Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE (Text cu relevanță pentru SEE)

Scopul prezentei directive este de a contribui la buna funcționare a pieței interne, asigurând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, prin stabilirea unor norme comune privind anumite cerințe referitoare la contractele de vânzare încheiate între vânzător și consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor cu contractul, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de punere în aplicare a respectivelor măsuri corective, precum și garanțiile comerciale.

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

contract de vânzare înseamnă orice contract în temeiul căruia vânzătorul transferă sau se angajează să transfere unui consumator proprietatea asupra unor bunuri, iar consumatorul plătește sau se angajează să plătească prețul acestora;

consumator înseamnă orice persoană fizică care, în legătură cu contractele reglementate de prezenta directivă, acționează în scopuri care se află în afara activității comerciale, industriale, artizanale sau profesionale a persoanei respective;

vânzător înseamnă orice persoană fizică sau juridică, indiferent dacă este publică sau privată, care, în legătură cu contractele reglementate de prezenta directivă, acționează, inclusiv prin intermediul unei alte persoane care acționează în numele respectivei persoane fizice sau juridice sau în contul acesteia, în scopuri ce țin de activitatea comercială, industrială, artizanală sau profesională a persoanei respective;

producător înseamnă fabricantul bunurilor, importatorul bunurilor în Uniune sau orice persoană care se prezintă ca fiind fabricantul sau importatorul, aplicându-și denumirea, marca sau alt semn distinctiv pe bunurile în cauză;

bunuri înseamnă:

orice obiect corporal mobil; apa, gazul și energia electrică trebuie considerate bunuri în sensul prezentei directive atunci când sunt puse în vânzare în volum limitat sau în cantitate fixă;

orice obiect corporal mobil care încorporează un conținut digital sau un serviciu digital sau este interconectat cu acestea, astfel încât, în absența respectivului conținut digital sau serviciu digital, bunul nu și-ar putea îndeplini funcțiile (bunuri cu elemente digitale);

conținut digital înseamnă date produse și furnizate în format digital;

serviciu digital înseamnă:

un serviciu care permite consumatorului crearea, prelucrarea, stocarea sau accesarea datelor în format digital; sau

un serviciu care permite schimbul de date în format digital încărcate sau create de consumator sau de alți utilizatori ai serviciului respectiv, sau orice altă interacțiune cu aceste date;

compatibilitate înseamnă capacitatea bunurilor de a funcționa cu componente hardware sau software care sunt utilizate în mod normal bunurile de același tip, fără a fi necesară conversia bunurilor sau a componentelor hardware sau software;

funcționalitate înseamnă capacitatea bunurilor de a își îndeplini funcțiile, având în vedere scopul lor;

interoperabilitate înseamnă capacitatea bunurilor de a funcționa cu componente hardware sau software diferite de cele care sunt utilizate în mod normal pentru bunurile de același tip;

suport durabil înseamnă orice instrument care permite consumatorului sau vânzătorului să stocheze informații care îi sunt adresate personal, într-un mod accesibil pentru referințe ulterioare, pentru o perioadă adecvată la scopul informațiilor și care permite reproducerea neschimbată a informațiilor stocate;

garanție comercială înseamnă orice angajament din partea vânzătorului sau a unui producător (denumit în continuare garantul) față de consumator, prevăzut în certificatul de garanție sau în publicitatea relevantă disponibilă în momentul sau înaintea încheierii contractului, în plus față de obligațiile legale care îi revin vânzătorului referitoare la garanția de conformitate, de a rambursa prețul plătit sau de a înlocui, a repara sau a întreține bunurile în orice mod, în cazul în care acestea nu corespund specificațiilor sau oricărei alte cerințe care nu este legată de conformitate;

durabilitate înseamnă capacitatea bunurilor de a își menține funcțiile și performanța necesare în cursul utilizării normale;

fără costuri înseamnă fără costurile necesare suportate pentru a aduce bunurile în conformitate, în special costul expedierii prin poștă, al transportului, al forței de muncă sau al materialelor;

licitație publică înseamnă metoda de vânzare prin care vânzătorul oferă bunuri sau servicii consumatorilor care participă sau au posibilitatea de a participa în persoană la licitație, prin intermediul unei proceduri de licitare transparentă, concurențială, condusă de un adjudecător și în care ofertantul câștigător are obligația să achiziționeze bunurile sau serviciile.

Prezenta directivă se aplică contractelor de vânzare încheiate între un consumator și un vânzător.

Contractele dintre un consumator și un vânzător pentru furnizarea de bunuri care urmează să fie fabricate sau produse sunt, de asemenea, considerate contracte de vânzare în sensul prezentei directive.

Prezenta directivă nu se aplică contractelor privind furnizarea de conținut digital sau de servicii digitale. Cu toate acestea, prezenta directivă se aplică conținutului digital sau serviciilor digitale care sunt încorporate în bunuri sau interconectate cu acestea în sensul articolului 2 punctul 5 litera (b) și care sunt furnizate împreună cu bunurile care fac obiectul contractului de vânzare, indiferent dacă conținutul digital sau serviciul digital respectiv este furnizat de către vânzător sau de către un terț. Dacă există dubii că furnizarea unui conținut digital sau a unui serviciu digital încorporat sau interconectat face sau nu parte din contractul de vânzare, conținutul digital sau serviciul digital se prezumă a fi acoperit de contractul de vânzare.

Prezenta directivă nu se aplică:

niciunui suport material care servește exclusiv ca suport al conținutului digital;

niciunui bun vândut prin executare silită sau în alt mod, prin autoritatea legii.

Statele membre pot să excludă din domeniul de aplicare al prezentei directive contractele de vânzare:

de bunuri de ocazie vândute la licitații publice; și

de animale vii.

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre de a reglementa aspecte generale de drept al contractelor, precum normele privind încheierea, validitatea, nulitatea sau efectele contractelor, inclusiv consecințele încetării unui contract în măsura în care nu sunt reglementate în prezenta directivă, sau dreptul la despăgubiri.

Prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre de a permite consumatorilor să opteze pentru o anumită măsură corectivă în cazul în care neconformitatea bunurilor este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăși 30 de zile. În plus, prezenta directivă nu afectează dispozițiile de drept intern care nu sunt specifice contractelor încheiate cu consumatorii și care prevăd anumite măsuri corective pentru anumite tipuri de defecte care nu erau aparente în momentul încheierii contractului de vânzare.

În absența unor dispoziții contrare în prezenta directivă, statele membre nu mențin și nici nu introduc în dreptul lor intern dispoziții diferite de cele stabilite în prezenta directivă, inclusiv dispoziții mai stricte sau mai permisive care să asigure un nivel diferit de protecție a consumatorilor.

Vânzătorul livrează consumatorului bunuri care, după caz, îndeplinesc cerințele prevăzute la articolele 6, 7 și 8, fără a aduce atingere articolului 9.

Pentru a fi în conformitate cu contractul de vânzare, bunurile îndeplinesc în special următoarele condiții, dacă este cazul:

respectă descrierea, tipul, cantitatea și calitatea și dețin funcționalitatea, compatibilitatea, interoperabilitatea și alte caracteristici prevăzute în contractul de vânzare;

corespund scopului special pentru care consumatorul le solicită, pe care consumatorul l-a adus la cunoștința vânzătorului cel târziu în momentul încheierii contractului și pe care vânzătorul l-a acceptat;

sunt livrate împreună cu toate accesoriile și cu toate instrucțiunile, inclusiv de instalare, prevăzute în contract; și

sunt furnizate cu actualizări conform dispozițiilor contractului de vânzare.

Pe lângă respectarea cerințelor subiective de conformitate, bunurile:

corespund scopurilor pentru care s-ar utilizat în mod normal bunuri de același tip, ținând seama, dacă este cazul, de dreptul Uniunii și de dispozițiile de drept intern în vigoare, de standarde tehnice sau, în absența unor astfel de standarde tehnice, de coduri de conduită aplicabile în domeniu și specifice sectorului;

după caz, posedă calitatea și corespund descrierii unei mostre sau unui model pe care vânzătorul l-a pus la dispoziția consumatorului înainte de încheierea contractului;

dacă este cazul, sunt livrate împreună cu accesoriile, inclusiv ambalajul, instrucțiunile de instalare sau alte instrucțiuni pe care consumatorul se poate aștepta în mod rezonabil să le primească; și

respectă cantitatea și dețin calitățile și alte caracteristici, inclusiv în materie de durabilitate, potențial de reparare, funcționalitate, compatibilitate și securitate, care sunt normale pentru bunurile de același tip și la care consumatorul se poate aștepta în mod rezonabil, având în vedere natura bunurilor și ținând seama de orice declarație publică făcută de vânzător sau în numele acestuia sau de alte persoane situate în amonte în cadrul lanțului de tranzacții, inclusiv de către producător, mai ales în anunțuri publicitare sau pe etichetă.

Vânzătorul nu este ținut să respecte declarațiile publice, în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) litera (d), în cazul în care vânzătorul demonstrează că:

nu cunoștea și nu ar fi putut, în mod rezonabil, să cunoască declarația publică în cauză;

până la momentul încheierii contractului, declarația publică a fost rectificată în același mod sau într-un mod similar celui în care a fost făcută; sau

decizia de a achiziționa bunurile nu ar fi putut fi influențată de declarația publică.

În cazul bunurilor cu elemente digitale, vânzătorul se asigură că consumatorul este informat cu privire la actualizări și că îi sunt furnizate actualizări, inclusiv actualizări de securitate, care sunt necesare pentru a menține conformitatea acelor bunuri pe parcursul perioadei:

în care consumatorul se poate aștepta în mod rezonabil la aceasta, având în vedere tipul și scopul bunurilor și al elementelor digitale și ținând seama de circumstanțele și natura contractului, atunci când contractul de vânzare prevede un singur act de furnizare a conținutului digital sau a serviciului digital; sau

indicate la articolul 10 alineatul (2) sau (5), după caz, în cazul în care contractul de vânzare prevede furnizarea continuă a conținutului digital sau a serviciului digital pe parcursul unei anumite perioade.

În cazul în care consumatorul nu instalează, într-un termen rezonabil, actualizările furnizate în conformitate cu alineatul (3), vânzătorul nu răspunde pentru nicio neconformitate cauzată exclusiv de lipsa actualizării relevante, cu condiția ca:

vânzătorul să fi informat consumatorul cu privire la disponibilitatea actualizării și la consecințele neinstalării acesteia de către consumator; și

neinstalarea sau instalarea incorectă a actualizării de către consumator să nu fi fost cauzată de existența unor deficiențe în instrucțiunile de instalare furnizate consumatorului.

Nu se consideră că există o neconformitate în sensul alineatului (1) sau (3) dacă, la momentul încheierii contractului de vânzare, consumatorul a fost informat în mod explicit că o anumită caracteristică a bunurilor se abate de la cerințele obiective de conformitate stabilite la alineatul (1) sau (3), iar consumatorul a acceptat în mod expres și separat respectiva abatere în momentul încheierii contractului de vânzare.

Orice neconformitate cauzată de instalarea incorectă a bunurilor este considerată ca reprezentând o neconformitate a bunurilor dacă:

instalarea face parte din contractul de vânzare și a fost realizată de vânzător sau sub răspunderea vânzătorului; sau

instalarea, destinată să fie realizată de consumator, a fost realizată de acesta și instalarea incorectă s-a datorat unor deficiențe în instrucțiunile de instalare furnizate de vânzător sau, în cazul bunurilor cu elemente digitale, de către vânzătorul sau furnizorul conținutului digital sau al serviciului digital.

În cazul în care o restricție care rezultă din încălcarea oricărui drept al unui terț, în special a drepturilor de proprietate intelectuală, împiedică sau limitează utilizarea bunurilor în conformitate cu articolele 6 și 7, statele membre se asigură că consumatorul are dreptul la măsurile corective în caz de neconformitate prevăzute la articolul 13, cu excepția cazului în care dispozițiile de drept intern prevăd nulitatea sau încetarea contractului de vânzare în astfel de cazuri.

Vânzătorul răspunde față de consumator pentru orice neconformitate care există în momentul livrării bunurilor și care este constatată în termen de doi ani de la data respectivă. Fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (3), prezentul alineat se aplică, de asemenea, bunurilor cu elemente digitale.

În cazul bunurilor cu elemente digitale pentru care contractul de vânzare prevede furnizarea continuă de conținut digital sau de servicii digitale pentru o anumită perioadă, vânzătorul răspunde, de asemenea, pentru orice neconformitate a conținutului digital sau a serviciului digital care intervine sau este constatată în termen de doi ani de la momentul livrării bunurilor cu elemente digitale. În cazul în care contractul prevede furnizarea continuă pentru o perioadă de peste doi ani, vânzătorul răspunde pentru orice neconformitate a conținutului digital sau a serviciului digital care intervine sau este constatată pe parcursul perioadei în care conținutul digital sau serviciul digital trebuie să fie furnizat conform contractului de vânzare.

În cazul în care, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2), repararea are loc ca măsură corectivă pentru a aduce bunurile în conformitate, perioada de răspundere contractuală se prelungește o singură dată cu 12 luni.

Statele membre pot menține sau introduce termene mai lungi decât cele menționate la alineatele (1), (2) și (2a).

Dacă, în temeiul dispozițiilor de drept intern, măsurile corective prevăzute la articolul 13 sunt supuse și unui termen de prescripție, statele membre se asigură că acest termen de prescripție îi permite consumatorului să facă uz de măsurile corective prevăzute la articolul 13 în cazul oricărei neconformități pentru care vânzătorul răspunde în temeiul alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol și care este constatată în termenul menționat la alineatele respective.

Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol, statele membre pot menține sau introduce numai un termen de prescripție pentru măsurile corective prevăzute la articolul 13. Statele membre se asigură că acest termen de prescripție îi permite consumatorului să facă uz de măsurile corective prevăzute la articolul 9 pentru orice neconformitate pentru care vânzătorul răspunde în temeiul alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol și care este constatată pe parcursul perioadei menționate la alineatele respective.

Statele membre care, în conformitate cu alineatul (3) sau cu alineatul (5), nu prevăd termene fixe pentru răspunderea vânzătorului sau prevăd doar un termen de prescripție pentru măsurile corective pot deroga de la alineatul (2a), cu condiția să se asigure că răspunderea vânzătorului sau termenul de prescripție pentru măsurile corective în cazul reparării este cel puțin echivalent cu trei ani.

Statele membre pot prevedea că, în cazul bunurilor de ocazie, vânzătorul și consumatorul pot conveni asupra unor condiții contractuale sau acorduri având o perioadă de răspundere contractuală sau un termen de prescripție mai scurte decât cele menționate la alineatele (1), (2) și (5), cu condiția ca astfel de perioade ori termene mai scurte să aibă o durată de minimum un an.

Orice neconformitate care este constatată în termen de un an de la data la care bunurile au fost livrate este prezumată a fi existat deja în momentul livrării bunurilor, până la proba contrarie sau cu excepția cazului în care această prezumție este incompatibilă cu natura bunurilor sau cu natura neconformității. Prezentul alineat se aplică, de asemenea, bunurilor cu elemente digitale.

În locul termenului de un an prevăzut la alineatul (1), statele membre pot menține sau pot stabili un termen de doi ani de la momentul livrării bunurilor.

În cazul bunurilor cu elemente digitale pentru care contractul de vânzare prevede furnizarea continuă de conținut digital sau de servicii digitale pentru o anumită perioadă, sarcina probei cu privire la conformitatea conținutului digital sau a serviciului digital pe parcursul perioadei indicate la articolul 10 alineatul (2) îi revine vânzătorului în cazul unei neconformități care este constatată pe parcursul perioadei menționate la articolul respectiv.

Statele membre pot menține sau introduce dispoziții care să prevadă că, pentru a beneficia de drepturile sale, consumatorul trebuie să informeze vânzătorul cu privire la neconformitate în termen de cel puțin două luni de la data la care consumatorul a constatat neconformitatea respectivă.

În caz de neconformitate, consumatorul are dreptul de a beneficia de aducerea în conformitate a bunurilor, de a beneficia de o reducere proporțională a prețului sau de a obține încetarea contractului în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Pentru ca bunurile să fie aduse în conformitate, consumatorul poate opta între reparație și înlocuire, cu excepția cazului în care măsura corectivă aleasă ar fi imposibilă sau, în comparație cu cealaltă măsură corectivă disponibilă, ar impune vânzătorului costuri care ar fi disproporționate, luând în considerare toate circumstanțele, inclusiv:

valoarea bunurilor în cazul în care nu ar fi existat neconformitatea;

gravitatea neconformității; și

dacă măsura corectivă alternativă ar putea fi executată fără vreun inconvenient semnificativ pentru consumator.

Înainte să furnizeze măsura corectivă pentru a aduce bunurile în conformitate, vânzătorul informează consumatorul cu privire la dreptul acestuia din urmă de a alege între reparare și înlocuire, precum și cu privire la eventuala prelungire a perioadei de răspundere contractuală, prevăzută la articolul 10 alineatul (2a).

Vânzătorul poate refuza să aducă în conformitate bunurile dacă reparația sau înlocuirea sunt imposibile sau i-ar impune costuri care ar fi disproporționate, luând în considerare toate circumstanțele, inclusiv cele menționate la alineatul (2) literele (a) și (b).

Consumatorul are dreptul fie să obțină o reducere proporțională a prețului în conformitate cu articolul 15, fie să obțină încetarea contractului de vânzare în conformitate cu articolul 16, în oricare dintre următoarele cazuri:

vânzătorul nu a finalizat reparația sau înlocuirea sau, după caz, nu a finalizat reparația sau înlocuirea în conformitate cu articolul 14 alineatele (2) și (3), sau vânzătorul a refuzat să aducă în conformitate bunurile în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol;

se constată o neconformitate, în pofida eforturilor vânzătorului de a o remedia;

neconformitatea este de o asemenea gravitate încât justifică o reducere de preț sau dreptul la încetarea imediată a contractului de vânzare; sau

vânzătorul a declarat că nu va aduce bunurile în conformitate într-un termen rezonabil sau fără inconveniente semnificative pentru consumator, ori acest lucru reiese clar din circumstanțele cazului.

Consumatorul nu are dreptul de a obține încetarea contractului dacă neconformitatea este minoră. Sarcina probei cu privire la caracterul minor al neconformității revine vânzătorului.

Consumatorul are dreptul de a suspenda plata unei părți restante din prețul bunurilor sau a unei părți a acesteia până în momentul în care vânzătorul își va fi îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul prezentei directive. Statele membre pot stabili condițiile și căile de exercitare de către consumator a dreptului său de a suspenda plata.

Statele membre pot reglementa dacă și în ce măsură o contribuție a consumatorului la neconformitate afectează dreptul acestuia la măsuri corective.

Reparațiile sau înlocuirile se efectuează:

fără costuri;

într-un termen rezonabil din momentul în care vânzătorul a fost informat de către consumator cu privire la neconformitate;

fără vreun inconvenient semnificativ pentru consumator, ținând seama de natura bunurilor și de scopul pentru care consumatorul a solicitat bunurile în cauză.

În cazul în care neconformitatea urmează să fie remediată prin repararea sau înlocuirea bunurilor, consumatorul pune bunurile la dispoziția vânzătorului. Vânzătorul preia bunurile înlocuite pe propria cheltuială.

În cazul în care o reparație necesită demontarea bunurilor care au fost instalate într-un mod compatibil cu natura și cu destinația lor, înainte ca neconformitatea să fie constatată, sau în cazul în care bunurile respective urmează să fie înlocuite, obligația de a repara sau înlocui bunurile include demontarea bunurilor neconforme și instalarea bunurilor de înlocuire sau a bunurilor reparate, sau suportarea costurilor aferente demontării și instalării.

Consumatorul nu este obligat să plătească pentru utilizarea normală a bunurilor înlocuite în perioada care a precedat înlocuirea acestora.

Reducerea de preț este proporțională cu diminuarea valorii bunurilor primite de consumator în comparație cu valoarea pe care bunurile ar avea-o dacă ar fi în conformitate.

Consumatorul își exercită dreptul de a obține încetarea contractului de vânzare printr-o declarație către vânzător prin care își exprimă decizia de a obține încetarea contractul de vânzare.

În cazul în care neconformitatea se referă doar la unele dintre bunurile livrate în temeiul contractului de vânzare și există un motiv de încetare a contractului de vânzare în temeiul articolului 13, consumatorul poate obține încetarea contractului de vânzare numai în raport cu bunurile respective, precum și cu orice alte bunuri pe care consumatorul le-a achiziționat împreună cu bunurile neconforme, în cazul în care consumatorului nu i se poate pretinde în mod rezonabil să accepte să păstreze numai bunurile conforme.

În cazul în care consumatorul obține încetarea contractului de vânzare în ansamblul său sau în conformitate cu alineatul (2), în raport cu unele dintre bunurile livrate în temeiul contractului de vânzare:

consumatorul returnează vânzătorului bunurile, pe cheltuiala acestuia din urmă; și

vânzătorul îi rambursează consumatorului prețul plătit pentru bunuri, la primirea bunurilor sau a unei dovezi prezentate de consumator că bunurile au fost returnate.

Orice garanție comercială dă naștere unei obligații juridice pentru garant în condițiile stabilite în certificatul de garanție comercială și în anunțurile publicitare asociate, disponibile în momentul încheierii contractului sau anterior. În condițiile prevăzute la prezentul articol și fără a aduce atingere oricăror altor dispoziții aplicabile din dreptul Uniunii sau din dreptul intern, în cazul în care un producător oferă consumatorului o garanție de durabilitate pentru anumite bunuri pentru o perioadă de timp anume, producătorul răspunde direct față de consumator, pe întreaga perioadă acoperită de garanția de durabilitate, pentru repararea sau înlocuirea bunurilor în conformitate cu articolul 14. Producătorul îi poate oferi consumatorului condiții mai favorabile în certificatul de garanție comercială de durabilitate.

Certificatul de garanție comercială este oferit consumatorului, pe un suport durabil, cel mai târziu în momentul livrării bunurilor. Certificatul de garanție comercială este formulat într-un limbaj simplu și inteligibil. Acesta conține următoarele elemente:

o declarație clară prin care se indică faptul că consumatorul are dreptul prin lege la măsuri corective din partea vânzătorului, fără costuri, în caz de neconformitate a bunurilor și că măsurile corective respective nu sunt afectate de garanția comercială;

numele și adresa garantului;

procedura pe care trebuie să o urmeze consumatorul pentru a obține aducerea în aplicare a garanției comerciale;

indicarea bunurilor cărora li se aplică garanția comercială; și

condițiile garanției comerciale.

Neconformitatea cu alineatul (2) nu afectează caracterul obligatoriu al garanției comerciale pentru garant.

Statele membre pot stabili norme privind alte aspecte referitoare la garanțiile comerciale care nu sunt reglementate de prezentul articol, inclusiv norme referitoare la limba sau limbile în care este pus la dispoziția consumatorului certificatul de garanție comercială.

În cazul în care vânzătorul răspunde față de consumator pentru o neconformitate care rezultă dintr-un act sau o omisiune, inclusiv omisiunea de a oferi actualizări ale bunurilor care conțin elemente digitale în conformitate cu articolul 7 alineatul (3), a unei persoane în etapele anterioare ale lanțului de tranzacții, vânzătorul are dreptul să solicite măsuri corective din partea persoanei sau a persoanelor cărora le revine răspunderea din lanțul de tranzacții. Persoana căreia vânzătorul îi poate solicita măsuri corective, acțiunile relevante și condițiile de exercitare se stabilesc prin dispoziții de drept intern.

Statele membre se asigură că există mijloace adecvate și eficace pentru a garanta respectarea prezentei directive.

Mijloacele menționate la alineatul (1) cuprind dispoziții care permit unuia sau mai multora dintre următoarele organisme, astfel cum se prevede în dreptul intern, să introducă o acțiune în fața unei instanțe judecătorești sau a organelor administrative competente, în temeiul dreptului intern, pentru a se asigura aplicarea dispozițiilor care transpun prezenta directivă în dreptul intern:

organismele publice sau reprezentanții acestora;

organizațiile de protecție a consumatorilor care au un interes legitim în protejarea consumatorilor;

organizațiile profesionale care au un interes legitim să acționeze.

Statele membre adoptă măsuri adecvate pentru a asigura că informațiile privind drepturile consumatorilor în temeiul prezentei directive, precum și informațiile privind mijloacele de exercitare a acestora, sunt puse la dispoziția consumatorilor.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă, nu este obligatoriu pentru consumator niciun acord de natură contractuală care, în detrimentul consumatorului, exclude aplicarea dispozițiilor care transpun prezenta directivă în dreptul intern, derogă de la acestea sau le modifică efectele înainte ca neconformitatea bunurilor să fie adusă la cunoștința vânzătorului de către consumator.

Prezenta directivă nu interzice vânzătorului să ofere consumatorului condiții contractuale care depășesc nivelul de protecție asigurat prin prezenta directivă.

În anexa la Regulamentul (UE) 2017/2394, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE (JO L 136, 22.5.2019, p. 28).;

În anexa I la Directiva 2009/22/CE, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE (JO L 136, 22.5.2019, p. 28).

Directiva 1999/44/CE se abrogă de la 1 ianuarie 2022.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Până la 1 iulie 2021, statele membre adoptă și publică dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.

Dispozițiile prezentei directive se aplică contractelor încheiate după 1 ianuarie 2022.

Până la 12 iunie 2024, Comisia reexaminează aplicarea prezentei directive, inclusiv a dispozițiilor sale referitoare la măsurile corective și sarcina probei – inclusiv în ceea ce privește bunurile de ocazie sau bunurile vândute prin licitații publice – precum și la garanția comercială de durabilitate a producătorului, și întocmește un raport pe care îl transmite Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European. Raportul evaluează în special dacă aplicarea prezentei directive și a Directivei (UE) 2019/770 asigură un cadru consecvent și coerent pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne în ceea ce privește furnizarea de conținut digital, de servicii digitale și de bunuri cu elemente digitale, în conformitate cu principiile aflate la baza politicilor Uniunii. Raportul este însoțit, după caz, de propuneri legislative.

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 22 se aplică de la 1 ianuarie 2022.

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

ANEXĂTABEL DE CORESPONDENȚĂ

ANEXĂ

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Tabelul 1