Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum și de abrogare a Directivei 2008/48/CE

CAPITOLUL I

Prezenta directivă stabilește un cadru comun de armonizare a anumitor aspecte ale actelor cu putere de lege și ale actelor administrative ale statelor membre privind contractele de credit de consum.

Prezenta directivă se aplică contractelor de credit.

Prezenta directivă nu se aplică:

contractelor de credit garantate fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanție comparabilă, utilizată în mod curent într-un stat membru având ca obiect bunuri imobile, fie printr-un drept asupra bunurilor imobile;

contractelor de credit al căror scop este achiziționarea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri existente sau proiectate, inclusiv asupra unor spații destinate activităților comerciale, economice sau profesionale;

contractelor de credit care au ca obiect un credit cu o valoare totală mai mare de 100000 EUR;

contractelor de credit acordate de către angajatori angajaților lor cu titlu accesoriu, fie fără dobândă, fie oferite cu o dobândă anuală efectivă mai mică decât cea practicată pe piață și care nu sunt oferite publicului larg;

contractelor de credit încheiate cu firme de investiții, în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului, sau cu instituții de credit, în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care au scopul de a permite unui investitor să efectueze o tranzacție în legătură cu unul sau mai multe dintre instrumentele financiare enumerate în secțiunea C din anexa I la Directiva 2014/65/UE, în cazul în care firma de investiții sau instituția de credit care acordă creditul este implicată în respectiva tranzacție;

contractelor de credit care sunt rezultatul unei hotărâri pronunțate de o instanță sau de o altă autoritate constituită conform legii;

contractelor de închiriere sau de leasing în cazul cărora obligația sau opțiunea de a cumpăra obiectul contractului nu este prevăzută nici în respectivul contract, nici într-un contract separat;

amânării la plată în următoarele condiții:

un furnizor de bunuri sau un prestator de servicii acordă timp consumatorului pentru a plăti bunurile sau serviciile puse la dispoziție de respectivul furnizor sau prestator;

prețul de cumpărare să nu includă dobândă și să nu implice niciun alt cost ci doar costuri limitate suportate de consumator, în conformitate cu dreptul intern, pentru efectuarea plăților cu întârziere; și

plata să fie efectuată integral în termen de 50 de zile de la furnizarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

o terță parte nu oferă și nici nu cumpără credite;

plata să fie efectuată integral în termen de 14 zile de la livrarea bunurilor sau a serviciilor; și

prețul de cumpărare să nu includă dobândă și să nu implice niciun alt cost ci doar costuri limitate suportate de consumator, în conformitate cu dreptul intern, pentru efectuarea plăților cu întârziere;

contractelor de credit privind amânarea, cu titlu gratuit, a plății unei datorii existente;

contractelor de credit prin care consumatorului i se cere să pună un bun la dispoziția creditorului, cu titlu de garanție, și în cazul cărora răspunderea consumatorului este strict limitată la respectivul bun gajat;

contractelor de credit referitoare la împrumuturi acordate unui public restrâns în baza unei dispoziții legale de interes general, la rate ale dobânzii aferente creditului mai mici decât cele practicate în mod obișnuit pe piață sau fără dobândă ori în condiții care sunt mai avantajoase pentru consumator decât cele practicate în mod obișnuit pe piață;

contractelor de credit deja existente la data de 20 noiembrie 2026; cu toate acestea, articolele 23 și 24, articolul 25 alineatul (1) a doua teză, articolul 25 alineatul (2) și articolele 28 și 39 se aplică tuturor contractelor de credit pe durată nedeterminată existente la 20 noiembrie 2026.

un furnizor de bunuri sau un prestator de servicii acordă timp consumatorului pentru a plăti bunurile sau serviciile puse la dispoziție de respectivul furnizor sau prestator;

prețul de cumpărare să nu includă dobândă și să nu implice niciun alt cost ci doar costuri limitate suportate de consumator, în conformitate cu dreptul intern, pentru efectuarea plăților cu întârziere; și

plata să fie efectuată integral în termen de 50 de zile de la furnizarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

o terță parte nu oferă și nici nu cumpără credite;

plata să fie efectuată integral în termen de 14 zile de la livrarea bunurilor sau a serviciilor; și

prețul de cumpărare să nu includă dobândă și să nu implice niciun alt cost ci doar costuri limitate suportate de consumator, în conformitate cu dreptul intern, pentru efectuarea plăților cu întârziere;

Fără a aduce atingere alineatului (2) litera (c), prezenta directivă se aplică contractelor de credit care au ca obiect credite cu o valoare totală mai mare de 100000 EUR, care nu sunt garantate nici prin ipotecă, nici printr-o altă garanție comparabilă utilizată în mod curent într-un stat membru având ca obiect bunuri imobile sau printr-un drept asupra bunurilor imobile, în cazul în care respectivele contracte de credit sunt încheiate în scopul renovării de bunuri imobile rezidențiale.

În cazul contractelor de credit sub forma depășirii limitei de credit se aplică numai următoarele articole:

articolele 1, 2, 3, 17, 19, 25, 31, 35 și 36 și articolele 39-50; și

articolul 18, cu excepția cazului în care statele membre decid altfel.

Statele membre pot excepta de la aplicarea prezentei directive contractele de credit sub formă de carduri de debit cu amânare la plată:

care sunt furnizate de o instituție de credit sau de o instituție de plată;

ale căror clauze stipulează că respectivul credit trebuie rambursat în termen de 40 de zile; și

care sunt scutite de dobândă și comportă doar costuri limitate legate de prestarea serviciului de plată.

Statele membre pot stabili că numai articolele 1, 2, 3, 7, 8, 11, 19 și 20, articolul 21 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(h) și litera (l), articolul 21 alineatul (3), articolele 23 și 25 și articolele 28-50 se aplică contractelor de credit care sunt încheiate de o organizație a cărei componență este limitată la persoanele care își au reședința sau locul de muncă într-o anumită zonă sau la angajații și angajații pensionați ai unui anumit angajator, ori la persoanele care îndeplinesc alte cerințe prevăzute în dreptul intern, cerințe care reprezintă baza existenței unei legături comune între membri, și care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

este constituită în avantajul reciproc al membrilor săi;

obține profit doar în beneficiul membrilor săi;

îndeplinește un rol social prevăzut de dreptul intern;

primește și gestionează numai economiile membrilor săi și le oferă surse de creditare numai acestora;

acordă credit cu o dobândă anuală efectivă mai mică decât cea practicată în mod obișnuit pe piață sau în limitele unui plafon prevăzut de dreptul intern.

Statele membre pot stabili că numai articolele 1, 2, 3, 7, 8, 11, 19 și 20, articolul 21 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(h) și literele (l) și (r), articolul 21 alineatul (3) și articolele 23 și 25, articolele 28-38 și articolele 40-50 se aplică contractelor de credit între creditor și consumator în ceea ce privește amânarea plății sau metodele de rambursare, în cazul în care consumatorul și-a încălcat deja obligațiile de plată cuprinse în contractul de credit inițial sau este probabil că le va încălca și dacă se îndeplinesc următoarele condiții:

acordul dintre părțile contractuale este susceptibil să împiedice posibilitatea introducerii unor acțiuni în instanță în legătură cu nerespectarea obligațiilor de plată de către consumator;

prin încheierea respectivului acord, consumatorului nu i s-ar aplica clauze contractuale mai puțin favorabile decât cele din contractul de credit inițial.

Statele membre pot stabili că articolul 8 alineatul (3) literele (d), (e) și (f), articolul 10 alineatul (5), articolul 11 alineatul (4) și articolul 21 alineatul (3) nu se aplică uneia sau mai multora dintre următoarele categorii de contracte de credit:

contractelor de credit având ca obiect un credit cu o valoare totală mai mică de 200 EUR;

contractelor de credit în baza cărora creditul este acordat fără dobândă și fără niciun alt cost;

contractelor de credit în baza cărora creditul trebuie rambursat în termen de trei luni și pentru care sunt de plătit doar costuri nesemnificative.

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

consumator înseamnă o persoană fizică care acționează în scopuri care se află în afara activității sale comerciale, economice sau profesionale;

creditor înseamnă o persoană fizică sau juridică care acordă sau promite să acorde credite în exercițiul propriei sale activități comerciale, economice sau profesionale;

contract de credit înseamnă un contract prin care un creditor acordă sau promite să acorde unui consumator un credit sub formă de amânare a plății, de împrumut sau alte facilități financiare similare și care nu este un contract pentru prestarea de servicii în mod continuu sau pentru furnizarea de bunuri de același fel, atunci când consumatorul plătește pentru acestea în rate, pe durata furnizării lor;

serviciu accesoriu înseamnă un serviciu oferit consumatorului în legătură cu contractul de credit;

costul total al creditului pentru consumator înseamnă toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, cu excepția taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse, de asemenea, în costul total al creditului pentru consumator în cazul în care, în plus, obținerea creditului sau obținerea acestuia potrivit clauzelor și condițiilor oferite este condiționată de încheierea unui contract de furnizare a unor astfel de servicii accesorii;

valoarea totală plătibilă de către consumator înseamnă suma dintre valoarea totală a creditului și costul total al creditului pentru consumator;

dobânda anuală efectivă sau DAE înseamnă costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului și calculat astfel cum se prevede la articolul 30;

rata dobânzii aferente creditului înseamnă rata dobânzii exprimată ca procent fix sau variabil aplicat anual cuantumului tragerii din credit;

rată fixă a dobânzii aferente creditului înseamnă rata dobânzii aferente creditului convenită de creditor și de consumator în contractul de credit pentru întreaga durată a contractului de credit sau mai multe rate ale dobânzii aferente creditului convenite de creditor și de consumator în contractul de credit pentru perioade parțiale pentru care ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite exclusiv ca un procent fix specific; dacă nu toate ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite în contractul de credit, se consideră că rata dobânzii aferente creditului este fixă numai pentru perioadele parțiale pentru care ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite exclusiv ca un procent fix specific convenit în momentul încheierii contractului de credit;

valoarea totală a creditului înseamnă plafonul sau sumele totale puse la dispoziție în baza unui contract de credit;

suport durabil înseamnă orice instrument care permite consumatorului să stocheze informații care îi sunt adresate personal, în așa fel încât acestea să fie accesibile pentru consultare în viitor în cursul unei perioade de timp adecvate pentru scopul informațiilor, și care permite reproducerea fidelă a informațiilor stocate;

intermediar de credit înseamnă o persoană fizică sau juridică care nu acționează în calitate de creditor sau notar și care nu doar face legătura, în mod direct sau indirect, între un consumator și un creditor și care, în cursul exercitării propriei sale activități comerciale, economice sau profesionale, în schimbul unei remunerații care poate lua formă pecuniară sau orice altă formă de plată convenită:

prezintă sau oferă consumatorilor contracte de credit;

oferă asistență consumatorilor prin efectuarea de activități pregătitoare sau alte activități administrative precontractuale privind contractele de credit, altele decât cele menționate la litera (a); sau

încheie contracte de credit cu consumatorii în numele creditorului;

informații precontractuale înseamnă informații care sunt furnizate înainte ca consumatorul să își asume obligații în temeiul unui contract de credit sau, după caz, prin transmiterea unei oferte de credit și de care consumatorul are nevoie pentru a putea compara diferite oferte de credit și pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză cu privire la încheierea contractului de credit;

creare de profiluri înseamnă creare de profiluri, în sensul definiției de la articolul 4 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2016/679;

practică de legare înseamnă oferirea sau vânzarea unui contract de credit în cadrul unui pachet împreună cu alte produse sau servicii financiare distincte, în cazul în care contractul de credit nu este pus la dispoziția consumatorului separat;

practică de grupare înseamnă oferirea sau vânzarea unui contract de credit în cadrul unui pachet împreună cu alte produse sau servicii financiare distincte, contractul de credit fiind, de asemenea, pus la dispoziția consumatorului în mod separat, dar nu neapărat conform acelorași clauze sau condiții ca atunci când este oferit grupat cu produsele sau serviciile menționate;

servicii de consiliere înseamnă recomandări personale adresate unui consumator cu privire la una sau mai multe tranzacții legate de contracte de credit și a căror furnizare constituie o activitate distinctă de acordarea unui credit și de activitatea de intermediar de credit prevăzută la punctul 12;

facilitate de tip descoperit de cont înseamnă un contract de credit explicit în baza căruia un creditor pune la dispoziția unui consumator fonduri care depășesc soldul curent al contului curent al consumatorului;

depășirea limitei de credit înseamnă o facilitate de tip descoperit de cont acceptată în mod tacit, prin care un creditor pune la dispoziția unui consumator fonduri care depășesc soldul curent al contului curent al consumatorului sau facilitatea de tip descoperit de cont convenită;

contract de credit legat înseamnă un contract de credit în care:

creditul sau serviciile în cauză servesc exclusiv finanțării unui contract care are ca obiect furnizarea anumitor bunuri sau prestarea unui anumit serviciu; și

aceste două contracte formează, din punct de vedere obiectiv, o unitate comercială; se consideră că există o unitate comercială în cazul în care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii finanțează el însuși creditul pentru consumator sau, dacă acesta este finanțat de un terț, în cazul în care creditorul folosește serviciile furnizorului de bunuri sau ale prestatorului de servicii în legătură cu comercializarea, încheierea sau pregătirea contractului de credit sau în cazul în care bunurile respective sau prestarea unui anumit serviciu sunt specificate în mod expres în contractul de credit;

rambursare anticipată înseamnă stingerea integrală sau parțială a obligațiilor care îi revin consumatorului în baza unui contract de credit înaintea datei convenite în contractul de credit;

servicii de consiliere în materie de îndatorare înseamnă asistență personalizată de natură tehnică, juridică sau psihologică acordată de operatori profesioniști independenți care, în special, nu sunt creditori sau intermediari de credit, în sensul definiției din prezenta directivă, nici cumpărători de credite sau administratori de credite, în sensul definiției de la articolul 3 punctele 6 și 8 din Directiva (UE) 2021/2167 a Parlamentului European și a Consiliului, în beneficiul consumatorilor care se confruntă sau s-ar putea confrunta cu dificultăți în ceea ce privește respectarea angajamentelor lor financiare.

În sensul prezentei directive, statele membre care convertesc cuantumurile exprimate în euro în moneda lor națională folosesc inițial în această conversie cursul de schimb existent la 19 noiembrie 2023.

Statele membre pot rotunji cuantumurile rezultate din conversia menționată la alineatul (1) cu condiția ca rotunjirea să nu depășească 10 EUR.

Statele membre impun obligația ca, atunci când sunt furnizate informații consumatorilor în conformitate cu prezenta directivă, respectivele informații să fie furnizate în mod gratuit, indiferent de suportul utilizat pentru furnizarea lor.

Statele membre se asigură că atunci când consumatorii solicită, încheie sau dețin un contract de credit în interiorul Uniunii, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a li se acorda creditul nu creează discriminări între consumatorii rezidenți în mod legal în Uniune din motive de cetățenie, loc de reședință sau din oricare alte motive prevăzute la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Primul paragraf nu aduce atingere posibilității de a oferi condiții diferite de acces la un credit atunci când astfel de condiții diferite sunt justificate corespunzător de criterii obiective.

CAPITOLUL II

Fără a aduce atingere Directivei 2005/29/CE, statele membre impun ca orice comunicare publicitară și de marketing privind contractele de credit să fie corectă, clară și să nu inducă în eroare. Se interzice utilizarea în astfel de comunicări publicitare și de marketing a unor formulări care pot crea așteptări neîntemeiate din partea consumatorului în ceea ce privește disponibilitatea sau costul creditului sau valoarea totală plătibilă de către consumator.

Statele membre impun ca publicitatea privind contractele de credit să includă un avertisment clar și vizibil pentru a sensibiliza consumatorii cu privire la costurile îndatorării, utilizând formularea Atenție! Banii împrumutați costă bani sau o formulare echivalentă.

Statele membre impun ca publicitatea privind contractele de credit care indică rata a dobânzii aferente creditului sau alte cifre referitoare la orice cost al creditului pentru consumator să includă informații standard în conformitate cu prezentul articol.

Informațiile standard trebuie să poată fi citite cu ușurință sau auzite în mod clar, dacă este cazul, și să fie adaptate la constrângerile de natură tehnică ale suportului utilizat pentru publicitate și să specifice în mod clar, concis și vizibil, toate elementele următoare:

rata dobânzii aferente creditului, fixă și/sau variabilă, împreună cu informații privind eventualele costuri incluse în costul total al creditului pentru consumator;

valoarea totală a creditului;

dobânda anuală efectivă;

dacă este cazul, durata contractului de credit;

în cazul unui credit sub forma unei amânări la plată pentru anumite bunuri sau servicii, echivalentul în numerar al prețului și cuantumul oricărei plăți în avans;

dacă este cazul, valoarea totală plătibilă de către consumator și cuantumul ratelor.

Informațiile standard menționate la alineatul (3) primul paragraf se prezintă prin intermediul unui exemplu reprezentativ.

În cazul în care încheierea unui contract referitor la un serviciu accesoriu aferent contractului de credit este obligatorie pentru a obține creditul sau pentru a-l obține potrivit clauzelor și condițiilor oferite, iar costul serviciului respectiv nu poate fi determinat în prealabil, informațiile standard menționate la alineatul (3) primul paragraf specifică într-un mod clar, concis și vizibil, obligația de a încheia contractul respectiv.

Fără a aduce atingere Directivei 2005/29/CE, în cazuri specifice și justificate în care suportul electronic utilizat pentru comunicarea informațiilor standard menționate la alineatul (3) din prezentul articol nu permite afișarea vizuală a informațiilor respective într-un mod vizibil și clar, consumatorul trebuie să poată accesa informațiile menționate la literele (e) și (f) de la primul paragraf al alineatului respectiv prin clicul, derularea conținutului sau glisarea pe ecran.

Statele membre interzic publicitatea pentru produsele de credit care:

încurajează consumatorii să solicite un credit, sugerând că acesta ar îmbunătăți situația financiară a consumatorilor respectivi;

precizează faptul că contractele de credit în curs sau creditele înregistrate în bazele de date au o influență redusă sau nu au nicio influență asupra evaluării unei cereri de credit;

sugerează în mod fals că creditul conduce la o creștere a resurselor financiare, constituie un substitut pentru economii sau poate ridica nivelul de trai al unui consumator.

Statele membre pot interzice, printre altele, publicitatea pentru produsele de credit care:

evidențiază ușurința sau rapiditatea cu care se poate obține creditul;

afirmă că o ofertă promoțională este condiționată de contractarea unui credit;

oferă perioade de grație mai mari de trei luni pentru rambursarea ratelor de credit.

Statele membre se asigură că creditorii sau, dacă este cazul, intermediarii de credit pun la dispoziția consumatorilor în permanență informații generale clare și ușor de înțeles referitoare la contractele de credit pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil ales de consumator.

Informațiile generale menționate la alineatul (1) includ cel puțin următoarele elemente:

identitatea, adresa geografică, numărul de telefon și adresa de e-mail ale emitentului informațiilor;

scopul în care poate fi utilizat creditul;

durata posibilă a contractului de credit;

tipurile de rată a dobânzii aferente creditului disponibile, indicând dacă aceasta este fixă sau variabilă sau de ambele tipuri, împreună cu o scurtă descriere a caracteristicilor unei rate fixe și ale unei rate variabile, inclusiv a implicațiilor pentru consumator;

un exemplu reprezentativ al valorii totale a creditului, al costului total al creditului pentru consumator, al valorii totale plătibile de către consumator și al dobânzii anuale efective;

o indicație privind posibilele costuri suplimentare, care nu sunt incluse în costul total al unui credit pentru consumator, care trebuie plătite în legătură cu un contract de credit;

gama diferitelor modalități disponibile de rambursare a creditului către creditor, inclusiv numărul, frecvența și cuantumul ratelor periodice;

o descriere a condițiilor direct legate de rambursarea anticipată;

o descriere a dreptului de retragere;

o indicație privind serviciile accesorii pe care consumatorul este obligat să le achiziționeze pentru a obține creditul sau pentru a-l obține potrivit clauzelor și condițiilor oferite și, dacă este cazul, o clarificare a faptului că serviciile accesorii pot fi achiziționate de la un alt furnizor decât creditorul; și

un avertisment general privind posibilele consecințe ale nerespectării angajamentelor legate de contractul de credit.

Statele membre impun creditorului și, dacă este cazul, intermediarului de credit obligația de a furniza consumatorului informațiile precontractuale clare și ușor de înțeles care îi sunt necesare acestuia pentru a compara diferite oferte în scopul de a lua o decizie în cunoștință de cauză cu privire la încheierea unui contract de credit pe baza clauzelor și condițiilor de creditare oferite de creditor și, dacă este cazul, a preferințelor exprimate și a informațiilor furnizate de consumator. Astfel de informații precontractuale sunt furnizate consumatorului cu o perioadă rezonabilă de timp înainte ca acesta să își asume obligații în temeiul unui contract de credit sau al unei oferte de credit, inclusiv în cazul în care se folosesc mijloace de comunicare la distanță, în sensul definiției de la articolul 2 litera (e) din Directiva 2002/65/CE.

Informațiile precontractuale menționate la alineatul (1) sunt furnizate pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil ales de consumator, prin intermediul formularului Informații standard la nivel european privind creditul de consum prevăzut în anexa I. Toate informațiile furnizate în formular trebuie să fie la fel de vizibile. Se consideră că cerințele de informare prevăzute la prezentul alineat și la articolul 3 alineatele (1) și (2) din Directiva 2002/65/CE au fost respectate de către creditor în cazul în care acesta a furnizat formularul respectiv.

Informațiile precontractuale menționate la alineatul (1) includ cumulativ următoarele elemente, afișate într-un mod vizibil pe o singură pagină în prima parte a formularului Informații standard la nivel european privind creditul de consum:

identitatea creditorului și, dacă este cazul, a intermediarului de credite implicat;

valoarea totală a creditului;

durata contractului de credit;

rata dobânzii aferente creditului sau toate ratele dobânzii aferente creditului, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanțe diferite;

dobânda anuală efectivă și valoarea totală plătibilă de către consumator;

în cazul unui credit acordat sub forma unei amânări la plată pentru anumite bunuri sau servicii și în cazul contractelor de credit legate, bunurile sau serviciile respective și echivalentul în numerar al prețului acestora;

costurile în cazul efectuării plăților cu întârziere, și anume rata dobânzii aferente creditului aplicabilă în cazul efectuării plăților cu întârziere, măsurile pentru ajustarea acesteia și, dacă este cazul, eventualele penalități datorate în cazul nerespectării obligațiilor de plată;

cuantumul, numărul și frecvența plăților care urmează să fie efectuate de către consumator și, dacă este cazul, ordinea în care plățile vor fi alocate, pentru rambursare, diferitelor solduri restante fixate la rate diferite ale dobânzii aferente creditului;

un avertisment privind consecințele neefectuării sau ale efectuării plăților cu întârziere;

existența sau absența unui drept de retragere și, dacă este cazul, perioada de retragere;

existența unui drept de rambursare anticipată și, dacă este cazul, informații privind dreptul creditorului la compensație;

adresa geografică, numărul de telefon și adresa de e-mail ale creditorului, precum și, dacă este cazul, adresa geografică, numărul de telefon și adresa de e-mail ale intermediarului de credit implicat;

În cazul în care nu toate elementele menționate la alineatul (3) pot fi afișate în mod vizibil pe o singură pagină, acestea sunt afișate în prima parte a formularului Informații standard la nivel european privind creditul de consum, pe cel mult două pagini. În acest caz, informațiile menționate la literele (a)-(g) de la alineatul respectiv sunt afișate pe prima pagină a formularului.

Informațiile precontractuale menționate la alineatul (1) precizează cumulativ următoarele elemente, care trebuie să fie afișate după elementele enumerate la alineatul (3) și separate în mod vizibil de acestea:

tipul de credit;

condițiile care reglementează tragerea din credit;

în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanțe diferite, condițiile care reglementează aplicarea fiecărei rate a dobânzii aferente creditului și, dacă este cazul, orice indice sau rată de referință aplicabilă fiecărei rate inițiale a dobânzii aferente creditului, precum și perioadele, condițiile și procedurile aplicabile pentru modificarea fiecărei rate a dobânzii aferente creditului;

în cazul în care un contract de credit prevede modalități diferite de tragere din credit, cu costuri diferite sau cu rate ale dobânzii aferente creditului diferite, iar creditorul recurge la ipoteza din anexa III partea II litera (b), precizarea faptului că aplicarea altor mecanisme de tragere pentru tipul de contract de credit relevant poate avea drept rezultat aplicarea unei dobânzi anuale efective mai mari;

dacă este cazul, costurile de administrare ale unuia sau mai multor conturi obligatorii care înregistrează atât operațiunile de plată, cât și tragerile din credit, costurile pentru utilizarea unui mijloc de plată atât pentru operațiuni de plată, cât și pentru trageri din credit, orice alte costuri care decurg din contractul de credit, precum și condițiile în care oricare din aceste costuri poate fi modificat;

un exemplu reprezentativ care ilustrează dobânda anuală efectivă și valoarea totală plătibilă de către consumator, menționând toate ipotezele utilizate pentru calculul dobânzii respective; în cazul în care consumatorul a informat creditorul în legătură cu una sau mai multe componente ale creditului preferat, precum durata contractului de credit și valoarea totală a creditului, creditorul ia în considerare aceste componente;

dacă este cazul, orice taxe pe care consumatorul trebuie să le plătească notarului la încheierea contractului de credit;

orice eventuală obligație referitoare la încheierea unui contract privind un serviciu accesoriu aferent contractului de credit, în cazul în care obținerea creditului sau obținerea creditului potrivit clauzelor și condițiilor oferite este condiționată de încheierea unui astfel de contract;

dacă este cazul, garanțiile solicitate;

dacă este cazul, informații privind modul în care va fi stabilită compensația creditorului în cazul rambursării anticipate;

dreptul consumatorului de a fi informat imediat și gratuit, în conformitate cu articolul 19 alineatul (6), asupra rezultatului consultării unei baze de date, realizate pentru evaluarea bonității sale;

dreptul consumatorului, prevăzut la alineatul (8) din prezentul articol, de a primi, la cerere și gratuit, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil, un exemplar al proiectului de contract de credit, cu condiția ca, la momentul cererii, creditorul să fie dispus să încheie contractul de credit;

dacă este cazul, o indicație a faptului că prețul a fost personalizat pe baza unei prelucrări automate a datelor, inclusiv prin crearea de profiluri;

dacă este cazul, perioada pe parcursul căreia informațiile precontractuale furnizate în conformitate cu prezentul articol au forță obligatorie pentru creditor;

posibilitatea consumatorului de a recurge la o procedură extrajudiciară de contestare și la o cale de atac extrajudiciară și modalitățile de acces la acestea;

un avertisment și o explicație privind consecințele juridice și financiare ale nerespectării celorlalte angajamente legate de contractul de credit respectiv;

un calendar de rambursare care să conțină toate plățile și rambursările de pe durata contractului de credit, inclusiv plățile și rambursările pentru orice servicii auxiliare legate de contractul de credit care sunt vândute simultan, în cadrul căruia plățile și rambursările, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanțe diferite, se bazează pe modificări rezonabile în sens ascendent ale ratei dobânzii aferente creditului.

Informațiile din formularul Informații standard la nivel european privind creditul de consum trebuie să fie consecvente. Acestea trebuie să fie perfect lizibile și să țină seama de constrângerile de natură tehnică ale suportului pe care sunt afișate. Informațiile se afișează într-un mod corespunzător și adecvat pe diferitele canale ținând seama de interoperabilitate.

Prin derogare de la alineatul (5) de la prezentul articol, în cazul comunicațiilor prin telefonia vocală menționate la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2002/65/CE, descrierea principalelor caracteristici ale serviciului financiar care se furnizează în temeiul articolului 3 alineatul (3) litera (b) a doua liniuță din directiva menționată include cel puțin elementele menționate la alineatul (3) de la prezentul articol. În acest caz, creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credit pune la dispoziția consumatorului, imediat după încheierea contractului de credit, formularul Informații standard la nivel european privind creditul de consum, pe un suport durabil.

În plus față de formularul Informații standard la nivel european privind creditul de consum, creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credit pune la dispoziția consumatorului, la cererea acestuia și gratuit, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil, un exemplar al proiectului de contract de credit, cu condiția ca, la momentul cererii, creditorul să fie dispus să încheie contractul de credit cu consumatorul.

În cazul unui contract de credit în temeiul căruia plățile efectuate de consumator nu duc la o amortizare corespunzătoare imediată a valorii totale a creditului, ci sunt utilizate pentru a constitui capital pe perioadele și în condițiile stabilite în contractul de credit sau într-un contract accesoriu, creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credit includ, în informațiile precontractuale prevăzute la alineatul (1), o declarație clară și concisă potrivit căreia respectivul contract de credit nu prevede o garanție de restituire a valorii totale a creditului tras în baza contractului de credit, cu excepția cazului în care se oferă în mod expres o astfel de garanție.

Prezentul articol nu se aplică furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii care acționează cu titlu accesoriu în calitate de intermediari de credit. Această excepție nu aduce atingere obligației creditorului sau, dacă este cazul, a intermediarului de credit de a se asigura că informațiile precontractuale prevăzute la prezentul articol au fost primite de consumator.

Pentru contractele de credit prevăzute la articolul 2 alineatul (6) sau (7), informațiile precontractuale prevăzute la articolul 10 alineatul (1) sunt furnizate, prin derogare de la articolul 10 alineatul (2), pe un suport de hârtie sau pe alt suport durabil ales de consumator, prin intermediul formularului Informații la nivel european privind creditul de consum prevăzut în anexa II. Informațiile respective trebuie să fie clare și ușor de înțeles. Toate informațiile furnizate în formularul respectiv trebuie să fie la fel de vizibile. Se consideră că cerințele de informare prevăzute la prezentul alineat și la articolul 3 alineatele (1) și (2) din Directiva 2002/65/CE au fost respectate de către creditor în cazul în care creditorul a furnizat formularul respectiv.

Pentru contractele de credit prevăzute la articolul 2 alineatul (6) sau (7), informațiile precontractuale prevăzute la articolul 10 alineatul (1) indică, în prima parte a formularului Informații standard la nivel european privind creditul de consum, pe o singură pagină în mod vizibil, prin derogare de la articolul 10 alineatul (3), cumulativ următoarele elemente:

identitatea creditorului și, dacă este cazul, a intermediarului de credit implicat;

valoarea totală a creditului;

durata contractului de credit;

rata dobânzii aferente creditului sau toate ratele dobânzii aferente creditului, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanțe diferite;

dobânda anuală efectivă și valoarea totală plătibilă de către consumator;

în cazul unui credit acordat sub forma unei amânări a plății pentru anumite bunuri sau servicii și în cazul contractelor de credit legate, bunurile sau serviciile respective și echivalentul în numerar al prețului acestora;

costurile în cazul efectuării plăților cu întârziere, și anume rata dobânzii aferente creditului aplicabilă în cazul efectuării plăților cu întârziere, măsurile pentru ajustarea acesteia și, dacă este cazul, eventualele penalități datorate în cazul nerespectării obligațiilor de plată;

cuantumul, numărul și frecvența plăților care urmează să fie efectuate de către consumator și, dacă este cazul, ordinea în care plățile vor fi alocate, pentru rambursare, diferitelor solduri restante fixate la rate diferite ale dobânzii aferente creditului;

un avertisment privind consecințele neefectuării sau ale efectuării plăților cu întârziere;

existența sau inexistența unui drept de retragere;

existența unui drept de rambursare anticipată și, dacă este cazul, informații privind dreptul creditorului la compensație;

adresa geografică, numărul de telefon și adresa de e-mail ale creditorului, precum și, dacă este cazul, adresa geografică, numărul de telefon și adresa de e-mail ale intermediarului de credit implicat.

În cazul în care nu toate elementele menționate la alineatul (2) pot fi afișate în mod vizibil pe o singură pagină, acestea sunt afișate în prima parte a formularului Informații standard la nivel european privind creditul de consum, pe cel mult două pagini. În acest caz, informațiile menționate la literele (a)-(g) de la alineatul respectiv sunt afișate pe prima pagină a formularului.

Informațiile precontractuale menționate la alineatul (1) indică cumulativ următoarele elemente, care trebuie să fie afișate după elementele enumerate la alineatul (2) și separate în mod vizibil de acestea:

tipul de credit;

în cazul în care se aplică diferite rate ale dobânzii aferente creditului în circumstanțe diferite, condițiile care reglementează aplicarea oricărei rate a dobânzii aferente creditului, orice indice sau rată de referință aplicabilă ratei inițiale a dobânzii aferente creditului, costurile aplicabile din momentul încheierii contractului de credit și, dacă este cazul, condițiile în care respectivele costuri pot fi modificate;

un exemplu reprezentativ care ilustrează dobânda anuală efectivă și valoarea totală plătibilă de către consumator, menționând toate ipotezele utilizate pentru calculul dobânzii respective;

condițiile și procedura pentru rezilierea contractului de credit;

dacă este cazul, informații privind modul în care va fi stabilită compensația creditorului în cazul rambursării anticipate;

dacă este cazul, o mențiune conform căreia consumatorului i se poate solicita în orice moment rambursarea integrală a valorii creditului;

o mențiune privind dreptul consumatorului de a fi informat imediat și gratuit, în conformitate cu articolul 19 alineatul (6), asupra rezultatului consultării unei baze de date, realizate pentru evaluarea bonității sale;

dacă este cazul, o indicație a faptului că prețul a fost personalizat pe baza unei prelucrări automate a datelor, inclusiv prin crearea de profiluri;

dacă este cazul, perioada pe parcursul căreia informațiile precontractuale furnizate în conformitate cu prezentul articol au forță obligatorie pentru creditor;

o mențiune privind posibilitatea consumatorului de a recurge la o procedură extrajudiciară de contestare și la o cale de atac extrajudiciară și modalitățile de acces la acestea;

un avertisment și o explicație privind consecințele juridice și financiare ale nerespectării celorlalte angajamente legate de contractul de credit respectiv;

un calendar de rambursare care să conțină toate plățile și rambursările de pe durata contractului de credit, inclusiv plățile și rambursările pentru orice servicii auxiliare legate de contractul de credit care sunt vândute simultan, în cadrul căruia plățile și rambursările, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanțe diferite, se bazează pe modificări rezonabile în sens ascendent ale ratei dobânzii aferente creditului.

Informațiile din formularul Informații standard la nivel european privind creditul de consum trebuie să fie consecvente. Acestea trebuie să fie perfect lizibile și să țină seama de constrângerile de natură tehnică ale suportului pe care sunt afișate. Informațiile se afișează într-un mod corespunzător și adecvat pe diferitele canale ținând seama de interoperabilitate.

Prin derogare de la alineatul (4) de la prezentul articol, în cazul comunicațiilor prin telefonia vocală prevăzute la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2002/65/CE, descrierea principalelor caracteristici ale serviciului financiar care se furnizează în temeiul articolului 3 alineatul (3) litera (b) a doua liniuță din directiva menționată include cel puțin elementele menționate la alineatul (2) de la prezentul articol. În acest caz, creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credit pune la dispoziția consumatorului, imediat după încheierea contractului de credit, formularul Informații la nivel european privind creditul de consum, pe un suport durabil.

În plus față de formularul Informații la nivel european privind creditul de consum, creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credit pune la dispoziția consumatorului, la cererea acestuia și în mod gratuit, un exemplar al proiectului de contract de credit, cu condiția ca, la momentul cererii, creditorul să fie dispus să încheie cu consumatorul contractul de credit.

Prezentul articol nu se aplică furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii care acționează cu titlu accesoriu în calitate de intermediari de credit. Această excepție nu aduce atingere obligației creditorului sau, dacă este cazul, a intermediarului de credit de a se asigura că informațiile precontractuale prevăzute la prezentul articol au fost primite de consumator.

Statele membre se asigură că creditorilor și, dacă este cazul, intermediarilor de credit le revine obligația de a furniza consumatorului explicații adecvate cu privire la contractele de credit și la eventualele servicii accesorii propuse, explicații care să îi permită consumatorului să evalueze dacă contractele de credit și serviciile accesorii propuse sunt adaptate la nevoile consumatorului și la situația sa financiară. Aceste explicații sunt furnizate gratuit, înainte de încheierea contractului de credit. Explicațiile includ următoarele elemente:

informațiile menționate la articolele 10, 11 și 38;

caracteristicile esențiale ale contractului de credit sau ale serviciilor accesorii propuse;

efectele specifice pe care contractul de credit sau serviciile accesorii propuse le pot avea asupra consumatorului, inclusiv consecințele nerespectării obligațiilor de plată sau ale efectuării plăților cu întârziere de către consumator;

în cazul în care există servicii accesorii grupate cu un contract de credit, se precizează dacă fiecare dintre componente poate fi reziliată separat și implicațiile pentru consumator în cazul unei astfel de rezilieri.

Statele membre pot adapta, în cazuri justificate, cerința menționată la alineatul (1), în ceea ce privește modul în care trebuie furnizate explicațiile și amploarea acestora, în funcție de următoarele elemente:

circumstanțele în care este oferit creditul;

persoana căreia îi este oferit creditul;

tipul de credit oferit.

Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, statele membre impun creditorilor și intermediarilor de credit obligația de a informa consumatorii într-un mod clar și ușor de înțeles atunci când le prezintă o ofertă personalizată bazată pe prelucrarea automată a datelor cu caracter personal.

CAPITOLUL III

Statele membre permit practicile de grupare, dar interzic practicile de legare.

Prin derogare de la alineatul (1) și fără a aduce atingere aplicării legislației în domeniul concurenței, statele membre pot permite creditorilor să oblige consumatorul să deschidă sau să mențină un cont de plăți sau de economii în cazul în care acesta are ca unic scop:

acumularea de capital pentru rambursarea creditului;

administrarea creditului;

punerea în comun a resurselor pentru obținerea creditului;

oferirea unei garanții suplimentare pentru creditor în cazul nerespectării obligațiilor de plată.

Statele membre pot permite creditorilor să oblige consumatorul să dețină o poliță de asigurare relevantă în legătură cu contractul de credit, ținând seama de considerentele de proporționalitate. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că creditorul are obligația să accepte polița de asigurare de la un furnizor diferit de furnizorul său preferat, în cazul în care o astfel de poliță de asigurare are un nivel de garanție echivalent cu cel propus de creditor, fără să modifice condițiile creditului oferit consumatorului.

Statele membre impun ca datele cu caracter personal privind diagnosticele de boli oncologice ale consumatorilor să nu fie utilizate în scopul unei polițe de asigurare legate de un contract de credit după o perioadă de timp stabilită de statele membre, care să nu depășească 15 ani de la încheierea tratamentului medical al consumatorilor.

Pentru a permite consumatorilor să aibă la dispoziție un timp suplimentar în care să poată compara ofertele de asigurare legate de contractele de credit înainte de a achiziționa o poliță de asigurare, astfel cum se menționează la alineatul (3), statele membre impun să li se acorde consumatorilor cel puțin trei zile pentru compararea ofertelor de asigurare legate de contractele de credit, fără ca ofertele în cauză să fie modificate, iar consumatorii să fie informați în acest sens. Consumatorii pot încheia o poliță de asigurare înainte de expirarea termenului de trei zile în cazul în care solicită acest lucru în mod explicit.

Statele membre se asigură că, pentru încheierea oricărui contract de credit sau pentru achiziționarea de servicii accesorii prezentate prin intermediul unor opțiuni implicite, creditorii și intermediarii de credit nu iau consimțământul consumatorului drept implicit. Opțiunile implicite includ casete bifate în prealabil.

Consimțământul consumatorului pentru încheierea oricărui contract de credit sau pentru achiziționarea de servicii accesorii prezentate prin intermediul unor casete se acordă printr-o afirmație clară și lipsită de ambiguitate care constituie o manifestare liber exprimată, specifică, în cunoștință de cauză și fără echivoc a acordului consumatorului față de conținutul și fondul asociate casetelor.

Statele membre impun creditorului și, dacă este cazul, intermediarului de credit obligația de a-l informa în mod explicit pe consumator, în contextul unei anumite tranzacții, dacă îi sunt oferite sau îi pot fi oferite servicii de consiliere.

Statele membre impun creditorului și, dacă este cazul, intermediarului de credit obligația ca, înainte de prestarea serviciilor de consiliere sau înainte de încheierea unui contract pentru prestarea unor astfel de servicii, să pună la dispoziția consumatorului următoarele informații, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil ales de consumator:

precizarea dacă recomandarea se va baza numai pe propria gamă de produse sau pe o gamă largă de produse de pe piață, în conformitate cu alineatul (3) litera (c);

dacă este cazul, o indicare a tarifului datorat de consumator pentru prestarea serviciilor de consiliere sau, dacă tariful respectiv nu poate fi stabilit la momentul aducerii la cunoștință a informațiilor, o indicare a metodei utilizate pentru calcularea acestuia.

În cazul în care se prestează servicii de consiliere pentru consumatori, statele membre impun creditorilor și, dacă este cazul, intermediarilor de credit obligația:

de a obține informațiile necesare referitoare la situația financiară a consumatorului, preferințele și obiectivele acestuia legate de contractul de credit, astfel încât creditorul sau intermediarul de credit să îi recomande consumatorului contracte de credit care corespund situației acestuia;

de a analiza situația financiară și nevoile consumatorului pe baza informațiilor menționate la litera (a), actualizate la momentul efectuării analizei, ținând seama de ipoteze rezonabile cu privire la riscurile pentru situația financiară a consumatorului pe durata contractului de credit recomandat;

de a lua în considerare un număr suficient de mare de contracte de credit din gama lor de produse și, pe această bază, de a recomanda unul sau mai multe contracte de credit din gama respectivă de produse care să corespundă nevoilor, situației financiare și situației personale a consumatorului;

de a acționa în interesul consumatorului; și

de a furniza consumatorului un exemplar al recomandării oferite, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil ales de consumator și care este indicat în contractul de prestare de servicii de consiliere.

Statele membre pot interzice utilizarea termenilor consiliere și consilier sau a unor termeni similari în cazul în care serviciile de consiliere sunt comercializate și prestate consumatorilor de către creditori sau, dacă este cazul, de către intermediari de credit.

creditorii și, dacă este cazul, intermediarii de credit iau în considerare un număr suficient de mare de contracte de credit disponibile pe piață; și

intermediarii de credit nu sunt remunerați de către unul sau mai mulți creditori pentru serviciile de consiliere.

Statele membre impun creditorilor și, dacă este cazul, intermediarilor de credit obligația de a avertiza consumatorul atunci când un contract de credit poate genera un anumit risc pentru consumator, având în vedere situația financiară a consumatorului.

Statele membre se asigură că serviciile de consiliere pot fi prestate numai de către creditori și, dacă este cazul, de către intermediari de credit.

serviciile de consiliere sunt prestate ocazional în cadrul unei activități profesionale care este reglementată prin acte cu putere de lege ori acte normative sau printr-un cod deontologic care nu exclude prestarea serviciilor respective;

serviciile de consiliere sunt prestate în contextul administrării datoriilor existente de către practicieni în insolvență, iar activitatea de administrare este reglementată prin acte cu putere de lege ori acte normative;

serviciile de consiliere sunt prestate în contextul administrării datoriilor existente de către prestatori publici sau voluntari de servicii de consiliere în materie de îndatorare, astfel cum se menționează la articolul 36, care nu își desfășoară activitatea pe bază comercială;

serviciile de consiliere sunt prestate de persoane autorizate și supravegheate de autoritățile competente.

Statele membre interzic acordarea de credite consumatorilor fără o solicitare prealabilă din partea acestora și fără acordul lor explicit.

CAPITOLUL IV

Statele membre impun creditorului obligația de a efectua o evaluare amănunțită a bonității consumatorului înainte de încheierea unui contract de credit. Această evaluare se efectuează în interesul consumatorului, pentru a preveni practicile iresponsabile de acordare de credite și supraîndatorarea și ține seama în mod corespunzător de factorii relevanți pentru verificarea probabilității îndeplinirii de către consumator a obligațiilor care îi revin în temeiul contractului de credit.

Statele membre se asigură că intermediarii de credit transmit cu acuratețe informațiile necesare obținute de la consumator creditorului relevant, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, pentru a permite efectuarea evaluării bonității.

Evaluarea bonității se efectuează pe baza unor informații relevante și exacte referitoare la veniturile și cheltuielile consumatorului și la alte aspecte financiare și economice care sunt necesare și proporționale cu natura, durata, valoarea și riscurile creditului pentru consumator. Informațiile respective pot include dovezi ale veniturilor sau ale altor surse de rambursare, informații privind activele și pasivele financiare sau informații privind alte angajamente financiare. Informațiile respective nu includ categoriile speciale de date menționate la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. Informațiile se obțin din surse interne sau externe relevante, inclusiv de la consumator și, dacă este necesar, pe baza consultării unei baze de date menționate la articolul 19 din prezenta directivă. Rețelele de socializare nu sunt considerate surse externe în sensul prezentei directive.

Statele membre impun creditorului obligația de a stabili proceduri pentru evaluarea menționată la alineatul (1) și de a documenta și menține procedurile respective.

În cazul în care cererea de credit este depusă în comun de mai mulți consumatori, creditorul efectuează evaluarea bonității pe baza capacității comune de rambursare a consumatorilor.

Statele membre se asigură că creditorul pune creditul la dispoziția consumatorului numai în cazul în care rezultatul evaluării bonității indică faptul că obligațiile care decurg din contractul de credit vor fi probabil îndeplinite în modul prevăzut în respectivul contract, ținând seama de factori relevanți, astfel cum se menționează la alineatul (1).

Statele membre se asigură că, în cazul în care un creditor încheie un contract de credit cu un consumator, creditorul nu anulează sau modifică ulterior contractul de credit în detrimentul consumatorului pe motiv că evaluarea bonității a fost efectuată incorect. Prezentul alineat nu se aplică în cazul în care se demonstrează că informațiile furnizate de consumator creditorului, menționate la alineatul (3), au fost cu bună știință incomplete sau false.

Statele membre se asigură că, în cazul în care evaluarea bonității implică utilizarea prelucrării automate a datelor cu caracter personal, consumatorul are dreptul să solicite și să obțină din partea creditorului o intervenție umană, și anume dreptul:

să solicite și să obțină din partea creditorului o explicație clară și ușor de înțeles cu privire la evaluarea bonității, inclusiv cu privire la logica și riscurile pe care le implică prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, precum și cu privire la semnificația și efectele acesteia asupra deciziei în cauză;

să-și exprime punctul de vedere față de creditor; și

să solicite o reexaminare a evaluării bonității și a deciziei privind acordarea creditului de către creditor.

Statele membre se asigură că, atunci când cererea de credit este respinsă, creditorul are obligația de a informa fără întârziere consumatorul în legătură cu respingerea cererii sale și, dacă este cazul, obligația de a îndruma consumatorul către servicii de consiliere în materie de îndatorare ușor accesibile. Dacă este cazul, creditorul are obligația de a informa consumatorul cu privire la faptul că evaluarea bonității se bazează pe prelucrarea automată a datelor, cu privire la dreptul consumatorului la o intervenție umană în privința evaluării și cu privire la procedura de contestare a deciziei.

Statele membre se asigură că, în cazul în care părțile convin să modifice valoarea totală a creditului după încheierea contractului de credit, creditorul are obligația de a reevalua bonitatea consumatorului pe baza unor informații actualizate înainte de a acorda o creștere semnificativă a valorii totale a creditului.

Statele membre pot impune creditorilor obligația de a evalua bonitatea consumatorilor pe baza consultării bazei de date relevante. Cu toate acestea, evaluarea bonității nu se bazează exclusiv pe istoricul în materie de credite al consumatorului.

Fiecare stat membru asigură, în cazul creditului transfrontalier, accesul creditorilor din alte state membre la bazele de date utilizate în statul membru respectiv pentru evaluarea bonității consumatorilor. Condițiile de acces la aceste baze de date sunt nediscriminatorii.

Statele membre se asigură că numai creditorii care se află sub supravegherea autorității naționale competente și care respectă pe deplin Regulamentul (UE) 2016/679 au acces la bazele de date utilizate pentru evaluarea bonității consumatorilor.

Alineatul (1) se aplică atât bazelor de date publice, cât și celor private.

Bazele de date menționate la alineatul (1) care conțin informații privind contractele de credit de consum includ cel puțin informații privind restanțele consumatorilor la rambursarea creditelor, tipul de credit și identitatea creditorului.

Creditorii și intermediarii de credit nu prelucrează categoriile speciale de date menționate la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 și nici datele cu caracter personal prelucrate de pe rețelele de socializare care se pot regăsi în bazele de date menționate la alineatul (1) de la prezentul articol.

În cazul în care cererea de credit este respinsă în urma consultării unei baze de date menționate la alineatul (1), statele membre impun creditorului obligația să informeze consumatorul, gratuit și fără întârzieri nejustificate, cu privire la rezultatul consultării respective și la detaliile bazei de date consultate, precum și cu privire la categoriile de date luate în considerare.

În scopul contractelor de credit, furnizorii de baze de date instituie proceduri prin care se asigură faptul că informațiile conținute în bazele lor de date sunt actualizate și exacte. Statele membre se asigură că consumatorii sunt informați:

în termen de 30 de zile de la înregistrarea într-o bază de date a oricăror restanțe la rambursarea creditului; și

cu privire la drepturile lor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

În scopul contractelor de credit, statele membre asigură existența unor proceduri de depunere a plângerilor pentru a facilita contestarea de către consumatori a conținutului bazelor de date, inclusiv a informațiilor care pot fi obținute de către terți din respectivele bazele de date.

CAPITOLUL V

Statele membre impun obligația redactării contractelor de credit și a oricăror modificări aduse acestora pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil, precum și obligația ca toate părțile contractante să primească un exemplar al contractului de credit.

Statele membre pot introduce sau menține dispoziții de drept intern cu privire la valabilitatea încheierii de contracte de credit, care sunt conforme cu dreptul Uniunii.

Statele membre impun obligația ca în contractul de credit să fie precizate în mod clar și concis toate elementele următoare:

tipul de credit;

identitățile, adresele geografice, numerele de telefon și adresele de e-mail ale părților contractante, precum și, dacă este cazul, identitatea și adresa geografică ale intermediarului de credit implicat;

valoarea totală a creditului și condițiile care reglementează tragerea din credit;

durata contractului de credit;

în cazul unui credit acordat sub forma unei amânări a plății pentru anumite bunuri sau servicii și în cazul contractelor de credit legate, bunurile sau serviciile respective și echivalentul în numerar al prețului acestora;

rata dobânzii aferente creditului sau toate ratele dobânzii aferente creditului în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanțe diferite, condițiile care guvernează aplicarea fiecărei rate a dobânzii aferente creditului și, dacă este cazul, orice indice sau rată de referință aplicabilă fiecărei rate inițiale a dobânzii aferente creditului, precum și perioadele, condițiile și procedurile aplicabile pentru modificarea fiecărei rate a dobânzii aferente creditului;

dobânda anuală efectivă și valoarea totală plătibilă de către consumator, calculate la momentul încheierii contractului de credit, precum și o indicație a tuturor ipotezelor utilizate în acest calcul;

cuantumul, numărul și frecvența plăților care urmează să fie efectuate de către consumator și, dacă este cazul, ordinea în care plățile vor fi alocate, pentru rambursare, diferitelor solduri restante fixate la rate diferite ale dobânzii aferente creditului;

în cazul amortizării capitalului unui contract de credit pe durată determinată, o trimitere la dreptul consumatorului de a primi, la cerere și în mod gratuit, în orice moment pe toată durata contractului de credit, un extras de cont sub forma unui tabel de amortizare;

în cazul în care costurile și dobânzile trebuie suportate fără amortizarea capitalului, un extras care indică perioadele și condițiile aplicabile pentru plata dobânzii și a eventualelor costuri recurente și nerecurente asociate;

dacă este cazul, costurile de administrare ale unuia sau mai multor conturi obligatorii care înregistrează atât operațiunile de plată, cât și tragerile din credit, costurile pentru utilizarea unui mijloc de plată atât pentru operațiuni de plată, cât și pentru trageri din credit, orice alte costuri care decurg din contractul de credit, precum și condițiile în care aceste costuri pot fi modificate;

rata dobânzii aferente creditului aplicabilă în cazul efectuării plăților cu întârziere, astfel cum este aplicabilă la data încheierii contractului de credit, măsurile pentru ajustarea acesteia și, dacă este cazul, orice penalități datorate în cazul nerespectării obligațiilor de plată;

un avertisment privind consecințele neefectuării sau ale efectuării plăților cu întârziere;

dacă este cazul, o declarație potrivit căreia este necesară plata unor taxe notariale;

dacă este cazul, garanțiile și asigurările necesare;

existența sau inexistența unui drept de retragere și, dacă este cazul, perioada de retragere, precum și alte condiții pentru exercitarea dreptului de retragere, inclusiv suportul durabil care trebuie folosit pentru notificarea menționată la articolul 26 alineatul (5) primul paragraf litera (a) și informații privind obligația consumatorului, prevăzută la articolul 26 alineatul (5) primul paragraf litera (b), de a plăti capitalul tras și dobânda, precum și cuantumul dobânzii plătibile pe zi;

tipul de suport durabil pe care consumatorul alege să primească următoarele:

dacă este cazul, atenționarea menționată la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf;

informațiile menționate la articolul 22;

informații privind modificarea ratei dobânzii aferente creditului, astfel cum se menționează la articolul 23 alineatul (1) primul paragraf;

dacă este cazul, informațiile menționate la articolul 24 alineatele (1) și (2); și

dacă este cazul, informațiile privind rezilierea unui contract de credit pe durată nedeterminată, menționate la articolul 28 alineatul (1) al doilea paragraf și la articolul 28 alineatul (2);

dacă este cazul, informații privind drepturile prevăzute la articolul 27, precum și condițiile pentru exercitarea acestor drepturi;

menționarea dreptului de rambursare anticipată prevăzut la articolul 29, a procedurii de rambursare anticipată, precum și, dacă este cazul, a informațiilor privind dreptul creditorului la compensație și explicația transparentă și ușor de înțeles privind modul în care se calculează compensația pe care consumatorul o datorează creditorului;

procedura de urmat pentru exercitarea dreptului de a rezilia contractul de credit;

posibilitatea consumatorului de a recurge la o procedură extrajudiciară de contestare și la o cale de atac extrajudiciară și modalitățile de acces la acestea;

dacă este cazul, alte clauze și condiții contractuale;

denumirea și adresa autorității de supraveghere competente;

datele de contact corespunzătoare ale furnizorilor serviciilor de consiliere în materie de îndatorare și o recomandare adresată consumatorului de a contacta furnizorii în cauză în cazul în care are dificultăți de rambursare.

dacă este cazul, atenționarea menționată la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf;

informațiile menționate la articolul 22;

informații privind modificarea ratei dobânzii aferente creditului, astfel cum se menționează la articolul 23 alineatul (1) primul paragraf;

dacă este cazul, informațiile menționate la articolul 24 alineatele (1) și (2); și

dacă este cazul, informațiile privind rezilierea unui contract de credit pe durată nedeterminată, menționate la articolul 28 alineatul (1) al doilea paragraf și la articolul 28 alineatul (2);

Atunci când se aplică alineatul (1) primul paragraf litera (i), creditorul pune la dispoziția consumatorului, în mod gratuit și în orice moment pe întreaga durată a contractului de credit, un extras de cont sub forma unui tabel de amortizare.

În cazul unui contract de credit în care plățile efectuate de consumator nu duc la o amortizare corespunzătoare imediată a valorii totale a creditului, ci sunt utilizate pentru a constitui capital în timpul perioadelor și în condițiile stabilite în contractul de credit sau într-un contract accesoriu, contractul de credit include, în plus față de informațiile prevăzute la alineatul (1), o declarație clară și concisă potrivit căreia respectivul contract de credit nu prevede o garanție de rambursare a valorii totale a creditului tras în baza contractului de credit, cu excepția cazului în care se oferă în mod expres o astfel de garanție.

CAPITOLUL VI

Fără a aduce atingere altor obligații prevăzute în prezenta directivă, statele membre se asigură că, înainte de a modifica clauzele și condițiile contractului de credit, creditorul comunică consumatorului, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil care este indicat în contractul de credit, următoarele informații:

o descriere clară a modificărilor propuse, menționându-se, dacă este cazul, necesitatea consimțământului consumatorului sau o explicație cu privire la modificările introduse prin lege;

calendarul de punere în aplicare a modificărilor menționate la litera (a);

mijloacele de care dispune consumatorul pentru a depune o plângere cu privire la modificările menționate la litera (a);

intervalul de timp în care poate fi depusă o astfel de plângere;

numele și adresa autorității competente la care se poate depune plângerea respectivă.

În cazul în care creditorilor li se permite să modifice ratele dobânzii aferente creditului din contractele de credit existente, statele membre impun creditorului obligația să informeze consumatorul, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil care este indicat în contractul de credit, cu privire la orice modificare a ratei dobânzii aferente creditului, cu suficient timp înainte ca modificarea respectivă să intre în vigoare.

Prin derogare de la alineatul (1), informațiile menționate la alineatul respectiv pot fi furnizate periodic consumatorului în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

părțile au convenit în contractul de credit asupra transmiterii periodice a unor astfel de informații;

modificarea ratei dobânzii aferente creditului este cauzată de o modificare a ratei de referință;

noua rată de referință este pusă la dispoziția publicului în timp util și prin mijloace adecvate;

informațiile privind noua rată de referință sunt disponibile, de asemenea:

la sediul creditorului;

în cazul în care creditorul deține un website, pe website-ul respectiv; și

în cazul în care creditorul deține o aplicație mobilă, prin intermediul aplicației respective.

la sediul creditorului;

în cazul în care creditorul deține un website, pe website-ul respectiv; și

în cazul în care creditorul deține o aplicație mobilă, prin intermediul aplicației respective.

CAPITOLUL VII

În cazul în care un credit a fost acordat sub forma unei facilități de tip descoperit de cont, statele membre impun creditorului obligația ca, pe toată durata contractului de credit, să informeze cu regularitate consumatorul, cel puțin o dată pe lună, prin intermediul unor extrase de cont furnizate pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil care este indicat în contractul de credit, cu privire la următoarele elemente:

perioada exactă la care se referă extrasul de cont;

cuantumurile și datele tragerilor;

soldul din extrasul anterior și data acestuia;

noul sold;

datele și cuantumurile plăților efectuate de consumator;

rata dobânzii aferente creditului aplicată;

eventualele costuri care au fost aplicate;

dacă este cazul, cuantumul minim care trebuie plătit de consumator.

În cazul în care un credit a fost acordat sub forma unei facilități de tip descoperit de cont, statele membre impun creditorului obligația să informeze consumatorul, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil care este indicat în contractul de credit, cu privire la majorările ratei dobânzii aferente creditului sau ale oricăror costuri datorate, cu suficient timp înainte ca modificările respective să intre în vigoare.

părțile au convenit în contractul de credit asupra furnizării periodice a unor astfel de informații;

modificarea ratei dobânzii aferente creditului este cauzată de o modificare a ratei de referință;

noua rată de referință este pusă la dispoziția publicului prin mijloace adecvate;

informațiile privind noua rată de referință sunt disponibile, de asemenea:

la sediul creditorului;

în cazul în care creditorul deține un website, pe website-ul respectiv; și

în cazul în care creditorul deține o aplicație mobilă, prin intermediul aplicației respective.

la sediul creditorului;

în cazul în care creditorul deține un website, pe website-ul respectiv; și

în cazul în care creditorul deține o aplicație mobilă, prin intermediul aplicației respective.

Statele membre impun creditorului obligația să informeze consumatorul, în modul convenit, cu privire la fiecare reducere sau anulare a facilității de tip descoperit de cont cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care reducerea sau anularea facilității de tip descoperit de cont produce efecte.

Atunci când facilitatea de tip descoperit de cont este diminuată sau anulată, statele membre impun creditorului obligația să ofere consumatorului, înainte de inițierea procedurii de executare silită și fără costuri suplimentare, posibilitatea de a rambursa cuantumul cu care a fost diminuată facilitatea de tip descoperit de cont anterioară sau cuantumul facilității de tip descoperit de cont anterioare anulate. Rambursarea respectivă se efectuează în 12 rate lunare egale, cu excepția cazului în care consumatorul optează să ramburseze anticipat cuantumul respectiv, la rata dobânzii aferente creditului aplicabilă facilității de tip descoperit de cont.

Statele membre pot menține sau adopta dispoziții privind aspectele legate de protecția consumatorilor care dețin o facilitate de tip descoperit de cont mai stricte decât cele menționate la prezentul articol, în conformitate cu dreptul Uniunii.

În cazul unui contract de deschidere a unui cont curent, atunci când există posibilitatea să i se permită consumatorului o depășire a limitei de credit, statele membre impun creditorului obligația să includă în contractul respectiv informații cu privire la această posibilitate, precum și informații cu privire la rata dobânzii aferente creditului, condițiile care reglementează aplicarea ratei dobânzii aferente creditului, orice indice sau rată de referință aplicabilă ratei dobânzii aferente creditului inițiale, costurile aplicabile de la data încheierii contractului de credit și, dacă este cazul, condițiile în care costurile respective pot fi modificate. În orice caz, creditorul pune la dispoziția consumatorului informațiile respective în mod regulat, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil ales de consumator și care este indicat în contractul de deschidere a contului curent.

În cazul unei depășiri semnificative a limitei de credit pentru o perioadă mai mare de o lună, statele membre impun creditorului obligația să informeze fără întârziere consumatorul, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil ales de consumator și care este indicat în contractul de deschidere a contului curent, cu privire la:

depășirea limitei de credit;

cuantumul implicat;

rata dobânzii aferente creditului;

eventualele penalități, costuri sau dobânzi de întârziere aplicabile;

data rambursării.

Prezentul articol nu aduce atingere niciunei dispoziții de drept intern care impune creditorului obligația să ofere alt tip de produs de credit atunci când limita de credit a fost depășită o perioadă semnificativă de timp.

Statele membre impun creditorului obligația să informeze consumatorul, în modul convenit, cu privire la anularea posibilității de depășire a limitei de credit sau la reducerea pragului pentru depășirea limitei de credit cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care anularea sau reducerea respectivă produce efecte.

Atunci când depășirea limitei de credit este diminuată sau anulată, statele membre impun creditorului obligația să ofere consumatorului, înainte de inițierea procedurii de executare silită și fără costuri suplimentare, posibilitatea de a rambursa cuantumul cu care a fost redus plafonul anterior pentru depășirea limitei de credit sau cuantumul stabilit anterior pentru depășirea limitei de credit care a fost anulat. Rambursarea respectivă se efectuează în 12 rate lunare egale, cu excepția cazului în care consumatorul optează să ramburseze anticipat cuantumul respectiv, la rata dobânzii aferente creditului aplicabilă depășirii limitei de credit.

Statele membre pot menține sau adopta dispoziții privind aspectele legate de protecția consumatorilor care dispun de posibilitatea depășirii limitei de credit mai stricte decât cele menționate la prezentul articol, în conformitate cu dreptul Uniunii.

CAPITOLUL VIII

Statele membre se asigură că, în termen de 14 zile calendaristice, consumatorul se poate retrage din contractul de credit fără a prezenta niciun motiv.

fie din ziua încheierii contractului de credit;

fie din ziua în care consumatorului îi sunt aduse la cunoștință clauzele și condițiile contractuale și informațiile prevăzute la articolele 20 și 21, în cazul în care ziua respectivă este ulterioară datei menționate la litera (a) de la prezentul paragraf.

În cazul în care consumatorului nu i-au fost aduse la cunoștință clauzele și condițiile contractuale și informațiile prevăzute la articolele 20 și 21, perioada de retragere expiră, în orice caz, la 12 luni și 14 zile de la încheierea contractului de credit. Acest lucru nu se aplică în cazul în care consumatorul nu a fost informat cu privire la dreptul său de retragere în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) primul paragraf litera (p).

În cazul unui contract de credit legat pentru achiziționarea unui bun căruia i se aplică o politică de returnare care asigură rambursarea integrală pe o perioadă determinată ce depășește 14 zile calendaristice, termenul aferent dreptului de retragere se prelungește pentru a corespunde perioadei în care se aplică respectiva politică de returnare.

Dacă, în cazul unui contract de credit legat, dreptul intern în vigoare la 19 noiembrie 2023 prevede deja că fondurile nu pot fi puse la dispoziția consumatorului înainte de expirarea unui termen specific, statele membre pot să prevadă, prin derogare de la alineatul (1), ca termenul menționat la alineatul respectiv să poată fi redus pentru a corespunde acestui termen specific, la cererea expresă a consumatorului.

În cazul în care consumatorul își exercită dreptul de retragere, acesta ia următoarele măsuri:

notifică acest lucru creditorului, în conformitate cu informațiile furnizate de creditor în temeiul articolului 21 alineatul (1) primul paragraf litera (p), pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil ales de consumator și care este indicat în contractul de credit, în termenul prevăzut la alineatul (1) de la prezentul articol;

plătește creditorului capitalul și dobânda aferentă acestuia de la data la care creditul a fost tras până la data la care capitalul este rambursat, fără nicio întârziere nejustificată și, în orice caz, nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la trimiterea notificării menționate la litera (a).

În cazul prestării unui serviciu accesoriu aferent contractului de credit de către creditor sau de către un terț pe baza unui contract încheiat între respectivul terț și creditor, consumatorului nu îi mai revin obligații care decurg din contractul pentru prestarea serviciului accesoriu în cazul în care consumatorul își exercită dreptul de retragere din contractul de credit în conformitate cu prezentul articol.

În cazul în care consumatorul dispune de un drept de retragere în temeiul alineatelor (1), (5) și (6) de la prezentul articol, nu se aplică articolele 6 și 7 din Directiva 2002/65/CE.

Statele membre pot să prevadă că alineatele (1)-(6) de la prezentul articol nu se aplică contractelor de credit care, conform dreptului intern, trebuie încheiate în fața unui notar, cu condiția ca notarul să confirme că drepturile consumatorului prevăzute la articolele 10, 11, 20 și 21 sunt garantate.

Prezentul articol nu aduce atingere niciunei dispoziții de drept intern care stabilește o perioadă de timp în cursul căreia nu poate începe executarea contractului.

Statele membre se asigură că un consumator care și-a exercitat, în temeiul dreptului Uniunii, dreptul de retragere dintr-un contract de furnizare de bunuri sau de prestare de servicii, nu mai are obligații în temeiul unui contract de credit legat.

În cazul în care bunurile sau serviciile care fac obiectul unui contract de credit legat nu sunt furnizate sau prestate, ori sunt furnizate sau prestate numai în parte ori nu sunt conforme cu contractul de furnizare sau de prestare, consumatorul are dreptul să solicite măsuri reparatorii din partea creditorului în cazul în care a solicitat măsuri reparatorii din partea furnizorului sau a prestatorului, dar nu a reușit să obțină satisfacerea pretențiilor la care are dreptul conform legii sau conform contractului de furnizare a bunurilor sau de prestare a serviciilor. Statele membre stabilesc măsura și condițiile în care se poate exercita dreptul la măsuri reparatorii.

Prezentul articol nu aduce atingere dispozițiilor de drept intern conform cărora creditorul răspunde în solidar în raport cu eventuale pretenții pe care consumatorul le poate avea împotriva furnizorului sau a prestatorului, în cazul în care achiziția de bunuri sau servicii de la furnizor sau de la prestator a fost finanțată printr-un contract de credit.

Statele membre se asigură că, în orice moment, consumatorul poate proceda la rezilierea standard a unui contract de credit pe durată nedeterminată în mod gratuit, cu excepția cazurilor în care părțile au convenit o perioadă de preaviz. Această perioadă nu depășește o lună.

Statele membre se asigură că, în cazul în care s-a convenit astfel în contractul de credit, creditorul poate retrage din motive justificate obiectiv dreptul consumatorului de a efectua trageri pe baza unui contract de credit pe durată nedeterminată. Creditorul informează consumatorul în legătură cu retragerea drepturilor și cu motivele acesteia, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil care este indicat în contractul de credit, dacă este posibil înainte de retragere și cel mai târziu imediat ulterior acesteia, cu excepția cazului în care furnizarea acestor informații este interzisă de dreptul Uniunii sau de dreptul intern sau este contrară obiectivelor de ordine publică sau de siguranță publică.

Statele membre se asigură că, în orice moment, consumatorul are dreptul la rambursare anticipată. În aceste cazuri, consumatorul are dreptul la o reducere a costului total al creditului pentru consumator pe durata rămasă a contractului. La calcularea reducerii, se iau în considerare toate costurile impuse consumatorului de către creditor.

Statele membre se asigură că, în cazul rambursării anticipate, creditorul are dreptul la o compensație echitabilă și justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată, cu condiția ca rambursarea anticipată să intervină într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului este fixă.

Statele membre se asigură că, atunci când este îndeplinită oricare dintre condițiile următoare, creditorul nu are dreptul la compensația menționată la alineatul (2):

rambursarea a fost realizată ca urmare a executării unui contract de asigurare care are drept scop asigurarea riscului de neplată;

creditul este acordat sub forma unei facilități de tip descoperit de cont;

rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului nu este fixă.

Prin derogare de la alineatul (2), statele membre pot prevedea următoarele:

creditorul are dreptul la compensația menționată la alineatul (2) numai cu condiția ca valoarea rambursării anticipate să depășească pragul prevăzut în dreptul intern, care nu poate depăși 10000 EUR pe parcursul niciunei perioade de 12 luni;

creditorul poate pretinde în mod excepțional o compensație mai mare dacă poate dovedi că prejudiciul suferit ca urmare a rambursării anticipate depășește cuantumul stabilit în conformitate cu alineatul (2).

Compensația menționată la alineatul (2) și la alineatul (4) litera (b) nu depășește în niciun caz cuantumul dobânzii pe care consumatorul ar fi plătit-o în perioada dintre rambursarea anticipată și data convenită pentru încetarea contractului de credit.

CAPITOLUL IX

Dobânda anuală efectivă se calculează în conformitate cu formula matematică prevăzută în partea I din anexa III. Aceasta este egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actualizată a tuturor angajamentelor (trageri, rambursări și costuri), viitoare sau prezente, convenite de creditor și de consumator.

În scopul calculării dobânzii anuale efective, se determină costul total al creditului pentru consumator, cu excepția costurilor suportate de către consumator pentru nerespectarea oricăruia dintre angajamentele stabilite prin contractul de credit și a altor costuri în afara prețului de achiziție pe care este obligat să le plătească la achiziționarea de bunuri sau servicii, indiferent dacă tranzacția este efectuată în numerar sau pe credit.

Calculul dobânzii anuale efective se bazează pe ipoteza conform căreia contractul de credit urmează să rămână valabil pe perioada convenită, iar creditorul și consumatorul își vor îndeplini obligațiile în condițiile și cu respectarea termenelor indicate în contractul de credit.

În cazul contractelor de credit care cuprind clauze ce permit variații ale ratei dobânzii aferente creditului sau variații ale anumitor costuri incluse în dobânda anuală efectivă care le fac necuantificabile la momentul calculării, dobânda anuală efectivă se calculează pe baza ipotezei conform căreia rata dobânzii aferente creditului și celelalte costuri vor rămâne fixe în raport cu nivelul inițial și se vor aplica până la încetarea contractului de credit.

Atunci când este necesar, la calcularea dobânzii anuale efective se utilizează ipotezele suplimentare prevăzute în partea II din anexa III.

Statele membre introduc măsuri, cum ar fi plafoane, pentru a preveni abuzurile în mod eficace și pentru a se asigura că nu se pot percepe consumatorilor rate ale dobânzii aferente creditului, dobânzi anuale efective sau costuri totale ale creditului pentru consumator excesiv de ridicate.

Statele membre pot adopta pe teritoriul lor interdicții sau limitări privind anumite taxe sau comisioane aplicate de creditori.

Până la 20 noiembrie 2027, Comisia face publice măsurile introduse de statele membre în conformitate cu alineatul (1). Statele membre raportează Comisiei cu privire la aceste măsuri până la 20 noiembrie 2026.

Până la 20 noiembrie 2029, Autoritatea Bancară Europeană publică un raport privind punerea în aplicare a măsurilor menționate la alineatul (1). Raportul respectiv include o evaluare a măsurilor instituite în statele membre, inclusiv în ceea ce privește metodologiile de stabilire a plafoanelor, dacă este cazul, și eficacitatea acestora în limitarea ratelor dobânzii aferente creditului, a dobânzilor anuale efective sau a costurilor totale ale creditului pentru consumator excesiv de ridicate, și identifică o abordare bazată pe cele mai bune practici pentru stabilirea unor astfel de măsuri.

CAPITOLUL X

Statele membre impun creditorului și intermediarului de credit obligația de a acționa cu onestitate, corectitudine, transparență și profesionalism și de a ține seama de drepturile și interesele consumatorilor atunci când desfășoară oricare dintre următoarele activități:

elaborarea produselor de credit;

activități de publicitate pentru produsele de credit în conformitate cu articolele 7 și 8;

acordarea, intermedierea sau facilitarea acordării de credite;

prestarea de servicii de consiliere;

prestarea de servicii accesorii pentru consumatori;

executarea unui contract de credit.

Statele membre se asigură că modul în care creditorii își remunerează personalul și intermediarii de credit și modul în care aceștia din urmă își remunerează propriul personal nu afectează respectarea obligației prevăzute la alineatul (1).

Statele membre se asigură că, la stabilirea și aplicarea politicilor de remunerare pentru personalul responsabil cu evaluarea bonității, creditorii respectă principiile enumerate în continuare într-un mod și într-o măsură adecvate în raport cu dimensiunea lor, cu organizarea lor internă, precum și cu natura, domeniul de aplicare și complexitatea activităților lor:

politica de remunerare promovează o administrare solidă și eficientă a riscurilor și este compatibilă cu o astfel de administrare și nu încurajează asumarea unor riscuri care depășesc nivelul de risc tolerat de creditor;

politica de remunerare este conformă cu strategia de afaceri, obiectivele, valorile și interesele pe termen lung ale creditorului și cuprinde măsuri pentru evitarea conflictelor de interese, prevăzând în special ca remunerația să nu depindă de numărul sau proporția cererilor de credit acceptate.

Statele membre se asigură că atunci când creditorii sau intermediarii de credit oferă servicii de consiliere, sistemul de remunerare a personalului implicat nu aduce atingere capacității acestora de a acționa în interesul consumatorului și, în special, nu depinde de realizarea unor obiective de vânzări. Pentru a atinge acest obiectiv, statele membre pot, de asemenea, să interzică comisioanele plătite de către creditor intermediarului de credit.

Statele membre pot să impună interdicții sau restricții cu privire la plățile efectuate de un consumator către un creditor sau un intermediar de credit înainte de încheierea unui contract de credit.

Statele membre se asigură că creditorii și intermediarii de credit impun personalului lor să dețină un nivel adecvat de cunoștințe și de competență în legătură cu elaborarea, oferirea și acordarea de contracte de credit, cu desfășurarea activităților de intermediere de credit și cu prestarea de servicii de consiliere, precum și în legătură cu drepturile consumatorilor în domeniul lor de activitate și să își actualizeze constant aceste cunoștințe și competențe. Atunci când încheierea unui contract de credit include servicii accesorii, este necesar un nivel adecvat de cunoștințe și de competență în legătură cu respectivele servicii accesorii.

Statele membre stabilesc cerințe minime cu privire la cunoștințele și competența personalului creditorilor și al intermediarilor de credit.

Statele membre se asigură că autoritățile competente supraveghează respectarea cerințelor prevăzute la alineatul (1) și că au competența de a impune creditorilor și intermediarilor de credit să furnizeze dovezile pe care autoritatea competentă le consideră necesare pentru a face posibilă respectiva supraveghere.

CAPITOLUL XI

Statele membre promovează măsuri care sprijină educarea consumatorilor cu privire la un comportament responsabil în materie de îndatorare și de administrare a datoriilor, îndeosebi cu privire la contractele de credit. Consumatorilor le sunt furnizate informații clare și generale cu privire la procedura de acordare a creditelor pentru a îi ghida pe consumatori, mai ales pe cei care contractează un credit de consum pentru prima oară și în special dacă acest lucru se realizează prin intermediul instrumentelor digitale. La elaborarea și promovarea acestor măsuri, statele membre consultă părțile interesate relevante, inclusiv organizațiile de consumatori.

Comisia evaluează și publică un raport privind educația financiară disponibilă pentru consumatori în statele membre și identifică exemple de bune practici care ar putea fi dezvoltate în continuare pentru a spori nivelul de cunoștințe în domeniul financiar al consumatorilor.

Statele membre impun creditorilor obligația de a lua, atunci când este cazul, măsuri rezonabile de restructurare datorată dificultăților financiare înainte de a iniția procedura de executare silită. Astfel de măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare țin seama, printre alte elemente, de situația personală a consumatorului. Creditorii nu au obligația de a oferi consumatorilor, în mod repetat, măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare, cu excepția cazurilor justificate.

pot include, printre altele, refinanțarea totală sau parțială a unui contract de credit;

includ modificarea clauzelor și condițiilor existente ale unui contract de credit, printre altele, următoarele:

prelungirea duratei contractului de credit;

modificarea tipului de contract de credit;

amânarea plății ratelor, integral sau parțial, pentru o anumită perioadă;

reducerea ratei dobânzii aferente creditului;

oferirea unei perioade fără plăți;

rambursări parțiale;

conversii valutare;

iertarea parțială de plată și consolidarea datoriei.

prelungirea duratei contractului de credit;

modificarea tipului de contract de credit;

amânarea plății ratelor, integral sau parțial, pentru o anumită perioadă;

reducerea ratei dobânzii aferente creditului;

oferirea unei perioade fără plăți;

rambursări parțiale;

conversii valutare;

iertarea parțială de plată și consolidarea datoriei.

Lista măsurilor potențiale de la alineatul (1) al treilea paragraf litera (b) nu aduce atingere dreptului intern și nu impune statelor membre să prevadă toate măsurile respective în dreptul intern.

Atunci când statele membre permit creditorilor să stabilească și să impună consumatorului costuri care decurg din nerespectarea obligațiilor de plată, statele membre respective pot solicita ca respectivele costuri să nu depășească cuantumul necesar pentru a compensa creditorul pentru costurile suportate ca urmare a nerespectării obligațiilor de plată.

Atunci când statele membre permit creditorilor să impună consumatorului costuri suplimentare în caz de nerespectare a obligațiilor de plată, statele membre respective plafonează costurile în cauză.

Statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al bunurilor care fac obiectul unui contract de credit legat sau al veniturilor obținute din vânzarea unor astfel de bunuri este suficient pentru a rambursa creditul.

Statele membre se asigură că, pentru consumatorii care se confruntă sau s-ar putea confrunta cu dificultăți în ceea ce privește respectarea angajamentelor lor financiare, se pun la dispoziție servicii independente de consiliere în materie de îndatorare pentru care se aplică doar costuri limitate.

În scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alineatul (1), creditorii dispun de proceduri și politici pentru depistarea timpurie a consumatorilor care se confruntă cu dificultăți financiare.

Statele membre se asigură că creditorii îi îndrumă pe consumatorii care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește respectarea angajamentelor lor financiare către servicii de consiliere în materie de îndatorare ușor accesibile consumatorilor.

Până la 20 noiembrie 2028, Comisia prezintă un raport care oferă o imagine de ansamblu asupra disponibilității serviciilor de consiliere în materie de îndatorare în toate statele membre și care identifică bunele practici pentru dezvoltarea ulterioară a acestor servicii. Statele membre prezintă Comisiei, până la 20 noiembrie 2026 și, ulterior, în fiecare an, un raport cu privire la serviciile de consiliere în materie de îndatorare disponibile.

CAPITOLUL XII

Statele membre se asigură că creditorilor și intermediarilor de credit li se aplică o procedură adecvată de acces la activitate, mecanisme de înregistrare și de supraveghere stabilite de o autoritate competentă independentă.

Cerința referitoare la o procedură adecvată de acces la activitate și înregistrare nu se aplică creditorilor care sunt:

instituții de credit în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

instituții de plată în sensul definiției de la articolul 4 punctul 4 din Directiva (UE) 2015/2366, pentru serviciile menționate la punctul 4 din anexa I la directiva respectivă; sau

instituții emitente de monedă electronică în sensul definiției de la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2009/110/CE, pentru acordarea creditelor menționate la articolul 6 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din directiva respectivă.

Statele membre pot decide să nu aplice cerințele privind accesul la activitate și înregistrarea menționate la alineatul (1) furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii care se califică drept microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii în sensul definiției din Recomandarea 2003/361/CE și care acționează în calitate de:

intermediari de credit cu titlu accesoriu; sau

creditori cu titlu accesoriu, acordând credite sub formă de amânare la plată pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor pe care le oferă, în cazul în care creditul este acordat fără dobândă și implică doar costuri limitate impuse consumatorului, în conformitate cu dreptul intern, în cazul efectuării plăților cu întârziere.

Statele membre impun intermediarilor de credit:

să indice, în publicitatea și documentele destinate consumatorilor, sfera competențelor lor și dacă lucrează exclusiv cu unul sau mai mulți creditori sau ca intermediari independenți;

să informeze consumatorul cu privire la orice comision pe care consumatorul trebuie să îl plătească intermediarului de credit pentru serviciile care urmează să fie prestate;

să ajungă la un acord cu consumatorul cu privire la orice comision menționat la litera (b) pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil înainte de încheierea contractului de credit;

să comunice creditorului orice comision menționat la litera (b), în scopul calculării dobânzii anuale efective.

CAPITOLUL XIII

Statele membre se asigură că, în cazurile în care drepturile creditorului în temeiul unui contract de credit sau contractul de credit însuși se cesionează unui terț, consumatorul are dreptul să invoce împotriva cesionarului orice mijloc de apărare la care putea recurge împotriva creditorului inițial, inclusiv dreptul la compensare, în cazul în care un astfel de mijloc de apărare este permis în statul membru în cauză.

Statele membre impun creditorului inițial obligația de a informa consumatorul cu privire la cesiunea menționată la alineatul (1), cu excepția cazului în care creditorul inițial, prin acord cu cesionarul, administrează în continuare creditul către consumator.

Statele membre se asigură că consumatorii au acces la proceduri adecvate, rapide și eficace de soluționare extrajudiciară a litigiilor pentru soluționarea litigiilor dintre consumatori și creditori sau intermediari de credit referitoare la drepturile și obligațiile prevăzute în prezenta directivă referitoare la contractele de credit, recurgând, dacă este cazul, la entitățile existente competente pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor. Astfel de proceduri de soluționare extrajudiciară a litigiilor și entitățile care desfășoară astfel de proceduri respectă cerințele de calitate prevăzute în Directiva 2013/11/UE.

Statele membre încurajează entitățile competente pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor menționate la alineatul (1) să coopereze în vederea soluționării litigiilor transfrontaliere referitoare la contractele de credit.

CAPITOLUL XIV

Statele membre desemnează autoritățile naționale competente abilitate să asigure aplicarea și respectarea prezentei directive și se asigură că acestora le sunt acordate competențe de anchetă și de asigurare a respectării legislației și resursele adecvate necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile în mod eficient și eficace.

Statele membre se asigură că autoritățile competente, toate persoanele care exercită sau au exercitat activități pentru autoritățile competente, precum și auditorii și experții instruiți de autoritățile competente se supun obligației de a păstra secretul profesional. Nicio informație confidențială care ar putea fi primită pe parcursul desfășurării activității lor nu poate fi divulgată niciunei persoane sau autorități, decât într-o formă rezumată sau agregată, fără a se aduce atingere cazurilor care intră sub incidența dreptului penal sau a prezentei directive. Acest lucru nu împiedică, totuși, autoritățile competente să facă schimb de informații confidențiale sau să le transmită în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern.

Statele membre se asigură că autoritățile competente sunt:

autorități competente în sensul definiției de la articolul 4 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului; sau

alte autorități decât autoritățile competente menționate la litera (a), cu condiția ca actele cu putere de lege sau actele administrative naționale să impună respectivelor autorități să coopereze cu autoritățile competente menționate la litera (a) oricând acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii atribuțiilor care le revin în temeiul prezentei directive.

Statele membre se asigură că autoritățile competente îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2017/2394.

Statele membre informează Comisia în legătură cu desemnarea autorităților competente și cu eventualele modificări aduse acestei desemnări și, în cazul în care pe teritoriul lor există mai multe autorități competente, indică eventualele repartizări ale atribuțiilor între respectivele autorități competente. Prima astfel de notificare se face cât mai curând posibil și cel târziu până la 20 noiembrie 2025.

Autoritățile competente își exercită competențele în conformitate cu dreptul intern:

fie în mod direct, sub propria autoritate sau sub supravegherea autorităților judiciare;

fie solicitând instanțelor competente să pronunțe hotărârea necesară, inclusiv, dacă este cazul, prin formularea unei căi de atac, în cazul în care nu se dă curs cererii de pronunțare a hotărârii necesare.

Statele membre pe teritoriul cărora există mai multe autorități competente se asigură că atribuțiile care le revin acestora sunt clar definite și că autoritățile respective colaborează strâns astfel încât fiecare să își poată îndeplini în mod eficient atribuțiile care îi revin.

Comisia publică cel puțin o dată pe an în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o listă cu autoritățile competente și actualizează continuu lista respectivă pe site-ul său internet.

Statele membre pot acorda autorităților naționale competente, prin dreptul intern, competențe de intervenție asupra produselor în așa fel încât acestea să poată retrage produse de credit în cazurile în care o astfel de retragere este justificată.

CAPITOLUL XV

În măsura în care prezenta directivă conține dispoziții armonizate, statele membre nu pot menține sau introduce în dreptul intern dispoziții diferite față de cele stabilite în prezenta directivă, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă.

Până la realizarea unei armonizări mai aprofundate, atunci când un stat membru recurge la opțiunile normative prevăzute la articolul 2 alineatele (5)-(8), articolul 8 alineatul (8), articolul 14 alineatele (2) și (3), articolul 16 alineatele (4) și (6), articolul 18 alineatul (11), articolul 24 alineatul (5), articolul 25 alineatul (6), articolul 26 alineatele (4) și (8), articolul 29 alineatul (4), articolul 31 alineatul (2), articolul 32 alineatele (4) și (5), articolul 35 alineatele (3) și (4), articolul 37 alineatul (3) și articolul 41 alineatul (9), statul membru respectiv notifică Comisia fără întârziere în această privință, precum și în privința oricăror modificări ulterioare. Comisia face publice aceste informații prin afișarea lor pe un site internet sau pe altă cale ușor accesibilă. Statele membre iau, de asemenea, măsurile corespunzătoare pentru a disemina aceste informații în rândul creditorilor, al intermediarilor de credit și al consumatorilor de la nivel național.

Statele membre se asigură că consumatorii nu pot renunța la drepturile care le-au fost conferite prin dispozițiile de drept intern care transpun prezenta directivă.

Statele membre se asigură că dispozițiile adoptate pentru transpunerea prezentei directive nu pot fi eludate ca urmare a modului în care sunt formulate contractele.

Statele membre stabilesc dispoziții privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive și întreprind toate măsurile necesare pentru a se asigura că acestea sunt aplicate. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre notifică Comisiei dispozițiile și măsurile respective până la 20 noiembrie 2026 și îi notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care le afectează.

Statele membre se asigură că, în cazul în care se impune aplicarea de sancțiuni în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2017/2394, acestea includ posibilitatea de a aplica fie amenzi prin proceduri administrative, fie posibilitatea inițierii unor proceduri judiciare pentru aplicarea de amenzi, sau ambele.

Statele membre prevăd că autoritățile competente pot face publică orice sancțiune administrativă aplicată în caz de încălcare a măsurilor adoptate în temeiul prezentei directive, cu excepția cazului în care această publicare riscă să perturbe în mod grav piețele financiare sau să aducă un prejudiciu disproporționat părților implicate.

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 30 alineatul (5) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 19 noiembrie 2023. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

Delegarea de competențe menționată la articolul 30 alineatul (5) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 30 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Până la 20 noiembrie 2029 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia efectuează o evaluare a prezentei directive. Evaluarea respectivă include:

o analiză pentru a stabili dacă domeniul de aplicare al prezentei directive rămâne adecvat în ceea ce privește contractele de credit care sunt garantate cu bunuri imobile nerezidențiale;

o evaluare a pragurilor prevăzute la articolul 2 alineatul (2) litera (c) și în partea II din anexa III, precum și a procentelor folosite pentru calculul compensației care trebuie plătite în caz de rambursare anticipată, astfel cum se menționează la articolul 29 alineatul (2), luând în considerare tendințele economice din Uniune și situația pieței respective;

o analiză a evoluției pieței creditelor de consum care sprijină tranziția verde și o evaluare a necesității adoptării unor măsuri suplimentare cu privire la astfel de credite; și

o evaluare a punerii în aplicare a articolului 44 alineatele (1) și (2) și, în special, a eficacității și a efectului de descurajare al sancțiunilor care se aplică în temeiul articolului respectiv.

Până la 20 noiembrie 2025, Comisia evaluează necesitatea de a proteja consumatorii care împrumută și investesc prin intermediul platformelor de finanțare participativă, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2020/1503, în cazul în care platformele respective nu acționează în calitate de creditori sau intermediari de credit, ci facilitează acordarea de credite între consumatori.

Comisia monitorizează în special efectul pe care existența opțiunilor normative menționate la articolul 42 îl are asupra funcționării pieței interne și asupra consumatorilor.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte cu privire la rezultatele evaluării și analizei menționate la alineatele (1), (2) și (3), însoțite, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

Directiva 2008/48/CE se abrogă cu efect de la 20 noiembrie 2026.

În pofida primului paragraf, Directiva 2008/48/CE continuă să se aplice contractelor de credit existente la 20 noiembrie 2026 până la încetarea acestora.

Cu toate acestea, articolele 23 și 24, articolul 25 alineatul (1) a doua teză, articolul 25 alineatul (2) și articolele 28 și 39 din prezenta directivă se aplică tuturor contractelor de credit pe durată nedeterminată existente la 20 noiembrie 2026.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.

Statele membre adoptă și publică, până la 20 noiembrie 2025, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.Acestea aplică respectivele dispoziții începând cu 20 noiembrie 2026.Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

ANEXA I

ANEXA I

FORMULARUL INFORMAȚII STANDARD LA NIVEL EUROPEAN PRIVIND CREDITUL DE CONSUM

Ori de câte ori se indică dacă este cazul, creditorul trebuie să completeze rubrica respectivă dacă informațiile sunt relevante pentru tipul de credit sau să șteargă informațiile sau rândul respectiv în cazul în care informațiile nu sunt relevante pentru tipul de credit avut în vedere.

Explicațiile cu caractere cursive ar trebui să ajute consumatorul să înțeleagă mai bine cifrele.

Indicațiile dintre parantezele pătrate furnizează explicații creditorului sau intermediarului de credit și trebuie să fie înlocuite cu informațiile corespunzătoare.

Informații de bază

[întotdeauna pe prima pagină a formularului]:

[În cazul în care următoarele elemente nu pot fi afișate în mod vizibil pe o singură pagină, acestea trebuie afișate în prima parte a formularului, pe a doua pagină]:

Informații suplimentare despre contractul de credit

Descrierea principalelor caracteristici ale produsului de credit

Costurile creditului

Alte aspecte juridice importante

Dacă este cazul

Informații suplimentare în cazul comercializării la distanță a serviciilor financiare

ANEXA II

ANEXA II

FORMULARUL INFORMAȚII LA NIVEL EUROPEAN PRIVIND CREDITUL DE CONSUM

Ori de câte ori se indică dacă este cazul, creditorul trebuie să completeze rubrica respectivă dacă informațiile sunt relevante pentru tipul de credit sau să șteargă informațiile sau rândul respectiv în cazul în care informațiile nu sunt relevante pentru tipul de credit avut în vedere.

Explicațiile cu caractere cursive ar trebui să ajute consumatorul să înțeleagă mai bine cifrele.

Indicațiile dintre parantezele pătrate furnizează explicații creditorului sau intermediarului de credit și trebuie să fie înlocuite cu informațiile corespunzătoare.

Credit de consum oferit de anumite organizații de credit [articolul 2 alineatul (6) din Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European și a Consiliului]

Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum și de abrogare a Directivei 2008/48/CE (JO L, 2023/2225, 30.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/2225/oj).

Conversia datoriilor [articolul 2 alineatul (7) din Directiva (UE) 2023/2225]

Informații de bază

[întotdeauna pe prima pagină a formularului]:

[În cazul în care următoarele elemente nu pot fi afișate în mod vizibil pe o singură pagină, acestea trebuie afișate în prima parte a formularului, pe a doua pagină]:

Informații suplimentare despre contractul de credit

Descrierea principalelor caracteristici ale produsului de creditare

Costurile creditului

Alte aspecte juridice importante

Dacă este cazul

Informații suplimentare în cazul comercializării la distanță a serviciilor financiare

ANEXA III

ANEXA III

Ecuația fundamentală care exprimă echivalența dintre tragerile din credit, pe de o parte, și rambursări și costuri, pe de altă parte.

Ecuația fundamentală, care stabilește dobânda anuală efectivă (DAE), exprimă, pe perioada unui an, egalitatea dintre valoarea totală prezentă a tragerilor din credit, pe de o parte, și valoarea totală prezentă a rambursărilor și a plăților aferente costurilor, pe de altă parte, adică:

unde:

Observații

Cuantumurile plătite de ambele părți la diferite momente nu trebuie neapărat să fie egale și nu trebuie să fie plătite neapărat la intervale egale.

Data inițială este cea a primei trageri din credit.

Intervalele dintre datele utilizate în calcule sunt exprimate în ani sau în fracțiuni de an. Un an se consideră a avea 365 de zile (sau 366 de zile pentru anii bisecți), 52 de săptămâni sau 12 luni egale. O lună se consideră a avea 30,41666 zile (adică 365/12), indiferent dacă este sau nu un an bisect.

În cazul în care intervalele dintre datele utilizate în calcule nu pot fi exprimate ca numere întregi de săptămâni, luni sau ani, intervalele sunt exprimate ca numere întregi de una dintre aceste perioade, în combinație cu un număr de zile. Atunci când se utilizează zile:

se numără fiecare zi, inclusiv zilele de sfârșit de săptămână și zilele nelucrătoare;

perioadele egale și, apoi, zilele se numără înapoi până la data tragerii din credit inițiale;

perioada de zile se obține prin excluderea primei zile și includerea ultimei zile și se exprimă în ani prin împărțirea perioadei respective la numărul de zile (365 sau 366) ale anului întreg, numărate înapoi de la ultima zi la aceeași zi din anul precedent.

Rezultatul calculului este exprimat cu o precizie de cel puțin o zecimală. Dacă a doua zecimală este mai mare sau egală cu 5, la prima zecimală se adăugă 1.

Ecuația poate fi rescrisă folosind o singură sumă și conceptul de fluxuri (Ak), care pot fi pozitive sau negative, cu alte cuvinte plătite sau primite în perioade de la 1 la n, exprimate în ani, adică:

unde S este balanța de fluxuri prezentă. În cazul în care scopul este păstrarea echivalenței fluxurilor, valoarea S va fi zero.

Ipotezele suplimentare necesare pentru calculul DAE sunt următoarele:

În cazul unui contract de credit care acordă consumatorului libertate în privința efectuării tragerilor din credit, se consideră că valoarea totală a creditului este trasă din credit imediat și în întregime.

În cazul unui contract de credit care acordă consumatorului libertate în privința efectuării tragerilor din credit în general, dar impune, printre diferitele modalități de tragere din credit, o limitare în ceea ce privește valoarea creditului și perioada, se consideră că valoarea creditului este trasă din credit la data cea mai timpurie prevăzută în contractul de credit și în conformitate cu aceste limite de tragere din credit.

În cazul în care un contract de credit prevede modalități de tragere din credit diferite, cu costuri diferite sau cu rate ale dobânzii aferente creditului diferite, se consideră că valoarea totală a creditului este trasă din credit la nivelul cel mai mare al costurilor și al ratei dobânzii aferente creditului aplicate mecanismului de tragere din credit cel mai frecvent utilizat pentru respectivul tip de contract de credit.

În cazul unei facilități de tip descoperit de cont, se consideră că valoarea totală a creditului este trasă din credit în totalitate pe întreaga durată a contractului de credit. În cazul în care durata facilității de tip descoperit de cont nu este cunoscută, DAE se calculează în baza ipotezei că durata creditului este de trei luni.

În cazul unui contract de credit pe durată nedeterminată, altul decât o facilitate de tip descoperit de cont, se presupune că:

creditul este acordat pentru o perioadă de un an începând de la data tragerii din credit inițiale și că plata finală efectuată de consumator lichidează soldul capitalului, dobânzile și alte costuri eventuale;

capitalul este rambursat de consumator în tranșe lunare egale, începând cu o lună de la data tragerii din credit inițiale. Totuși, în cazurile în care capitalul trebuie să fie rambursat în totalitate într-o singură tranșă, în cadrul fiecărei perioade de plată, se consideră că tragerile din credit și rambursările succesive ale întregului capital efectuate de către consumator au loc de-a lungul unei perioade de un an. Dobânzile și alte costuri se aplică în conformitate cu aceste trageri din credit și rambursări de capital și astfel cum se prevede în contractul de credit.

În sensul prezentului punct, un contract de credit pe durată nedeterminată este un contract de credit fără durată fixă și care cuprinde creditele care trebuie să fie rambursate în totalitate în cadrul unui interval de timp sau după un interval de timp, dar care, odată ce au fost rambursate, devin disponibile pentru o altă tragere din credit.

În ceea ce privește alte contracte de credit decât descoperitul de cont și contractele de credit pe durată nedeterminată, astfel cum sunt menționate în ipotezele prevăzute la literele (d) și (e):

în cazul în care data sau cuantumul unei rambursări de capital care trebuie să fie efectuată de către consumator nu poate fi stabilit(ă), se presupune că rambursarea se efectuează la data cea mai timpurie prevăzută în contractul de credit și pentru cuantumul cel mai mic prevăzut în contractul de credit;

în cazul în care intervalul dintre data tragerii din credit inițiale și data primei plăți care trebuie efectuată de către consumator nu poate fi stabilit, acesta se consideră a fi intervalul cel mai scurt.

În cazul în care data sau cuantumul unei plăți care trebuie să fie efectuată de către consumator nu poate fi stabilit(ă) pe baza contractului de credit sau a ipotezelor prevăzute la litera (d), (e) sau (f), se presupune că plata se efectuează în conformitate cu datele și condițiile solicitate de către creditor și, atunci când aceste date și condiții nu sunt cunoscute:

dobânzile sunt achitate împreună cu rambursările de capital;

un cost care nu este purtător de dobânzi, exprimat sub forma unui cuantum unic, este achitat la data încheierii contractului de credit;

costurile care nu sunt purtătoare de dobânzi, exprimate sub forma mai multor plăți, sunt achitate la intervale regulate, începând cu data primei rambursări de capital și, în cazul în care cuantumurile acestor plăți nu sunt cunoscute, se presupune că ele sunt egale;

plata finală lichidează soldul capitalului, dobânzile și alte costuri eventuale.

În cazul în care plafonul creditului nu a fost încă convenit, acesta este considerat a fi de 1500 EUR.

În cazul în care se oferă rate ale dobânzii aferente creditului și costuri diferite pentru o perioadă limitată sau pentru un cuantum limitat, rata dobânzii aferente creditului și costurile se consideră a fi la nivelul cel mai ridicat pentru întreaga durată a contractului de credit.

În cazul contractelor de credit de consum în cadrul cărora s-a convenit o rată fixă a dobânzii aferente creditului pentru o perioadă inițială, la sfârșitul căreia se stabilește o nouă rată a dobânzii aferente creditului care este ulterior ajustată periodic în funcție de un indicator convenit, calculul DAE pornește de la ipoteza că, la sfârșitul perioadei cu rată fixă a dobânzii aferente creditului, rata dobânzii aferente creditului este aceeași ca la momentul calculării DAE pe baza valorii indicatorului convenit de la acel moment.

Cuantumurile plătite de ambele părți la diferite momente nu trebuie neapărat să fie egale și nu trebuie să fie plătite neapărat la intervale egale.

Data inițială este cea a primei trageri din credit.

Intervalele dintre datele utilizate în calcule sunt exprimate în ani sau în fracțiuni de an. Un an se consideră a avea 365 de zile (sau 366 de zile pentru anii bisecți), 52 de săptămâni sau 12 luni egale. O lună se consideră a avea 30,41666 zile (adică 365/12), indiferent dacă este sau nu un an bisect.

se numără fiecare zi, inclusiv zilele de sfârșit de săptămână și zilele nelucrătoare;

perioadele egale și, apoi, zilele se numără înapoi până la data tragerii din credit inițiale;

perioada de zile se obține prin excluderea primei zile și includerea ultimei zile și se exprimă în ani prin împărțirea perioadei respective la numărul de zile (365 sau 366) ale anului întreg, numărate înapoi de la ultima zi la aceeași zi din anul precedent.

Rezultatul calculului este exprimat cu o precizie de cel puțin o zecimală. Dacă a doua zecimală este mai mare sau egală cu 5, la prima zecimală se adăugă 1.

Ecuația poate fi rescrisă folosind o singură sumă și conceptul de fluxuri (Ak), care pot fi pozitive sau negative, cu alte cuvinte plătite sau primite în perioade de la 1 la n, exprimate în ani, adică:

se numără fiecare zi, inclusiv zilele de sfârșit de săptămână și zilele nelucrătoare;

perioadele egale și, apoi, zilele se numără înapoi până la data tragerii din credit inițiale;

perioada de zile se obține prin excluderea primei zile și includerea ultimei zile și se exprimă în ani prin împărțirea perioadei respective la numărul de zile (365 sau 366) ale anului întreg, numărate înapoi de la ultima zi la aceeași zi din anul precedent.

În cazul unui contract de credit care acordă consumatorului libertate în privința efectuării tragerilor din credit, se consideră că valoarea totală a creditului este trasă din credit imediat și în întregime.

În cazul unui contract de credit care acordă consumatorului libertate în privința efectuării tragerilor din credit în general, dar impune, printre diferitele modalități de tragere din credit, o limitare în ceea ce privește valoarea creditului și perioada, se consideră că valoarea creditului este trasă din credit la data cea mai timpurie prevăzută în contractul de credit și în conformitate cu aceste limite de tragere din credit.

În cazul în care un contract de credit prevede modalități de tragere din credit diferite, cu costuri diferite sau cu rate ale dobânzii aferente creditului diferite, se consideră că valoarea totală a creditului este trasă din credit la nivelul cel mai mare al costurilor și al ratei dobânzii aferente creditului aplicate mecanismului de tragere din credit cel mai frecvent utilizat pentru respectivul tip de contract de credit.

În cazul unei facilități de tip descoperit de cont, se consideră că valoarea totală a creditului este trasă din credit în totalitate pe întreaga durată a contractului de credit. În cazul în care durata facilității de tip descoperit de cont nu este cunoscută, DAE se calculează în baza ipotezei că durata creditului este de trei luni.

În cazul unui contract de credit pe durată nedeterminată, altul decât o facilitate de tip descoperit de cont, se presupune că:

creditul este acordat pentru o perioadă de un an începând de la data tragerii din credit inițiale și că plata finală efectuată de consumator lichidează soldul capitalului, dobânzile și alte costuri eventuale;

capitalul este rambursat de consumator în tranșe lunare egale, începând cu o lună de la data tragerii din credit inițiale. Totuși, în cazurile în care capitalul trebuie să fie rambursat în totalitate într-o singură tranșă, în cadrul fiecărei perioade de plată, se consideră că tragerile din credit și rambursările succesive ale întregului capital efectuate de către consumator au loc de-a lungul unei perioade de un an. Dobânzile și alte costuri se aplică în conformitate cu aceste trageri din credit și rambursări de capital și astfel cum se prevede în contractul de credit.

În ceea ce privește alte contracte de credit decât descoperitul de cont și contractele de credit pe durată nedeterminată, astfel cum sunt menționate în ipotezele prevăzute la literele (d) și (e):

în cazul în care data sau cuantumul unei rambursări de capital care trebuie să fie efectuată de către consumator nu poate fi stabilit(ă), se presupune că rambursarea se efectuează la data cea mai timpurie prevăzută în contractul de credit și pentru cuantumul cel mai mic prevăzut în contractul de credit;

în cazul în care intervalul dintre data tragerii din credit inițiale și data primei plăți care trebuie efectuată de către consumator nu poate fi stabilit, acesta se consideră a fi intervalul cel mai scurt.

În cazul în care data sau cuantumul unei plăți care trebuie să fie efectuată de către consumator nu poate fi stabilit(ă) pe baza contractului de credit sau a ipotezelor prevăzute la litera (d), (e) sau (f), se presupune că plata se efectuează în conformitate cu datele și condițiile solicitate de către creditor și, atunci când aceste date și condiții nu sunt cunoscute:

dobânzile sunt achitate împreună cu rambursările de capital;

un cost care nu este purtător de dobânzi, exprimat sub forma unui cuantum unic, este achitat la data încheierii contractului de credit;

costurile care nu sunt purtătoare de dobânzi, exprimate sub forma mai multor plăți, sunt achitate la intervale regulate, începând cu data primei rambursări de capital și, în cazul în care cuantumurile acestor plăți nu sunt cunoscute, se presupune că ele sunt egale;

plata finală lichidează soldul capitalului, dobânzile și alte costuri eventuale.

În cazul în care plafonul creditului nu a fost încă convenit, acesta este considerat a fi de 1500 EUR.

În cazul în care se oferă rate ale dobânzii aferente creditului și costuri diferite pentru o perioadă limitată sau pentru un cuantum limitat, rata dobânzii aferente creditului și costurile se consideră a fi la nivelul cel mai ridicat pentru întreaga durată a contractului de credit.

În cazul contractelor de credit de consum în cadrul cărora s-a convenit o rată fixă a dobânzii aferente creditului pentru o perioadă inițială, la sfârșitul căreia se stabilește o nouă rată a dobânzii aferente creditului care este ulterior ajustată periodic în funcție de un indicator convenit, calculul DAE pornește de la ipoteza că, la sfârșitul perioadei cu rată fixă a dobânzii aferente creditului, rata dobânzii aferente creditului este aceeași ca la momentul calculării DAE pe baza valorii indicatorului convenit de la acel moment.

creditul este acordat pentru o perioadă de un an începând de la data tragerii din credit inițiale și că plata finală efectuată de consumator lichidează soldul capitalului, dobânzile și alte costuri eventuale;

capitalul este rambursat de consumator în tranșe lunare egale, începând cu o lună de la data tragerii din credit inițiale. Totuși, în cazurile în care capitalul trebuie să fie rambursat în totalitate într-o singură tranșă, în cadrul fiecărei perioade de plată, se consideră că tragerile din credit și rambursările succesive ale întregului capital efectuate de către consumator au loc de-a lungul unei perioade de un an. Dobânzile și alte costuri se aplică în conformitate cu aceste trageri din credit și rambursări de capital și astfel cum se prevede în contractul de credit.

în cazul în care data sau cuantumul unei rambursări de capital care trebuie să fie efectuată de către consumator nu poate fi stabilit(ă), se presupune că rambursarea se efectuează la data cea mai timpurie prevăzută în contractul de credit și pentru cuantumul cel mai mic prevăzut în contractul de credit;

în cazul în care intervalul dintre data tragerii din credit inițiale și data primei plăți care trebuie efectuată de către consumator nu poate fi stabilit, acesta se consideră a fi intervalul cel mai scurt.

dobânzile sunt achitate împreună cu rambursările de capital;

un cost care nu este purtător de dobânzi, exprimat sub forma unui cuantum unic, este achitat la data încheierii contractului de credit;

costurile care nu sunt purtătoare de dobânzi, exprimate sub forma mai multor plăți, sunt achitate la intervale regulate, începând cu data primei rambursări de capital și, în cazul în care cuantumurile acestor plăți nu sunt cunoscute, se presupune că ele sunt egale;

plata finală lichidează soldul capitalului, dobânzile și alte costuri eventuale.

ANEXA IV

ANEXA IV

Tabel de corespondență

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 10

Tabelul 11

Tabelul 12

Tabelul 13

Tabelul 14