Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/696 a Comisiei din 29 aprilie 2022 de acordare a unei derogări solicitate de Irlanda în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2022) 2596] (Numai textele în limbile engleză și irlandeză sunt autentice)

Se acordă derogarea solicitată de Irlanda, prin scrisoarea din 14 octombrie 2021, cu scopul de a permite împrăștierea pe terenuri a unei cantități mai mari de azot provenind din gunoiul de grajd decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE, și anume 170 kg de azot, în condițiile prevăzute la articolele 4-12 din prezenta decizie.

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

pășune înseamnă terenul cultivat permanent sau temporar cu iarbă, temporar însemnând mai puțin de patru ani;

exploatații cu pășuni înseamnă exploatații în care cel puțin 80 % din terenul agricol disponibil pentru împrăștierea gunoiului de grajd este acoperit de iarbă;

animale erbivore înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, cervide, caprine și cabaline;

parcelă înseamnă un teren individual sau un grup de terenuri, omogene din punct de vedere al culturii, al tipului de sol și al practicilor de fertilizare;

plan de fertilizare înseamnă un calcul prealabil privind utilizarea planificată și disponibilitatea nutrienților;

registru de fertilizare înseamnă bilanțul nutrienților pe baza utilizării efective și a absorbției de nutrienți;

pajiște în indiviziune înseamnă o parcelă care este deținută de două sau mai multe persoane, în cote-părți specificate sau în comun, și care este achiziționată inițial de la Irish Land Commission (Comisia Funciară din Irlanda) în temeiul Land Purchase Acts (Legile privind achiziția de terenuri), inclusiv terenurile asupra cărora două sau mai multe persoane au drepturi de pășunat sau dreptul de a recolta fânul.

Derogarea acordată în temeiul articolului 1 se aplică exploatațiilor cu pășuni cărora li s-a acordat o autorizație în conformitate cu articolul 5 (autorizație).

Irlanda finalizează cât mai curând posibil și cel târziu până la sfârșitul anului 2028 evaluările de mediu efectuate în temeiul articolului 6 alineatele (2) și (3) din Directiva 92/43/CEE și al articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE, ținând seama de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-531/24, și, dacă este posibil în același interval de timp, pune în aplicare măsuri de atenuare, printre altele, prin intermediul programului de acțiune irlandez, pentru a se asigura că autorizațiile nu subminează realizarea obiectivelor directivelor respective.

Irlanda revizuiește, după caz, condițiile din programul irlandez de acțiune privind nitrații cât mai curând posibil și cel târziu până la sfârșitul anului 2028, după hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-531/24.

Începând din 2026, Irlanda pune în aplicare măsuri pentru a se asigura că, în toate fermele de lapte cu terenuri distribuite pe o suprafață mai mare și cu o rată foarte ridicată de încărcare pe terenul cel mai apropiat de exploatația agricolă, denumit platforma de muls, gunoiul de grajd lichid provenit de la bovine produs în exploatație este împrăștiat în afara platformei de muls și pe toate terenurile fermei sau, în caz contrar, se aplică o cantitate permisă mai mică de îngrășăminte chimice.

Începând cel târziu de la 1 octombrie 2028, Irlanda mărește capacitatea necesară pentru depozitarea gunoiului de grajd și a apei murdare în toate fermele de lapte, conform cunoștințelor actuale care reflectă evoluțiile din domeniul creșterii animalelor de lapte și al sistemelor agricole conexe.

Fermierii care exploatează pășuni și care doresc să beneficieze de o derogare vor depune anual la autoritățile competente o cerere pentru obținerea unei autorizații de împrăștiere a gunoiului de grajd cu un conținut de până la 250 kg de azot pe hectar pe an. Cererea va include o declarație conform căreia fermierii care exploatează pășuni se supun tuturor controalelor prevăzute la articolul 11.

În cererea menționată la alineatul (1), solicitantul se angajează, în scris, să respecte condițiile prevăzute la articolele 6-9.

Pentru exploatațiile cu pășuni, autorizațiile de împrăștiere a unei cantități de gunoi de grajd cu un conținut de până la 250 kg de azot pe hectar pe an vor fi acordate cu respectarea condițiilor prevăzute la articolele 6-9.

Începând cu 1 ianuarie 2028, pe lângă cerințele prevăzute la primul paragraf, autorizațiile în zonele cu scurgeri în râurile Barrow, Slaney, Nore și Blackwater și în afluenții acestora se acordă sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 9a.

La exploatațiile cu pășuni, cantitatea de gunoi de grajd provenită de la complexe zootehnice cu erbivore împrăștiată anual, inclusiv de către animale, nu depășește cantitatea de gunoi de grajd care conține 250 kg de azot pe hectar pe an, în condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6) de la prezentul articol. Începând din 2024, ca urmare a revizuirii la doi ani, această cantitate maximă nu va depăși 220 kg de azot pe hectar pe an în zonele menționate la articolul 12.

Aportul total de azot nu trebuie să depășească necesarul previzibil de nutrienți al fiecărei culturi, nici rata maximă de fertilizare aplicabilă exploatațiilor cu pășuni stabilită în programul de acțiune privind nitrații, și trebuie să ia în considerare aportul adus de sol. Cantitatea totală de azot împrăștiată se diferențiază pe baza ratei de încărcare și a productivității pășunii.

Fiecare exploatație cu pășuni stabilește și ține un plan de fertilizare. Planul de fertilizare descrie rotația culturilor pe exploatație și planificarea împrăștierii gunoiului de grajd și a altor îngrășăminte. Planul respectiv este pus la dispoziție în exploatație în fiecare an calendaristic, înainte de 1 martie. Planul respectiv include cel puțin următoarele elemente:Planul de fertilizare se revizuiește în termen de cel mult șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole din cadrul exploatației cu pășuni.Se adoptă un program de stropire cu var pentru fermă pe baza unui plan de gestionare a nutrienților și a rezultatelor analizei solului. În cazul în care cerința privind varul prezentată în raportul de analiză a solului nu depășește 5 tone pe hectar, cerința privind varul se aplică integral în termen de doi ani de la data emiterii raportului respectiv. În cazul în care cerința privind varul prezentată în raportul de analiză a solului depășește 5 tone pe hectar, se aplică cel puțin 5 tone de var pe hectar în termen de doi ani de la data emiterii raportului respectiv.Exploatația cu pășuni este înregistrată în baza de date națională a Irlandei privind îngrășămintele și respectă pe deplin Instrumentul statutar nr. 378 din 2023, pus în aplicare prin National Fertiliser Database Regulations 2023. Exploatația cu pășuni declară, de asemenea, stocurile finale de îngrășăminte chimice și de var din exploatația sa la data de 14 septembrie a fiecărui an, ora 23:59, prin intermediul unei declarații Nil Closing Stock, după caz.

planul de rotație a culturilor, în care trebuie să se precizeze următoarele:

suprafața parcelelor cu pășune;

suprafața parcelelor cu alte culturi;

o hartă schematică care să indice amplasarea fiecărei parcele;

numărul de animale din exploatația cu pășuni;

o descriere a adăposturilor pentru animale și a sistemului de depozitare a gunoiului de grajd, inclusiv volumul de depozitare disponibil pentru gunoiul de grajd;

un calcul al cantității de azot și de fosfor prezente în gunoiul de grajd produs în exploatația cu pășuni;

cantitatea, tipul și caracteristicile gunoiului de grajd distribuit în interiorul sau în exteriorul exploatației cu pășuni;

necesarul previzibil de azot și de fosfor al culturilor pentru fiecare parcelă;

rezultatele analizei solului în ceea ce privește conținutul de azot și fosfor, dacă sunt disponibile;

natura îngrășământului care urmează să fie utilizat;

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din gunoiul de grajd împrăștiat pe fiecare parcelă;

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și alte tipuri de îngrășăminte împrăștiate pe fiecare parcelă.

suprafața parcelelor cu pășune;

suprafața parcelelor cu alte culturi;

o hartă schematică care să indice amplasarea fiecărei parcele;

Gunoiul de grajd nu se împrăștie toamna, înainte de cultivarea ierbii.

Cel puțin 50 % din gunoiul de grajd lichid produs în exploatația cu pășuni trebuie să fie împrăștiat înainte de 15 iunie. Pentru împrăștierea gunoiului de grajd lichid se vor utiliza echipamente de împrăștiere a gunoiului de grajd cu emisii scăzute.

Rata de încărcare pentru pajiștile în indiviziune nu depășește 50 kg de azot pe hectar. Îngrășămintele chimice nu sunt permise pe suprafețele cu pajiști în indiviziune.

Rata de încărcare permisă pe terenurile situate în afara unei raze de 30 km de la centrul exploatației cu pășuni nu depășește 170 kg de azot provenit din gunoi de grajd pe hectar pe an, cu excepția cazului în care autoritatea competentă constată că există dovezi demonstrabile că terenul respectiv este exploatat la o rată de încărcare mai mare de 170 kg de azot provenit din gunoi de grajd pe hectar pe an.

Pentru fiecare exploatație cu pășuni vor fi efectuate analize periodice ale conținutului de azot și fosfor din sol.

Prelevarea de probe și analiza se efectuează cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare tip de zonă cu caracteristici similare în funcție de rotația culturilor și de caracteristicile solului.

Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare cinci hectare de exploatație cu pășuni.

Rezultatele analizei conținutului de azot și de fosfor din sol sunt disponibile pentru inspecție la exploatația cu pășuni.

Fermierii care doresc să are pășunile trebuie să facă acest lucru în perioada cuprinsă între 1 martie și 31 mai.

Indiferent de tipul de sol, pășunile arate sunt înlocuite imediat de o cultură cu un necesar ridicat de azot, și anume în cel mult trei săptămâni de la arat.

Rotația culturilor nu include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic. Acest lucru nu se aplică totuși în cazul trifoiului cultivat pe pășunile unde acesta reprezintă mai puțin de 50 % din cultură și nici în cazul altor plante leguminoase intercalate cu iarbă.

Toate reînsămânțările cu iarbă în exploatațiile cu pășuni includ cel puțin 1,5 kg de semințe de trifoi decorticat pe hectar sau cel puțin 2,5 kg de trifoi granulat pe hectar.

Parcelele trebuie împrejmuite cu garduri care asigură o distanță minimă de 1,5 metri între animale și cursurile de apă, iar locurile de adăpare trebuie amplasate la o distanță minimă de 20 de metri de un curs de apă.

Până cel târziu la sfârșitul celui de-al doilea an de utilizare a autorizației care face obiectul prezentei decizii, exploatația cu pășuni:

calculează bilanțul nutrienților cu ajutorul unei tehnologii software adecvate, care să fie acceptată de autoritatea competentă;

finalizează un program de formare în domeniul gestionării pășunilor prevăzut de autoritatea competentă.

Iarba produsă anual în exploatația cu pășuni se înregistrează cu cel puțin 20 măsurători ale ierbii pentru fiecare parcelă de pășune în fiecare an, utilizând o tehnologie software adecvată, astfel cum a fost acceptată de autoritatea competentă. Între măsurătorile ierbii se respectă o perioadă minimă de cinci zile.

Exploatația cu pășuni adoptă cel puțin una dintre următoarele măsuri:

atunci când se taie gardul viu, trebuie reținut în fiecare gard viu și lăsat să se matureze cel puțin un păducel (Whitethorn tree – Crataegus monogyna)/porumbar (Blackthorn tree – Prunus spinosa);

gardurile vii sunt menținute într-un ciclu de minimum trei ani și sunt tăiate prin rotație pentru a se asigura că anumite zone de garduri vii din cadrul exploatației înfloresc și produc bace în fiecare an.

Este permis un conținut maxim de proteine brute de 14 % în furajele concentrate pentru vacile de lapte și alte bovine cu vârsta de doi ani și peste hrănite cu iarbă între 15 aprilie și 30 septembrie. Registrele privind conținutul de proteine brute din furajele concentrate se păstrează și se pun la dispoziția autorității competente pentru inspecție, la cerere.

Începând cu 1 ianuarie 2028, rata maximă anuală de fertilizare a pășunilor cu îngrășăminte chimice în exploatațiile care dețin o autorizație se reduce astfel încât, începând cu 2028, ratele să fie cu 5 % mai mici decât ratele publicate în programul de acțiune irlandez, astfel cum a fost implementat prin Instrumentul statutar nr. 42 din 2025, pus în aplicare prin European Union (Good Agricultural Practice for Protection of Waters) Regulation 2022, astfel cum a fost modificat. În cazul în care o revizuire a normelor de fertilizare stabilește valori mai mici, se aplică aceste valori mai mici.

Începând cu 1 ianuarie 2028, în exploatațiile care dețin o autorizație, îngrășămintele chimice nu se împrăștie pe pășunile situate la o distanță mai mică de 4 metri de orice apă de suprafață, cu excepția cazului în care programul de acțiune irlandez stabilește cerințe mai stricte, caz în care se aplică cerințele mai stricte respective. De la 1 ianuarie 2028, îngrășămintele organice, inclusiv gunoiul de grajd și apa murdară, nu se împrăștie pe terenuri situate în aceleași zone la mai puțin de 8 metri de-a lungul oricărei ape de suprafață și la mai puțin de 20 de metri de orice apă de suprafață în cazul în care terenul are o înclinație medie mai mare de 20 % spre apă, cu excepția cazului în care programul de acțiune irlandez stabilește cerințe mai stricte, caz în care se aplică cerințele mai stricte respective.

Autoritățile competente se asigură că, în fiecare an, se întocmesc hărți care să indice următoarele:

procentul de exploatații cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor, pentru fiecare district;

procentul de animale care fac obiectul autorizațiilor, pentru fiecare district;

procentul de teren agricol care fac obiectul autorizațiilor, pentru fiecare district;

exploatarea terenurilor la nivel local.

Autoritățile competente monitorizează apa din rizosferă, apele de suprafață și apele subterane. De asemenea, autoritățile competente furnizează Comisiei date cu privire la azotul și fosforul din rizosferă și la concentrațiile de nitrați din apele subterane și de suprafață, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia.

Monitorizarea se efectuează la nivelul exploatațiilor și la nivelul zonelor agricole de monitorizare. Punctele de monitorizare sunt reprezentative pentru principalele tipuri de sol, nivelurile intensității, practicile de fertilizare predominante și culturile principale.

Autoritățile competente efectuează o monitorizare intensificată a apei în zonele agricole aflate în apropierea celor mai vulnerabile corpuri de apă.

Autoritățile competente desfășoară anchete cu privire la exploatarea terenurilor la nivel local, la rotația culturilor și la practicile agricole în exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor.

Informațiile și datele colectate în urma analizei nutrienților menționate la articolul 7 alineatele (1), (2) și (3) se utilizează pentru a calcula, conform unui model, amploarea pierderilor de azot și de fosfor de la exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor.

Autoritățile competente efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de autorizare, pentru a evalua dacă se respectă condițiile prevăzute la articolele 6-9a. În cazul în care se demonstrează că aceste condiții nu sunt îndeplinite, cererea este respinsă, iar solicitantul este informat cu privire la motivele refuzului. În fiecare an, autoritățile competente efectuează controale administrative pentru cel puțin 10 % din exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor, în ceea ce privește utilizarea terenurilor, tipul și numărul de animale și producția și exportul de gunoi de grajd.

Pe baza analizei riscurilor, autoritățile competente stabilesc un program de inspecții pe teren la exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor, care se desfășoară cu o frecvență corespunzătoare, luându-se în considerare rezultatele controalelor din anii precedenți și rezultatele controalelor generale aleatorii privind legislația de transpunere a Directivei 91/676/CEE, precum și orice alte informații care ar putea indica nerespectarea condițiilor prevăzute la articolele 6-9a. În fiecare an, inspecțiile pe teren se efectuează în cel puțin 10 % din exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor, pentru a evalua dacă se respectă condițiile prevăzute la articolele 6-9a.

În cazul în care, în orice an, se stabilește că o exploatație cu pășuni care face obiectul unei autorizații nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolele 6-9a, titularul autorizației este sancționat în conformitate cu normele naționale și nu este eligibil pentru obținerea unei autorizații în anul următor.

Autorităților competente li se acordă competențele și mijloacele necesare pentru a verifica respectarea condițiilor pentru o autorizație acordată în temeiul prezentei decizii și a condițiilor prevăzute la articolele 6-9a înainte și după acordarea unei autorizații în temeiul prezentei decizii.

Până la 30 iunie 2023, odată cu raportul descris la articolul 13, care corespunde anului 2022, autoritățile competente trebuie să prezinte o anexă care conține rezultatele monitorizării în ceea ce privește concentrațiile de nitrați din apele subterane și de suprafață și starea trofică a corpurilor de apă de suprafață, pe baza rețelei de monitorizare și a cerințelor Directivei 91/676/CEE privind nitrații, și care include cel puțin hărți care să evidențieze zonele cu scurgeri în ape, pentru care datele de monitorizare indică:Apele identificate la primul paragraf litera (a) sau (b) sunt considerate ca fiind poluate, expuse riscului de poluare sau având tendințe de deteriorare. Datele pentru estimarea valorilor medii acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2022. Pentru evaluarea tendințelor, se compară datele din 2021 și 2022.

valori medii ale concentrațiilor de nitrați de peste 50 mg/l sau tendințe crescătoare ale concentrației de nitrați față de anul 2021;

starea de eutrofizare sau de risc de eutrofizare, cu o tendință stabilă sau de deteriorare comparativ cu 2021.

Pentru elaborarea anexei menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, datele utilizate sunt preluate din rețeaua de monitorizare instituită în conformitate cu Directiva 91/676/CEE.

Începând cu 1 ianuarie 2024, în zonele cu scurgeri în ape poluate sau expuse riscului de poluare sau care prezintă tendințe de deteriorare, se aplică măsuri suplimentare în cadrul programului de acțiune privind nitrații. Pentru exploatațiile care au primit o autorizație în temeiul prezentei decizii și care sunt situate în aceste zone, cantitatea de gunoi de grajd care poate fi împrăștiată pe teren nu depășește 220 kg de azot pe hectar pe an.

Până la 30 septembrie 2023, autoritățile competente informează Comisia cu privire la rezultatele acestei revizuiri la doi ani, în special în ceea ce privește zonele și exploatațiile care dețin o autorizație și pentru care cantitatea maximă de gunoi de grajd împrăștiată este de 220 kg de azot pe hectar pe an, precum și cu privire la măsurile suplimentare care urmează să fie aplicate în cadrul programului de acțiune privind nitrații.

În fiecare an, până la data de 30 iunie, autoritățile competente prezintă Comisiei un raport conținând următoarele informații:

hărți din care să reiasă procentul de exploatații cu pășuni, procentul de animale și procentul de teren agricol la care se referă autorizațiile pentru fiecare district, precum și hărți privind exploatarea terenurilor la nivel local, menționate la articolul 10 alineatul (1);

rezultatele monitorizării apelor subterane și de suprafață în ceea ce privește concentrațiile de nitrați și de fosfor, inclusiv informații privind tendințele în materie de calitate a apei, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, precum și impactul derogării acordate prin prezenta decizie asupra calității apei, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

rezultatele monitorizării solului în ceea ce privește concentrațiile de azot și de fosfor din apa din sol și azotul mineral din profilul solului, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

un rezumat și o evaluare a datelor obținute în urma monitorizării intensificate a apei, menționate la articolul 10 alineatul (4);

rezultatele anchetelor privind exploatarea terenurilor la nivel local, rotațiile culturilor și practicile agricole, menționate la articolul 10 alineatul (5);

rezultatele calculelor efectuate conform unui model pentru a determina amploarea pierderilor de azot și de fosfor, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (6);

o evaluare a rezultatelor controalelor administrative și ale inspecțiilor pe teren, menționate la articolul 11 alineatele (1) și (2);

tendințe în ceea ce privește numărul de animale și producția de gunoi de grajd pentru fiecare categorie de animale și în exploatațiile cu pășuni care beneficiază de autorizație;

o analiză comparativă a controalelor efectuate la exploatațiile cu pășuni care fac obiectul autorizațiilor și la exploatațiile cu pășuni care nu fac obiectul autorizațiilor, inclusiv date privind următoarele:

inspecțiile pe teren;

controalele administrative;

inspecțiile agricole în contextul măsurilor de ecocondiționalitate;

statisticile referitoare la nerespectarea obligațiilor;

progresele înregistrate în efectuarea evaluărilor de mediu menționate la articolul 3a alineatul (1).

Informațiile spațiale incluse în raport respectă, dacă este cazul, dispozițiile Directivei 2007/2/CE. La colectarea datelor necesare, Irlanda utilizează, dacă este cazul, informațiile generate în cadrul sistemului integrat de administrare și control instituit în conformitate cu articolul 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Prezenta decizie se aplică în contextul programului de acțiune irlandez astfel cum este implementat prin Instrumentul statutar nr. 113 din 2022, pus în aplicare prin European Union (Good Agricultural Practice for Protection of Waters) Regulations 2022, astfel cum au fost modificate, și în contextul programului de acțiune irlandez, astfel cum a fost pus în aplicare prin Instrumentul statutar nr. 588 din 2025.

Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2028.

Prezenta decizie se adresează Irlandei.