului în sau pe clădiri;

indicarea cu da/nu a disponibilității unui pașaport de renovare pentru clădire;

valoarea U medie a elementelor opace ale anvelopei clădirii;

valoarea medie U a elementelor transparente ale anvelopei clădirii;

tipul celui mai frecvent element transparent (de exemplu, fereastră cu vitraj dublu);

rezultatele analizei privind riscul de supraîncălzire (dacă sunt disponibile);

prezența unor senzori ficși care monitorizează calitatea mediului interior;

prezența unor sisteme de control fixe sensibile la nivelurile de calitate a mediului interior;

numărul și tipul punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice;

prezența, tipul și dimensiunea sistemelor de stocare a energiei;

durata de viață rămasă preconizată a sistemelor și aparatelor de încălzire sau de climatizare, după caz;

fezabilitatea adaptării sistemului de încălzire pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

fezabilitatea adaptării sistemului de apă caldă menajeră pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

fezabilitatea adaptării sistemului de climatizare pentru a funcționa la reglaje de temperatură mai eficiente;

consumul de energie contorizat;

prezența unei conexiuni la o rețea de încălzire și răcire centralizată și, dacă sunt disponibile, informații cu privire la o potențială conectare la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată;

factorii locali de energie primară și factorii de emisie de carbon aferenți din rețeaua locală de încălzire și răcire centralizată conectată;

emisiile operaționale de particule fine în suspensie (PM2,5).

indicarea cu da/nu a efectuării evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente pentru clădire;

dacă este disponibilă, valoarea evaluării gradului de pregătire pentru soluții inteligente;

indicarea cu da/nu a disponibilității unui registru digital al clădirilor.

ANEXA VISisteme de control independent al certificatelor de performanță energetică

ANEXA VI

Sisteme de control independent al certificatelor de performanță energetică

Definiția unui certificat de performanță energetică valabil

Statele membre furnizează o definiție clară a ceea ce se consideră a fi un certificat de performanță energetică valabil.

Definiția unui certificat de performanță energetică valabil asigură:

verificarea validității datelor de intrare (inclusiv verificări la fața locului) ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică și a rezultatelor indicate în certificat;

valabilitatea calculelor;

o abatere maximă pentru performanța energetică a unei clădiri, exprimată de preferință prin indicatorul numeric al consumului de energie primară [kWh/(m2.an)];

un număr minim de elemente care diferă de valorile implicite sau standard.

Statele membre pot include elemente suplimentare în definiția unui certificat de performanță energetică valabil, cum ar fi abaterea maximă pentru anumite valori ale datelor de intrare.

Calitatea sistemului de control independent pentru certificatele de performanță energetică

Statele membre furnizează o definiție clară a obiectivelor de calitate și a nivelului de încredere statistică pe care ar trebui să îl atingă cadrul certificatelor de performanță energetică. Sistemul de control independent asigură cel puțin 90 % din certificatele de performanță energetică valabile emise, cu o fiabilitate statistică de 95 % pentru perioada evaluată, care nu trebuie să depășească un an.

Nivelul de calitate și nivelul de încredere ale sistemului de control independent pentru certificatele de performanță energetică se măsoară utilizând eșantionarea aleatorie și iau în considerare toate elementele prevăzute în definiția unui certificat de performanță energetică valabil. Statele membre solicită verificarea de către o parte terță pentru evaluarea a cel puțin 25 % din eșantionul aleatoriu atunci când sistemele de control independent au fost delegate unor organisme neguvernamentale.

Valabilitatea datelor de intrare se verifică cu ajutorul informațiilor furnizate de expertul independent. Astfel de informații pot include certificate de produs, specificații sau planuri de construcție care includ detalii privind performanța diferitelor elemente incluse în certificatul de performanță energetică.

Valabilitatea datelor de intrare se verifică prin vizite la fața locului, care pot fi efectuate prin mijloace virtuale, după caz, în cel puțin 10 % din certificatele de performanță energetică care fac parte din eșantionarea aleatorie utilizată pentru evaluarea calității globale a sistemului.

Pe lângă eșantionarea aleatorie minimă necesară pentru a determina nivelul general de calitate, statele membre pot utiliza diferite strategii pentru a detecta și a viza mai ales calitatea slabă a certificatelor de performanță energetică, cu scopul de a îmbunătăți calitatea generală a sistemului. O astfel de analiză specifică nu poate fi utilizată ca bază pentru măsurarea calității globale a sistemului.

Statele membre pun în aplicare măsuri preventive și reactive pentru a asigura calitatea cadrului general al certificatelor de performanță energetică. Aceste măsuri pot include cursuri suplimentare de formare pentru experți independenți, eșantionare specifică, obligația de a prezenta din nou certificate de performanță energetică, amenzi proporționale și interdicții temporare sau permanente pentru experți.

Atunci când se adaugă informații într-o bază de date, autoritățile naționale dispun de posibilitatea de a identifica autorul adăugirii, în scopuri de monitorizare și de verificare.

Disponibilitatea certificatelor de performanță energetică

Sistemul de control independent verifică disponibilitatea certificatelor de performanță energetică pentru potențialii cumpărători și chiriași, pentru a se asigura că este posibilă luarea în considerare a performanței energetice a clădirii în decizia lor de a cumpăra sau închiria.

Sistemul de control independent verifică vizibilitatea indicatorului și a clasei de performanță energetică în mijloacele de publicitate.

Tratamentul tipologiilor de clădiri

Sistemul de control independent trebuie să țină seama de diferitele tipologii de clădiri, în special pentru tipologiile de clădiri care sunt cele mai răspândite pe piața imobiliară, cum ar fi locuințele individuale, locuințele colective, birourile sau magazinele de vânzare cu amănuntul.

Publicare

Statele membre publică periodic, în baza de date națională privind certificatele de performanță energetică, cel puțin următoarele informații privind sistemul de calitate:

definiția unui certificat de performanță energetică valabil;

obiectivele de calitate ale sistemului de certificate de performanță energetică;

rezultatele evaluării calității, inclusiv numărul de certificate evaluate și dimensiunea relativă a numărului total de certificate emise în perioada dată (per tipologie);

măsurile de contingență pentru îmbunătățirea calității generale a certificatelor de performanță energetică.

verificarea validității datelor de intrare (inclusiv verificări la fața locului) ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică și a rezultatelor indicate în certificat;

valabilitatea calculelor;

o abatere maximă pentru performanța energetică a unei clădiri, exprimată de preferință prin indicatorul numeric al consumului de energie primară [kWh/(m2.an)];

un număr minim de elemente care diferă de valorile implicite sau standard.

definiția unui certificat de performanță energetică valabil;

obiectivele de calitate ale sistemului de certificate de performanță energetică;

rezultatele evaluării calității, inclusiv numărul de certificate evaluate și dimensiunea relativă a numărului total de certificate emise în perioada dată (per tipologie);

măsurile de contingență pentru îmbunătățirea calității generale a certificatelor de performanță energetică.

ANEXA VII

ANEXA VII

Cadru metodologic comparativ pentru identificarea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor de performanță energetică pentru clădiri și pentru elementele clădirilor

Cadrul metodologic comparativ permite statelor membre să determine performanțele energetice și în materie de emisii ale clădirilor și ale elementelor clădirilor și aspectele economice ale măsurilor legate de performanța energetică și în materie de emisii și să stabilească legături între acestea, în vederea identificării nivelului optim din punctul de vedere al costurilor pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor pentru 2030 și de realizare a neutralității climatice, precum și a unui parc imobiliar cu emisii zero până cel târziu în 2050.

Cadrul metodologic comparativ este însoțit de orientări care detaliază modalitățile de aplicare a acestui cadru pentru calculul nivelurilor de performanță optime din punctul de vedere al costurilor.

Cadrul metodologic comparativ permite luarea în considerare a modelelor de utilizare, a condițiilor climatice exterioare și a modificărilor lor viitoare în conformitate cu cele mai bune previziuni climatice disponibile, inclusiv a valurilor de căldură și de frig, a costurilor de investiție, a categoriei clădirii, a costurilor de întreținere și a costurilor de exploatare (inclusiv costurile și economiile de energie), a veniturilor din energia produsă, după caz, a externalităților în materie de mediu și sănătate ale utilizării de energie, a costurilor de gestionare a deșeurilor, după caz, și a evoluțiilor tehnologice. Cadrul ar trebui să se bazeze pe standardele europene relevante corespunzătoare prezentei directive.

De asemenea, Comisia furnizează:

orientări care însoțesc cadrul metodologic comparativ; aceste orientări vor permite statelor membre să ia măsurile prezentate în continuare;

informații în ceea ce privește evoluțiile estimate ale prețului energiei pe termen lung.

Pentru aplicarea cadrului metodologic comparativ de către statele membre, condițiile generale, exprimate în parametri, sunt prevăzute la nivel de stat membru. Comisia emite recomandări adresate statelor membre cu privire la nivelurile lor de optimizare a costurilor, după caz.

Cadrul metodologic comparativ impune statelor membre:

să definească clădirile de referință care se caracterizează prin funcțiile pe care le îndeplinesc și sunt reprezentative pentru acestea și pentru amplasarea geografică, inclusiv din punctul de vedere al condițiilor climatice din interior și din exterior. Clădirile de referință includ atât clădirile rezidențiale, cât și pe cele nerezidențiale, atât noi, cât și existente;

să definească măsurile în materie de eficiență energetică care urmează să fie evaluate pentru clădirile de referință. Acestea pot fi măsuri pentru clădirile individuale în ansamblul lor, pentru elementele individuale ale clădirilor sau pentru o combinație de elemente ale clădirilor;

să evalueze nevoile de energie primară și finală și emisiile rezultate ale clădirilor de referință cărora li se aplică măsuri specifice de eficiență energetică;

să calculeze costurile (și anume valoarea netă actualizată) ale măsurilor de eficiență energetică (astfel cum se precizează la a doua liniuță) pe durata normată de funcționare preconizată aplicată clădirilor de referință (astfel cum se precizează la prima liniuță) prin aplicarea principiilor cadrului metodologic comparativ.

Prin calcularea costurilor măsurilor de eficiență energetică pe durata normată de funcționare preconizată, statele membre evaluează eficiența din punctul de vedere al costurilor a diferitelor niveluri ale cerințelor minime de performanță energetică. Aceasta va permite stabilirea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor de performanță energetică.

orientări care însoțesc cadrul metodologic comparativ; aceste orientări vor permite statelor membre să ia măsurile prezentate în continuare;

informații în ceea ce privește evoluțiile estimate ale prețului energiei pe termen lung.

să definească clădirile de referință care se caracterizează prin funcțiile pe care le îndeplinesc și sunt reprezentative pentru acestea și pentru amplasarea geografică, inclusiv din punctul de vedere al condițiilor climatice din interior și din exterior. Clădirile de referință includ atât clădirile rezidențiale, cât și pe cele nerezidențiale, atât noi, cât și existente;

să definească măsurile în materie de eficiență energetică care urmează să fie evaluate pentru clădirile de referință. Acestea pot fi măsuri pentru clădirile individuale în ansamblul lor, pentru elementele individuale ale clădirilor sau pentru o combinație de elemente ale clădirilor;

să evalueze nevoile de energie primară și finală și emisiile rezultate ale clădirilor de referință cărora li se aplică măsuri specifice de eficiență energetică;

să calculeze costurile (și anume valoarea netă actualizată) ale măsurilor de eficiență energetică (astfel cum se precizează la a doua liniuță) pe durata normată de funcționare preconizată aplicată clădirilor de referință (astfel cum se precizează la prima liniuță) prin aplicarea principiilor cadrului metodologic comparativ.

ANEXA VIIICerințe privind pașapoartele de renovare

ANEXA VIII

Cerințe privind pașapoartele de renovare

Pașaportul de renovare include:

informații privind performanța energetică actuală a clădirii;

o reprezentare grafică sau reprezentări grafice ale foii de parcurs și ale etapelor acesteia pentru o renovare în profunzime etapizată;

informații privind cerințele naționale relevante, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică a clădirilor, standardele minime de performanță energetică și normele din statele membre privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați în clădiri pentru încălzire și răcire, inclusiv datele de aplicare;

o explicație succintă privind succesiunea optimă a etapelor;

informații despre fiecare etapă, inclusiv:

denumirea și descrierea măsurilor de renovare pentru etapa respectivă, inclusiv opțiunile relevante pentru tehnologiile, tehnicile și materialele care urmează să fie utilizate;

economiile de energie estimate în cadrul consumului de energie primară și finală, în kWh și ca îmbunătățire procentuală în comparație cu consumul de energie anterior etapei respective;

reducerea estimată a emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră;

economiile estimate pe factura la energie, indicând în mod clar ipotezele privind costurile energiei utilizate pentru calcul;

clasa de performanță energetică estimată a certificatului de performanță energetică care trebuie atinsă după finalizarea etapei;

informații privind o potențială conectare la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată;

ponderea producției individuale sau colective și a autoconsumului de energie din surse regenerabile estimată a fi atinsă după renovare;

informații generale cu privire la opțiunile disponibile pentru îmbunătățirea circularității produselor pentru construcții și pentru reducerea emisiilor lor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață, precum și cu privire la beneficiile de ordin mai general legate de sănătate și confort, calitatea mediului interior și îmbunătățirea capacității de adaptare a clădirii la schimbările climatice;

informații privind finanțarea disponibilă și linkurile către paginile web relevante indicând sursele unei astfel de finanțări;

informații privind consilierea tehnică și serviciile de consiliere, inclusiv datele de contact și linkuri către paginile web ale ghișeelor unice.

Pașaportul de renovare poate include:

un calendar orientativ al etapelor;

pentru fiecare etapă:

o descriere detaliată a tehnologiilor, tehnicilor și materialelor care urmează să fie utilizate, precum și a avantajelor, dezavantajelor și costurilor acestora;

modul în care performanța energetică a clădirii s-ar compara cu cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile care fac obiectul unor renovări majore, cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero și cerințele privind clădirile cu emisii zero după finalizarea etapei și modul în care performanța energetică a elementelor înlocuite ale clădirii s-ar compara cu cerințele minime de performanță energetică pentru elementele individuale ale clădirii [dacă acestea există];

costurile estimate pentru realizarea etapei;

perioada de recuperare a investiției estimată pentru etapa respectivă, cu și fără sprijin financiar disponibil;

timpul estimat necesar pentru realizarea etapei;

dacă sunt disponibile, valorile de referință privind emisiile de gaze cu efect de seră ale materialelor și echipamentelor pe durata ciclului lor de viață și un link către pagina web relevantă la care pot fi găsite acestea;

durata de viață estimată a măsurilor și costurile de întreținere estimate;

module independente privind:

profesiile sau funcțiile tipice necesare sau recomandate pentru efectuarea renovărilor energetice (arhitecți, consilieri, contractanți, furnizori și instalatori etc.) sau un link către paginile web relevante;

o listă a arhitecților, consilierilor, contractanților, furnizorilor sau instalatorilor relevanți din zonă, care îi pot include numai pe cei care îndeplinesc anumite condiții, cum ar fi întrunirea unui nivel superior de calificare sau deținerea unor etichete în materie de certificare ori satisfacerea unor cerințe în acest sens, sau un link către paginile web relevante;

condițiile tehnice necesare pentru o implementare optimă a încălzirii la temperatură scăzută;

modul în care etapele de renovare și măsurile suplimentare ar putea îmbunătăți gradul de pregătire pentru soluții inteligente al unei clădiri;

cerințele tehnice și de siguranță pentru materiale și lucrări;

ipotezele care stau la baza calculelor furnizate sau un link către pagina web relevantă la care pot fi găsite;

informații privind modul de accesare a unei versiuni digitale a pașaportului de renovare;

orice renovare majoră a clădirii sau a unității de clădire, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1), și orice modernizare sau înlocuire a unui element al clădirii care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (2), în cazul în care aceste informații sunt puse la dispoziția expertului care întocmește pașaportul de renovare;

informații referitoare la siguranța seismică, în cazul în care aceste informații relevante pentru clădire sunt puse la dispoziția expertului;

la cererea actualului proprietar al clădirii și pe baza informațiilor puse la dispoziție de acesta, o anexă conținând informații suplimentare, cum ar fi adaptabilitatea spațiilor la nevoile în continuă evoluție și orice renovări planificate.

În ceea ce privește statutul clădirii înainte de etapele de renovare, pașaportul de renovare ține seama, în măsura posibilului, de informațiile cuprinse în certificatul de performanță energetică.

Fiecare indicator utilizat pentru estimarea impactului etapelor se bazează pe un set de condiții standard.

informații privind performanța energetică actuală a clădirii;

o reprezentare grafică sau reprezentări grafice ale foii de parcurs și ale etapelor acesteia pentru o renovare în profunzime etapizată;

informații privind cerințele naționale relevante, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică a clădirilor, standardele minime de performanță energetică și normele din statele membre privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați în clădiri pentru încălzire și răcire, inclusiv datele de aplicare;

o explicație succintă privind succesiunea optimă a etapelor;

informații despre fiecare etapă, inclusiv:

denumirea și descrierea măsurilor de renovare pentru etapa respectivă, inclusiv opțiunile relevante pentru tehnologiile, tehnicile și materialele care urmează să fie utilizate;

economiile de energie estimate în cadrul consumului de energie primară și finală, în kWh și ca îmbunătățire procentuală în comparație cu consumul de energie anterior etapei respective;

reducerea estimată a emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră;

economiile estimate pe factura la energie, indicând în mod clar ipotezele privind costurile energiei utilizate pentru calcul;

clasa de performanță energetică estimată a certificatului de performanță energetică care trebuie atinsă după finalizarea etapei;

informații privind o potențială conectare la un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată;

ponderea producției individuale sau colective și a autoconsumului de energie din surse regenerabile estimată a fi atinsă după renovare;

informații generale cu privire la opțiunile disponibile pentru îmbunătățirea circularității produselor pentru construcții și pentru reducerea emisiilor lor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului ciclu de viață, precum și cu privire la beneficiile de ordin mai general legate de sănătate și confort, calitatea mediului interior și îmbunătățirea capacității de adaptare a clădirii la schimbările climatice;

informații privind finanțarea disponibilă și linkurile către paginile web relevante indicând sursele unei astfel de finanțări;

informații privind consilierea tehnică și serviciile de consiliere, inclusiv datele de contact și linkuri către paginile web ale ghișeelor unice.

denumirea și descrierea măsurilor de renovare pentru etapa respectivă, inclusiv opțiunile relevante pentru tehnologiile, tehnicile și materialele care urmează să fie utilizate;

economiile de energie estimate în cadrul consumului de energie primară și finală, în kWh și ca îmbunătățire procentuală în comparație cu consumul de energie anterior etapei respective;

reducerea estimată a emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră;

economiile estimate pe factura la energie, indicând în mod clar ipotezele privind costurile energiei utilizate pentru calcul;

clasa de performanță energetică estimată a certificatului de performanță energetică care trebuie atinsă după finalizarea etapei;

un calendar orientativ al etapelor;

pentru fiecare etapă:

o descriere detaliată a tehnologiilor, tehnicilor și materialelor care urmează să fie utilizate, precum și a avantajelor, dezavantajelor și costurilor acestora;

modul în care performanța energetică a clădirii s-ar compara cu cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile care fac obiectul unor renovări majore, cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero și cerințele privind clădirile cu emisii zero după finalizarea etapei și modul în care performanța energetică a elementelor înlocuite ale clădirii s-ar compara cu cerințele minime de performanță energetică pentru elementele individuale ale clădirii [dacă acestea există];

costurile estimate pentru realizarea etapei;

perioada de recuperare a investiției estimată pentru etapa respectivă, cu și fără sprijin financiar disponibil;

timpul estimat necesar pentru realizarea etapei;

dacă sunt disponibile, valorile de referință privind emisiile de gaze cu efect de seră ale materialelor și echipamentelor pe durata ciclului lor de viață și un link către pagina web relevantă la care pot fi găsite acestea;

durata de viață estimată a măsurilor și costurile de întreținere estimate;

module independente privind:

profesiile sau funcțiile tipice necesare sau recomandate pentru efectuarea renovărilor energetice (arhitecți, consilieri, contractanți, furnizori și instalatori etc.) sau un link către paginile web relevante;

o listă a arhitecților, consilierilor, contractanților, furnizorilor sau instalatorilor relevanți din zonă, care îi pot include numai pe cei care îndeplinesc anumite condiții, cum ar fi întrunirea unui nivel superior de calificare sau deținerea unor etichete în materie de certificare ori satisfacerea unor cerințe în acest sens, sau un link către paginile web relevante;

condițiile tehnice necesare pentru o implementare optimă a încălzirii la temperatură scăzută;

modul în care etapele de renovare și măsurile suplimentare ar putea îmbunătăți gradul de pregătire pentru soluții inteligente al unei clădiri;

cerințele tehnice și de siguranță pentru materiale și lucrări;

ipotezele care stau la baza calculelor furnizate sau un link către pagina web relevantă la care pot fi găsite;

informații privind modul de accesare a unei versiuni digitale a pașaportului de renovare;

orice renovare majoră a clădirii sau a unității de clădire, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1), și orice modernizare sau înlocuire a unui element al clădirii care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (2), în cazul în care aceste informații sunt puse la dispoziția expertului care întocmește pașaportul de renovare;

informații referitoare la siguranța seismică, în cazul în care aceste informații relevante pentru clădire sunt puse la dispoziția expertului;

la cererea actualului proprietar al clădirii și pe baza informațiilor puse la dispoziție de acesta, o anexă conținând informații suplimentare, cum ar fi adaptabilitatea spațiilor la nevoile în continuă evoluție și orice renovări planificate.

o descriere detaliată a tehnologiilor, tehnicilor și materialelor care urmează să fie utilizate, precum și a avantajelor, dezavantajelor și costurilor acestora;

modul în care performanța energetică a clădirii s-ar compara cu cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile care fac obiectul unor renovări majore, cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero și cerințele privind clădirile cu emisii zero după finalizarea etapei și modul în care performanța energetică a elementelor înlocuite ale clădirii s-ar compara cu cerințele minime de performanță energetică pentru elementele individuale ale clădirii [dacă acestea există];

costurile estimate pentru realizarea etapei;

perioada de recuperare a investiției estimată pentru etapa respectivă, cu și fără sprijin financiar disponibil;

timpul estimat necesar pentru realizarea etapei;

dacă sunt disponibile, valorile de referință privind emisiile de gaze cu efect de seră ale materialelor și echipamentelor pe durata ciclului lor de viață și un link către pagina web relevantă la care pot fi găsite acestea;

durata de viață estimată a măsurilor și costurile de întreținere estimate;

profesiile sau funcțiile tipice necesare sau recomandate pentru efectuarea renovărilor energetice (arhitecți, consilieri, contractanți, furnizori și instalatori etc.) sau un link către paginile web relevante;

o listă a arhitecților, consilierilor, contractanților, furnizorilor sau instalatorilor relevanți din zonă, care îi pot include numai pe cei care îndeplinesc anumite condiții, cum ar fi întrunirea unui nivel superior de calificare sau deținerea unor etichete în materie de certificare ori satisfacerea unor cerințe în acest sens, sau un link către paginile web relevante;

condițiile tehnice necesare pentru o implementare optimă a încălzirii la temperatură scăzută;

modul în care etapele de renovare și măsurile suplimentare ar putea îmbunătăți gradul de pregătire pentru soluții inteligente al unei clădiri;

cerințele tehnice și de siguranță pentru materiale și lucrări;

ipotezele care stau la baza calculelor furnizate sau un link către pagina web relevantă la care pot fi găsite;

ANEXA IX

ANEXA IX

PARTEA A

Directiva abrogată cu lista modificărilor sale ulterioare

(menționată la articolul 36)

PARTEA B

Termene de transpunere în dreptul intern și datele de aplicare

(menționate la articolul 36)

ANEXA XTabel de corespondență

ANEXA X

Tabel de corespondență

Tabelul 1

Tabelul 1Prezentare generală a definițiilor diferitelor tipuri de date privind produsele pentru construcții

Tabelul 2Etapele ciclului de viață care trebuie calculate în conformitate cu EN15978:2011 și cu prEN15978:2025 și ținând seama de orice standard ulterior referitor la sustenabilitatea lucrărilor de construcții și la metoda de calcul pentru evaluarea performanței de mediu a clădirilor

Tabelul 3Calcularea emisiilor încorporate ale producției de energie din surse regenerabile la fața locului

Tabelul 4Domeniul de aplicare ierarhic al elementelor clădirii și al echipamentelor tehnice

Tabelul 5Publicarea GWP pe durata ciclului de viață în certificatul de performanță energetică al clădirii

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9