AcasăLegislație UE02017R0654-20210913

Regulamentul delegat (UE) 2017/654 al Comisiei din 19 decembrie 2016 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele tehnice și generale referitoare la limitele emisiilor și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră

În vigoare
Tip:Regulament
Publicat:13.09.2021
În vigoare din:13.09.2021
Articole:22
EUR-Lex

Articolul 1

Definiții

Paragraf
Se aplică următoarele definiții:
Punctul 1
indicele Wobbe sau W înseamnă raportul dintre valoarea calorifică a unui gaz pe unitatea de volum și rădăcina pătrată a densității sale relative în aceleași condiții de referință:
Punctul 2
factor de adaptare sau Sλ înseamnă o expresie care descrie flexibilitatea necesară a sistemului de gestionare a motorului cu privire la o schimbare a raportului λ de exces de aer în cazul în care motorul este alimentat cu o compoziție gazoasă diferită de metanul pur;
Punctul 3
mod cu combustibil lichid înseamnă modul normal de funcționare al unui motor cu dublă alimentare în timpul căruia motorul nu utilizează niciun combustibil gazos, indiferent de condiția de funcționare a motorului;
Punctul 4
mod cu dublă alimentare înseamnă modul normal de funcționare al unui motor cu dublă alimentare în timpul căruia motorul utilizează simultan un combustibil lichid și un combustibil gazos în anumite condiții de funcționare a motorului;
Punctul 5
sistem de posttratare a particulelor înseamnă un sistem de posttratare a gazelor de evacuare proiectat să reducă emisiile de particule poluante (PT) printr-o separare mecanică, aerodinamică, difuzională sau inerțială;
Punctul 6
regulator înseamnă un dispozitiv sau o strategie de control care controlează automat turația sau sarcina motorului, altul decât un regulator al turației maxime instalat pe un motor de categoria NRSh, care limitează turația maximă a motorului cu unicul scop de a împiedica motorul să funcționeze la turații care depășesc o anumită limită;
Punctul 7
temperatură ambiantă înseamnă, în ceea ce privește un mediu de laborator (de exemplu, camera de cântărire a filtrelor), temperatura camerei în mediul de laborator specificat;
Punctul 8
strategie de bază de control al emisiilor sau BECS (base emission control strategy) înseamnă o strategie de control al emisiilor care este activă pentru tot intervalul de cupluri și de turații la care funcționează motorul, cu excepția cazului în care este activată o strategie auxiliară de control al emisiilor (AECS – auxiliary emission control strategy);
Punctul 9
reactiv înseamnă orice consumabil sau mediu nerecuperabil necesar și utilizat pentru funcționarea efectivă a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare;
Punctul 10
strategie auxiliară de control al emisiilor (AECS) înseamnă o strategie de control al emisiilor care devine activă și care modifică temporar strategia de bază de control al emisiilor (BECS) cu un scop specific și ca răspuns la un set determinat de condiții ambiente și/sau de funcționare și care rămâne operațională atâta vreme cât există condițiile respective;
Punctul 11
bun raționament tehnic înseamnă acele raționamente conforme cu principii științifice și tehnice general acceptate și cu informațiile relevante disponibile;
Punctul 12
turație înaltă sau nhi înseamnă cea mai înaltă turație la care este disponibilă 70 % din puterea maximă a motorului;
Punctul 13
turație joasă sau nlo înseamnă cea mai joasă turație la care este disponibilă 50 % din puterea maximă a motorului;
Punctul 14
putere maximă sau Pmax înseamnă puterea maximă în kW, astfel cum este proiectată de producător;
Punctul 15
diluare cu debit parțial înseamnă metoda de analizare a gazelor de evacuare în cadrul căreia se separă o parte din debitul total de gaze de evacuare, apoi se amestecă cu o cantitate potrivită de aer de diluare înaintea filtrului de prelevare a eșantioanelor de particule;
Punctul 16
abaterea de măsurare înseamnă diferența dintre un semnal zero sau un semnal de etalonare și valoarea respectivă indicată de un instrument de măsurare imediat după utilizarea sa într-o încercare privind emisiile;
Punctul 17
calibrare înseamnă reglarea unui instrument astfel încât să se obțină un răspuns la un standard de etalonare care reprezintă între 75 % și 100 % din valoarea maximă în gama instrumentului sau în gama de utilizare anticipată;
Punctul 18
gaz de etalonare înseamnă un amestec de gaze purificate utilizat pentru calibrarea analizoarelor de gaze;
Punctul 19
filtru HEPA înseamnă un filtru de aer și particule de mare eficiență, care se consideră că are o eficiență inițială de îndepărtare a particulelor de minimum 99,97 %, conform ASTM F 1471-93;
Punctul 20
etalonare înseamnă procesul de reglare a răspunsului unui sistem de măsurare la un semnal de intrare astfel încât indicațiile acestuia să corespundă unei serii de semnale de referință;
Punctul 21
emisii specifice înseamnă emisiile masice, exprimate în g/kWh;
Punctul 22
comandă a operatorului înseamnă o comandă dată de operatorul unui motor prin care acesta controlează puterea motorului;
Punctul 23
turație la cuplu maxim înseamnă turația motorului la care se obține cuplul maxim, astfel cum este proiectat de producător;
Punctul 24
turație controlată a motorului înseamnă turația de funcționare a motorului atunci când este controlată de regulatorul instalat;
Punctul 25
emisii de gaze de carter înseamnă orice flux de la carterul unui motor care este emis direct în mediul înconjurător;
Punctul 26
sondă înseamnă prima secțiune a liniei de transfer care transferă eșantionul la componenta următoare din sistemul de prelevare a eșantioanelor;
Punctul 27
interval de încercare înseamnă un interval de timp în care se determină emisiile specifice frânării;
Punctul 28
gaz de aducere la zero înseamnă un gaz care produce un răspuns nul într-un analizor;
Punctul 29
la zero înseamnă că un instrument a fost reglat astfel încât să se obțină un răspuns nul la un standard de calibrare zero, cum ar fi azotul purificat sau aerul purificat;
Punctul 30
ciclu de încercare în regim staționar pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră cu turație variabilă (denumit în continuare NRSC cu turație variabilă) înseamnă un ciclu de încercare în regim staționar pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră care nu este un NRSC cu turație constantă;
Punctul 31
ciclu de încercare în regim staționar pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră cu turație constantă (denumit în continuare NRSC cu turație constantă) înseamnă oricare dintre următoarele cicluri de încercare în regim staționar pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, astfel cum este definit în anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/1628: D2, E2, G1, G2 sau G3;
Punctul 32
actualizarea înregistrărilor înseamnă frecvența la care analizorul furnizează valori noi, curente;
Punctul 33
gaz de etalonare înseamnă un amestec de gaze purificate utilizat pentru etalonarea analizoarelor de gaze;
Punctul 34
stoichiometric se referă la raportul specific de aer și combustibil, astfel încât atunci când combustibilul este complet oxidat, să nu mai rămână combustibil sau oxigen;
Punctul 35
mediu de stocare înseamnă un filtru de particule, sac pentru eșantioane sau orice alt dispozitiv de stocare utilizat pentru prelevarea eșantioanelor pe lot;
Punctul 36
diluare cu debit total înseamnă metoda de amestecare a debitului total de gaze de evacuare cu aerul de diluare înainte de separarea unei fracții din debitul de evacuare diluat pentru analiză;
Punctul 37
toleranță înseamnă intervalul în care se găsesc 95 % dintr-un set de valori înregistrate pentru o anumită cantitate, restul de 5 % din valorile înregistrate deviind de la intervalul de toleranță;
Punctul 38
mod de asistență înseamnă un mod special al unui motor cu dublă alimentare, activat în scopul reparării vehiculului sau pentru a deplasa echipamentul mobil fără destinație rutieră atunci când funcționarea în modul cu dublă alimentare nu este posibilă.

Articolul 2

Cerințe pentru orice alți combustibili, amestecuri de combustibili sau emulsii de combustibili specificate

Paragraf
Combustibilii de referință și alți combustibili, amestecuri de combustibili sau emulsii de combustibil specificate incluși de producător în cererea de omologare UE de tip conform articolului 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1628 trebuie să respecte caracteristicile tehnice și să fie descriși în dosarul de omologare, astfel cum este prevăzut în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 3

Dispoziții cu privire la conformitatea producției

Paragraf
Pentru a se asigura că motoarele aflate în producție sunt conforme cu tipul aprobat în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1628, autoritățile de omologare iau măsuri și urmează procedurile stabilite în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 4

Metodologia de adaptare a rezultatelor încercărilor de laborator privind emisiile pentru includerea factorilor de deteriorare

Paragraf
Rezultatele încercărilor de laborator privind emisiile trebuie adaptate pentru a include factorii de deteriorare, inclusiv pe cei legați de măsurarea numărului de particule (PN) și de motoarele alimentate cu gaze, menționați la articolul 25 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/1628, în conformitate cu metodologia stabilită în anexa III la prezentul regulament.

Articolul 5

Cerințe referitoare la strategiile de control al emisiilor, la măsurile de control al NOx și la măsurile de control al particulelor

Paragraf
Măsurătorile și încercările în ceea ce privește strategiile de control al emisiilor menționate la articolul 25 alineatul (3) litera (f) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2016/1628 și măsurile de control al NOx menționate la articolul 25 alineatul (3) litera (f) punctul (ii) din regulamentul respectiv, măsurile de control al emisiilor de particule poluante, precum și documentația necesară pentru demonstrarea acestora, se efectuează în conformitate cu cerințele tehnice stabilite în anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 6

Măsurători și încercări referitoare la zona asociată cu ciclul de încercare în regim staționar pentru echipamente mobile fără destinație rutieră

Paragraf
Măsurătorile și încercările în ceea ce privește zona respectivă menționată la articolul 25 alineatul (3) litera (f) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2016/1628 se efectuează în conformitate cu cerințele tehnice stabilite în anexa V la prezentul regulament.

Articolul 7

Condițiile și metodele pentru efectuarea încercărilor

Paragraf
Condițiile pentru efectuarea încercărilor menționate la articolul 25 alineatul (3) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628, metodele de determinare a parametrilor de sarcină și de turație ai motorului la care se face referire la articolul 24 din regulamentul menționat, metodele prin care se iau în considerare emisiile de gaze de carter, menționate la articolul 25 alineatul (3) litera (e) punctul (i) din respectivul regulament și metodele de determinare și luare în considerare a regenerării continue și periodice a sistemelor de posttratare a gazelor de evacuare menționate la articolul 25 alineatul (3) litera (e) punctul (ii) din regulamentul respectiv trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în secțiunile 5 și 6 din anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 8

Proceduri pentru efectuarea încercărilor

Paragraf
Încercările menționate la articolul 25 alineatul (3) punctele (a) și (f) subpunctul (iv) din Regulamentul (UE) 2016/1628 se efectuează în conformitate cu procedurile prevăzute în secțiunea 7 din anexa VI și în anexa VIII la prezentul regulament.

Articolul 9

Proceduri pentru măsurarea și prelevarea eșantioanelor de emisii

Paragraf
Măsurarea și prelevarea eșantioanelor de emisii menționate la articolul 25 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628 se efectuează în conformitate cu procedurile prevăzute în secțiunea 8 din anexa VI la prezentul regulament și în apendicele 1 la respectiva anexă.

Articolul 10

Aparatură pentru efectuarea încercărilor și pentru măsurarea și prelevarea eșantioanelor de emisii

Paragraf
Aparatura pentru efectuarea încercărilor, astfel cum se menționează la articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1628, precum și pentru măsurarea și prelevarea eșantioanelor de emisii, astfel cum se menționează la articolul 25 alineatul (3) litera (b) din regulamentul respectiv trebuie să fie conformă cu cerințele tehnice și de calitate prevăzute în secțiunea 9 din anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 11

Metoda de evaluare și de calculare a datelor

Paragraf
Datele menționate la articolul 25 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/1628 trebuie să fie evaluate și calculate în conformitate cu metoda stabilită în anexa VII la prezentul regulament.

Articolul 12

Caracteristici tehnice ale combustibililor de referință

Paragraf
Combustibilii de referință menționați la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1628 trebuie să îndeplinească caracteristicile tehnice stabilite în anexa IX la prezentul regulament.

Articolul 13

Specificații și condiții tehnice detaliate pentru livrarea unui motor separat de sistemul de posttratare a gazelor de evacuare

Paragraf
În cazul în care un producător livrează un motor separat de sistemul său de posttratare a emisiilor unui producător de echipamente originale (OEM) din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1628, livrarea respectivă trebuie să fie conformă cu specificațiile tehnice detaliate și condițiile stabilite în anexa X la prezentul regulament.

Articolul 14

Specificații și condiții tehnice detaliate pentru introducerea temporară pe piață în scopul încercării pe teren

Paragraf
Motoarele care nu au primit omologarea UE de tip în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628 sunt autorizate, în conformitate cu articolul 34 alineatul (4) din respectivul regulament, să fie introduse temporar pe piață în scopul încercării pe teren în cazul în care respectă specificațiile tehnice detaliate și condițiile prevăzute în anexa XI la prezentul regulament.

Articolul 15

Specificații și condiții tehnice detaliate pentru motoarele cu destinație specială

Paragraf
Omologările UE de tip ale motoarelor cu destinație specială și autorizațiile de introducere pe piață a motoarelor respective se acordă în conformitate cu articolul 34 alineatul (5) și alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1628 în cazul în care sunt îndeplinite specificațiile tehnice detaliate și condițiile stabilite în anexa XII la prezentul regulament.

Articolul 16

Acceptarea omologărilor de tip echivalente pentru motoare

Paragraf
Regulamentele CEE-ONU sau amendamentele la acestea menționate la articolul 42 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1628 și actele Uniunii menționate la articolul 42 alineatul (4) litera (b) din respectivul regulament sunt stabilite în anexa XIII la prezentul regulament.

Articolul 17

Detalii ale informațiilor și instrucțiunilor relevante pentru producătorii de echipamente originale (OEM)

Paragraf
Detaliile legate de informațiile și instrucțiunile relevante pentru producătorii de echipamente originale menționate la articolul 43 alineatul (2), alineatul (3) și alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1628 sunt stabilite în anexa XIV la prezentul regulament.

Articolul 18

Detalii ale informațiilor și instrucțiunilor relevante pentru utilizatorii finali

Paragraf
Detaliile legate de informațiile și instrucțiunile relevante pentru utilizatorii finali menționate la articolul 43 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2016/1628 sunt stabilite în anexa XV la prezentul regulament.

Articolul 19

Standarde de performanță și evaluarea serviciilor tehnice

Alineatul 1
Serviciile tehnice trebuie să respecte standardele de performanță prevăzute în anexa XVI.
Alineatul 2
Autoritățile de omologare evaluează serviciile tehnice în conformitate cu procedura stabilită în anexa XVI la prezentul regulament.

Articolul 20

Caracteristici ale ciclurilor de încercare în regim staționar și ale ciclurilor de încercare în regim tranzitoriu

Paragraf
Ciclurile de încercare în regim staționar și în regim tranzitoriu, menționate la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2016/1628, trebuie să îndeplinească caracteristicile stabilite în anexa XVII la prezentul regulament.

Articolul 20a

Dispoziții tranzitorii

Alineatul 1
În pofida aplicării dispozițiilor prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2018/989, autoritățile naționale acordă, de asemenea, în continuare, până la 31 decembrie 2018, omologări UE de tip pentru tipuri de motoare sau familii de motoare în temeiul prezentului regulament, în versiunea acestuia aplicabilă la data de 6 august 2018.
Alineatul 2
În pofida aplicării dispozițiilor prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2018/989, statele membre permit, de asemenea, până la 30 iunie 2019, introducerea pe piață a motoarelor bazate pe un motor omologat de tip în temeiul prezentului regulament, în versiunea acestuia aplicabilă la data de 6 august 2018.
Alineatul 3
Omologările UE de tip pentru un tip de motor sau o familie de motoare omologată în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/654 înainte de 24 august 2021 rămân valabile.

Articolul 21

Intrare în vigoare și aplicare

Paragraf
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Anexa 1
ANEXE
Paragraf
ANEXE
Anexa 2
ANEXA I
Paragraf
ANEXA I
Paragraf
Cerințe pentru orice alți combustibili, amestecuri de combustibili sau emulsii de combustibili specificate
Paragraf
Cerințe pentru motoarele alimentate cu combustibili lichizi
Paragraf
Atunci când solicită o omologare UE de tip, producătorii pot să aleagă una dintre următoarele opțiuni în ceea ce privește gama de combustibili pentru motor:
Paragraf
motoare care funcționează cu o gamă de combustibili standard, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 1.2; sau
Paragraf
motoare care funcționează cu un combustibil specific, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 1.3.
Paragraf
Cerințe pentru motoare care funcționează cu o gamă de combustibili standard (motorină, benzină)
Paragraf
Un motor care funcționează cu o gamă de combustibili standard trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctele 1.2.1-1.2.4.
Paragraf
Motorul prototip trebuie să respecte valorile-limită aplicabile stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 atunci când motorul funcționează cu combustibilii de referință specificați în secțiunile 1.1 sau 2.1 din anexa IX.
Paragraf
Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).
Paragraf
Producătorul motorului nu trebuie să indice, în nicio circumstanță, că un tip de motor sau o familie de motoare poate funcționa în cadrul Uniunii cu combustibili de uz comercial alții decât cei care îndeplinesc cerințele de la acest punct, cu excepția cazului în care producătorul îndeplinește, în plus, cerințele de la punctul 1.2.3:
Paragraf
în cazul benzinei, Directiva 98/70/CE sau standardul EN 228:2012 al CEN. Se poate adăuga ulei lubrifiant în conformitate cu specificațiile producătorului;
Paragraf
în cazul motorinei (alta decât motorina fără destinație rutieră), Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului sau standardul EN 590:2013 al CEN;
Paragraf
în cazul motorinei (motorină fără destinație rutieră), Directiva 98/70/CE și, de asemenea, o cifră cetanică de cel puțin 45 și EMAG de cel mult 8,0 % v/v.
Paragraf
În cazul în care producătorul permite ca motoarele să utilizeze combustibili de uz comercial suplimentari, alții decât cei identificați la punctul 1.2.2, cum ar fi B100 (EN 14214:2012+A1:2014), B20 sau B30 (EN 16709:2015) ori combustibili, amestecuri de combustibili sau emulsii de combustibili specifice, producătorul întreprinde toate acțiunile enumerate în continuare în plus față de cerințele de la punctul 1.2.2.1:
Paragraf
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 al Comisiei din 19 decembrie 2016 de stabilire a cerințelor administrative referitoare la limitele emisiilor și omologarea de tip a motoarelor cu ardere internă pentru utilaje mobile fără destinație rutieră, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului (a se vedea pagina 364 din prezentul Jurnal Oficial).
Paragraf
demonstrează capacitatea motorului prototip de a îndeplini cerințele prezentului regulament în ceea ce privește combustibilii, amestecurile de combustibili sau emulsiile declarate;
Paragraf
Regulamentul delegat (UE) 2017/655 al Comisiei din 19 decembrie 2016 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la monitorizarea emisiilor de poluanți gazoși provenind de la motoarele cu ardere internă în circulație instalate pe echipamentele mobile fără destinație rutieră (a se vedea pagina 334 din prezentul Jurnal Oficial).
Paragraf
Pentru motoarele AS, raportul de amestecare combustibil/ulei trebuie să fie cel recomandat de producător. Procentul de ulei din amestecul combustibil/lubrifiant se înregistrează în fișa de informații prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Cerințe pentru un motor care funcționează cu un combustibil specific (ED 95 sau E 85)
Paragraf
Un motor care utilizează un combustibil specific (ED 95 sau E 85) trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctele 1.3.1 și 1.3.2.
Paragraf
În ceea ce privește ED 95, motorul prototip trebuie să respecte valorile-limită aplicabile stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 și cerințele stabilite în prezentul regulament atunci când motorul funcționează cu combustibilul de referință specificat la punctul 1.2 din anexa IX.
Paragraf
În ceea ce privește E 85, motorul prototip trebuie să respecte valorile-limită aplicabile stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 și cerințele stabilite în prezentul regulament atunci când motorul funcționează cu combustibilul de referință specificat la punctul 2.2 din anexa IX.
Paragraf
Cerințe pentru motoarele alimentate cu gaz natural/biometan (GN) sau gaz petrolier lichefiat (GPL), inclusiv motoarele cu dublă alimentare
Paragraf
Atunci când solicită o omologare UE de tip, producătorii pot să aleagă între următoarele opțiuni în ceea ce privește gama de combustibili pentru motor:
Paragraf
motoare care funcționează cu o gamă de combustibili universali, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 2.3;
Paragraf
motoare care funcționează cu o gamă limitată de combustibili, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 2.4;
Paragraf
motoare care funcționează cu un combustibil specific, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 2.5.
Paragraf
În apendicele 1, sunt prezentate tabele în care se enumeră cerințele pentru omologarea UE de tip a motoarelor alimentate cu gaz natural/biometan, a motoarelor alimentate cu GPL și a motoarelor cu dublă alimentare.
Paragraf
Cerințe pentru motoarele care funcționează cu o gamă de combustibili universali
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu gaz natural/biometan, inclusiv motoare cu dublă alimentare, producătorul demonstrează capacitatea motorului prototip de a se adapta la orice compoziție de gaz natural/biometan care poate fi întâlnită pe piață. Demonstrația respectivă se efectuează în conformitate cu prezenta secțiune 2, iar în cazul motoarelor cu dublă alimentare, de asemenea în conformitate cu dispozițiile suplimentare privind procedura de adaptare a combustibilului prevăzută la punctul 6.4 din anexa VIII.
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu gaz natural/biometan comprimat (GNC), există, în general, două tipuri de combustibili: combustibil cu putere calorifică superioară (gaz H) și combustibil cu putere calorifică inferioară (gaz L), dar există o gamă destul de largă în cadrul fiecărei categorii; acestea diferă în mod semnificativ în ceea ce privește conținutul energetic exprimat prin indicele Wobbe și prin factorul de adaptare λ (Sλ). Gazele naturale cu un factor de adaptare λ cuprins între 0,89 și 1,08 (0,89 ≤ Sλ ≤ 1,08) sunt considerate ca aparținând gamei H, în timp ce gazele naturale cu factorul de adaptare λ cuprins între 1,08 și 1,19 (1,08 ≤ Sλ ≤ 1,19) sunt considerate ca aparținând gamei L. Compoziția combustibililor de referință reflectă variațiile extreme ale Sλ.
Paragraf
Motorul prototip trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în prezentul regulament privind combustibilii de referință GR (combustibil 1) și G25 (combustibil 2), astfel cum se specifică în anexa IX, sau privind combustibilii echivalenți creați utilizând amestecuri de gaze transportate prin gazoducte cu alte gaze, astfel cum se specifică în apendicele 1 la anexa IX, fără reajustarea manuală a sistemului de alimentare a motorului între cele două încercări (este necesar un sistem de autoadaptare). Este permisă o funcționare de adaptare după schimbarea combustibilului. Funcționarea de adaptare constă în efectuarea unei precondiționări pentru următoarea încercare de emisie în conformitate cu respectivul ciclu de încercare. Pentru motoarele supuse încercării în cadrul unui ciclu de încercare în regim staționar pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (NRSC), în cazul cărora ciclul de precondiționare nu este adecvat pentru ca alimentarea motorului să se autoadapteze, se poate efectua o funcționare de adaptare alternativă specificată de producător înainte de precondiționarea motorului.
Paragraf
Producătorul poate supune motorul încercării cu un al treilea combustibil (combustibilul 3) în cazul în care factorul de adaptare λ (Sλ) se situează între 0,89 (respectiv gama inferioară a GR) și 1,19 (respectiv gama superioară a G25), de exemplu atunci când combustibilul 3 este un combustibil de uz comercial. Rezultatele acestei încercări pot fi utilizate ca bază pentru evaluarea conformității producției.
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu gaz natural lichefiat/biometan lichefiat (GNL), motorul prototip trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în prezentul regulament privind combustibilii de referință GR (combustibil 1) și G20 (combustibil 2), astfel cum se specifică în anexa IX, sau privind combustibilii echivalenți creați utilizând amestecuri de gaze transportate prin gazoducte cu alte gaze, astfel cum se specifică în apendicele 1 la anexa IX, fără reajustarea manuală a sistemului de alimentare a motorului între cele două încercări (este necesar un sistem de autoadaptare). Este permisă o funcționare de adaptare după schimbarea combustibilului. Funcționarea de adaptare constă în efectuarea unei precondiționări pentru următoarea încercare de emisie în conformitate cu respectivul ciclu de încercare. Pentru motoarele încercate cu NRSC, în cazul cărora ciclul de precondiționare nu este adecvat pentru ca alimentarea motorului să se autoadapteze, se poate efectua o funcționare de adaptare alternativă specificată de producător înainte de precondiționarea motorului.
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu gaz natural/biometan comprimat (GNC), care sunt autoadaptabile, pe de o parte, pentru gama de gaze H și, pe de altă parte, pentru gama de gaze L și care pot comuta între gama H și gama L prin intermediul unui comutator, motorul prototip trebuie supus încercării utilizând combustibilul de referință relevant, astfel cum se specifică în anexa IX, pentru fiecare gamă, la fiecare poziție a comutatorului. Combustibilii sunt GR (combustibilul 1) și G23 (combustibilul 3) pentru gama de gaze H și G25 (combustibilul 2) și G23 (combustibilul 3) pentru gama de gaze L sau combustibilii echivalenți creați utilizând amestecuri de gaze transportate prin gazoducte cu alte gaze, astfel cum se specifică în apendicele 1 la anexa IX. Motorul prototip trebuie să îndeplinească cerințele din prezentul regulament la ambele poziții ale comutatorului, fără reajustarea alimentării între cele două încercări la fiecare poziție a comutatorului. Este permisă o funcționare de adaptare după schimbarea combustibilului. Funcționarea de adaptare constă în efectuarea unei precondiționări pentru următoarea încercare de emisie în conformitate cu respectivul ciclu de încercare. Pentru motoarele încercate cu NRSC, în cazul cărora ciclul de precondiționare nu este adecvat pentru ca alimentarea motorului să se autoadapteze, se poate efectua o funcționare de adaptare alternativă specificată de producător înainte de precondiționarea motorului.
Paragraf
Producătorul poate supune motorul încercării cu un al treilea combustibil în loc de G23 (combustibilul 3) în cazul în care factorul de adaptare λ (Sλ) se situează între 0,89 (respectiv gama inferioară a GR) și 1,19 (respectiv gama superioară a G25), de exemplu atunci când combustibilul 3 este un combustibil de uz comercial. Rezultatele acestei încercări pot fi utilizate ca bază pentru evaluarea conformității producției.
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu gaz natural/biometan, raportul dintre rezultatele emisiilor, r, se stabilește pentru fiecare poluant, după cum urmează:
Paragraf
sau
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu GPL, producătorul demonstrează capacitatea motorului prototip de a se adapta la orice compoziție de combustibil care poate fi întâlnită pe piață.
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu GPL, există variații în compoziția C3/C4. Aceste variații se reflectă în combustibilii de referință. Motorul prototip trebuie să îndeplinească cerințele privind emisiile combustibililor de referință A și B, astfel cum se specifică în anexa IX, fără reajustări ale alimentării cu combustibil între cele două încercări. Este permisă o funcționare de adaptare după schimbarea combustibilului. Funcționarea de adaptare constă în efectuarea unei precondiționări pentru următoarea încercare de emisie în conformitate cu respectivul ciclu de încercare. Pentru motoarele încercate cu NRSC, în cazul cărora ciclul de precondiționare nu este adecvat pentru ca alimentarea motorului să se autoadapteze, se poate efectua o funcționare de adaptare alternativă specificată de producător înainte de precondiționarea motorului.
Paragraf
Raportul dintre rezultatele emisiilor, r, se determină pentru fiecare poluant după cum urmează:
Paragraf
Cerințe pentru motoarele care funcționează cu o gamă limitată de combustibili
Paragraf
Un motor care funcționează cu o gamă limitată de combustibili trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctele 2.4.1-2.4.3.
Paragraf
Motoarele alimentate cu GNC și proiectate să funcționeze fie cu gama de gaze H, fie cu gama de gaze L
Paragraf
Motorul prototip este supus încercării cu combustibilul de referință relevant, astfel cum este specificat în anexa IX, pentru gama corespunzătoare. Combustibilii sunt GR (combustibilul 1) și G23 (combustibilul 3) pentru gama de gaze H și G25 (combustibilul 2) și G23 (combustibilul 3) pentru gama de gaze L sau combustibilii echivalenți creați utilizând amestecuri de gaze transportate prin gazoducte cu alte gaze, astfel cum se specifică în apendicele 1 la anexa IX. Motorul prototip trebuie să îndeplinească cerințele prezentului regulament fără nicio reajustare a alimentării între cele două încercări. Este permisă o funcționare de adaptare după schimbarea combustibilului. Funcționarea de adaptare constă în efectuarea unei precondiționări pentru următoarea încercare de emisie în conformitate cu respectivul ciclu de încercare. Pentru motoarele încercate cu NRSC, în cazul cărora ciclul de precondiționare nu este adecvat pentru ca alimentarea motorului să se autoadapteze, se poate efectua o funcționare de adaptare alternativă specificată de producător înainte de precondiționarea motorului.
Paragraf
Producătorul poate supune motorul încercării cu un al treilea combustibil în loc de G23 (combustibilul 3) în cazul în care factorul de adaptare λ (Sλ) se situează între 0,89 (respectiv gama inferioară a GR) și 1,19 (respectiv gama superioară a G25), de exemplu atunci când combustibilul 3 este un combustibil de uz comercial. Rezultatele acestei încercări pot fi utilizate ca bază pentru evaluarea conformității producției.
Paragraf
Raportul dintre rezultatele emisiilor, r, se determină pentru fiecare poluant după cum urmează:
Paragraf
sau
Paragraf
La livrarea către client, motorul poartă o etichetă în conformitate cu specificațiile din anexa III la Regulamentul (UE) 2016/1628, indicând gama de gaze pentru care motorul a primit omologare UE de tip.
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu GPL și proiectate să funcționeze cu o compoziție de combustibil specifică
Paragraf
Motorul prototip trebuie să îndeplinească cerințele în ceea ce privește emisiile pentru combustibilii de referință GR și G25 sau combustibilii echivalenți creați utilizând amestecuri de gaze transportate prin gazoducte cu alte gaze, astfel cum este specificat în apendicele 1 la anexa IX în cazul GNC, pentru combustibilii de referință GR și G20sau combustibilii echivalenți creați utilizând amestecuri de gaze transportate prin gazoducte cu alte gaze, astfel cum este specificat în apendicele 2 la anexa VI în cazul GNL, sau pentru combustibilii de referință A și B în cazul GPL, astfel cum este specificat în anexa IX. Între încercări, este permis reglajul fin al sistemului de alimentare. Reglajul fin constă în reetalonarea bazei de date de alimentare, fără modificări ale strategiei primare de control sau ale structurii primare a bazei de date. Dacă este necesar, este permisă înlocuirea componentelor care sunt legate în mod direct de debitul combustibilului, cum ar fi duzele de injecție.
Paragraf
Pentru motoarele alimentate cu GNC, producătorul poate supune motorul încercării cu combustibilii de referință GR și G23 sau cu combustibilii de referință G25 și G23 sau cu combustibili echivalenți creați utilizând amestecuri de gaze transportate prin gazoducte cu alte gaze, astfel cum este specificat în apendicele 1 la anexa IX, caz în care omologarea UE de tip este valabilă numai pentru gama de gaze H sau, respectiv, gama de gaze L.
Paragraf
La livrarea către client, motorul poartă o etichetă în conformitate cu specificațiile din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, indicând compoziția gamei de combustibili pentru care a fost etalonat motorul.
Paragraf
Cerințe pentru un motor care funcționează cu un combustibil specific alimentat cu gaz natural lichefiat/biometan lichefiat (GNL)
Paragraf
Un motor care funcționează cu combustibilul specific gaz natural lichefiat/biometan lichefiat trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctele 2.5.1-2.5.2.
Paragraf
Motor care funcționează cu un combustibil specific alimentat cu gaz natural lichefiat/biometan lichefiat (GNL)
Paragraf
Motorul se etalonează pentru o compoziție specifică de GNL pentru care factorul de adaptare λ nu diferă cu mai mult de 3 % de factorul de adaptare λ al combustibilului G20 specificat în anexa IX, iar conținutul de etan nu depășește 1,5 %.
Paragraf
Dacă nu sunt îndeplinite cerințele de la punctul 2.5.1.1, producătorul solicită omologarea pentru un motor care funcționează cu combustibil universal, în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.1.3.2.
Paragraf
Motor cu dublă alimentare care funcționează cu un combustibil specific alimentat cu gaz natural lichefiat (GNL)
Paragraf
În cazul unei familii de motoare cu dublă alimentare la care motoarele sunt etalonate pentru o compoziție specifică de GNL pentru care factorul de adaptare λ nu diferă cu mai mult de 3 % de factorul de adaptare λ al combustibilului G20 specificat în anexa IX și al cărui conținut de etan nu depășește 1,5 %, motorul prototip trebuie supus încercării utilizând numai combustibilul gazos de referință G20 sau combustibilul echivalent creat utilizând un amestec de gaze transportate prin gazoducte cu alte gaze, astfel cum se specifică în apendicele 1 la anexa IX.
Paragraf
Omologarea UE de tip a unui membru al unei familii
Paragraf
Cu excepția cazului menționat la punctul 2.6.2, omologarea UE de tip a unui motor prototip se extinde la întreaga familie, fără încercări suplimentare, pentru orice compoziție a combustibilului care se încadrează în gama pentru care a primit omologarea UE de tip motorul prototip (în cazul motoarelor descrise la punctul 2.5) sau în aceeași gamă de combustibili (în cazul motoarelor descrise la punctul 2.3 sau 2.4) pentru care a primit omologarea UE de tip motorul prototip.
Paragraf
În cazul în care autoritatea de omologare stabilește că, în ceea ce privește motorul prototip selectat, cererea depusă nu reprezintă în totalitate familia de motoare definită în anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, autoritatea de omologare poate selecta și supune încercării un motor de încercare alternativ și, dacă este necesar, un motor de încercare de referință suplimentar.
Paragraf
Cerințe suplimentare pentru motoarele cu dublă alimentare
Paragraf
Pentru a primi o omologare UE de tip pentru un tip de motor sau o familie de motoare cu dublă alimentare, producătorul:
Paragraf
efectuează încercările în conformitate cu tabelul 1.3 din apendicele 1;
Paragraf
în plus față de cerințele din secțiunea 2, demonstrează că motoarele cu dublă alimentare sunt supuse încercărilor și îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa VIII.
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Rezumat al procesului de omologare pentru motoare alimentate cu gaz natural și GPL, inclusiv pentru motoare cu dublă alimentare
Paragraf
Tabelele 1.1-1.3 prezintă un rezumat al procesului de omologare pentru motoarele alimentate cu gaz natural și GPL și numărul minim de încercări necesare pentru omologarea motoarelor cu dublă alimentare.
Litera a
motoare care funcționează cu o gamă de combustibili standard, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 1.2; sau
Litera b
motoare care funcționează cu un combustibil specific, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 1.3.
Litera a
în cazul benzinei, Directiva 98/70/CE sau standardul EN 228:2012 al CEN. Se poate adăuga ulei lubrifiant în conformitate cu specificațiile producătorului;
Litera b
în cazul motorinei (alta decât motorina fără destinație rutieră), Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului sau standardul EN 590:2013 al CEN;
Litera c
în cazul motorinei (motorină fără destinație rutieră), Directiva 98/70/CE și, de asemenea, o cifră cetanică de cel puțin 45 și EMAG de cel mult 8,0 % v/v.
Litera a
declară, în fișa de informații prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 al Comisiei privind cerințele administrative, specificațiile combustibililor comerciali, a amestecurilor de combustibili sau a emulsiilor cu care poate să funcționeze familia de motoare;
Litera b
demonstrează capacitatea motorului prototip de a îndeplini cerințele prezentului regulament în ceea ce privește combustibilii, amestecurile de combustibili sau emulsiile declarate;
Litera c
este susceptibil să îndeplinească cerințele de monitorizare a funcționării specificate în Regulamentul delegat (UE) 2017/655 al Comisiei privind monitorizarea funcționării motoarelor în circulație cu combustibilii, amestecurile de combustibili sau emulsiile declarate, inclusiv orice amestec între combustibilii, amestecurile de combustibili sau emulsiile declarate și combustibilul de uz comercial aplicabil identificat la punctul 1.2.2.1.
Litera a
motoare care funcționează cu o gamă de combustibili universali, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 2.3;
Litera b
motoare care funcționează cu o gamă limitată de combustibili, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 2.4;
Litera c
motoare care funcționează cu un combustibil specific, în conformitate cu cerințele specificate la punctul 2.5.
Litera a
efectuează încercările în conformitate cu tabelul 1.3 din apendicele 1;
Litera b
în plus față de cerințele din secțiunea 2, demonstrează că motoarele cu dublă alimentare sunt supuse încercărilor și îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa VIII.
Anexa 3
Apendicele 1
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Rezumat al procesului de omologare pentru motoare alimentate cu gaz natural și GPL, inclusiv pentru motoare cu dublă alimentare
Paragraf
Tabelele 1.1-1.3 prezintă un rezumat al procesului de omologare pentru motoarele alimentate cu gaz natural și GPL și numărul minim de încercări necesare pentru omologarea motoarelor cu dublă alimentare.
Anexa 4
ANEXA II
Paragraf
ANEXA II
Paragraf
Dispoziții cu privire la conformitatea producției
Paragraf
Definiții
Paragraf
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:
Paragraf
sistem de management al calității înseamnă un set de elemente aflate în corelație sau interacțiune între ele utilizate de organizații pentru a coordona și a controla modul de punere în aplicare a politicilor privind calitatea și modul de atingere a obiectivelor de calitate;
Paragraf
audit înseamnă un proces de colectare de probe folosit pentru a evalua cât de bine sunt aplicate criteriile de audit; acesta trebuie să fie obiectiv, imparțial și independent, iar procesul de audit trebuie să fie sistematic și documentat;
Paragraf
măsuri corective înseamnă un proces de soluționare a problemelor cu pași ulteriori pentru îndepărtarea cauzelor neconformităților sau a situațiilor nedorite, proiectat astfel încât să prevină repetarea acestora.
Paragraf
Obiectiv
Paragraf
Conformitatea sistemului de producție vizează asigurarea conformității fiecărui motor cu cerințele privind specificațiile, performanța și marcajul tipului de motor sau ale familiei de motoare omologate.
Paragraf
Procedurile includ, în mod inseparabil, evaluarea sistemelor de management al calității, denumită evaluare inițială și prezentată în secțiunea 3, și verificarea și controalele legate de producție, denumite în continuare dispoziții privind conformitatea produselor și prezentate în secțiunea 4.
Paragraf
Evaluarea inițială
Paragraf
Înainte de acordarea omologării UE de tip, autoritatea de omologare verifică existența unor dispoziții și proceduri satisfăcătoare instituite de producător în scopul de a asigura un control eficace, astfel încât, pe durata producției, motoarele să fie conforme cu tipul de motor sau cu familia de motoare omologată.
Paragraf
La evaluarea inițială se aplică orientările privind calitatea și/sau auditarea sistemelor de management de mediu prevăzute în standardul EN ISO 19011:2011.
Paragraf
Autoritatea de omologare trebuie să fie satisfăcută de evaluarea inițială și de dispozițiile privind conformitatea produselor din secțiunea 4, ținând seama, în funcție de necesități, de una dintre dispozițiile menționate la punctele 3.3.1-3.3.3 sau de o combinație a tuturor ori a unor părți ale acestor dispoziții, după caz.
Paragraf
Evaluarea inițială și/sau verificarea dispozițiilor privind conformitatea produselor se efectuează de către autoritatea de omologare care acordă omologarea sau de către organismul desemnat în acest scop de autoritatea de omologare.
Paragraf
Pentru a stabili domeniul de aplicare a evaluării inițiale, autoritatea de omologare poate lua în considerare informațiile disponibile cu privire la certificarea producătorului care nu a fost acceptată în temeiul punctului 3.3.3.
Paragraf
Evaluarea inițială și verificarea dispozițiilor privind conformitatea produselor pot fi efectuate, de asemenea, în cooperare cu autoritatea de omologare a altui stat membru sau cu organismul desemnat în acest scop de autoritatea de omologare.
Paragraf
În acest caz, autoritatea de omologare a celuilalt stat membru pregătește o declarație de conformitate în care evidențiază domeniile și instalațiile de producție verificate și relevante pentru motoarele supuse omologării UE de tip.
Paragraf
La primirea unei cereri de furnizare a unei declarații de conformitate din partea autorității de omologare a unui stat membru care acordă omologarea UE de tip, autoritatea de omologare a altui stat membru trimite imediat declarația de conformitate sau informează că nu poate furniza o astfel de declarație.
Paragraf
Declarația de conformitate cuprinde cel puțin următoarele elemente:
Paragraf
grupul sau societatea (de exemplu, producție XYZ);
Paragraf
organizația specifică (de exemplu, divizia europeană);
Paragraf
uzinele/locurile de producție [de exemplu, uzina de motoare 1 (Regatul Unit) – uzina de motoare 2 (Germania)];
Paragraf
tipurile de motoare/familiile de motoare incluse;
Paragraf
domeniile evaluate (de exemplu, asamblare motoare, încercarea motoarelor, producția posttratare);
Paragraf
documentele examinate (de exemplu, manualul și procedurile de calitate ale societății și ale locului de producție);
Paragraf
data evaluării (de exemplu, audit efectuat în perioada 18-30 mai 2013);
Paragraf
data vizitei de monitorizare planificate (de exemplu, octombrie 2014).
Paragraf
Autoritatea de omologare acceptă certificarea corespunzătoare a producătorului în raport cu standardul armonizat EN ISO 9001:2008 sau cu un standard echivalent armonizat, conform căreia sunt respectate cerințele evaluării inițiale precizate la punctul 3.3. Producătorul furnizează detalii privind certificarea și își asumă obligația de a informa autoritatea de omologare cu privire la orice modificare referitoare la valabilitatea sau la obiectul certificării.
Paragraf
Dispoziții privind conformitatea produselor
Paragraf
Fiecare motor omologat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628, cu prezentul regulament delegat, cu Regulamentul delegat (UE) 2017/655 și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 este fabricat astfel încât să fie conform cu tipul de motoare sau cu familia de motoare omologate prin îndeplinirea cerințelor din prezenta anexă, din Regulamentul (UE) 2016/1628 și din actele delegate și de punere în aplicare ale Comisiei adoptate menționate mai sus.
Paragraf
Înainte de acordarea unei omologări UE de tip în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1628 și al actelor delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul regulamentului respectiv, autoritatea de omologare verifică existența unor dispoziții și a unor planuri de control documentate adecvate, care trebuie convenite împreună cu producătorul pentru fiecare omologare, în vederea efectuării, la anumite intervale, a încercărilor sau verificărilor conexe necesare pentru a confirma continuitatea conformității cu tipul de motor sau cu familia de motoare omologată, incluzând, după caz, încercările specificate în Regulamentul (UE) 2016/1628 și în actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul regulamentului respectiv.
Paragraf
Titularul omologării UE de tip:
Paragraf
asigură existența și aplicarea procedurilor pentru controlul efectiv al conformității motoarelor cu tipul de motor sau cu familia de motoare omologată;
Paragraf
are acces la echipamentul de încercare sau la alte echipamente corespunzătoare necesare pentru verificarea conformității cu fiecare tip de motor sau familie de motoare omologată;
Paragraf
asigură înregistrarea datelor privind rezultatele încercărilor și verificărilor, precum și disponibilitatea documentelor anexate pentru o perioadă de până la 10 ani, care se stabilește de comun acord cu autoritățile de omologare;
Paragraf
pentru categoriile de motoare NRSh și NRS, cu excepția NRS-v-2b și NRS-v-3, asigură, pentru fiecare tip de motor, efectuarea cel puțin a încercărilor și verificărilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/1628 și de actele delegate și actele de punere în aplicare a acestuia. Pentru alte categorii, pot fi convenite încercări la nivel de componente sau de ansamblu de componente, cu criterii adecvate, între producător și autoritatea de omologare;
Paragraf
analizează rezultatele fiecărui tip de încercare sau verificare pentru a verifica și a asigura stabilitatea caracteristicilor produsului, cu tolerarea variațiilor admise în cadrul producției industriale;
Paragraf
garantează efectuarea unor noi eșantionări și încercări sau a unui nou control pentru orice ansamblu de eșantioane sau elemente de încercare care pune în evidență o neconformitate în urma încercării respective.
Paragraf
În cazul în care rezultatele auditului sau ale controalelor suplimentare menționate la punctul 4.3.6 sunt considerate nesatisfăcătoare în opinia autorității de omologare, producătorul se asigură de restabilirea, în cel mai scurt timp posibil, a conformității producției, prin acțiuni corective considerate satisfăcătoare de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Măsuri privind verificarea continuă
Paragraf
Autoritatea care a acordat omologarea UE de tip poate oricând să verifice metodele de control al conformității producției aplicate în fiecare unitate de producție, prin audituri periodice. În acest scop, producătorul permite accesul la punctele de producție, de inspecție, de încercare, de depozitare și de distribuție și furnizează toate informațiile necesare legate de documentațiile și de evidențele sistemului de management al calității.
Paragraf
Abordarea normală pentru astfel de audituri periodice constă în monitorizarea eficacității continue a procedurilor prevăzute în secțiunile 3 și 4 (evaluarea inițială și dispozițiile privind conformitatea produselor).
Paragraf
Activitățile de supraveghere desfășurate de serviciile tehnice (desemnate sau recunoscute în condițiile precizate la punctul 3.3.3) sunt recunoscute ca satisfăcând cerințele de la punctul 5.1.1 privind procedurile stabilite la evaluarea inițială.
Paragraf
Frecvența minimă a verificărilor (altele decât cele menționate la punctul 5.1.1.1) pentru a asigura revizuirea controalelor relevante ale conformității producției aplicate în conformitate cu secțiunile 3 și 4 la intervale de timp compatibile cu climatul de încredere instituit de autoritatea de omologare este de cel puțin o dată la doi ani. Cu toate acestea, se efectuează verificări suplimentare de către autoritatea de omologare în funcție de producția anuală, de rezultatele evaluărilor anterioare, de necesitatea de a monitoriza măsurile corective și la cererea unei alte autorități de omologare sau a oricărei autorități de supraveghere a pieței.
Paragraf
La fiecare revizuire, se pun la dispoziția inspectorului evidențele privind încercările și verificările și arhivele privind producția, în special evidențele privind încercările și verificările care au fost documentate conform punctului 4.2.
Paragraf
Inspectorul poate selecta eșantioane aleatorii spre încercare în laboratorul producătorului sau în cadrul instalațiilor serviciilor tehnice, caz în care se vor efectua numai încercări fizice. Numărul minim de eșantioane poate fi stabilit în conformitate cu rezultatele verificării proprii a producătorului.
Paragraf
Atunci când nivelul de control pare a fi nesatisfăcător sau atunci când pare necesară verificarea valabilității încercărilor efectuate în temeiul punctului 5.2 sau la cererea unei alte autorități de omologare sau autorități de supraveghere a pieței, inspectorul selectează eșantioane care se supun încercării în laboratorul producătorului sau se trimit serviciilor tehnice spre a fi supuse încercărilor fizice conform cerințelor prevăzute în secțiunea 6, în Regulamentul (UE) 2016/1628 și în actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul respectivului regulament.
Paragraf
În cazul în care autoritatea de omologare, în timpul unei inspecții sau al unei revizii de monitorizare, sau autoritatea de omologare a unui alt stat membru, în conformitate cu articolul 39 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1628, constată că rezultatele sunt nesatisfăcătoare, autoritatea de omologare se asigură că sunt luate toate măsurile necesare pentru restabilirea conformității producției în cel mai scurt timp posibil.
Paragraf
Cerințe privind încercarea de conformitate a producției în cazul unor niveluri nesatisfăcătoare de control al conformității produselor conform punctului 5.4
Paragraf
În cazul unor niveluri nesatisfăcătoare de control al conformității produselor, astfel cum se menționează la punctul 5.4 sau 5.5, conformitatea producției se verifică prin încercarea privind emisiile, pe baza descrierii din certificatele de omologare UE de tip prevăzute în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Cu excepția cazului în care se prevede altfel la punctul 6.3, se aplică următoarea procedură:
Paragraf
Se selectează în mod aleatoriu, pentru inspecție, trei motoare și, după caz, trei sisteme de posttratare din producția de serie a tipului de motoare în cauză. Se selectează motoare suplimentare în cazul în care este necesar pentru a ajunge la o decizie de acceptare sau de respingere. Pentru a ajunge la o decizie de acceptare, este necesară încercarea unui număr de minim de patru motoare.
Paragraf
După selectarea motoarelor de către inspector, producătorul nu efectuează nicio ajustare la motoarele selectate.
Paragraf
Motoarele se supun încercării privind emisiile în conformitate cu cerințele din anexa VI sau, în cazul motoarelor cu dublă alimentare, în conformitate cu apendicele 2 la anexa VIII, precum și ciclurilor de încercare relevante pentru tipul motorului, în conformitate cu anexa XVII.
Paragraf
În pofida dispozițiilor de la punctul 6.2.3, în cazul motoarelor din categoria RLL pentru care se folosește un raport de încercare existent în scopul omologării de tip în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, procentajul sarcinii, puterea și factorul de ponderare pentru numărul de mod al ciclului de încercare de tip F în sensul prezentei anexe pot fi identice cu cele utilizate pentru încercarea de omologare de tip.
Paragraf
Valorile-limită sunt cele stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628. În cazul în care un motor cu posttratare regenerează rar, astfel cum se prevede la punctul 6.6.2 din anexa VI, fiecare rezultat al emisiei de gaze sau de particule poluante este ajustat cu factorul aplicabil tipului de motor. În toate cazurile, fiecare rezultat al emisiei de gaze sau de particule poluante este ajustat prin aplicarea factorilor de deteriorare (FD) adecvați pentru tipul de motor respectiv, care au fost determinate în conformitate cu anexa III.
Paragraf
Încercările se efectuează pe motoare produse recent.
Paragraf
La cererea producătorului, încercările se pot efectua pe motoare care au fost rodate, fie până la 2 % din perioada de durabilitate a caracteristicilor emisiilor, fie, dacă această perioadă este mai scurtă, timp de 125 de ore. În acest caz, procedura de rodaj este efectuată de către producător, care se obligă să nu aducă nicio modificare motoarelor respective. În cazul în care producătorul a specificat o procedură de rodaj la punctul 3.3 din fișa de informații, astfel cum se prevede în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, rodajul se efectuează utilizând procedura respectivă.
Paragraf
Pe baza unor încercări ale motorului prin eșantionare, astfel cum se prevede în apendicele 1, producția de serie a motoarelor în cauză se consideră conformă cu tipul omologat în cazul în care se ajunge la o decizie de acceptare pentru toți poluanții și, respectiv, se consideră neconformă cu tipul omologat în cazul în care se adoptă o decizie de respingere pentru unul dintre poluanți, în conformitate cu criteriile de încercare stabilite în apendicele 1 și astfel cum se prezintă în figura 2.1.
Paragraf
În cazul în care a fost luată o decizie de acceptare pentru unul dintre poluanți, decizia nu poate fi modificată ca urmare a rezultatului unor încercării suplimentare efectuate în scopul luării unei decizii pentru ceilalți poluanți.
Paragraf
În cazul în care nu toți poluanții au primit o decizie de acceptare și dacă nu se ajunge la nicio decizie de respingere pentru unul dintre poluanți, se efectuează o încercare cu un alt motor.
Paragraf
În cazul în care nu se ajunge la nicio decizie, producătorul poate hotărî, în orice moment, încetarea încercării. În acest caz, se înregistrează o decizie de respingere.
Paragraf
Prin derogare de la dispozițiile de la punctul 6.2.1, în cazul tipurilor de motoare cu un volum de vânzări în UE de mai puțin de 100 de unități pe an, se aplică următoarea procedură:
Paragraf
Se selectează în mod aleatoriu, pentru inspecție, un motor și, după caz, un sistem de posttratare din producția de serie a tipului de motoare în cauză.
Paragraf
În cazul în care motorul îndeplinește cerințele menționate la punctul 6.2.4, se adoptă o decizie de acceptare și nu mai sunt necesare încercări suplimentare.
Paragraf
În cazul în care încercarea nu satisface cerințele menționate la punctul 6.2.4, se urmează procedura menționată la punctele 6.2.6-6.2.9.
Paragraf
Toate aceste încercări pot fi efectuate cu combustibili de uz comercial. Cu toate acestea, la cererea producătorului, se utilizează combustibilii de referință descriși în anexa IX. Pentru motoarele alimentate cu gaz natural/biometan (GN) sau cu gaz petrolier lichefiat (GPL), inclusiv pentru motoarele cu dublă alimentare, încercările se efectuează utilizând cel puțin doi dintre combustibilii de referință pentru fiecare motor alimentat cu combustibil gazos, cu excepția cazului motoarelor alimentate cu combustibil gazos având o omologare de tip pentru un combustibil specific; în acest caz, este necesar doar un combustibil de referință, astfel cum este precizat în apendicele 1 la anexa I. În cazul în care este utilizat mai mult de un combustibil gazos de referință, rezultatele trebuie să demonstreze că motorul respectă valorile-limită pentru fiecare combustibil.
Paragraf
Neconformitatea motoarelor care funcționează cu combustibili gazoși
Paragraf
În cazul unui litigiu privind conformitatea motoarelor alimentate cu combustibil gazos, inclusiv a motoarelor cu dublă alimentare, atunci când se utilizează un combustibil de uz comercial, încercările se efectuează cu fiecare combustibil de referință cu care a fost supus încercării motorul prototip și, la solicitarea producătorului, cu eventualul combustibil 3 suplimentar, astfel cum este specificat la punctele 2.3.1.1.1, 2.3.2.1 și 2.4.1.2 din anexa I, cu care este posibil să fi fost supus încercării motorul prototip. După caz, rezultatul se convertește printr-un calcul, cu aplicarea factorilor relevanți r, ra sau rb, astfel cum se descrie la punctele 2.3.3, 2.3.4.1 și 2.4.1.3 din anexa I. În cazul în care r, ra sau rb sunt subunitare, nu se face nicio corecție. Rezultatele măsurate și, după caz, rezultatele calculate trebuie să demonstreze că motorul respectă valorile-limită în cazul tuturor combustibililor relevanți (de exemplu, combustibilii 1, 2 și, după caz, combustibilul 3 în cazul motoarelor cu gaz natural/biometan și combustibilii A și B în cazul motoarelor cu GPL).
Paragraf
Figura 2.1
Paragraf
Schema logică a încercării privind conformitatea producției
Paragraf
S-a ajuns la o decizie de acceptare pentru toți poluanții?
Paragraf
S-a ajuns la o decizie de acceptare pentru unul sau mai mulți poluanți
Paragraf
Serie aprobată
Paragraf
Serie respinsă
Paragraf
Se încearcă un motor suplimentar
Paragraf
În conformitate cu apendicele relevant, rezultatul statistic al încercării corespunde cu criteriile de aprobare a seriei pentru cel puțin un poluant?
Paragraf
Calculul rezultatului statistic al încercării
Paragraf
În conformitate cu apendicele relevant, rezultatul statistic al încercării corespunde cu criteriile de respingere a seriei pentru cel puțin un poluant?
Paragraf
Încercarea a trei motoare
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Procedura de încercare a conformității producției
Paragraf
Prezentul apendice descrie procedura care trebuie utilizată pentru verificarea conformității producției în ceea ce privește emisiile de poluanți.
Paragraf
Utilizând un eșantion de minimum trei motoare, procedura de eșantionare trebuie concepută astfel încât probabilitatea ca un lot care include un procentaj de 30 % de motoare defecte să fie omologat în urma unei încercări să fie de 0,90 (riscul producătorului = 10 %), în timp ce probabilitatea ca un lot să fie omologat având un procentaj al motoarelor defecte de 65 % să fie de 0,10 (riscul consumatorului = 10 %).
Paragraf
Se utilizează următoarea procedură pentru fiecare dintre poluanții rezultați din emisii (a se vedea figura 2.1):
Paragraf
Fiennumărul eșantionului considerat.
Paragraf
Se determină pentru eșantion rezultatul statistic al încercării care cuantifică numărul cumulativ de încercări cu rezultat negativ la încercarea cu numărul n.
Paragraf
Atunci:
Paragraf
dacă rezultatul statistic al încercării este mai mic sau egal cu valoarea-limită de acceptare pentru dimensiunea eșantionului indicat în tabelul 2.1, se ia o decizie de acceptare pentru poluant;
Paragraf
dacă rezultatul statistic al încercării este mai mare sau egal cu valoarea-limită de respingere pentru dimensiunea eșantionului indicat în tabelul 2.1, se ia o decizie de respingere pentru poluant;
Paragraf
în celelalte cazuri, se supune încercării un motor suplimentar în conformitate cu punctul 6.2 și se aplică procedura de calcul eșantionului mărit cu o unitate.
Paragraf
În tabelul 2.1, valorile-limită de acceptare și de respingere se calculează conform Standardului Internațional ISO 8422/1991.
Litera 1.1
sistem de management al calității înseamnă un set de elemente aflate în corelație sau interacțiune între ele utilizate de organizații pentru a coordona și a controla modul de punere în aplicare a politicilor privind calitatea și modul de atingere a obiectivelor de calitate;
Litera 1.2
audit înseamnă un proces de colectare de probe folosit pentru a evalua cât de bine sunt aplicate criteriile de audit; acesta trebuie să fie obiectiv, imparțial și independent, iar procesul de audit trebuie să fie sistematic și documentat;
Litera 1.3
măsuri corective înseamnă un proces de soluționare a problemelor cu pași ulteriori pentru îndepărtarea cauzelor neconformităților sau a situațiilor nedorite, proiectat astfel încât să prevină repetarea acestora.
Litera 3.3.2.3.1
grupul sau societatea (de exemplu, producție XYZ);
Litera 3.3.2.3.2
organizația specifică (de exemplu, divizia europeană);
Litera 3.3.2.3.3
uzinele/locurile de producție [de exemplu, uzina de motoare 1 (Regatul Unit) – uzina de motoare 2 (Germania)];
Litera 3.3.2.3.4
tipurile de motoare/familiile de motoare incluse;
Litera 3.3.2.3.5
domeniile evaluate (de exemplu, asamblare motoare, încercarea motoarelor, producția posttratare);
Litera 3.3.2.3.6
documentele examinate (de exemplu, manualul și procedurile de calitate ale societății și ale locului de producție);
Litera 3.3.2.3.7
data evaluării (de exemplu, audit efectuat în perioada 18-30 mai 2013);
Litera 3.3.2.3.8
data vizitei de monitorizare planificate (de exemplu, octombrie 2014).
Litera 4.3.1
asigură existența și aplicarea procedurilor pentru controlul efectiv al conformității motoarelor cu tipul de motor sau cu familia de motoare omologată;
Litera 4.3.2
are acces la echipamentul de încercare sau la alte echipamente corespunzătoare necesare pentru verificarea conformității cu fiecare tip de motor sau familie de motoare omologată;
Litera 4.3.3
asigură înregistrarea datelor privind rezultatele încercărilor și verificărilor, precum și disponibilitatea documentelor anexate pentru o perioadă de până la 10 ani, care se stabilește de comun acord cu autoritățile de omologare;
Litera 4.3.4
pentru categoriile de motoare NRSh și NRS, cu excepția NRS-v-2b și NRS-v-3, asigură, pentru fiecare tip de motor, efectuarea cel puțin a încercărilor și verificărilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/1628 și de actele delegate și actele de punere în aplicare a acestuia. Pentru alte categorii, pot fi convenite încercări la nivel de componente sau de ansamblu de componente, cu criterii adecvate, între producător și autoritatea de omologare;
Litera 4.3.5
analizează rezultatele fiecărui tip de încercare sau verificare pentru a verifica și a asigura stabilitatea caracteristicilor produsului, cu tolerarea variațiilor admise în cadrul producției industriale;
Litera 4.3.6
garantează efectuarea unor noi eșantionări și încercări sau a unui nou control pentru orice ansamblu de eșantioane sau elemente de încercare care pune în evidență o neconformitate în urma încercării respective.
Litera 6.3.1
Se selectează în mod aleatoriu, pentru inspecție, un motor și, după caz, un sistem de posttratare din producția de serie a tipului de motoare în cauză.
Litera 6.3.2
În cazul în care motorul îndeplinește cerințele menționate la punctul 6.2.4, se adoptă o decizie de acceptare și nu mai sunt necesare încercări suplimentare.
Litera 6.3.3
În cazul în care încercarea nu satisface cerințele menționate la punctul 6.2.4, se urmează procedura menționată la punctele 6.2.6-6.2.9.
Litera a
dacă rezultatul statistic al încercării este mai mic sau egal cu valoarea-limită de acceptare pentru dimensiunea eșantionului indicat în tabelul 2.1, se ia o decizie de acceptare pentru poluant;
Litera b
dacă rezultatul statistic al încercării este mai mare sau egal cu valoarea-limită de respingere pentru dimensiunea eșantionului indicat în tabelul 2.1, se ia o decizie de respingere pentru poluant;
Litera c
în celelalte cazuri, se supune încercării un motor suplimentar în conformitate cu punctul 6.2 și se aplică procedura de calcul eșantionului mărit cu o unitate.
Anexa 5
Apendicele 1
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Procedura de încercare a conformității producției
Paragraf
Prezentul apendice descrie procedura care trebuie utilizată pentru verificarea conformității producției în ceea ce privește emisiile de poluanți.
Paragraf
Utilizând un eșantion de minimum trei motoare, procedura de eșantionare trebuie concepută astfel încât probabilitatea ca un lot care include un procentaj de 30 % de motoare defecte să fie omologat în urma unei încercări să fie de 0,90 (riscul producătorului = 10 %), în timp ce probabilitatea ca un lot să fie omologat având un procentaj al motoarelor defecte de 65 % să fie de 0,10 (riscul consumatorului = 10 %).
Paragraf
Se utilizează următoarea procedură pentru fiecare dintre poluanții rezultați din emisii (a se vedea figura 2.1):
Paragraf
Fiennumărul eșantionului considerat.
Paragraf
Se determină pentru eșantion rezultatul statistic al încercării care cuantifică numărul cumulativ de încercări cu rezultat negativ la încercarea cu numărul n.
Paragraf
Atunci:
Paragraf
dacă rezultatul statistic al încercării este mai mic sau egal cu valoarea-limită de acceptare pentru dimensiunea eșantionului indicat în tabelul 2.1, se ia o decizie de acceptare pentru poluant;
Paragraf
dacă rezultatul statistic al încercării este mai mare sau egal cu valoarea-limită de respingere pentru dimensiunea eșantionului indicat în tabelul 2.1, se ia o decizie de respingere pentru poluant;
Paragraf
în celelalte cazuri, se supune încercării un motor suplimentar în conformitate cu punctul 6.2 și se aplică procedura de calcul eșantionului mărit cu o unitate.
Paragraf
În tabelul 2.1, valorile-limită de acceptare și de respingere se calculează conform Standardului Internațional ISO 8422/1991.
Litera a
dacă rezultatul statistic al încercării este mai mic sau egal cu valoarea-limită de acceptare pentru dimensiunea eșantionului indicat în tabelul 2.1, se ia o decizie de acceptare pentru poluant;
Litera b
dacă rezultatul statistic al încercării este mai mare sau egal cu valoarea-limită de respingere pentru dimensiunea eșantionului indicat în tabelul 2.1, se ia o decizie de respingere pentru poluant;
Litera c
în celelalte cazuri, se supune încercării un motor suplimentar în conformitate cu punctul 6.2 și se aplică procedura de calcul eșantionului mărit cu o unitate.
Anexa 6
ANEXA III
Paragraf
ANEXA III
Paragraf
Metodologia de adaptare a rezultatelor încercărilor de laborator privind emisiile pentru includerea factorilor de deteriorare
Paragraf
Definiții
Paragraf
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:
Paragraf
ciclu de anduranță înseamnă operarea (viteză, sarcină, putere) unui echipament mobil fără destinație rutieră sau a unui motor efectuată pe parcursul perioadei de acumulare de ore de funcționare;
Paragraf
componente critice legate de emisii înseamnă sistemul de posttratare a gazelor de evacuare, unitatea de control electronic al motorului și senzorii și elementele de acționare aferente, precum și sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR), inclusiv toate filtrele, sistemele de răcire, supapele de control și conductele aferente;
Paragraf
operațiuni critice de întreținere legate de emisii înseamnă operațiunile de întreținere care trebuie efectuate asupra componentelor critice legate de emisii ale motorului;
Paragraf
operațiuni de întreținere legate de emisii înseamnă operațiunile de întreținere care afectează în mod substanțial emisiile sau care este probabil să afecteze performanța în materie de emisii a echipamentului mobil fără destinație rutieră sau a motorului în timpul funcționării normale;
Paragraf
familia de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare înseamnă o grupare a motoarelor de către producător care respectă definiția unei familii de motoare, dar care, în plus, sunt grupate într-o familie de familii de motoare care utilizează sisteme similare de posttratare a gazelor de evacuare;
Paragraf
operațiuni de întreținere care nu sunt legate de emisii înseamnă operațiunile de întreținere care nu afectează în mod substanțial emisiile sau care nu au un efect de durată asupra deteriorării performanței în materie de emisii a echipamentului mobil fără destinație rutieră sau a motorului în timpul funcționării normale după efectuarea operațiunilor de întreținere;
Paragraf
program de acumulare de ore de funcționare înseamnă ciclul de anduranță și perioada de acumulare de ore de funcționare în vederea determinării factorilor de deteriorare pentru familia de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare.
Paragraf
Generalități
Paragraf
Prezenta anexă prezintă în detaliu procedurile de selectare a motoarelor care urmează să fie încercate în cadrul unui program de acumulare de ore de funcționare în scopul determinării factorilor de deteriorare pentru omologarea UE de tip a tipului de motor sau a familiei de motoare și pentru evaluarea conformității producției. Factorii de deteriorare se aplică emisiilor măsurate în conformitate cu anexa VI și se calculează în conformitate cu anexa VII, utilizând procedura prevăzută la punctul 3.2.7 sau, respectiv, la punctul 4.3.
Paragraf
Nu este necesar ca autoritatea de omologare să asiste la încercările de acumulare de ore de funcționare sau la încercările privind emisiile efectuate în vederea determinării deteriorării.
Paragraf
Prezenta anexă descrie în detaliu, de asemenea, operațiunile de întreținere, legate sau nu de emisii, care ar trebui să fie sau care pot fi efectuate pentru motoarele care fac obiectul unui program de acumulare de ore de funcționare. Astfel de operațiuni de întreținere trebuie să fie conforme cu întreținerea efectuată pentru motoarele aflate în exploatare și să fie comunicate utilizatorilor finali ai motoarelor noi.
Paragraf
Categoriile de motoare NRE, NRG, IWP, IWA, RLL, RLR, SMB, ATS și subcategoriile NRS-v-2b și NRS-v-3
Paragraf
Selectarea motoarelor pentru stabilirea factorilor de deteriorare în cursul perioadei de durabilitate a caracteristicilor emisiilor
Paragraf
Motoarele se selectează din cadrul familiei de motoare definite în secțiunea 2 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 privind cerințele administrative în vederea stabilirii factorilor de deteriorare în cursul perioadei de durabilitate a caracteristicilor emisiilor.
Paragraf
Motoarele aparținând unor familii de motoare diferite pot fi combinate în continuare în familii pe baza tipului de sistem de posttratare a gazelor de evacuare utilizat sau, atunci când nu este utilizată posttratarea, pe baza similarității caracteristicilor tehnice ale sistemului de control al emisiilor. Motoarele cu alezaje și curse diferite, cu configurație diferită, cu sisteme diferite de gestionare a aerului sau cu sisteme diferite de combustibil pot fi considerate echivalente din punct de vedere al caracteristicilor de deteriorare a emisiilor în cazul în care producătorul furnizează autorității de omologare date care să demonstreze că există o justificare tehnică rezonabilă pentru această echivalare. Pentru a include familii de motoare cu specificații tehnice similare și o instalare similară a sistemelor de posttratare a gazelor de evacuare în aceeași familie de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare, producătorul furnizează autorității de omologare date care demonstrează că performanța legată de reducerea emisiilor în cazul motoarelor respective este similară.
Paragraf
Motorul care face obiectul încercării trebuie să fie reprezentativ pentru caracteristicile de deteriorare a emisiilor ale familiilor de motoare pentru care se vor aplica valorile factorilor de deteriorare rezultate în vederea obținerii omologării de tip. Producătorul de motoare selectează un motor care reprezintă familia de motoare, grupul de familii de motoare sau familia de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare, în conformitate cu punctul 3.1.2, pentru încercarea în cadrul unui program de acumulare de ore de funcționare precum cel menționat la punctul 3.2.2; motorul ales trebuie raportat autorității de omologare înainte de începerea oricăror încercări.
Paragraf
În cazul în care autoritatea de omologare decide că, pentru cazul cel mai defavorabil, emisiile pentru familia de motoare, grupul de familii de motoare sau familia de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare pot fi mai bine reprezentate de un alt motor de încercare, motorul supus încercării se selectează împreună de către autoritatea de omologare și producătorul de motoare.
Paragraf
Determinarea factorilor de deteriorare în cursul perioadei de durabilitate a caracteristicilor emisiilor
Paragraf
Considerații generale
Paragraf
Factorii de deteriorare aplicabili unei familii de motoare, unui grup de familii de motoare sau unei familii de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare se stabilesc utilizând motoarele selectate pe baza unei proceduri de acumulare de ore de funcționare care include încercări periodice în vederea determinării emisiilor de gaze și particule pe durata/pentru fiecare ciclu de încercare aplicabil categoriei de motoare, astfel cum se prevede în anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/1628. În cazul ciclurilor de încercare în regim tranzitoriu pentru motoare din categoria NRE pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (NRTC), se utilizează numai rezultatele încercării NRTC efectuate cu pornire la cald (NRTC cu pornire la cald).
Paragraf
La cererea producătorului, autoritatea de omologare poate permite utilizarea factorilor de deteriorare care au fost stabiliți prin utilizarea unor proceduri alternative celor menționate la punctele 3.2.2-3.2.5. În acest caz, producătorul trebuie să furnizeze dovezi, acceptate de autoritatea de omologare, conform cărora procedurile alternative utilizate nu sunt mai puțin stricte decât cele prevăzute la punctele 3.2.2-3.2.5.
Paragraf
Programul de acumulare de ore de funcționare
Paragraf
Programele de acumulare de ore de funcționare se pot desfășura, la alegerea producătorului, prin operarea unui echipament mobil fără destinație rutieră echipat cu motorul selectat în cadrul unui program de acumulare în exploatare sau prin operarea motorului selectat în cadrul unui program de acumulare pe standul de încercare pentru măsurarea puterii. Nu este necesar ca producătorul să utilizeze un combustibil de referință pentru acumularea de ore de funcționare între punctele de încercare pentru măsurarea emisiei.
Paragraf
Acumularea în exploatare și pe standul de încercare pentru măsurarea puterii
Paragraf
Producătorul determină forma și durata programului de acumulare de ore de funcționare și ciclul de anduranță pentru motoare în concordanță cu un bun raționament tehnic.
Paragraf
Producătorul determină punctele de încercare în care vor fi măsurate emisiile de gaze și de particule în timpul ciclurilor aplicabile, după cum urmează:
Paragraf
La efectuarea unui program de acumulare de ore de funcționare mai scurt decât perioada de durabilitate a caracteristicilor emisiilor în conformitate cu punctul 3.2.2.1.7, numărul minim de puncte de încercare este de trei, unul la început, unul aproximativ la mijloc și unul la sfârșitul programului de acumulare de ore de funcționare.
Paragraf
La completarea unui program de acumulare de ore de funcționare până la sfârșitul perioadei de durabilitate a emisiilor, numărul minim de puncte de încercare este de două, unul la începutul și unul la sfârșitul programului de acumulare de ore de funcționare.
Paragraf
Producătorul poate efectua încercări, în mod suplimentar, la puncte intermediare la intervale egale.
Paragraf
Valorile emisiilor în punctele de la începutul și, respectiv, de la sfârșitul perioadei de durabilitate a caracteristicilor emisiilor, fie calculate în conformitate cu punctul 3.2.5.1, fie măsurate direct în conformitate cu punctul 3.2.2.1.2.2, trebuie să se încadreze în valorile-limită aplicabile familiei de motoare. Cu toate acestea, emisiile individuale de la punctele de încercare intermediare pot depăși valorile-limită respective.
Paragraf
În cazul categoriilor sau subcategoriilor de motoare pentru care se aplică NRTC ori pentru categoria sau subcategoriile de motoare NRS pentru care se aplică un ciclu de încercare în regim tranzitoriu pentru motoare mari cu aprindere prin scânteie pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră (LSI-NRTC), producătorul poate solicita acordul autorității de omologare pentru efectuarea unui singur ciclu de încercare (fie ciclul NRTC sau LSI-NRSC la cald, după caz, fie ciclul NRSC) în fiecare punct de încercare, celălalt ciclu de încercare efectuându-se numai la începutul și la sfârșitul programului de acumulare de ore de funcționare.
Paragraf
În cazul categoriilor sau subcategoriilor de motoare pentru care nu este prevăzut un ciclu în regim tranzitoriu pentru echipamente mobile fără destinație rutieră aplicabil în anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/1628, se efectuează numai NRSC la fiecare punct de încercare.
Paragraf
Programele de acumulare de ore de funcționare pot fi diferite pentru familii diferite de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare.
Paragraf
Programele de acumulare de ore de funcționare pot fi mai scurte decât perioada de durabilitate a caracteristicilor emisiilor, dar nu trebuie să fie mai scurte decât echivalentul a cel puțin un sfert din perioada relevantă de durabilitate a caracteristicilor emisiilor menționată în anexa V la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Este permisă uzura accelerată prin ajustarea programului de acumulare de ore de funcționare pe baza consumului de combustibil. Ajustarea se bazează pe raportul dintre consumul tipic de combustibil în timpul funcționării și consumul de combustibil din ciclul de anduranță, însă consumul de combustibil din ciclul de anduranță nu trebuie să îl depășească pe primul cu mai mult de 30 %.
Paragraf
Cu acordul autorității de omologare, producătorul poate folosi metode alternative de uzură accelerată.
Paragraf
Programul de acumulare de ore de funcționare trebuie descris în detaliu în cererea de omologare UE de tip și trebuie comunicat autorității de omologare înainte de începerea oricărei încercări.
Paragraf
În cazul în care autoritatea de omologare decide că este necesară efectuarea unor măsurători suplimentare între punctele selectate de producător, aceasta informează producătorul în acest sens. Programul de acumulare de ore de funcționare revizuit este pregătit de producător și este aprobat de autoritatea de omologare.
Paragraf
Încercarea motorului
Paragraf
Stabilizarea motorului
Paragraf
Pentru fiecare familie de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare, producătorul determină numărul de ore de funcționare a echipamentului mobil fără destinație rutieră sau a motorului după care s-a stabilizat sistemul de posttratare. La cererea autorității de omologare, producătorul pune la dispoziție datele și analizele utilizate pentru efectuarea acestei determinări. Ca opțiune alternativă, producătorul poate să țină în funcțiune motorul sau echipamentul mobil fără destinație rutieră între 60 și 125 de ore sau o perioadă de timp echivalentă din ciclul de anduranță, pentru a stabiliza sistemul de posttratare.
Paragraf
Finalul perioadei de stabilizare determinate la punctul 3.2.3.1.1 se consideră începutul programului de acumulare de ore de funcționare.
Paragraf
Încercarea de acumulare de ore de funcționare
Paragraf
După stabilizare, motorul funcționează în conformitate cu programul de acumulare de ore de funcționare selectat de producător, astfel cum se descrie la punctul 3.2.2. La intervale periodice în timpul programului de acumulare de ore de funcționare determinat de producător și, după caz, decis de autoritatea de omologare în conformitate cu punctul 3.2.2.2, motorul este supus încercării privind emisiile de gaze și de particule în timpul NRTC și NRSC cu pornire la cald sau a LSI-NRTC și NRSC aplicabile categoriei de motoare, în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Producătorul poate alege să măsoare emisiile de poluanți înregistrate înaintea oricărui sistem de posttratare a gazelor de evacuare separat de emisiile de poluanți înregistrate după orice sistem de posttratare a gazelor de evacuare.
Paragraf
În conformitate cu punctul 3.2.2.1.4, în cazul în care s-a convenit efectuarea unui singur ciclu de încercare (NRTC, LSI-NRTC sau NRSC cu pornire la cald) în fiecare punct de încercare, celălalt ciclu de încercare (NRTC, LSI-NRTC sau NRSC cu pornire la cald) se efectuează la începutul și la sfârșitul programului de acumulare de ore de funcționare.
Paragraf
În conformitate cu punctul 3.2.2.1.5, în cazul categoriilor sau subcategoriilor de motoare pentru care nu este prevăzut un ciclu în regim tranzitoriu pentru echipamente mobile fără destinație rutieră aplicabil în anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/1628, se efectuează numai NRSC la fiecare punct de încercare.
Paragraf
În timpul programului de acumulare de ore de funcționare, se realizează întreținerea motorului în conformitate cu punctul 3.4.
Paragraf
În timpul programului de acumulare de ore de funcționare, se pot efectua și operațiuni neprogramate de întreținere a motorului sau a echipamentului mobil fără destinație rutieră, de exemplu în cazul în care sistemul normal de diagnostic al producătorului a detectat o problemă care i-ar indica operatorului echipamentului mobil fără destinație rutieră apariția unei defecțiuni.
Paragraf
Raportare
Paragraf
Rezultatele tuturor încercărilor privind emisiile (NRTC, LSI-NRTC și NRSC cu pornire la cald) efectuate în timpul programului de acumulare de ore de funcționare se pun la dispoziția autorității de omologare. În cazul în care o încercare privind emisiile este anulată, producătorul furnizează motivele pentru care încercarea a fost anulată. Într-un astfel de caz, trebuie efectuată o altă serie de încercări în cursul următoarelor 100 de ore de funcționare acumulate.
Paragraf
Producătorul păstrează înregistrări ale tuturor informațiilor legate de toate încercările privind emisiile și operațiunile de întreținere a motorului efectuate în timpul programului de acumulare de ore de funcționare. Informațiile respective se pun la dispoziția autorității de omologare împreună cu rezultatele încercărilor privind emisiile efectuate în cadrul programului de acumulare de ore de funcționare.
Paragraf
Determinarea factorilor de deteriorare
Paragraf
La efectuarea unui program de acumulare de ore de funcționare în conformitate cu punctul 3.2.2.1.2.1 sau cu punctul 3.2.2.1.2.3, pentru fiecare poluant măsurat în timpul NRTC, LSI-NRTC și NRSC cu pornire la cald în fiecare punct de încercare din timpul programului de acumulare de ore de funcționare, se efectuează o analiză de regresie liniară pentru cea mai bună ajustare pe baza tuturor rezultatelor încercărilor. Rezultatul fiecărei încercări pentru fiecare poluant se exprimă cu același număr de zecimale ca valorile-limită pentru poluantul respectiv, astfel cum se aplică în cadrul familiei de motoare, plus o zecimală suplimentară.
Paragraf
În conformitate cu punctul 3.2.2.1.4 sau cu punctul 3.2.2.1.5, în cazul în care s-a efectuat un singur ciclu de încercare (NRTC cu pornire la cald, LSI-NRTC sau NRSC) în fiecare punct de încercare, analiza de regresie trebuie efectuată numai pe baza rezultatelor încercării din ciclul de încercare efectuat în fiecare punct.
Paragraf
Producătorul poate solicita acordul prealabil al autorității de omologare pentru o regresie neliniară.
Paragraf
Valorile emisiilor pentru fiecare poluant, la începutul programului de acumulare de ore de funcționare și la sfârșitul perioadei de durabilitate a caracteristicilor emisiilor aplicabile în cazul motorului supus încercării sunt:
Paragraf
fie determinate prin extrapolarea ecuației de regresie de la punctul 3.2.5.1, atunci când se efectuează un program de acumulare de ore de funcționare în conformitate cu punctul 3.2.2.1.2.1 sau cu punctul 3.2.2.1.2.3; fie
Paragraf
măsurate în mod direct atunci când se efectuează un program de acumulare de ore de funcționare în conformitate cu punctul 3.2.2.1.2.2.
Paragraf
În cazul în care, pentru familii de motoare din cadrul aceluiași grup de familii de motoare sau de familii de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare, se utilizează valori ale emisiilor, dar cu perioade diferite de durabilitate a caracteristicilor emisiilor, valorile emisiilor la sfârșitul perioadei de durabilitate se recalculează pentru fiecare perioadă de durabilitate a caracteristicilor emisiilor prin extrapolarea sau interpolarea ecuației de regresie determinate la punctul 3.2.5.1.
Paragraf
Factorul de deteriorare (FD) pentru fiecare poluant se definește ca fiind raportul dintre valorile emisiilor aplicate la sfârșitul perioadei de durabilitate a caracteristicilor emisiilor și, respectiv, la începutul programului de acumulare de ore de funcționare (factor de deteriorare multiplicativ).
Paragraf
Producătorul poate solicita acordul prealabil al autorității de omologare pentru aplicarea unui FD aditiv pentru fiecare poluant. Factorul de deteriorare aditiv este definit ca fiind diferența dintre valorile calculate ale emisiilor la sfârșitul perioadei de durabilitate a caracteristicilor emisiilor și cele calculate la începutul programului de acumulare de ore de funcționare.
Paragraf
În figura 3.1, este prezentat un exemplu de determinare a FD prin utilizarea regresiei liniare pentru emisiile de NOx.
Paragraf
Nu se acceptă amestecarea FD multiplicativi cu cei aditivi în cadrul aceluiași set de poluanți.
Paragraf
În cazul în care calculul are ca rezultat o valoare sub 1,00 pentru un FD multiplicativ sau sub 0,00 pentru un FD aditiv, atunci factorul de deteriorare este 1,0 sau, respectiv, 0,00.
Paragraf
În conformitate cu punctul 3.24.2.1.4, în cazul în care s-a convenit efectuarea unui singur ciclu de încercare (NRTC, LSI-NRTC sau NRSC cu pornire la cald) în fiecare punct de încercare, iar celălalt ciclu de încercare (NRTC, LSI-NRTC sau NRSC cu pornire la cald) s-a efectuat numai la începutul și la sfârșitul programului de acumulare de ore de funcționare, factorul de deteriorare calculat pentru ciclul de încercare care a fost efectuat în fiecare punct de încercare se aplică, de asemenea, pentru celălalt ciclu de încercare.
Paragraf
Figura 3.1
Paragraf
Exemplu de determinare a FD
Paragraf
Acumulare minimă de ore de funcționare
Paragraf
Perioadă de durabilitate a caracteristicilor emisiilor (EDP) [h]
Paragraf
NOx (g/kWh)
Paragraf
FD multiplicativ = 0,390 / 0,352 = 1,109
Paragraf
FD aditiv = 0,390 - 0,352 = 0,038 g/kWh
Paragraf
Parametru al EDP
Paragraf
25% din EDP
Paragraf
0,390 g/kWh
Paragraf
0,352 g/kWh
Paragraf
Valoare-limită
Paragraf
Extrapolare
Paragraf
0,50
Paragraf
0,45
Paragraf
0,40
Paragraf
0,35
Paragraf
0,30
Paragraf
0,25
Paragraf
0,20
Paragraf
0 1 000 2 000 3 000 4 000 5 000 6 000 7 000 8 000
Paragraf
Factori de deteriorare atribuiți
Paragraf
Ca alternativă la utilizarea unui program de acumulare de ore de funcționare pentru determinarea FD, producătorii de motoare pot alege să utilizeze FD multiplicativi atribuiți, astfel cum sunt furnizați în tabelul 3.1:
Paragraf
Nu se furnizează FD aditivi atribuiți. FD multiplicativi atribuiți nu pot fi transformați în FD aditivi.
Paragraf
Este permisă utilizarea, pentru PN, fie a unui FD aditiv de 0,0, fie a unui FD multiplicativ de 1,0 în coroborare cu rezultatele încercărilor anterioare privind FD care nu au stabilit o valoare pentru PN, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele două condiții:
Paragraf
încercarea anterioară privind FD a fost efectuată pe o tehnologie a motorului care s-ar fi calificat pentru includerea în aceeași familie de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare, astfel cum se prevede la punctul 3.1.2, ca și familia de motoare la care se intenționează aplicarea FD; și
Paragraf
rezultatele încercărilor au fost utilizate într-o omologare de tip anterioară, acordată înainte de data omologării UE de tip aplicabilă prevăzută în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
În pofida punctului 3.2.6.1, este permisă utilizarea, pentru PN, fie a unui FD aditiv de 0,0, fie a unui FD multiplicativ de 1,0 în coroborare cu rezultatele încercărilor anterioare privind FD care nu au stabilit o valoare pentru PN, în cazul în care sunt îndeplinite simultan următoarele două condiții:
Paragraf
încercarea anterioară privind FD a fost efectuată pe o tehnologie a motorului care s-ar fi calificat pentru includerea în aceeași familie de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare, astfel cum se prevede la punctul 3.1.2, ca și familia de motoare la care se intenționează aplicarea FD; și
Paragraf
rezultatele încercărilor au fost utilizate într-o omologare de tip anterioară, acordată înainte de data omologării UE de tip aplicabilă prevăzută în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
În cazul în care sunt utilizați FD atribuiți, producătorul prezintă autorității de omologare dovezi solide privind faptul că este de așteptat ca, în mod rezonabil, componentele aparatelor de control al emisiilor să aibă o durabilitate a emisiilor asociată cu respectivii factori atribuiți. Astfel de dovezi se pot baza pe analize de proiectare, pe încercări sau pe o combinație a acestora.
Paragraf
Aplicarea factorilor de deteriorare
Paragraf
Motoarele respectă limitele de emisie corespunzătoare fiecărui poluant, astfel cum se aplică familiei de motoare, după aplicarea factorilor de deteriorare la rezultatul încercării, măsurate în conformitate cu anexa VI (emisii specifice ale particulelor și ale fiecărui gaz individual, ponderate pe ciclu). În funcție de tipul de FD, se aplică următoarele dispoziții:
Paragraf
multiplicativ: (emisie specifică ponderată pe ciclu) × FD ≤ limita de emisii;
Paragraf
aditiv: (emisie specifică ponderată pe ciclu) + FD ≤ limita de emisii
Paragraf
Emisia specifică ponderată pe ciclu poate include ajustarea pentru regenerarea rară, după caz.
Paragraf
În cazul unui FD multiplicativ pentru NOx + HC, se determină și se aplică separat factori de deteriorare distincți pentru HC și NOx atunci când se calculează nivelurile de emisii deteriorate pe baza rezultatelor unei încercări pentru determinarea emisiilor înainte de a combina valorile rezultate pentru NOx și HC deteriorate în vederea stabilirii conformității cu limita de emisie.
Paragraf
Producătorul poate aplica FD determinați pentru o familie de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare la un motor care nu face parte din aceeași familie de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare. În astfel de cazuri, producătorul demonstrează autorității de omologare că motorul pentru care a fost supusă inițial încercării familia de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare și motorul căruia i s-au aplicat FD determinați au specificații tehnice și cerințe similare privind instalarea pe echipamentul mobil fără destinație rutieră și că emisiile provenite de la un astfel de motor sunt similare.
Paragraf
În cazul în care FD sunt aplicați unui motor cu o altă perioadă de durabilitate a caracteristicilor emisiilor, aceștia se recalculează pentru perioada de durabilitate a caracteristicilor emisiilor aplicabilă prin extrapolarea sau interpolarea ecuației de regresie determinate la punctul 3.2.5.1.
Paragraf
FD pentru fiecare poluant și pentru fiecare ciclu de încercare aplicabil se înregistrează în raportul de încercare prevăzut în apendicele 1 la anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 privind cerințele administrative.
Paragraf
Verificarea conformității producției
Paragraf
Conformitatea producției în ceea ce privește emisiile se verifică pe baza dispozițiilor prevăzute în secțiunea 6 din anexa II.
Paragraf
Producătorul poate măsura emisiile de poluanți înaintea trecerii prin sistemul de posttratare a gazelor de evacuare, concomitent cu efectuarea încercării de omologare UE de tip. În acest scop, producătorul poate stabili un FD neoficial separat pentru motor fără sistemul de posttratare a gazelor de evacuare și pentru sistemul de posttratare a gazelor de evacuare, care îl poate ajuta în controalele efectuate la încheierea procesului de producție.
Paragraf
În vederea omologării UE de tip, numai FD determinați în conformitate cu punctul 3.2.5 sau 3.2.6 sunt înregistrați în raportul de încercare prevăzut în apendicele 1 la anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Întreținere
Paragraf
În vederea programului de acumulare de ore de funcționare, operațiunile de întreținere se efectuează în conformitate cu manualul de utilizare și întreținere al producătorului.
Paragraf
Operațiunile programate de întreținere legată de emisii
Paragraf
Operațiunile programate de întreținere legată de emisii, realizate în timpul funcționării motorului în scopul realizării unui program de acumulare de ore de funcționare, au loc la intervale echivalente celor specificate în instrucțiunile de întreținere ale producătorului destinate utilizatorului final al echipamentului mobil fără destinație rutieră sau al motorului. Operațiunile de întreținere programate pot fi actualizate, în funcție de necesități, pe durata programului de acumulare de ore de funcționare, cu condiția ca nicio operațiune de întreținere să nu fie ștearsă din programul de întreținere după ce a fost efectuată pe motorul de încercare.
Paragraf
Orice reglare, dezasamblare, curățare sau înlocuire a componentelor critice legate de emisii, efectuată periodic în timpul perioadei de durabilitate a caracteristicilor emisiilor pentru a preveni funcționarea necorespunzătoare a motorului, se realizează numai în măsura în care este necesar, din punct de vedere tehnologic, pentru a se asigura funcționarea corespunzătoare a sistemului de control al emisiilor. Se evită necesitatea înlocuirii programate, în timpul programului de acumulare de ore de funcționare și după un anumit timp de funcționare a motorului, a componentelor critice legate de emisii, altele decât cele care se califică drept elemente de schimb de rutină. În acest context, elementele consumabile de întreținere pentru reînnoire periodică sau elementele care necesită curățare după un anumit timp de funcționare a motorului se califică drept elemente de schimb de rutină.
Paragraf
Orice cerințe de întreținere programate se supun aprobării de către autoritatea de omologare înaintea acordării unei omologări UE de tip și se includ în manualul consumatorului. Autoritatea de omologare nu poate refuza aprobarea unor cerințe de întreținere care sunt rezonabile și necesare din punct de vedere tehnic, inclusiv, printre altele, a celor identificate la punctul 3.4.1.4.
Paragraf
Pentru programul de acumulare de ore de funcționare, producătorul motorului indică orice reglare, curățare, întreținere (după caz) și înlocuire programată în cazul următoarelor elemente:
Paragraf
filtrele și elementele de răcire din sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR);
Paragraf
supapa de ventilare forțată a carterului, dacă este cazul;
Paragraf
vârfurile injectoarelor (este permisă numai curățarea);
Paragraf
injectoarele de combustibil;
Paragraf
turbocompresorul;
Paragraf
unitatea de control electronic al motorului și senzorii și elementele de acționare aferente;
Paragraf
sistemul de posttratare a particulelor (inclusiv componentele conexe);
Paragraf
sistemul de posttratare a NOx (inclusiv componentele conexe);
Paragraf
sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR), inclusiv toate supapele și tuburile de control conexe;
Paragraf
orice alt sistem de posttratare a gazelor de evacuare.
Paragraf
Operațiunile critice programate de întreținere legate de emisii se efectuează numai dacă este necesar să fie realizate în condiții de funcționare, iar cerința este comunicată utilizatorului final al motorului sau al echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Modificarea operațiunilor programate de întreținere
Paragraf
Producătorul depune o cerere la autoritatea de omologare pentru aprobarea oricărei noi operațiuni programate de întreținere pe care dorește să o efectueze în timpul programului de acumulare de ore de funcționare și, în consecință, să o recomande utilizatorilor finali ai echipamentelor mobile fără destinație rutieră sau ai motoarelor. Cererea trebuie să fie însoțită de date în sprijinul necesității efectuării de noi operațiuni de întreținere programate și de intervalul de întreținere.
Paragraf
Operațiunile de întreținere programate care nu sunt legate de emisii
Paragraf
Operațiunile de întreținere programate care nu sunt legate de emisii și care sunt rezonabile și necesare din punct de vedere tehnic (de exemplu, schimbarea uleiului, schimbarea filtrului de ulei, schimbarea filtrului de combustibil, schimbarea filtrului de aer, întreținerea sistemului de răcire, reglarea turației la ralanti, a regulatorului de viteză, a cuplului de strângere a prezoanelor motorului, a jocului supapelor, a jocului injectoarelor, reglarea curelelor de transmisie etc.) pot fi efectuate pe motoarele sau pe echipamentele mobile fără destinație rutieră selectate pentru programul de acumulare de ore de funcționare la intervalele maxime recomandate utilizatorului final de către producător (de exemplu, la alte intervale decât cele recomandate pentru operațiuni de întreținere majore).
Paragraf
Reparații
Paragraf
Reparațiile componentelor unui motor selectat pentru încercare pe durata unui program de acumulare de ore de funcționare se efectuează numai în cazul defectării unei componente sau a funcționării defectuoase a motorului. Reparația motorului propriu-zis, a sistemului de control al emisiilor sau a sistemului de alimentare cu combustibil nu este permisă decât în măsura definită la punctul 3.5.2.
Paragraf
În cazul în care motorul, sistemul de control al emisiilor sau sistemul de alimentare cu combustibil al acestuia funcționează necorespunzător în timpul programului de acumulare de ore de funcționare, orele de funcționare se anulează și se inițiază o nouă perioadă de acumulare de ore de funcționare, cu un nou motor.
Paragraf
Punctul anterior nu se aplică în cazul în care componentele care s-au defectat sunt înlocuite cu componente echivalente care au acumulat un număr similar de ore de funcționare.
Paragraf
Categoriile și subcategoriile de motoare NRSh și NRS, cu excepția NRS-v-2b și NRS-v-3
Paragraf
Categoria EDP aplicabilă și factorul de deteriorare (FD) corespunzător se determină în conformitate cu prezenta secțiune 4.
Paragraf
Se consideră că o familie de motoare respectă valorile-limită impuse pentru o subcategorie de motoare atunci când rezultatele încercării privind emisiile pentru toate motoarele care reprezintă familia de motoare, atunci când sunt corectate prin înmulțirea cu FD prevăzut în prezenta secțiune 2, sunt mai mici sau egale cu valorile-limită impuse pentru subcategoria de motoare respectivă. Cu toate acestea, în cazul în care unul sau mai multe dintre rezultatele încercării privind emisiile pentru unul sau mai multe motoare care reprezintă familia de motoare, atunci când sunt corectate prin înmulțirea cu FD prevăzut în prezenta secțiune 2, sunt mai mari decât una sau mai multe dintre valorile-limită pentru emisii impuse pentru subcategoria de motoare respectivă, se consideră că familia de motoare nu respectă valorile-limită impuse pentru subcategoria de motoare respectivă.
Paragraf
FD se determină după cum urmează:
Paragraf
Pe cel puțin un motor de încercare care reprezintă configurația aleasă ca fiind cea mai susceptibilă să depășească limitele de emisii stabilite pentru HC + NOx și care este construit să fie reprezentativ pentru motoarele produse, se aplică (întreaga) procedură de încercare în ceea ce privește emisiile, astfel cum este descris în anexa VI, după numărul de ore necesar pentru stabilizarea emisiilor.
Paragraf
În cazul în care se încearcă mai multe motoare, rezultatele se calculează ca media rezultatelor pentru toate motoarele supuse încercării, rotunjită la același număr de zecimale ca și limita aplicabilă, cu o cifră semnificativă suplimentară.
Paragraf
Astfel de încercări privind emisiile se efectuează din nou după uzura motorului. Procedura de uzură trebuie concepută pentru a permite producătorului să anticipeze corect deteriorarea caracteristicilor emisiei în timpul funcționării prevăzute în timpul EDP a motorului, luând în considerare tipul de uzură și alte mecanisme de deteriorare prevăzute în condiții tipice de utilizare care ar putea afecta performanțele în materie de emisii. În cazul în care se încearcă mai multe motoare, rezultatele se calculează ca media rezultatelor pentru toate motoarele supuse încercării, rotunjită la același număr de zecimale ca și cel indicat de limita aplicabilă, cu o cifră semnificativă suplimentară.
Paragraf
Se împart emisiile înregistrate la sfârșitul EDP (emisii medii, dacă este cazul) pentru fiecare poluant reglementat la emisiile stabilizate (emisii medii, dacă este cazul) și se rotunjește la două cifre semnificative. Numărul obținut este FD, exceptând cazurile în care acesta este mai mic de 1,00, situații în care FD este 1,00.
Paragraf
Producătorul poate programa puncte de încercare suplimentare între punctul de încercare a emisiilor stabilizate și sfârșitul EDP. În cazul în care sunt programate încercări intermediare, punctele de încercare se repartizează la intervale egale pe parcursul EDP (plus sau minus două ore), iar unul dintre aceste puncte de încercare se situează la jumătate din EDP totală (plus sau minus două ore).
Paragraf
Pentru fiecare poluant HC + NOx și CO, se trasează o linie dreaptă între punctele de date, considerând că încercările inițiale au loc la ora zero și aplicând metoda celor mai mici pătrate. FD este emisia calculată la sfârșitul perioadei de durabilitate împărțită la emisia calculată la ora zero.
Paragraf
FD pentru fiecare poluant pentru ciclul de încercare aplicabil se înregistrează în raportul de încercare prevăzut în apendicele 1 la anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Factorii de deteriorare calculați se pot referi și alte familii decât cele pe baza cărora au fost generați în cazul în care producătorul prezintă autorității de omologare o justificare acceptabilă, înainte de omologarea UE de tip, a faptului că este de așteptat în mod rezonabil ca familiile de motoare afectate să aibă caracteristici similare de deteriorare a emisiilor pe baza modelului și a tehnologiei utilizate.
Paragraf
În continuare, este prezentată o listă neexhaustivă de grupuri în funcție de modele și de tehnologie:
Paragraf
motoare clasice în doi timpi fără sistem de posttratare;
Paragraf
motoare clasice în doi timpi cu catalizator din același material activ și cu aceeași sarcină și cu același număr de celule pe cm2;
Paragraf
motoare stratificate cu baleiaj în doi timpi;
Paragraf
motoare stratificate cu baleiaj în doi timpi cu catalizator din același material activ și cu aceeași sarcină și cu același număr de celule pe cm2;
Paragraf
motoare în patru timpi cu catalizator, cu aceeași tehnologie a supapelor și cu sistem de lubrifiere identic;
Paragraf
motoare în patru timpi fără catalizator, cu aceeași tehnologie a supapelor și cu sistem de lubrifiere identic.
Paragraf
Categorii EDP
Paragraf
Pentru categoriile de motoare din tabelul V-3 sau V-4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2016/1628 care au valori alternative pentru EDP, producătorii declară categoria EDP aplicabilă pentru fiecare familie de motoare la momentul omologării UE de tip. Această categorie este categoria din tabelul 3.2 care se apropie cel mai mult de durata de viață utilă prevăzută pentru echipamentul pe care urmează să fie montat motorul, astfel cum este determinată de producătorul motorului. Producătorul păstrează datele adecvate pentru a justifica alegerea categoriei de EDP pentru fiecare familie de motoare. Aceste date se comunică, la cerere, autorității de omologare competente.
Paragraf
Producătorul trebuie să demonstreze într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea de omologare caracterul adecvat al categoriei EDP declarate. Datele care servesc la susținerea alegerii de către producător a unei categorii EDP pentru o familie de motoare dată pot include, dar nu se limitează la:
Paragraf
studii privind durata de viață a echipamentelor pe care sunt instalate motoarele respective;
Paragraf
evaluări tehnice ale motoarelor uzate prin utilizare pe teren pentru a stabili momentul în care se deteriorează performanțele motorului până la nivelul la care utilitatea și/sau fiabilitatea lor este afectată într-o măsură suficientă pentru a necesita o revizie sau o înlocuire;
Paragraf
declarații de garanție și perioade de garanție;
Paragraf
documente cu caracter comercial privind durata de viață a motoarelor;
Paragraf
rapoarte de defecțiuni semnalate de clienți; și
Paragraf
evaluări tehnice privind durabilitatea, în ore, a tehnologiilor specifice ale motorului, a materialelor pentru motoare sau a modelelor de motoare.
Litera 1.1
ciclu de anduranță înseamnă operarea (viteză, sarcină, putere) unui echipament mobil fără destinație rutieră sau a unui motor efectuată pe parcursul perioadei de acumulare de ore de funcționare;
Litera 1.2
componente critice legate de emisii înseamnă sistemul de posttratare a gazelor de evacuare, unitatea de control electronic al motorului și senzorii și elementele de acționare aferente, precum și sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR), inclusiv toate filtrele, sistemele de răcire, supapele de control și conductele aferente;
Litera 1.3
operațiuni critice de întreținere legate de emisii înseamnă operațiunile de întreținere care trebuie efectuate asupra componentelor critice legate de emisii ale motorului;
Litera 1.4
operațiuni de întreținere legate de emisii înseamnă operațiunile de întreținere care afectează în mod substanțial emisiile sau care este probabil să afecteze performanța în materie de emisii a echipamentului mobil fără destinație rutieră sau a motorului în timpul funcționării normale;
Litera 1.5
familia de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare înseamnă o grupare a motoarelor de către producător care respectă definiția unei familii de motoare, dar care, în plus, sunt grupate într-o familie de familii de motoare care utilizează sisteme similare de posttratare a gazelor de evacuare;
Litera 1.6
operațiuni de întreținere care nu sunt legate de emisii înseamnă operațiunile de întreținere care nu afectează în mod substanțial emisiile sau care nu au un efect de durată asupra deteriorării performanței în materie de emisii a echipamentului mobil fără destinație rutieră sau a motorului în timpul funcționării normale după efectuarea operațiunilor de întreținere;
Litera 1.7
program de acumulare de ore de funcționare înseamnă ciclul de anduranță și perioada de acumulare de ore de funcționare în vederea determinării factorilor de deteriorare pentru familia de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare.
Litera 3.2.2.1.2.1
La efectuarea unui program de acumulare de ore de funcționare mai scurt decât perioada de durabilitate a caracteristicilor emisiilor în conformitate cu punctul 3.2.2.1.7, numărul minim de puncte de încercare este de trei, unul la început, unul aproximativ la mijloc și unul la sfârșitul programului de acumulare de ore de funcționare.
Litera 3.2.2.1.2.2
La completarea unui program de acumulare de ore de funcționare până la sfârșitul perioadei de durabilitate a emisiilor, numărul minim de puncte de încercare este de două, unul la începutul și unul la sfârșitul programului de acumulare de ore de funcționare.
Litera 3.2.2.1.2.3
Producătorul poate efectua încercări, în mod suplimentar, la puncte intermediare la intervale egale.
Litera a
fie determinate prin extrapolarea ecuației de regresie de la punctul 3.2.5.1, atunci când se efectuează un program de acumulare de ore de funcționare în conformitate cu punctul 3.2.2.1.2.1 sau cu punctul 3.2.2.1.2.3; fie
Litera b
măsurate în mod direct atunci când se efectuează un program de acumulare de ore de funcționare în conformitate cu punctul 3.2.2.1.2.2.
Litera a
încercarea anterioară privind FD a fost efectuată pe o tehnologie a motorului care s-ar fi calificat pentru includerea în aceeași familie de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare, astfel cum se prevede la punctul 3.1.2, ca și familia de motoare la care se intenționează aplicarea FD; și
Litera b
rezultatele încercărilor au fost utilizate într-o omologare de tip anterioară, acordată înainte de data omologării UE de tip aplicabilă prevăzută în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Litera a
încercarea anterioară privind FD a fost efectuată pe o tehnologie a motorului care s-ar fi calificat pentru includerea în aceeași familie de sisteme de posttratare a gazelor de evacuare, astfel cum se prevede la punctul 3.1.2, ca și familia de motoare la care se intenționează aplicarea FD; și
Litera b
rezultatele încercărilor au fost utilizate într-o omologare de tip anterioară, acordată înainte de data omologării UE de tip aplicabilă prevăzută în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Litera c
multiplicativ: (emisie specifică ponderată pe ciclu) × FD ≤ limita de emisii;
Litera d
aditiv: (emisie specifică ponderată pe ciclu) + FD ≤ limita de emisii
Litera
filtrele și elementele de răcire din sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR);
Litera
supapa de ventilare forțată a carterului, dacă este cazul;
Litera
vârfurile injectoarelor (este permisă numai curățarea);
Litera
injectoarele de combustibil;
Litera
turbocompresorul;
Litera
unitatea de control electronic al motorului și senzorii și elementele de acționare aferente;
Litera
sistemul de posttratare a particulelor (inclusiv componentele conexe);
Litera
sistemul de posttratare a NOx (inclusiv componentele conexe);
Litera
sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR), inclusiv toate supapele și tuburile de control conexe;
Litera
orice alt sistem de posttratare a gazelor de evacuare.
Litera 4.3.1
Pe cel puțin un motor de încercare care reprezintă configurația aleasă ca fiind cea mai susceptibilă să depășească limitele de emisii stabilite pentru HC + NOx și care este construit să fie reprezentativ pentru motoarele produse, se aplică (întreaga) procedură de încercare în ceea ce privește emisiile, astfel cum este descris în anexa VI, după numărul de ore necesar pentru stabilizarea emisiilor.
Litera 4.3.2
În cazul în care se încearcă mai multe motoare, rezultatele se calculează ca media rezultatelor pentru toate motoarele supuse încercării, rotunjită la același număr de zecimale ca și limita aplicabilă, cu o cifră semnificativă suplimentară.
Litera 4.3.3
Astfel de încercări privind emisiile se efectuează din nou după uzura motorului. Procedura de uzură trebuie concepută pentru a permite producătorului să anticipeze corect deteriorarea caracteristicilor emisiei în timpul funcționării prevăzute în timpul EDP a motorului, luând în considerare tipul de uzură și alte mecanisme de deteriorare prevăzute în condiții tipice de utilizare care ar putea afecta performanțele în materie de emisii. În cazul în care se încearcă mai multe motoare, rezultatele se calculează ca media rezultatelor pentru toate motoarele supuse încercării, rotunjită la același număr de zecimale ca și cel indicat de limita aplicabilă, cu o cifră semnificativă suplimentară.
Litera 4.3.4
Se împart emisiile înregistrate la sfârșitul EDP (emisii medii, dacă este cazul) pentru fiecare poluant reglementat la emisiile stabilizate (emisii medii, dacă este cazul) și se rotunjește la două cifre semnificative. Numărul obținut este FD, exceptând cazurile în care acesta este mai mic de 1,00, situații în care FD este 1,00.
Litera 4.3.5
Producătorul poate programa puncte de încercare suplimentare între punctul de încercare a emisiilor stabilizate și sfârșitul EDP. În cazul în care sunt programate încercări intermediare, punctele de încercare se repartizează la intervale egale pe parcursul EDP (plus sau minus două ore), iar unul dintre aceste puncte de încercare se situează la jumătate din EDP totală (plus sau minus două ore).
Litera 4.3.6
Pentru fiecare poluant HC + NOx și CO, se trasează o linie dreaptă între punctele de date, considerând că încercările inițiale au loc la ora zero și aplicând metoda celor mai mici pătrate. FD este emisia calculată la sfârșitul perioadei de durabilitate împărțită la emisia calculată la ora zero.
Litera 4.3.7
Factorii de deteriorare calculați se pot referi și alte familii decât cele pe baza cărora au fost generați în cazul în care producătorul prezintă autorității de omologare o justificare acceptabilă, înainte de omologarea UE de tip, a faptului că este de așteptat în mod rezonabil ca familiile de motoare afectate să aibă caracteristici similare de deteriorare a emisiilor pe baza modelului și a tehnologiei utilizate.
Litera
motoare clasice în doi timpi fără sistem de posttratare;
Litera
motoare clasice în doi timpi cu catalizator din același material activ și cu aceeași sarcină și cu același număr de celule pe cm2;
Litera
motoare stratificate cu baleiaj în doi timpi;
Litera
motoare stratificate cu baleiaj în doi timpi cu catalizator din același material activ și cu aceeași sarcină și cu același număr de celule pe cm2;
Litera
motoare în patru timpi cu catalizator, cu aceeași tehnologie a supapelor și cu sistem de lubrifiere identic;
Litera
motoare în patru timpi fără catalizator, cu aceeași tehnologie a supapelor și cu sistem de lubrifiere identic.
Litera
motoare clasice în doi timpi fără sistem de posttratare;
Litera
motoare clasice în doi timpi cu catalizator din același material activ și cu aceeași sarcină și cu același număr de celule pe cm2;
Litera
motoare stratificate cu baleiaj în doi timpi;
Litera
motoare stratificate cu baleiaj în doi timpi cu catalizator din același material activ și cu aceeași sarcină și cu același număr de celule pe cm2;
Litera
motoare în patru timpi cu catalizator, cu aceeași tehnologie a supapelor și cu sistem de lubrifiere identic;
Litera
motoare în patru timpi fără catalizator, cu aceeași tehnologie a supapelor și cu sistem de lubrifiere identic.
Litera
studii privind durata de viață a echipamentelor pe care sunt instalate motoarele respective;
Litera
evaluări tehnice ale motoarelor uzate prin utilizare pe teren pentru a stabili momentul în care se deteriorează performanțele motorului până la nivelul la care utilitatea și/sau fiabilitatea lor este afectată într-o măsură suficientă pentru a necesita o revizie sau o înlocuire;
Litera
declarații de garanție și perioade de garanție;
Litera
documente cu caracter comercial privind durata de viață a motoarelor;
Litera
rapoarte de defecțiuni semnalate de clienți; și
Litera
evaluări tehnice privind durabilitatea, în ore, a tehnologiilor specifice ale motorului, a materialelor pentru motoare sau a modelelor de motoare.
Anexa 7
ANEXA IV
Paragraf
ANEXA IV
Paragraf
Cerințe referitoare la strategiile de control al emisiilor, la măsurile de control al NOx și la măsurile de control al particulelor
Paragraf
Definiții, abrevieri și cerințe generale
Paragraf
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții și abrevieri:
Paragraf
cod de diagnosticare a defectelor (DTC) înseamnă un identificator numeric sau alfanumeric care identifică sau reprezintă o NCM și PCM;
Paragraf
DTC confirmat și activ înseamnă un DTC stocat în timpul în care sistemul NCD și/sau PCD determină existența unei defecțiuni;
Paragraf
familie NCD de motoare înseamnă gruparea de către producător a motoarelor care au metode comune de monitorizare/diagnosticare a NCM-urilor;
Paragraf
sistem de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD) înseamnă un sistem în cadrul motorului care are capacitatea de:
Paragraf
a detecta funcționarea defectuoasă a controlului NOx;
Paragraf
a identifica cauza posibilă a funcționării defectuoase a controlului NOx prin stocarea informațiilor în memoria calculatorului și/sau comunicarea acestor informații altor sisteme;
Paragraf
funcționare defectuoasă a controlului NOx (NCM) înseamnă o încercare de a manipula fraudulos sistemul de control al NOx al unui motor sau o funcționare defectuoasă care afectează sistemul și care s-ar putea datora manipulării frauduloase, a cărei detectare este considerată de prezentul regulament ca necesitând activarea unei avertizări sau a unui sistem de implicare;
Paragraf
sistem de diagnosticare pentru controlul emisiilor de particule (PCD) înseamnă un sistem în cadrul motorului care are capacitatea de:
Paragraf
a detecta funcționarea defectuoasă a controlului de particule;
Paragraf
a identifica posibila cauză a funcționării defectuoase a controlului de particule prin stocarea informațiilor în memoria calculatorului și/sau comunicarea acestor informații altor sisteme;
Paragraf
funcționare defectuoasă a controlului emisiilor de particule (PCM) înseamnă o încercare de a manipula fraudulos sistemul de posttratare a particulelor al unui motor sau o funcționare defectuoasă care afectează sistemul de posttratare a particulelor și care s-ar putea datora manipulării frauduloase, a cărei detectare este considerată de prezentul regulament ca necesitând activarea unei avertizări sau a unui sistem de implicare;
Paragraf
familie PCD de motoare înseamnă gruparea de către producător a motoarelor care au metode comune de monitorizare/diagnosticare a PCM;
Paragraf
instrument de scanare înseamnă un echipament extern de încercare utilizat pentru comunicarea cu sistemul NCD și/sau PCD din exterior.
Paragraf
Temperatura ambiantă
Paragraf
Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 2 alineatul (7), atunci când se face trimitere la temperatura ambiantă în alt mediu decât mediul de laborator, se aplică următoarele dispoziții:
Paragraf
pentru un motor instalat pe un stand de încercare, temperatura ambiantă este temperatura aerului de combustie cu care este alimentar motorul, în amonte de orice parte a motorului supusă încercării;
Paragraf
pentru un motor instalat pe un echipament mobil fără destinație rutieră, temperatura ambiantă este temperatura aerului imediat în afara perimetrului echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Cerințe tehnice referitoare la strategiile de control al emisiilor
Paragraf
Prezenta secțiune 2 se aplică motoarelor comandate electronic din categoriile NRE, NRG, IWP, IWA, RLL și RLR conforme cu limitele de emisii din etapa V prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 și care utilizează comenzile electronice pentru stabilirea atât a cantității, cât și a intervalului de injecție cu combustibil sau care utilizează comenzi electronice pentru a activa, a dezactiva sau a modula sistemul electronic de control utilizat pentru a reduce NOx.
Paragraf
Cerințe privind strategia de bază de control al emisiilor
Paragraf
Strategia de bază de control al emisiilor trebuie să fie concepută astfel încât să permită motorului, în condiții normale de funcționare, să îndeplinească cerințele din prezentul regulament. Condițiile normale de utilizare nu sunt limitate la condițiile de control prevăzute la punctul 2.4.
Paragraf
Strategiile de bază de control al emisiilor cuprind, dar nu se limitează la hărți sau algoritmi pentru a controla:
Paragraf
reglarea injecției sau aprinderii combustibilului (reglarea motorului);
Paragraf
recircularea gazelor de evacuare (EGR);
Paragraf
SCR de dozare a reactivului.
Paragraf
Este interzisă orice strategie de bază de limitare a emisiilor care poate face distincție între funcționarea motorului conform unei încercări standardizate de omologare UE de tip și alte condiții de funcționare și, ulterior, reduce nivelul de limitare a emisiilor atunci când motorul nu funcționează în condiții incluse în mod substanțial în procedura de omologare UE de tip.
Paragraf
În pofida dispozițiilor de la punctul 2.2.3, în cazul (sub)categoriilor de motoare care nu fac obiectul unor cicluri de încercare în regim tranzitoriu în scopul omologării UE de tip, strategia de bază de control al emisiilor poate detecta existența condițiilor de funcționare tranzitorii și poate aplica strategia corespunzătoare de control al emisiilor. În acest caz, strategia de control al emisiilor trebuie să fie inclusă în prezentarea generală a strategiei de bază de control al emisiilor în conformitate cu punctul 1.4 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 și în informațiile confidențiale privind strategia de control al emisiilor prevăzute în apendicele 2 la anexa respectivă.
Paragraf
Producătorul demonstrează serviciului tehnic, în momentul încercării de omologare UE de tip, că funcționarea strategiei de bază de limitare a emisiilor este conformă cu dispozițiile din prezenta secțiune pe baza documentației menționate la punctul 2.6.
Paragraf
Cerințe privind strategia auxiliară de control al emisiilor
Paragraf
Un motor sau un echipament mobil fără destinație rutieră poate activa o strategie auxiliară de control al emisiilor, cu condiția ca strategia auxiliară de control al emisiilor:
Paragraf
să nu reducă definitiv eficacitatea sistemului de control al emisiilor;
Paragraf
să funcționeze numai în afara condițiilor de control specificate la punctele 2.4.1, 2.4.2 sau 2.4.3 pentru obiectivele definite la punctul 2.3.5 și numai atâta timp cât este necesar pentru respectivele obiective, cu excepția situațiilor permise la punctele 2.3.1.3, 2.3.2 și 2.3.4;
Paragraf
să fie activată numai în mod excepțional în condițiile de control prevăzute la punctele 2.4.1, 2.4.2 sau 2.4.3, respectiv să se fi demonstrat că este necesară pentru obiectivele identificate la punctul 2.3.5, să fie aprobată de către autoritatea de omologare și să nu fie activă mai mult timp decât este necesar în scopurile respective;
Paragraf
să asigure un nivel de performanță al sistemului de control al emisiilor care este cât mai apropiat posibil de cel furnizat de strategia de bază de control al emisiilor.
Paragraf
Atunci când o strategie auxiliară de control al emisiilor este activată în timpul unei încercări de omologare UE de tip, activarea nu se limitează la desfășurarea sa în afara condițiilor de control prevăzute la punctul 2.4, iar scopurile nu se limitează la criteriile de la punctul 2.3.5.
Paragraf
Atunci când strategia auxiliară de control al emisiilor nu este activată în timpul încercării de omologare UE de tip, trebuie să se demonstreze că aceasta nu este activă decât atât timp cât este necesar pentru scopurile stabilite la punctul 2.3.5.
Paragraf
Funcționarea la rece
Paragraf
Pe un motor echipat cu sistem de recirculare a gazelor de evacuare (EGR) poate fi activată o strategie auxiliară de control al emisiilor indiferent de condițiile de control de la punctul 2.4, dacă temperatura ambiantă este sub 275 K (2 oC) și este îndeplinit unul dintre următoarele două criterii:
Paragraf
temperatura galeriei de admisie este mai mică sau egală cu temperatura determinată prin următoarea ecuație: IMTc = PIM/15,75 + 304,4, unde: IMTc este temperatura calculată a galeriei de admisie, exprimată în K, iar PIM este presiunea absolută a galeriei de admisie, exprimată în kPa;
Paragraf
temperatura lichidului de răcire este mai mică sau egală cu temperatura determinată prin următoarea ecuație: ECTc = PIM/14,004 + 325,8, unde: ECTc este temperatura calculată a lichidului de răcire al motorului, exprimată în K, iar PIM este presiunea absolută a galeriei de admisie, exprimată în kPa.
Paragraf
Cu excepția celor permise la punctul 2.3.2, o strategie auxiliară de control al emisiilor poate fi activată numai în următoarele scopuri:
Paragraf
prin semnale la bord, pentru a proteja de daune motorul (inclusiv pentru a proteja dispozitivul de control al admisiei de aer) și/sau echipamentul mobil fără destinație rutieră pe care este instalat motorul;
Paragraf
din motive de siguranță a funcționării;
Paragraf
pentru prevenirea emisiilor excesive, în timpul pornirii la rece, al încălzirii sau al opririi;
Paragraf
în cazul în care este utilizată pentru a compensa controlul unui poluant reglementat în anumite condiții de mediu sau funcționale, pentru păstrarea controlului asupra tuturor celorlalți poluanți reglementați, în cadrul valorilor-limită pentru emisii adecvate pentru motorul în cauză. Scopul este de a compensa fenomenele care apar în mod natural, într-un mod care să asigure un control acceptabil asupra tuturor constituenților emisiilor.
Paragraf
Producătorul demonstrează serviciului tehnic în momentul încercării de omologare UE de tip că funcționarea oricărei strategii auxiliare de control al emisiilor este conformă cu dispozițiile din prezenta secțiune. Demonstrația constă într-o evaluare a documentației menționate la punctul 2.6.
Paragraf
Este interzisă orice utilizare a unei strategii auxiliare de control al emisiilor care nu este conformă cu punctul 2.3.1-2.3.5.
Paragraf
Condiții de control
Paragraf
Condițiile de control specifică un interval de altitudine, de temperatură ambiantă și de răcire a motorului care determină dacă strategia auxiliară de control al emisiilor poate fi activată în mod general sau doar excepțional în conformitate cu punctul 2.3.
Paragraf
Condițiile de control specifică o presiune atmosferică ce se măsoară ca presiune atmosferică statică absolută (uscată sau umedă) (presiunea atmosferică).
Paragraf
Condiții de control pentru motoare din categoriile IWP și IWA:
Paragraf
o altitudine care nu depășește 500 de metri (sau o presiune atmosferică echivalentă de 95,5 kPa);
Paragraf
o temperatură ambiantă în intervalul 275 K-303 K (2 oC-30 oC);
Paragraf
temperatura lichidului de răcire a motorului de peste 343 K (70 oC).
Paragraf
Condiții de control pentru motoare din categoriile RLL:
Paragraf
o altitudine care nu depășește 1000 de metri (sau o presiune atmosferică echivalentă de 90 kPa);
Paragraf
o temperatură ambiantă în intervalul 275 K-303 K (2 oC-30 oC);
Paragraf
temperatura lichidului de răcire a motorului de peste 343 K (70 oC).
Paragraf
Condiții de control pentru motoare din categoriile NRE, NRG și RLR:
Paragraf
presiunea atmosferică mai mare sau egală cu 82,5 kPa;
Paragraf
temperatura ambiantă în următorul interval:
Paragraf
mai mare sau egală cu 266 K (– 7 oC);
Paragraf
mai mică sau egală cu temperatura determinată prin următoarea ecuație la presiunea atmosferică specificată: Tc = – 0,4514 × (101,3 – Pb) + 311, unde: Tc este temperatura calculată a aerului ambiant, exprimată în K, iar Pb reprezintă presiunea atmosferică, în kPa;
Paragraf
temperatura lichidului de răcire a motorului de peste 343 K (70 oC).
Paragraf
Dacă se utilizează senzorul de temperatură a aerului de admisie al motorului pentru a estima temperatura ambiantă a aerului, se evaluează diferența nominală dintre cele două puncte de măsurare pentru un tip de motor sau o familie de motoare. Atunci când este utilizată, temperatura măsurată a aerului de admisie se ajustează cu o valoare egală cu diferența nominală față de temperatura ambiantă estimată pentru o instalare utilizând tipul de motoare sau familia de motoare specificată.
Paragraf
Evaluarea diferenței se face utilizând un bun raționament ingineresc pe baza elementelor tehnice (calcule, simulări, rezultate experimentale, date etc.), inclusiv:
Paragraf
categoriile obișnuite de echipamente mobile fără destinație rutieră pe care se va instala tipul de motoare sau familia de motoare; și
Paragraf
instrucțiunile de instalare furnizate producătorului de echipamente originale (OEM) de către producător.
Paragraf
O copie a evaluării se pune la dispoziția autorității de omologare, la cerere.
Paragraf
Cerințe privind documentația
Paragraf
Producătorul îndeplinește cerințele privind documentația de la punctul 1.4 din partea A a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 și din apendicele 2 la anexa respectivă.
Paragraf
Producătorul îndeplinește cerințele privind documentația de la punctul 1.4 din partea A a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 și din apendicele 2 la anexa respectivă.
Paragraf
Producătorul se asigură că toate documentele utilizate în acest scop se marchează cu un număr de identificare și cu data emiterii. Producătorul notifică autorității de omologare orice modificare a datelor înregistrate. În acest caz, aceasta emite fie o versiune actualizată a documentelor în cauză în care paginile relevante sunt marcate în mod clar cu data revizuirii și cu natura modificării, fie, în mod alternativ, o nouă versiune consolidată, însoțită de un index care conține o descriere detaliată și data fiecărei modificări.
Paragraf
Cerințe tehnice referitoare la măsurile de control al NOx
Paragraf
Prezenta secțiune 3 se aplică motoarelor comandate electronic din categoriile NRE, NRG, IWP, IWA, RLL și RLR conforme cu limitele de emisii din etapa V prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 și care utilizează comenzile electronice pentru stabilirea atât a cantității, cât și a intervalului de injecție cu combustibil sau care utilizează comenzi electronice pentru a activa, a dezactiva sau a modula sistemul electronic de control utilizat pentru a reduce NOx.
Paragraf
Producătorul furnizează informații complete referitoare la caracteristicile funcționale ale măsurilor de control al NOx utilizând documentele prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Strategia de control al NOx trebuie să fie funcțională în toate condițiile de mediu care apar în mod normal pe teritoriul Uniunii, în special la temperaturi ambiante joase.
Paragraf
Producătorul demonstrează că emisia de amoniac în timpul ciclului aplicabil de încercare a emisiilor din cadrul procedurii de omologare UE de tip, atunci când este utilizat un reactiv, nu depășește o valoare medie de 25 ppm pentru motoarele din categoria RLL și de 10 ppm pentru motoarele din toate celelalte categorii aplicabile.
Paragraf
În cazul în care recipientele cu reactiv sunt instalate pe un echipament mobil fără destinație rutieră sau sunt conectate la acesta, trebuie inclus mijlocul de prelevare a unui eșantion de reactiv în interiorul recipientului. Punctul de prelevare trebuie să fie ușor accesibil fără a fi necesară utilizarea unor instrumente sau dispozitive speciale.
Paragraf
În plus față de cerințele prevăzute la punctele 3.2-3.5, se aplică următoarele cerințe:
Paragraf
pentru motoarele din categoria NRG, cerințele tehnice prevăzute în apendicele 1;
Paragraf
pentru motoarele din categoria NRE:
Paragraf
cerințele tehnice prevăzute în apendicele 2, atunci când motorul este destinat exclusiv utilizării în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, conform articolului 4 alineatul (1) punctul 1 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016-1628; sau
Paragraf
cerințele prevăzute în apendicele 1 pentru motoarele care nu sunt prevăzute la punctul (i);
Paragraf
pentru motoarele din categoriile IWP, IWA și RLR, cerințele tehnice prevăzute în apendicele 2;
Paragraf
pentru motoarele din categoria RLL, cerințele tehnice prevăzute în apendicele 3.
Paragraf
Cerințe tehnice referitoare la măsurile de control al particulelor poluante
Paragraf
Prezenta secțiune se aplică motoarelor din subcategoriile care fac obiectul unei limite pentru PN în conformitate cu limitele de emisii din etapa V prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 și care sunt echipate cu un sistem de posttratare a particulelor. În cazurile în care sistemul de control al NOx și sistemul de control al particulelor au aceleași componente fizice [de exemplu, același substrat (SCR pe filtru), același senzor de temperatură a gazelor de evacuare], cerințele din prezenta secțiune nu se aplică niciunei componente sau funcționări defectuoase în cazul în care, în urma luării în considerare a unei evaluări motivate furnizate de producător, autoritatea de omologare ajunge la concluzia că o funcționare defectuoasă a controlului particulelor, în cadrul domeniului de aplicare a prezentei secțiuni, ar conduce la o funcționare defectuoasă a controlului NOx corespunzătoare în cadrul domeniului de aplicare a secțiunii 3.
Paragraf
Cerințele tehnice detaliate referitoare la măsurile de control al particulelor poluante sunt specificate în apendicele 4.
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Cerințe tehnice suplimentare privind măsurile de control al NOx pentru motoarele din categoriile NRE și NRG, inclusiv metoda pentru a demonstra aceste strategii
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul apendice stabilește cerințele suplimentare menite să asigure funcționarea corectă a măsurilor de control al NOx. Acesta cuprinde cerințe pentru motoarele care se bazează pe utilizarea unui reactiv în vederea reducerii emisiilor. Omologarea UE de tip este condiționată de aplicarea dispozițiilor relevante privind instruirea operatorului, documentele de instalare, sistemul de avertizare a operatorului, sistemul de implicare și protecția reactivului împotriva înghețului, care sunt prevăzute în prezentul apendice.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Motorul trebuie să fie echipat cu un sistem de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD) capabil să identifice funcționările defectuoase ale controlului emisiilor de NOx (NCM-uri). Orice motor reglementat de prezenta secțiune 2 se proiectează, se construiește și se instalează astfel încât să fie capabil să îndeplinească aceste cerințe pe întreaga durată de viață normală a motorului, în condiții normale de utilizare. Pentru realizarea acestui obiectiv, se acceptă ca motoarele care au fost utilizate pe o perioadă mai îndelungată decât perioadă de durabilitate a caracteristicilor emisiilor specificată în anexa V la Regulamentul (UE) 2016/1628 să prezinte o anumită deteriorare a performanțelor și a sensibilității sistemului de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD), astfel încât pragurile specificate în prezenta anexă să poată fi depășite înainte de activarea sistemelor de avertizare și/sau de implicare.
Paragraf
Informații solicitate
Paragraf
În cazul în care sistemul de control al emisiilor necesită un reactiv, tipul reactivului, informațiile privind concentrația atunci când reactivul este sub formă de soluție, condițiile de temperatură de funcționare și trimiterea la standarde internaționale privind compoziția și calitatea și alte caracteristici ale reactivului sunt specificate de producător în conformitate cu partea B din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Informațiile scrise care descriu în detaliu caracteristicile funcționale ale sistemului de avertizare a operatorului prevăzut în secțiunea 4 și ale sistemului de implicare a operatorului prevăzut în secțiunea 5 se furnizează autorității de omologare la momentul omologării UE de tip.
Paragraf
Producătorul pune la dispoziția OEM documentele cu instrucțiuni privind modul de instalare a motorului pe echipamente mobile fără destinație rutieră astfel încât motorul, sistemul său de control al emisiilor și componentele echipamentului mobil fără destinație rutieră să funcționeze în conformitate cu cerințele din prezentul apendice. Documentația respectivă include cerințele tehnice detaliate privind motorul (software, hardware și comunicații) necesare pentru instalarea corectă a motorului pe echipamentul mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Condiții de funcționare
Paragraf
Monitorizarea nivelului de reactiv din rezervorul de stocare se efectuează în toate condițiile în care măsurarea este realizabilă din punct de vedere tehnic (de exemplu, în toate condițiile în care un reactiv lichid nu este înghețat).
Paragraf
La temperaturi ambiante de 266 K (– 7 °C) sau inferioare, se aplică protecția împotriva înghețării reactivului.
Paragraf
Toate elementele din sistemul de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx, altele decât cele enumerate la punctele 2.2.1 și 2.2.2, trebuie să fie operaționale cel puțin în condițiile de control aplicabile prevăzute la punctul 2.4 din prezenta anexă pentru fiecare categorie de motoare. Sistemul de diagnosticare trebuie să rămână operațional în afara acestui interval, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic.
Paragraf
Protecția reactivului împotriva înghețului
Paragraf
Este permisă utilizarea unui rezervor de reactiv și a unui sistem de dozare încălzite sau neîncălzite. Un sistem încălzit respectă cerințele de la punctele 2.3.2.2-2.3.2.2.4. Un sistem neîncălzit respectă cerințele de la punctul 2.3.2.3.
Paragraf
Utilizarea unui rezervor de reactiv și a unui sistem de dozare neîncălzite se indică în instrucțiunile scrise destinate utilizatorului final al echipamentului.
Paragraf
Rezervorul de reactiv și sistemul de dozare
Paragraf
În cazul în care reactivul a înghețat, acesta trebuie să fie disponibil pentru utilizare în maximum 70 de minute de la pornirea motorului la o temperatură ambiantă de 266 K (– 7 oC).
Paragraf
Criterii de proiectare pentru un sistem încălzit
Paragraf
Un sistem încălzit trebuie proiectat astfel încât să îndeplinească cerințele de performanță prevăzute la punctele 2.3.2-2.3.2.2.4 atunci când este încercat utilizând procedura definită.
Paragraf
Rezervorul de reactiv și sistemul de dozare se climatizează la 255 K (– 18 oC), timp de 72 de ore sau până când reactivul devine solid, oricare dintre acestea survine mai întâi.
Paragraf
După perioada de climatizare prevăzută la punctul 2.3.2.2.1, echipamentul/motorul se pornește și funcționează la o temperatură ambiantă de 266 K (– 7 oC) sau mai scăzută, după cum urmează:
Paragraf
10-20 de minute la ralanti; urmate de
Paragraf
maximum 50 de minute la cel mult 40 % din sarcina nominală.
Paragraf
La încheierea procedurii de încercare prevăzute la punctul 2.3.2.2.2, sistemul de dozare a reactivului trebuie să fie pe deplin funcțional.
Paragraf
Evaluarea criteriilor de proiectare se poate realiza într-o celulă de încercare dintr-o cameră frigorifică, utilizându-se un echipament mobil fără destinație rutieră întreg sau părți reprezentative pentru cele care urmează să fie instalate pe un echipament mobil fără destinație rutieră sau pe baza încercărilor pe teren.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare și de implicare a operatorului pentru un sistem neîncălzit.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului descris la punctele 4-4.9 se activează în cazul în care nu se produce dozarea reactivului la o temperatură ambiantă ≤ 266 K (– 7 °C).
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică astfel cum este menționat la punctul 5.4 se activează în cazul în care nu se produce o dozare a reactivului într-un interval de maximum 70 de minute de la pornirea motorului la o temperatură ambiantă ≤ 266 K (– 7 °C).
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare și de implicare a operatorului pentru un sistem neîncălzit
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului descris în secțiunea 4 se activează în cazul în care nu se produce o dozare a reactivului la o temperatură ambiantă ≤ 266 K (– 7 oC).
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care nu se produce o dozare a reactivului într-un interval de maximum 70 de minute de la pornirea motorului la o temperatură ambiantă ≤ 266 K (– 7 oC).
Paragraf
Cerințe de diagnostic
Paragraf
Sistemul de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD) trebuie să fie capabil să identifice funcționările defectuoase ale controlului emisiilor de NOx (NCM) prin intermediul unor coduri de diagnosticare a defectelor (DTC-uri) stocate în memoria calculatorului, precum și să comunice, la cerere, informația respectivă în exterior.
Paragraf
Cerințe pentru înregistrarea codurilor de diagnosticare a defectelor (DTC-urilor)
Paragraf
Sistemul NCD înregistrează un DTC pentru fiecare caz de funcționare defectuoasă a controlului NOx (NCM) în parte.
Paragraf
Sistemul NCD stabilește în termen de 60 de minute de funcționare a motorului dacă există o defecțiune detectabilă. În momentul respectiv, se înregistrează un DTC confirmat și activ și se activează sistemul de avertizare în conformitate cu secțiunea 4.
Paragraf
În cazurile în care este necesar un timp de funcționare mai mare de 60 de minute pentru ca echipamentele de monitorizare să detecteze cu precizie și să confirme o NCM (de exemplu, în cazul echipamentelor de monitorizare care utilizează modele statistice sau care funcționează pe baza consumului de fluide al echipamentului mobil fără destinație rutieră), autoritatea de omologare poate permite o perioadă mai lungă de monitorizare, cu condiția ca producătorul să justifice necesitatea unei perioade mai lungi (de exemplu, prin argumente tehnice, rezultate experimentale, experiența din producție etc.).
Paragraf
Cerințe pentru ștergerea codurilor de diagnosticare a defectelor (DTC-urilor)
Paragraf
Sistemul NCD nu șterge DTC-urile din memoria calculatorului până când defecțiunea care a generat DTC-ul respectiv nu a fost remediată.
Paragraf
Sistemul NCD poate șterge toate DTC-urile la cererea unui instrument de scanare sau de întreținere protejat de drepturi de proprietate intelectuală care este pus la dispoziție de producătorul motorului, la cerere sau utilizând o parolă furnizată de producătorul motorului.
Paragraf
Un sistem NCD nu se programează sau proiectează pentru a se dezactiva parțial sau total în funcție de vechimea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe perioada de viață a motorului și nici nu trebuie să conțină niciun fel de algoritm sau strategie proiectată să reducă eficiența în timp a sistemului NCD.
Paragraf
Orice cod informatic sau parametru de exploatare reprogramabil al sistemului NCD trebuie protejat împotriva manipulării frauduloase.
Paragraf
Familia de motoare NCD
Paragraf
Producătorul este responsabil pentru determinarea componenței unei familii de motoare NCD. Gruparea motoarelor în cadrul unei familii de motoare NCD se bazează pe cele mai bune practici inginerești și este supusă aprobării de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Motoarele care nu fac parte din aceeași familie de motoare pot aparține, cu toate acestea, aceleiași familii de motoare NCD.
Paragraf
Parametrii care definesc o familie de motoare NCD
Paragraf
O familie de motoare NCD se caracterizează prin parametri de proiectare de bază comuni motoarelor din cadrul familiei.
Paragraf
Pentru ca motoarele să fie considerate ca aparținând aceleiași familii de motoare NCD, următorii parametri de bază trebuie să fie similari:
Paragraf
sistemele de control al emisiilor;
Paragraf
metodele de monitorizare a NCD;
Paragraf
criteriile de monitorizare a NCD;
Paragraf
parametrii de monitorizare (de exemplu, frecvență).
Paragraf
Producătorul demonstrează similaritățile printr-o demonstrație tehnică pertinentă sau prin alte proceduri adecvate supuse aprobării autorității de omologare.
Paragraf
Producătorul poate solicita autorității de omologare să aprobe diferențe minore între metodele de monitorizare/diagnosticare a sistemului NCD datorate variațiilor de configurare a motorului, atunci când metodele respective sunt considerate de producător a fi similare și diferă numai pentru a corespunde unor caracteristici specifice ale componentelor vizate (de exemplu, mărimea, debitul gazelor de evacuare etc.) sau atunci când similaritățile acestora sunt bazate pe bunele practici inginerești.
Paragraf
Cerințe privind întreținerea
Paragraf
OEM furnizează instrucțiuni scrise tuturor utilizatorilor finali de echipamente noi fără destinație rutieră cu privire la sistemul de control al emisiilor și la funcționarea corectă a acestuia, în conformitate cu anexa XV.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului
Paragraf
Echipamentul mobil fără destinație rutieră include un sistem de avertizare a operatorului care utilizează alarme vizuale pentru a informa operatorul cu privire la detectarea unui nivel scăzut al reactivului, a unei calități necorespunzătoare a acestuia, a unei întreruperi a dozării sau a unei defecțiuni menționate în secțiunea 9, care conduc la activarea sistemului de implicare a operatorului dacă nu sunt rectificate în timp util. Sistemul de avertizare rămâne activ atunci când sistemul de implicare a operatorului descris în secțiunea 5 a fost activat.
Paragraf
Avertizarea nu este identică cu avertizarea utilizată în scopul semnalizării unei defecțiuni sau a unei operațiuni de întreținere a motorului, cu toate că poate utiliza același sistem de avertizare.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului poate consta în una sau mai multe lămpi sau poate afișa mesaje scurte care pot include, de exemplu, mesaje indicând clar:
Paragraf
timpul sau distanța rămase până la activarea implicărilor de nivel scăzut și/sau de situație critică;
Paragraf
valoarea implicării de nivel scăzut și/sau de situație critică, de exemplu valoarea reducerii cuplului;
Paragraf
condițiile în care poate fi anulată blocarea echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Atunci când se afișează mesaje, sistemul utilizat pentru afișare poate fi același cu cel utilizat pentru alte operațiuni de întreținere.
Paragraf
La alegerea producătorului, sistemul de avertizare poate include o componentă audio pentru alertarea operatorului. Este permisă anularea avertizărilor audio de către operator.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se activează astfel cum este prevăzut la punctele 2.3.3.1, 6.2, 7.2, 8.4 și, respectiv, 9.3.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se dezactivează atunci când nu mai există condițiile necesare pentru activarea acestuia. Sistemul de avertizare a operatorului nu se dezactivează automat fără remedierea motivului care a condus la activarea sa.
Paragraf
Sistemul de avertizare poate fi întrerupt temporar de alte semnale de avertizare care transmit mesaje de siguranță importante.
Paragraf
Detaliile privind procedurile de activare și dezactivare a sistemului de avertizare a operatorului sunt descrise în secțiunea 11.
Paragraf
Ca parte a cererii de omologare UE de tip în temeiul prezentului regulament, producătorul demonstrează funcționarea sistemului de avertizare a operatorului, în conformitate cu secțiunea 10.
Paragraf
Sistemul de implicare a operatorului
Paragraf
Motorul include un sistem de implicare a operatorului bazat pe unul dintre următoarele principii:
Paragraf
un sistem de implicare în două etape cu o implicare de nivel scăzut (o limitare a performanței) urmată de o implicare în situație critică (dezactivarea efectivă a funcționării echipamentului mobil fără destinație rutieră);
Paragraf
un sistem de implicare în situație critică într-o singură etapă (dezactivarea efectivă a funcționării echipamentului mobil fără destinație rutieră), activat în condițiile unui sistem de implicare de nivel scăzut prevăzute la punctele 6.3.1, 7.3.1, 8.4.1 și 9.4.1.
Paragraf
Dacă producătorul alege să oprească motorul pentru a îndeplini cerința privind sistemul de implicare în situație critică într-o singură etapă, atunci poate fi activată implicarea privind nivelul reactivului, la alegerea producătorului, în condițiile de la punctul 6.3.2 în loc de condițiile de la punctul 6.3.1.
Paragraf
Motorul poate fi echipat cu un mijloc de dezactivare a implicării operatorului cu condiția respectării cerințelor de la punctul 5.2.1.
Paragraf
Motorul poate fi echipat cu un mijloc de dezactivare temporară a implicării operatorului în timpul unei urgențe declarate de o autoritate națională sau regională, de serviciile de urgență sau de forțele armate ale acestora.
Paragraf
Toate condițiile următoare se aplică atunci când un motor este echipat cu un mijloc de dezactivare temporară a implicării operatorului într-o urgență:
Paragraf
Perioada totală de funcționare pentru care implicarea poate fi dezactivată de către operator este de 120 de ore.
Paragraf
Metoda de activare se proiectează pentru a preveni acționarea accidentală prin solicitarea unei acțiuni voluntare duble și se marchează în mod clar, cel puțin cu avertismentul A SE UTILIZA NUMAI ÎN CAZ DE URGENȚĂ.
Paragraf
Dezactivarea se deconectează în mod automat după expirarea celor 120 de ore și există un mijloc prin care operatorul poate să dezactiveze manual dezactivarea în cazul în care urgența a luat sfârșit.
Paragraf
După expirarea celor 120 de ore de funcționare, nu mai este posibilă dezactivarea implicării, cu excepția cazului în care mijlocul de dezactivare a fost reactivat prin introducerea codului de securitate temporar al producătorului sau prin reconfigurarea ECU a motorului de către un tehnician calificat sau printr-o caracteristică de securitate echivalentă, unică pentru fiecare motor.
Paragraf
Numărul total și durata activărilor dezactivării trebuie să fie stocate într-o memorie electronică nevolatilă sau în contoare într-un mod care să asigure faptul că informațiile nu pot fi șterse în mod intenționat. Trebuie să fie posibilă citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale de control cu ajutorul unui instrument de scanare.
Paragraf
În dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 se include o descriere a conectării și a metodei de citire a înregistrărilor menționate la litera (e).
Paragraf
Producătorul trebuie să păstreze o înregistrare a fiecărei solicitări de reactivare a mijloacelor de dezactivare temporară a implicării operatorului și să pună înregistrările la dispoziția Comisiei sau a autorităților naționale, la cerere.
Paragraf
Sistem de implicare de nivel scăzut
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut se activează la apariția oricăreia dintre condițiile specificate la punctele 6.3.1, 7.3.1, 8.4.1 și 9.4.1.
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut reduce treptat, cu cel puțin 25 %, cuplul maxim al motorului disponibil în gama de turații cuprinsă între cuplul maxim și punctul de întrerupere a regulatorului de viteză, în conformitate cu figura 4.1. Rata de reducere a cuplului trebuie să fie de minimum 1 % pe minut.
Paragraf
Se pot utiliza alte măsuri de implicare pentru care s-a demonstrat, spre satisfacția autorității de omologare, că au cel puțin același nivel de severitate.
Paragraf
Figura 4.1
Paragraf
Diagramă de reducere a cuplului la implicarea de nivel scăzut
Paragraf
75 % din cuplul maxim la punctul de întrerupere al regulatorului de viteză
Paragraf
Punctul de întrerupere al regulatorului de viteză
Paragraf
75 % din cuplul maxim
Paragraf
Turație
Paragraf
25 % reducere
Paragraf
Cuplul maxim
Paragraf
Reducere
Paragraf
Cuplul
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică se activează la apariția oricăreia dintre condițiile specificate la punctele 2.3.3.2, 6.3.2, 7.3.2, 8.4.2 și 9.4.2.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică reduce utilitatea echipamentului mobil fără destinație rutieră la un nivel suficient de scăzut încât să oblige operatorul să remedieze orice probleme legate de secțiunile 6-9. Sunt acceptabile următoarele strategii:
Paragraf
Cuplul motorului între turația înregistrată la cuplul maxim și cea înregistrată la punctul de întrerupere a regulatorului de viteză se reduce treptat, de la cuplul de implicare de nivel scăzut din figura 4.1, cu minimum 1 % pe minut până la cel mult 50 % din cuplul maxim, iar pentru motoarele cu turație variabilă, turația motorului se reduce treptat la cel mult 60 % din turația nominală în aceeași perioadă de timp cu reducerea cuplului, astfel cum se arată în figura 4.2.
Paragraf
Figura 4.2
Paragraf
Diagrama de reducere a cuplului la implicarea în situație critică
Paragraf
M [Nm]
Paragraf
50 % cuplu
Paragraf
0,6 * nnominal
Paragraf
Turație
Paragraf
Cuplu (Nm)
Paragraf
50 % cuplu 0,6 * nnominal
Paragraf
Se pot utiliza alte măsuri de implicare pentru care se demonstrează, spre satisfacția autorității de omologare, că au cel puțin același nivel de severitate.
Paragraf
Pentru a lua în considerare problemele de siguranță și pentru a permite diagnosticarea în vederea soluționării problemelor prin mijloace proprii, se permite utilizarea unui dispozitiv de dezactivare a implicării pentru deblocarea puterii totale a motorului, cu condiția ca acesta:
Paragraf
să nu fie activ mai mult de 30 de minute; și
Paragraf
să se limiteze la trei activări pentru fiecare perioadă în care sistemul de implicare a operatorului este activ.
Paragraf
Sistemul de implicare a operatorului se dezactivează atunci când nu mai există condițiile necesare pentru activarea acestuia. Sistemul de implicare a operatorului nu se dezactivează automat fără remedierea motivului care a condus la activarea acestuia.
Paragraf
Detaliile privind procedurile de activare și dezactivare a sistemului de implicare a operatorului sunt descrise în secțiunea 11.
Paragraf
Ca parte a cererii de omologare UE de tip prevăzute în prezentul regulament, producătorul demonstrează funcționarea sistemului de implicare a operatorului, în conformitate cu secțiunea 11.
Paragraf
Disponibilitatea reactivului
Paragraf
Indicatorul nivelului de reactiv
Paragraf
Echipamentul mobil fără destinație rutieră include un indicator care informează cu claritate operatorul asupra nivelului de reactiv din rezervorul de stocare. Nivelul minim acceptabil de performanță pentru indicatorul de reactiv presupune indicarea permanentă a nivelului de reactiv pe perioada în care este activ sistemul de avertizare a operatorului menționat în secțiunea 4. Indicatorul de reactiv poate fi prezent sub forma unui afișaj analog sau digital și poate afișa nivelul sub formă de proporție din capacitatea totală a rezervorului, cantitate de reactiv rămasă sau număr estimat de ore de funcționare rămas.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului menționat în secțiunea 4 se activează în momentul în care nivelul de reactiv ajunge sub 10 % din capacitatea rezervorului de reactiv sau la un procent mai ridicat, în funcție de decizia producătorului.
Paragraf
Avertizarea emisă este suficient de clară, în coroborare cu indicatorul de reactiv, pentru ca operatorul să înțeleagă că nivelul reactivului este scăzut. În cazul în care sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, trebuie să se afișeze un mesaj care indică un nivel scăzut al reactivului (de exemplu, nivel scăzut de uree, nivel scăzut de AdBlue sau nivel scăzut de reactiv).
Paragraf
Inițial, nu este nevoie ca sistemul de avertizare să fie activ în mod continuu (de exemplu, nu este nevoie ca mesajele să fie afișate în mod permanent), dar activarea trebuie să crească în intensitate până când devine continuă pe măsură ce nivelul de reactiv se apropie de zero și se apropie momentul de activare a sistemului de implicare a operatorului (de exemplu, frecvența de aprindere/stingere a lămpii). Aceasta culminează cu o notificare a operatorului la un nivel stabilit de producător, dar mult mai evidentă la momentul în care se activează sistemul de implicare a operatorului de la punctul 6.3 decât la momentul primei activări.
Paragraf
Avertizarea continuă nu trebuie să poată fi anulată cu ușurință sau ignorată. Atunci când sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj explicit (de exemplu: alimentează cu uree, alimentează cu AdBlue sau alimentează cu reactiv). Avertizarea continuă poate fi întreruptă temporar de alte semnale de avertizare care transmit mesaje de siguranță importante.
Paragraf
Întreruperea sistemului de avertizare operativ nu trebuie să fie posibilă până la realimentarea cu reactiv la un nivel care nu declanșează activarea acestuia.
Paragraf
Activarea sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut descris la punctul 5.3 se activează în cazul în care nivelul reactivului din rezervorul de reactiv scade sub 2,5 % din capacitatea maximă nominală sau sub o valoare procentuală mai ridicată, stabilită de producător.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care rezervorul de reactiv este gol, dacă sistemul de dozare nu mai poate extrage reactiv din rezervor sau atunci când nivelul reactivului este sub 2,5 % din capacitatea maximă nominală, în funcție de alegerea producătorului.
Paragraf
Cu excepția descrisă la punctul 5.5, întreruperea sistemului de implicare de nivel scăzut sau în situație critică nu trebuie să fie posibilă până la realimentarea cu reactiv la un nivel care nu declanșează activarea acestuia.
Paragraf
Monitorizarea calității reactivului
Paragraf
Motorul sau echipamentul mobil fără destinație rutieră include un mijloc de determinare a prezenței unui reactiv necorespunzător la bordul echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Producătorul specifică o concentrație minimă de reactiv acceptabilă CDmin, care conduce la emisii de evacuare de NOx care nu depășesc cea mai mică valoare dintre limita aplicabilă pentru NOx înmulțită cu 2,25 sau limita aplicabilă pentru NOx plus 1,5 g/kWh. Pentru subcategoriile de motoare cu o limită combinată pentru HC și NOx, valoarea-limită aplicabilă de NOx, în sensul prezentului punct, se combină cu valoarea-limită pentru HC și NOx redusă cu 0,19 g/kWh.
Paragraf
Valoarea CDmin precizată de producător trebuie utilizată în timpul demonstrației prevăzute în secțiunea 13 și înregistrată în partea C din fișa de informații menționată în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Orice concentrație a reactivului mai scăzută decât CDmin trebuie detectată și trebuie considerată, în sensul punctului 7.1, ca fiind un reactiv necorespunzător.
Paragraf
Se atribuie un contor specific pentru calitatea reactivului (contor de calitate a reactivului). Contorul de calitate a reactivului numără orele de funcționare a motorului cu un reactiv necorespunzător.
Paragraf
Opțional, producătorul poate grupa defecțiunea de calitate a reactivului cu una sau mai multe dintre defecțiunile enumerate în secțiunile 8 și 9 într-un contor unic.
Paragraf
Detaliile privind criteriile și mecanismele de activare și dezactivare a contorului de calitate a reactivului sunt descrise în secțiunea 11.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Atunci când sistemul de monitorizare confirmă o calitate necorespunzătoare a reactivului, se activează sistemul de avertizare a operatorului descris la punctul 4. În cazul în care sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj care indică motivul avertizării (de exemplu, uree necorespunzătoare detectată, AdBlue necorespunzător detectat sau reactiv necorespunzător detectat).
Paragraf
Activarea sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut descris la punctul 5.3 se activează în cazul în care calitatea reactivului nu este rectificată în decurs de maximum 10 ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului, astfel cum este descris la punctul 7.2.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care calitatea reactivului nu este rectificată în decurs de maximum 20 de ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului, astfel cum este descris la punctul 7.2.
Paragraf
Numărul de ore care precede activarea sistemelor de implicare se reduce în cazul apariției repetate a defecțiunii, în conformitate cu mecanismul descris în secțiunea 11.
Paragraf
Activitatea de dozare a reactivului
Paragraf
Motorul include un mijloc de determinare a întreruperii dozării.
Paragraf
Contorul activității de dozare a reactivului
Paragraf
Se atribuie un contor specific activității de dozare (contorul activității de dozare). Contorul numără orele de funcționare a motorului cu întreruperea activității de dozare a reactivului. Contorizarea nu este necesară atunci când întreruperea este comandată de unitatea de control electronic (ECU) a motorului întrucât, date fiind condițiile de funcționare a echipamentului mobil fără destinație rutieră, emisiile acestuia nu impun dozarea reactivului.
Paragraf
Opțional, producătorul poate grupa într-un contor unic defecțiunea de dozare a reactivului cu una sau mai multe dintre defecțiunile enumerate în secțiunile 7 și 9.
Paragraf
Detaliile privind criteriile și mecanismele de activare și dezactivare a contorului activității de dozare a reactivului sunt descrise în secțiunea 11.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului descris în secțiunea 4 se activează în cazul întreruperii dozării care setează contorul activității de dozare în conformitate cu punctul 8.2.1. Atunci când sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj care indică motivul avertizării (de exemplu, defecțiune la dozarea ureei, defecțiune la dozarea AdBlue sau defecțiune la dozarea reactivului).
Paragraf
Activarea sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut descris la punctul 5.3 se activează în cazul în care întreruperea dozării de reactiv nu este rectificată în decurs de maximum 10 ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului, în conformitate cu punctul 8.3.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care întreruperea dozării de reactiv nu este rectificată în decurs de maximum 20 de ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului, în conformitate cu punctul 8.3.
Paragraf
Numărul de ore care precede activarea sistemelor de implicare se reduce în cazul apariției repetate a defecțiunii, în conformitate cu mecanismul descris în secțiunea 11.
Paragraf
Alte defecțiuni care pot fi atribuite manipulării frauduloase
Paragraf
În plus față de nivelul de reactiv din rezervor, de calitatea reactivului și de întreruperea dozării, se monitorizează următoarele defecțiuni, întrucât acestea pot fi cauzate de manipularea frauduloasă:
Paragraf
defecțiuni ale sistemului de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD), astfel cum este descris la punctul 9.2.1;
Paragraf
defecțiuni ale supapei sistemului de recirculare a gazelor de evacuare (EGR), astfel cum este descris la punctul 9.2.2.
Paragraf
Cerințe și contoare de monitorizare
Paragraf
Sistemul NCD
Paragraf
Sistemul de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD) se monitorizează pentru detectarea defecțiunilor electrice și pentru înlăturarea sau dezactivarea oricărui senzor care împiedică diagnosticarea altor defecțiuni prevăzute la punctele 6-8 (monitorizarea componentelor).
Paragraf
O listă neexhaustivă de senzori care afectează capacitatea de diagnosticare cuprinde senzorii care măsoară în mod direct concentrația de NOx, senzorii pentru calitatea ureei, senzorii ambianți și senzorii utilizați pentru monitorizarea activității de dozare a reactivului, a nivelului reactivului sau a consumului de reactiv.
Paragraf
Pentru fiecare eroare de monitorizare se atribuie un contor. Contoarele sistemului NCD numără orele de funcționare a motorului în care DTC asociat unei defecțiuni a sistemului NCD este confirmat ca fiind activ. Diferite defecțiuni ale sistemului NCD pot fi grupate într-un contor unic.
Paragraf
Producătorul poate grupa într-un contor unic defecțiunea sistemului NCD cu una sau mai multe defecțiuni enumerate în secțiunile 7, 8 și la punctul 9.2.2.
Paragraf
În secțiunea 11, sunt descrise detalii privind criteriile și mecanismele activării și dezactivării contorului (contoarelor) sistemului NCD.
Paragraf
Supapă EGR obturată
Paragraf
Sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR) trebuie monitorizat pentru a detecta obturarea supapei EGR.
Paragraf
Se atribuie un contor unei supape EGR obturate. Contorul supapei EGR numără orele de funcționare a motorului în care DTC asociat unei supape EGR obturate este confirmat ca fiind activ.
Paragraf
Producătorul poate grupa într-un contor unic valva EGR obturată și unul sau mai multe sisteme enumerate în secțiunile 7, 8 și la punctul 9.2.1.
Paragraf
În secțiunea 11, sunt descrise detalii privind criteriile și mecanismele de activare și dezactivare a contorului supapei EGR.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului prevăzut în secțiunea 4 se activează în cazul apariției oricăreia dintre defecțiunile menționate la punctul 9.1 și indică necesitatea unei reparații urgente. În cazul în care sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj care indică motivul avertizării (de exemplu, supapa de dozare a reactivului este deconectată sau defecțiune gravă legată de emisii).
Paragraf
Activarea sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut descris la punctul 5.3 se activează în cazul în care o defecțiune specificată la punctul 9.1 nu este rectificată în decurs de maximum 36 de ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului prevăzut la punctul 9.3.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care o defecțiune specificată la punctul 9.1 nu este rectificată în decurs de maximum 100 de ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului prevăzut la punctul 9.3.
Paragraf
Numărul de ore care precede activarea sistemelor de implicare se reduce în cazul apariției repetate a defecțiunii în conformitate cu mecanismul descris în secțiunea 11.
Paragraf
Ca alternativă la cerințele prevăzute la punctul 9.2, producătorul poate monitoriza defecțiunile utilizând un senzor de NOx situat în sistemul de evacuare. În acest caz:
Paragraf
valoarea NOx la care se detectează NCM nu trebuie să depășească cea mai mică valoare dintre limita aplicabilă pentru NOx înmulțită cu 2,25 și limita aplicabilă pentru NOx plus 1,5 g/kWh. Pentru subcategoriile de motoare cu o limită combinată pentru HC și NOx, valoarea-limită aplicabilă pentru NOx, în sensul prezentului punct, este valoarea-limită combinată pentru HC și NOx redusă cu 0,19 g/kWh;
Paragraf
poate fi utilizat un singur avertisment, inclusiv, în cazul în care sunt utilizate mesaje, mențiunea nivel ridicat de NOx – cauză nedeterminată;
Paragraf
la punctul 9.4.1, numărul maxim de ore de funcționare a motorului între activarea sistemului de avertizare a operatorului și activarea sistemului de implicare de nivel scăzut se reduce la 10;
Paragraf
la punctul 9.4.2, numărul maxim de ore de funcționare a motorului între activarea sistemului de avertizare a operatorului și activarea sistemului de implicare în situație critică se reduce la 20.
Paragraf
Cerințe cu privire la demonstrație
Paragraf
Date generale
Paragraf
Conformitatea cu cerințele din prezentul apendice se demonstrează în timpul procedurii de omologare UE de tip prin efectuarea, astfel cum este ilustrat în tabelul 4.1 și specificat în prezenta secțiune 10:
Paragraf
unei demonstrații a activării sistemului de avertizare;
Paragraf
unei demonstrații a activării sistemului de implicare de nivel scăzut, dacă este cazul;
Paragraf
unei demonstrații a activării sistemului de implicare în situație critică.
Paragraf
Familii de motoare și familii de motoare NCD
Paragraf
Conformitatea unei familii de motoare sau a unei familii de motoare NCD cu cerințele prezentei secțiuni 10 poate fi demonstrată prin supunerea unui membru din familia în cauză la încercări, cu condiția ca producătorul să demonstreze autorității de omologare că sistemele de monitorizare necesare în vederea respectării cerințelor din prezentul apendice sunt similare în cadrul familiei respective.
Paragraf
Demonstrația faptului că sistemele de monitorizare ale altor membri ai familiei de motoare NCD sunt similare poate fi efectuată prezentând autorităților de omologare elemente precum algoritmi, analize funcționale etc.
Paragraf
Motorul de încercare este selectat de către producător de comun acord cu autoritatea de omologare. Acesta poate fi motorul prototip al familiei în cauză sau un alt motor.
Paragraf
În cazul în care motoarele dintr-o familie de motoare aparțin unei familii de motoare NCD care a fost deja omologată UE de tip, astfel cum este menționat la punctul 10.2.1 (figura 4.3), conformitatea respectivei familii de motoare se consideră a fi demonstrată fără încercări suplimentare, cu condiția ca producătorul să demonstreze autorității că sistemele de monitorizare necesare în vederea respectării cerințelor din prezentul apendice sunt similare în cadrul motorului în cauză și al familiilor de motoare NCD vizate.
Paragraf
Figura 4.3
Paragraf
Conformitatea demonstrată anterior a unei familii de motoare NCD
Paragraf
Conformitatea familiei de motoare NCD 1 a fost demonstrată pentru familia de motoare 2
Paragraf
Familia de motoare NCD 1
Paragraf
Familia de motoare 1
Paragraf
Familia de motoare 1
Paragraf
Conformitatea familiei de motoare 1 se consideră demonstrată
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare
Paragraf
Conformitatea activării sistemului de avertizare trebuie demonstrată prin efectuarea a două încercări: lipsa reactivului și o categorie de defecțiuni identificată în secțiunea 7, 8 sau 9.
Paragraf
Selectarea defecțiunii care urmează să facă obiectul încercărilor, dintre cele menționate la secțiunea 7, 8 sau 9.
Paragraf
Autoritatea de omologare selecționează o categorie de defecțiuni. În cazul în care este selectată o defecțiune menționată la punctul 7 sau la punctul 9, se aplică cerințele suplimentare prevăzute la punctul 10.3.2.2 sau, respectiv, 10.3.2.3.
Paragraf
Pentru a demonstra activarea sistemului de avertizare în caz de calitate necorespunzătoare a reactivului, se selectează un reactiv cu o diluare a substanței active cel puțin la fel de scăzută precum cea comunicată de către producător în conformitate cu cerințele prevăzute la punctele 7-7.3.3.
Paragraf
În scopul demonstrării activării sistemului de avertizare în cazul unor defecțiuni care pot fi atribuite manipulării frauduloase și care sunt definite în secțiunea 9, selectarea se efectuează în conformitate cu următoarele cerințe:
Paragraf
Producătorul trebuie să pună la dispoziția autorității de omologare o listă de astfel de defecțiuni potențiale.
Paragraf
Defecțiunea care urmează să fie luată în considerare în cadrul încercării se selectează de către autoritatea de omologare din lista menționată la punctul 10.3.2.3.1.
Paragraf
Demonstrație
Paragraf
În scopul acestei demonstrații, se efectuează câte o încercare separată pentru lipsa reactivului și, respectiv, pentru defecțiunea selectată în conformitate cu punctele 10.3.2-10.3.2.3.2.
Paragraf
În decursul unei încercări, nu sunt prezente alte defecțiuni decât cea vizată de încercare.
Paragraf
Înainte de demararea încercării, se șterg toate DTC-urile.
Paragraf
La cererea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, defecțiunile supuse încercărilor pot fi simulate.
Paragraf
Detectarea altor defecțiuni decât lipsa reactivului
Paragraf
Pentru alte defecțiuni decât lipsa reactivului, de îndată ce defecțiunea se instalează sau este simulată, detectarea acesteia se efectuează după cum urmează:
Paragraf
Sistemul NCD trebuie să reacționeze la introducerea unei defecțiuni selectate ca fiind adecvată de către autoritatea de omologare, în conformitate cu dispozițiile prezentului apendice. Acest lucru se consideră ca fiind demonstrat în cazul în care activarea survine în două cicluri consecutive de încercare a NCD în conformitate cu punctul 10.3.3.7.
Paragraf
Atunci când este specificat în descrierea procedurilor de monitorizare și autoritatea de omologare aprobă faptul că un dispozitiv de monitorizare specific necesită mai mult de două cicluri de încercare a sistemului NCD pentru a realiza monitorizarea, numărul de cicluri de încercare a NCD poate fi mărit la trei cicluri de încercare a NCD.
Paragraf
Fiecare ciclu individual de încercare a NCD din încercarea demonstrativă poate fi separat de o oprire a motorului. Intervalul de timp până la următoarea pornire ia în considerare eventuala monitorizare care ar putea avea loc după oprirea motorului, precum și orice condiții necesare care trebuie să existe pentru ca monitorizarea să aibă loc la următoarea pornire.
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare se consideră realizată dacă, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctul 10.3.3, sistemul de avertizare a fost activat în mod corespunzător, iar DTC pentru defecțiunea selectată se află în starea confirmat și activ.
Paragraf
Detectarea lipsei reactivului
Paragraf
În scopul demonstrării activării sistemului de avertizare în cazul lipsei reactivului, motorul se exploatează în decursul unuia sau mai multor cicluri de încercare a sistemului NCD, la alegerea producătorului.
Paragraf
Demonstrația începe cu un nivel al reactivului din rezervor care urmează a fi stabilit de comun acord de producător și autoritatea de omologare, dar care reprezintă cel puțin 10 % din capacitatea nominală a rezervorului.
Paragraf
Se consideră că sistemul de avertizare a funcționat corect în cazul în care următoarele condiții sunt îndeplinite în mod simultan:
Paragraf
sistemul de avertizare a fost activat la un nivel al reactivului de cel puțin 10 % din capacitatea rezervorului de reactiv; și
Paragraf
sistemul de avertizare continuă a fost activat la un nivel al reactivului cel puțin egal cu valoarea declarată de producător în conformitate cu dispozițiile din secțiunea 6.
Paragraf
Ciclul de încercare a sistemului NCD
Paragraf
Ciclul de încercare a sistemului NCD analizat în prezenta secțiune 10 pentru demonstrarea funcționării corecte a sistemului NCD este ciclul NRTC cu pornire la cald pentru motoarele din subcategoriile NRE-v-3, NRE-v-4, NRE-v-5, NRE-v-6 și NRSC aplicabil pentru toate celelalte categorii.
Paragraf
La cererea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, poate fi utilizat un ciclu de încercare NCD alternativ (de exemplu, altul decât NTRC sau NRSC) pentru un anumit dispozitiv de monitorizare. Cererea conține elemente (specificații tehnice, simulări, rezultate ale încercărilor etc.) care să demonstreze că:
Paragraf
ciclul de încercare impus duce la o monitorizare care va funcționa corect în operațiuni reale; și
Paragraf
ciclul de încercare NCD aplicabil specificat la punctul 10.3.3.7.1 se dovedește mai puțin adecvat pentru monitorizarea în cauză.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare se consideră a fi demonstrată în cazul în care, la sfârșitul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctul 10.3.3, sistemul de avertizare a fost activat în mod corespunzător.
Paragraf
Demonstrația privind sistemul de implicare
Paragraf
Demonstrația privind sistemul de implicare se efectuează prin intermediul unor încercări efectuate pe un stand de încercare pentru motoare.
Paragraf
Orice componente sau subsisteme care nu sunt montate fizic pe motor, cum ar fi, senzorii de temperatură ambiantă, senzorii de nivel și sistemele de avertizare și de informare a operatorului, dar fără a se limita la toți aceștia, care sunt necesare pentru efectuarea demonstrațiilor, se conectează la motor în scopul respectiv sau se simulează într-un mod acceptat de autoritatea de omologare.
Paragraf
La alegerea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, încercările demonstrative se pot efectua asupra unui utilaj sau echipament mobil fără destinație rutieră complet fie prin montarea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe un stand de încercare adecvat, fie, fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctul 10.4.1, prin rularea acestuia pe o pistă de încercare în condiții controlate.
Paragraf
Succesiunea de încercări trebuie să demonstreze activarea sistemului de implicare în cazul unei defecțiuni selectate de autoritatea de omologare din lista menționată la punctul 10.3.2.1 pentru încercarea sistemului de avertizare.
Paragraf
În sensul acestei demonstrații,
Paragraf
producătorul poate, de comun acord cu autoritatea de omologare, să accelereze încercarea prin simularea realizării unui anumit număr de ore de funcționare;
Paragraf
obținerea reducerii cuplului necesară pentru implicarea de nivel scăzut poate fi demonstrată în același timp cu procesul de omologare vizând performanțele generale ale motorului, efectuat în conformitate cu prezentul regulament. În acest caz, nu este necesară măsurarea separată a cuplului în timpul demonstrației sistemului de implicare;
Paragraf
implicarea de nivel scăzut, dacă este cazul, se demonstrează în conformitate cu cerințele de la punctul 10.4.5;
Paragraf
implicarea în situație critică se demonstrează în conformitate cu cerințele de la punctul 10.4.6.
Paragraf
În plus, producătorul demonstrează funcționarea sistemului de implicare în cazul defecțiunilor definite în secțiunile 7, 8 sau 9 care nu au fost alese pentru a fi utilizate în cadrul încercărilor demonstrative descrise la punctele 10.4.1-10.4.3.
Paragraf
Aceste demonstrații suplimentare pot fi efectuate punând la dispoziția autorității de omologare un dosar tehnic care cuprinde dovezi precum algoritmi, analize funcționale și rezultate ale încercărilor anterioare.
Paragraf
Demonstrațiile suplimentare dovedesc autorității de omologare în special includerea mecanismului adecvat de reducere a cuplului în ECU a motorului.
Paragraf
Încercarea demonstrativă a sistemului de implicare de nivel scăzut
Paragraf
Demonstrația începe în momentul în care sistemul de avertizare sau, după caz, sistemul adecvat de avertizare continuă s-a activat ca urmare a detectării unei defecțiuni selectate de autoritatea de omologare.
Paragraf
Atunci când se verifică reacția sistemului în cazul lipsei de reactiv din rezervor, motorul funcționează până în momentul în care disponibilitatea reactivului atinge o valoare de 2,5 % din valoarea nominală a capacității maxime a rezervorului sau valoarea declarată de producător, în conformitate cu secțiunea 6.3.1, la care sistemul de implicare de nivel scăzut este prevăzut să funcționeze.
Paragraf
Producătorul poate, cu acordul autorității de omologare, să simuleze rularea continuă prin extragerea reactivului din rezervor, fie în timp ce motorul este în funcțiune, fie când acesta este oprit.
Paragraf
Atunci când se verifică reacția sistemului în cazul unei defecțiuni, alta decât lipsa reactivului din rezervor, motorul funcționează pentru o perioadă corespunzătoare numărului de ore indicat în tabelul 4.3 sau, la alegerea producătorului, până în momentul în care contorul corespunzător a atins valoarea la care se activează sistemul de implicare de nivel scăzut.
Paragraf
Demonstrarea funcționării sistemului de implicare de nivel scăzut se consideră realizată în cazul în care, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctele 10.4.5.2 și 10.4.5.3, producătorul a demonstrat autorității de omologare că ECU a motorului a activat mecanismul de reducere a cuplului.
Paragraf
Încercarea demonstrativă a sistemului de implicare în situație critică
Paragraf
Această demonstrație începe dintr-o stare în care sistemul de implicare de nivel scăzut a fost activat și poate fi efectuată în continuarea încercărilor efectuate pentru demonstrarea sistemului de implicare de nivel scăzut.
Paragraf
Atunci când se verifică reacția sistemului la lipsa de reactiv din rezervor, motorul funcționează până când rezervorul de reactiv este gol sau reactivul a scăzut sub nivelul de 2,5 % din capacitatea totală nominală a rezervorului la care producătorul a declarat că se activează sistemul de implicare în situație critică.
Paragraf
Producătorul poate, cu acordul autorității de omologare, să simuleze rularea continuă prin extragerea reactivului din rezervor, fie în timp ce motorul este în funcțiune, fie când acesta este oprit.
Paragraf
Atunci când se verifică reacția sistemului la o altă defecțiune decât lipsa reactivului din rezervor, motorul funcționează pentru o perioadă corespunzătoare numărului de ore indicat în tabelul 4.4 sau, la alegerea producătorului, până la momentul în care contorul relevant a atins valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică.
Paragraf
Demonstrația sistemului de implicare în situație critică se consideră realizată în cazul în care, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctele 10.4.6.2 și 10.4.6.3, producătorul a demonstrat autorității de omologare că mecanismul de implicare în situație critică prevăzut în prezentul apendice a fost activat.
Paragraf
În mod alternativ, la alegerea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, demonstrarea funcționării sistemelor de implicare se poate efectua asupra unui echipament mobil fără destinație rutieră complet în conformitate cu cerințele de la punctele 5.4 și 10.4.1.2, fie prin montarea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe un stand de încercare adecvat, fie prin rularea acestuia pe o pistă de încercare în condiții controlate.
Paragraf
Echipamentul mobil fără destinație rutieră se rulează până în momentul în care contorul asociat cu defecțiunea selectată a atins numărul relevant de ore de funcționare indicat în tabelul 4.4 sau, după caz, până în momentul în care rezervorul de reactiv este gol sau reactivul a atins un nivel sub 2,5 % din capacitatea nominală totală a rezervorului la care producătorul a ales să activeze sistemul de implicare în situație critică.
Paragraf
Documentarea demonstrației
Paragraf
Demonstrarea sistemului NCD trebuie însoțită de un raport de demonstrație. Raportul:
Paragraf
identifică defecțiunile examinate;
Paragraf
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Paragraf
confirmă faptul că avertizările și implicările au fost activate în conformitate cu prezentul regulament și
Paragraf
este inclus în dosarul informativ astfel prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Descrierea mecanismelor de activare și dezactivare a sistemelor de avertizare și de implicare a operatorului
Paragraf
În vederea completării cerințelor specificate în prezentul apendice referitoare la mecanismele de activare și dezactivare a sistemelor de avertizare și de implicare, prezenta secțiune 11 precizează cerințele tehnice pentru punerea în aplicare a respectivelor mecanisme de activare și dezactivare.
Paragraf
Mecanismele de activare și dezactivare a sistemului de avertizare
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se activează atunci când codul de diagnosticare a defectelor (DTC), asociat cu o NCM care justifică activarea sa, are starea definită în tabelul 4.2.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se dezactivează în momentul în care sistemul de diagnosticare stabilește că defecțiunea corespunzătoare avertizării nu mai este prezentă sau în momentul în care informațiile, inclusiv DTC-urile legate de defecțiunile care justifică activarea sa, sunt șterse de un instrument de scanare.
Paragraf
Cerințe pentru ștergerea informațiilor privind controlul NOx
Paragraf
Ștergerea/resetarea informațiilor privind controlul NOx cu un instrument de scanare
Paragraf
La cererea instrumentului de scanare, următoarele date sunt șterse din memoria calculatorului sau sunt resetate la valoarea specificată în prezentul apendice (a se vedea tabelul 4.3).
Paragraf
Informațiile privind controlul NOx nu trebuie să se șteargă la deconectarea bateriei (bateriilor) echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Ștergerea informațiilor privind controlul NOx trebuie să fie posibilă numai în condiții de motor oprit.
Paragraf
Atunci când informațiile privind controlul NOx, inclusiv DTC-urile, sunt șterse, contoarele asociate acestor defecțiuni și specificate în prezentul apendice nu se șterg, ci se resetează la valoarea specificată în secțiunea corespunzătoare din prezentul apendice.
Paragraf
Mecanismul de activare și dezactivare a sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare a operatorului se activează în momentul în care sistemul de avertizare este activ, iar contorul corespunzător pentru tipul de NCM care justifică activarea a atins valoarea specificată în tabelul 4.4.
Paragraf
Sistemul de implicare a operatorului se dezactivează în momentul în care sistemul nu mai detectează o defecțiune care să justifice activarea sa sau în cazul în care informațiile, inclusiv DTC-urile privind NCM-urile care au justificat activarea sa, au fost șterse cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere.
Paragraf
Sistemele de avertizare și implicare a operatorului se activează sau se dezactivează imediat, după caz, în conformitate cu dispozițiile secțiunii 6, după evaluarea cantității de reactiv din rezervorul de reactiv. În acest caz, mecanismele de activare sau dezactivare nu depind de starea niciunui DTC asociat.
Paragraf
Mecanismul contorului
Paragraf
Date generale
Paragraf
Pentru a respecta cerințele din prezentul apendice, sistemul trebuie să conțină contoare care înregistrează numărul de ore de funcționare a motorului în cursul cărora sistemul a detectat oricare dintre următoarele NCM:
Paragraf
o calitate necorespunzătoare a reactivului;
Paragraf
o întrerupere a activității de dozare a reactivului;
Paragraf
o supapă EGR obturată;
Paragraf
o defecțiune a sistemului NCD.
Paragraf
Producătorul poate utiliza unul sau mai multe contoare pentru gruparea NCM indicate la punctul 11.4.1.1.
Paragraf
Fiecare contor numără până la valoarea maximă specificată într-un contor pe 2 octeți cu o rezoluție de o oră și reține această valoare până la îndeplinirea condițiilor necesare pentru resetarea contorului la zero.
Paragraf
Producătorul poate utiliza contoare unice sau multiple pentru sistemul NCD. Un contor unic poate acumula numărul de ore a două sau mai multe defecțiuni diferite relevante pentru respectivul tip de contor, dintre care niciuna nu a atins timpul indicat de contorul unic.
Paragraf
Atunci când producătorul decide să utilizeze contoare multiple pentru sistemul NCD, sistemul trebuie să fie capabil să atribuie un anumit contor al sistemului de monitorizare fiecărei defecțiuni aferente tipului respectiv de contoare, în conformitate cu prezentul apendice.
Paragraf
Principiul mecanismului contoarelor
Paragraf
Fiecare dintre contoare funcționează în modul următor:
Paragraf
În cazul în care pornește de la zero, contorul începe să înregistreze în momentul detectării defecțiunii aferente acelui contor, iar codul de diagnosticare a defectelor (DTC) corespunzător are starea definită în tabelul 4.2.
Paragraf
În cazul unor defecțiuni repetate, se aplică una dintre următoarele dispoziții, la alegerea producătorului:
Paragraf
În cazul în care are loc un singur eveniment de monitorizare, iar defecțiunea care a activat inițial contorul nu mai este detectată sau în cazul în care defecțiunea a fost ștearsă cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere, contorul se oprește și reține valoarea sa din acel moment. În cazul în care contorul oprește numărătoarea atunci când sistemul de implicare în situație critică este activ, contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Paragraf
Contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Paragraf
În cazul unui sistem de monitorizare cu contor unic, contorul continuă să înregistreze în cazul în care a fost detectată o NCM aferentă respectivului contor, iar starea codului de diagnosticare a defectelor (DTC) corespunzător este confirmată și activă. Acesta se oprește și reține una dintre valorile menționate la punctul 11.4.2.1.2, în cazul în care nu este detectată nicio NCM care ar justifica activarea contorului sau dacă toate defecțiunile aferente contorului au fost șterse cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere.
Paragraf
Odată blocat, contorul se resetează la zero în momentul în care monitorii corespunzători acestuia au funcționat cel puțin o dată până la finalizarea ciclului lor de monitorizare fără să fi detectat o defecțiune sau nicio defecțiune relevantă pentru contorul respectiv nu a fost detectată în decursul a cel puțin 36 de ore de funcționare a motorului de la oprirea contorului (a se vedea figura 4.4).
Paragraf
Contorul continuă să înregistreze din punctul în care a fost oprit în cazul în care este detectată o defecțiune aferentă contorului respectiv în perioada în care contorul este blocat (a se vedea figura 4.4).
Paragraf
Ilustrarea mecanismelor de activare și dezactivare și a mecanismelor contorului
Paragraf
Prezenta secțiune 12 ilustrează mecanismele de activare și dezactivare și mecanismele contorului pentru o serie de cazuri tipice. Figurile și descrierile de la punctele 12.2, 12.3 și 12.4 sunt furnizate în prezentul apendice numai cu scop ilustrativ și nu ar trebui menționate nici ca exemple de cerințe ale prezentului regulament, nici ca declarații definitive privind procesele implicate. Orele contorului din figurile 4.6 și 4.7 se referă la valorile maxime ale implicării în situație critică din tabelul 4.4. Pentru simplificare, faptul că sistemul de avertizare va fi activ, de asemenea, în perioada în care este activ sistemul de implicare nu a fost menționat în ilustrațiile furnizate.
Paragraf
Figura 4.4
Paragraf
Reactivarea și resetarea la zero a contorului după o perioadă în care valoarea sa a fost blocată
Paragraf
unde x nu este mai mic de 36 de ore de funcționare
Paragraf
Figura 4.5 ilustrează funcționarea mecanismelor de activare și dezactivare în timpul monitorizării disponibilității reactivului în patru cazuri:
Paragraf
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Paragraf
cazul de realimentare 1 (realimentare adecvată): operatorul realimentează rezervorul de reactiv până la depășirea pragului de 10 %. Avertizarea și implicarea sunt dezactivate;
Paragraf
cazurile de realimentare 2 și 3 (realimentare inadecvată): Sistemul de avertizare este activat. Nivelul de avertizare depinde de cantitatea disponibilă de reactiv;
Paragraf
cazul de realimentare 4 (realimentare foarte inadecvată): Implicarea de nivel scăzut se activează imediat.
Paragraf
Figura 4.5
Paragraf
Disponibilitatea reactivului
Paragraf
realimentare (cazul 4)
Paragraf
realimentare (cazul 3)
Paragraf
realimentare (cazul 2)
Paragraf
realimentare (cazul 1)
Paragraf
AVERTIZARE „continuă ”
Paragraf
NIVEL SCĂZUT
Paragraf
STARE CRITICĂ
Paragraf
Nivelul de reactiv
Paragraf
Implicare
Paragraf
AVERTIZARE
Paragraf
10 %
Paragraf
X %
Paragraf
2,5 %
Paragraf
GOL
Paragraf
Figura 4.6 ilustrează trei cazuri de calitate necorespunzătoare a reactivului:
Paragraf
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Paragraf
cazul de reparație 1 (reparație greșită sau frauduloasă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul schimbă calitatea reactivului, însă la scurt timp schimbă din nou reactivul cu unul de calitate necorespunzătoare. Sistemul de implicare se reactivează imediat, iar funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră se dezactivează după două ore de funcționare a motorului;
Paragraf
cazul de reparație 2 (reparație corectă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul corectează calitatea reactivului. Cu toate acestea, după o anumită perioadă, acesta realimentează din nou cu un reactiv de o calitate necorespunzătoare. Procesele de avertizare, implicare și contorizare repornesc de la zero.
Paragraf
Figura 4.6
Paragraf
Alimentarea cu un reactiv de calitate necorespunzătoare
Paragraf
unde x nu este mai mic de 36 de ore de funcționare
Paragraf
Figura 4.7 ilustrează trei cazuri de defecțiune a sistemului de dozare a ureei. Figura ilustrează, de asemenea, procesul care se aplică în cazul monitorizării defecțiunilor descrise în secțiunea 9.
Paragraf
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Paragraf
cazul de reparație 1 (reparație corectă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul repară sistemul de dozare. Cu toate acestea, după o anumită perioadă, sistemul de dozare se defectează din nou. Procesele de avertizare, implicare și contorizare repornesc de la zero;
Paragraf
cazul de reparație 2 (reparație greșită): în timpul perioadei de implicare de nivel scăzut (reducerea cuplului), operatorul repară sistemul de dozare. Cu toate acestea, la scurt timp după, sistemul de dozare se defectează din nou. Sistemul de implicare de nivel scăzut se reactivează imediat, iar contorul repornește de la valoarea pe care o avea în momentul reparației.
Paragraf
Figura 4.7
Paragraf
Defectarea sistemului de dozare a reactivului
Paragraf
unde x nu este mai mic de 36 de ore de funcționare
Paragraf
Demonstrarea concentrației minime acceptabile a reactivului CDmin
Paragraf
Producătorul demonstrează valoarea corectă a CDmin în timpul omologării UE de tip prin efectuarea ciclului NRTC cu pornire la cald pentru motoarele din subcategoria NRE-v-3, NRE-v-4, NRE-v-5, NRE-v-6 și NRSC aplicabil pentru toate celelalte categorii, utilizând un reactiv de concentrația CDmin.
Paragraf
Încercarea urmează ciclul (ciclurile) NCD adecvat(e) sau ciclul de precondiționare definit de producător, permițând unui sistem de control al NOx în buclă închisă să efectueze adaptarea la calitatea reactivului cu concentrația CDmin.
Paragraf
Emisiile poluante rezultate în urma acestei încercări nu trebuie să depășească pragul de NOx specificat la punctul 7.1.1.
Paragraf
Documentarea demonstrației
Paragraf
Demonstrarea concentrației minime acceptabile a reactivului trebuie însoțită de un raport de demonstrație. Raportul:
Paragraf
identifică defecțiunile examinate;
Paragraf
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Paragraf
confirmă că emisiile de poluanți care rezultă din această demonstrație nu au depășit pragul pentru NOx specificat la punctul 7.1.1;
Paragraf
este inclus în dosarul informativ astfel prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Cerințe tehnice suplimentare privind măsurile de control al emisiilor de NOx pentru motoarele din categoriile IWP, IWA și RLR, inclusiv metoda pentru a demonstra aceste strategii
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul apendice stabilește cerințe suplimentare pentru a asigura funcționarea corectă a măsurilor de control al emisiilor de NOx pentru motoarele din categoriile IWP, IWA și RLR.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Cerințele din apendicele 1 se aplică motoarelor care intră în domeniul de aplicare a prezentului apendice, cu excepția situațiilor prevăzute la punctele 3 și 4 din prezentul apendice.
Paragraf
Excepții de la cerințele din apendicele 1
Paragraf
În scopul de a lua în considerare preocupările privind siguranța, sistemul de implicare a operatorului prevăzut la punctele 5 și 11.3 din apendicele 1 nu se aplică în cazul motoarelor care intră în domeniul de aplicare a prezentului apendice. Cerința de a stoca date într-un jurnal al calculatorului de bord prevăzută la punctul 4 din prezentul apendice se aplică în orice situație în care ar fi fost activată implicarea în conformitate cu punctele 2.3.2.3.2, 6.3, 7.3, 8.4 și 9.4 din apendicele 1.
Paragraf
Cerințe pentru stocarea incidentelor de funcționare a motorului cu injecția de reactiv sau cu calitatea reactivului necorespunzătoare
Paragraf
Jurnalul calculatorului de bord trebuie să înregistreze în memoria nevolatilă a calculatorului numărul total și durata tuturor incidentelor de funcționare a motorului cu injecția de reactiv sau calitatea reactivului necorespunzătoare, într-un mod care să asigure faptul că informațiile nu pot fi șterse intenționat.
Paragraf
Trebuie să fie posibilă citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale de control cu ajutorul unui instrument de scanare.
Paragraf
O descriere a conectării și a metodei de citire a acestor înregistrări trebuie inclusă în dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Durata unui incident privind un nivel necorespunzător de reactiv înregistrat în jurnalul calculatorului de bord în conformitate cu punctul 4.1, în locul unei implicări în conformitate cu punctul 6.3 din apendicele 1, începe atunci când rezervorul de reactiv se golește, și anume atunci când sistemul de dozare nu mai poate extrage reactiv din rezervor sau când nivelul reactivului este sub 2,5 % din capacitatea maximă nominală stabilită de producător.
Paragraf
Durata unui incident înregistrat în jurnalul calculatorului de bord, astfel cum se specifică la punctul 4.1, în loc de implicarea specificată la punctele 6.3, 7.3, 8.4 și 9.4 din apendicele 1, începe atunci când respectivul contor atinge valoarea pentru implicarea în situație critică din tabelul 4.4 din apendicele 1.
Paragraf
Durata unui incident înregistrat în jurnalul calculatorului de bord, astfel cum se specifică la punctul 4.1, în loc de implicarea specificată la punctul 2.3.2.3.2 din apendicele 1, se înregistrează din momentul în care ar fi început implicarea.
Paragraf
Durata unui incident înregistrat în jurnalul calculatorului de bord, astfel cum este specificat la punctul 4.1, se încheie atunci când incidentul a fost remediat.
Paragraf
Atunci când se efectuează o demonstrație în conformitate cu punctul 10.4. din apendicele 1, demonstrația se efectuează în conformitate cu cerințele aplicabile la demonstrarea sistemului de implicare în situație critică, dar demonstrarea activării sistemului de implicare în situație critică se înlocuiește cu o demonstrare a stocării unui incident de funcționare a motorului cu injecția de reactiv sau calitatea reactivului necorespunzătoare.
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Cerințe tehnice suplimentare privind măsurile de control al emisiilor de NOx pentru motoarele din categoria RLL
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul apendice stabilește cerințele suplimentare pentru a se asigura funcționarea corectă a măsurilor de control al emisiilor de NOx pentru motoarele din categoria RLL. Acesta cuprinde cerințe pentru motoarele care se bazează pe utilizarea unui reactiv în vederea reducerii emisiilor. Omologarea UE de tip este condiționată de aplicarea dispozițiilor relevante privind instruirea operatorului, documentele de instalare și sistemul de avertizare a operatorului care sunt prevăzute în prezentul apendice.
Paragraf
Informații solicitate
Paragraf
Producătorul furnizează informații care descriu complet caracteristicile funcționale ale măsurilor de control al emisiilor de NOx, în conformitate cu punctul 1.5 din partea A a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
În cazul în care sistemul de control al emisiilor necesită un reactiv, caracteristicile respectivului reactiv, inclusiv tipul reactivului, informațiile privind concentrația atunci când reactivul este sub formă de soluție, condițiile de temperatură de funcționare și trimiterea la standarde internaționale în ceea ce privește compoziția și calitatea, trebuie să fie specificate de către producător în fișa de informații prevăzută în apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Disponibilitatea reactivului și sistemul de avertizare a operatorului
Paragraf
Atunci când se utilizează un reactiv, omologarea UE de tip este condiționată de furnizarea unor indicatori sau a altor mijloace corespunzătoare, în funcție de configurația echipamentului mobil fără destinație rutieră, care să informeze operatorul cu privire la:
Paragraf
cantitatea de reactiv rămasă în rezervorul de stocare al reactivului și, printr-un semnal specific suplimentar, faptul că volumul de reactiv rămas este sub 10 % din capacitatea totală a rezervorului;
Paragraf
faptul că rezervorul de reactiv este pe punctul de a se goli sau este aproape gol;
Paragraf
faptul că reactivul din rezervorul de stocare nu îndeplinește caracteristicile declarate și înregistrate în fișa de informații prevăzută în apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, în conformitate cu mijloacele de evaluare instalate;
Paragraf
faptul că dozarea reactivului este întreruptă, în alte cazuri decât cele executate de ECU a motorului sau de dispozitivul de control al dozării, ca o consecință a condițiilor de funcționare a motorului pentru care dozarea nu este necesară, cu condiția ca astfel de condiții de funcționare să fie comunicate autorității de omologare de tip competente.
Paragraf
Calitatea reactivului
Paragraf
La alegerea producătorului, cerințele privind conformitatea reactivului cu caracteristicile declarate și cu toleranța privind emisiile de NOx asociate sunt considerate îndeplinite prin unul din următoarele mijloace:
Paragraf
un mijloc direct, cum ar fi utilizarea unui senzor de calitate a reactivului;
Paragraf
un mijloc indirect, cum ar fi utilizarea unui senzor de NOx în sistemul de evacuare, pentru a evalua eficacitatea reactivului;
Paragraf
orice alt mijloc, cu condiția ca eficacitatea acestuia să fie cel puțin egală cu cea care rezultă din utilizarea unui mijloc menționat la litera (a) sau litera (b) și ca cerințele principale din prezenta secțiune 4 să fie respectate.
Paragraf
Apendicele 4
Paragraf
Cerințe tehnice privind măsurile de control al emisiilor de particule poluante, inclusiv metoda pentru a demonstra aceste măsuri
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul apendice stabilește cerințele menite să asigure funcționarea corectă a măsurilor de control al emisiilor de particule.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Motorul trebuie să fie echipat cu un sistem de diagnosticare pentru controlul emisiilor de particule (PCD) capabil să identifice defecțiunile sistemului de posttratate a particulelor luate în considerare în prezenta anexă. Orice motor reglementat de prezenta secțiune 2 se proiectează, se construiește și se instalează astfel încât să fie capabil să îndeplinească aceste cerințe pe întreaga durată de viață normală a motorului, în condiții normale de utilizare. Pentru atingerea acestui obiectiv, se acceptă ca motoarele care au fost utilizate peste perioada de durabilitate a caracteristicilor emisiilor, astfel cum se menționează în anexa V la Regulamentul (UE) 2016/1628, să prezinte o anumită deteriorare a performanțelor și a sensibilității PCD.
Paragraf
Informații solicitate
Paragraf
În cazul în care sistemul de control al emisiilor necesită un reactiv, de exemplu un catalizator prezent în combustibil, caracteristicile respectivului reactiv, inclusiv tipul reactivului, informațiile privind concentrația atunci când reactivul este sub formă de soluție, condițiile de temperatură de funcționare și trimiterea la standarde internaționale în ceea ce privește compoziția și calitatea, trebuie să fie specificate de către producător în fișa de informații prevăzută în apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Informațiile scrise care descriu în detaliu caracteristicile funcționale ale sistemului de avertizare a operatorului din secțiunea 4 se furnizează autorității de omologare la momentul omologării UE de tip.
Paragraf
Producătorul furnizează documentația de instalare care, atunci când este utilizată de producătorul de echipamente originale (OEM), va asigura faptul că motorul, inclusiv sistemul de control al emisiilor care face parte din tipul de motor sau din familia de motoare omologată, atunci când este instalat pe echipamentul mobil fără destinație rutieră, va funcționa, împreună cu componentele necesare ale utilajului, într-un mod care este conform cu cerințele din prezenta anexă. Documentația respectivă include cerințele tehnice detaliate și dispozițiile privind motorul (software, hardware și comunicații) necesare pentru instalarea corectă a motorului pe echipamentul mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Condiții de funcționare
Paragraf
Sistemul PCD trebuie să fie funcțional cel puțin în condițiile de control aplicabile stabilite la punctul 2.4 din anexa IV, pentru fiecare categorie de motoare. Sistemul de diagnosticare trebuie să rămână operațional în afara acestui interval, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic.
Paragraf
Cerințe de diagnostic
Paragraf
Sistemul PCD este capabil să identifice funcționarea defectuoasă a controlului emisiilor de particule (PCM) luată în considerare în prezenta anexă prin intermediul unor coduri de diagnosticare a defectelor (DTC-uri) stocate în memoria calculatorului, precum și să comunice, la cerere, informația respectivă în exterior.
Paragraf
Cerințe pentru înregistrarea codurilor de diagnosticare a defectelor (DTC-urilor)
Paragraf
Sistemul PCD înregistrează un DTC pentru fiecare PCM în parte.
Paragraf
Sistemul PCD stabilește în timpul perioadelor de funcționare a motorului indicate în tabelul 4.5 prezența unei defecțiuni detectabile. La momentul respectiv, se înregistrează un DTC confirmat și activ și se activează sistemul de avertizare menționat în secțiunea 4.
Paragraf
În cazurile în care este necesar un timp de funcționare mai mare decât perioada de funcționare indicată în tabelul 4.5 pentru ca dispozitivele de monitorizare să detecteze cu precizie și să confirme o PCM (de exemplu, în cazul echipamentelor de monitorizare care utilizează modele statistice sau care funcționează pe baza consumului de fluide al echipamentului mobil fără destinație rutieră), autoritatea de omologare poate permite o perioadă mai lungă de monitorizare, cu condiția ca producătorul să justifice necesitatea unei perioade mai lungi (de exemplu, prin argumente tehnice, rezultate experimentale, experiența din producție etc.).
Paragraf
Cerințe pentru ștergerea codurilor de diagnosticare a defectelor (DTC-uri):
Paragraf
sistemul PCD nu șterge DTC-urile din memoria calculatorului până când defecțiunea referitoare la DTC-ul respectiv nu a fost remediată;
Paragraf
sistemul PCD poate șterge toate DTC-urile la cererea unui instrument de scanare sau de întreținere protejat de drepturi de proprietate intelectuală care este pus la dispoziție de producătorul motorului la cerere sau utilizând o parolă furnizată de către producătorul motorului;
Paragraf
înregistrarea incidentelor de funcționare cu un DTC confirmat și activ, care sunt înregistrate în memoria nevolatilă a calculatorului astfel cum se prevede la punctul 5.2, nu se șterge.
Paragraf
Un sistem PCD nu se programează sau proiectează pentru a se dezactiva parțial sau total în funcție de vechimea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe perioada de viață a motorului și nici nu trebuie să conțină niciun fel de algoritm sau strategie proiectată să reducă eficiența în timp a sistemului PCD.
Paragraf
Orice cod informatic sau parametru de exploatare reprogramabil al sistemului PCD trebuie să fie protejat împotriva manipulării frauduloase.
Paragraf
Familia de motoare PCD
Paragraf
Producătorul este responsabil pentru determinarea componenței unei familii de motoare PCD. Gruparea motoarelor în cadrul unei familii de motoare PCD se bazează pe cele mai bune practici inginerești și face obiectul omologării de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Motoarele care nu fac parte din aceeași familie de motoare pot aparține, cu toate acestea, aceleiași familii de motoare PCD.
Paragraf
Parametrii care definesc o familie de motoare PCD
Paragraf
O familie de motoare PCD se caracterizează prin parametri de proiectare de bază comuni motoarelor din cadrul familiei.
Paragraf
Pentru ca motoarele să fie considerate ca aparținând aceleiași familii de motoare PCD, următorii parametri de bază trebuie să fie similari:
Paragraf
principiul de funcționare al sistemului de posttratate a particulelor (de exemplu, mecanic, aerodinamic, difuzional, inerțial, cu regenerare periodică, cu regenerare continuă etc.)
Paragraf
metodele de monitorizare a PCD;
Paragraf
criteriile de monitorizare a PCD;
Paragraf
parametrii de monitorizare (de exemplu, frecvența).
Paragraf
Producătorul demonstrează aceste similarități printr-o demonstrație tehnică pertinentă sau prin alte proceduri adecvate supuse aprobării de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Producătorul poate solicita autorității de omologare să aprobe diferențe minore între metodele de monitorizare/diagnosticare a sistemului de monitorizare a PCD datorate variațiilor de configurare a motorului, atunci când metodele respective sunt considerate de producător a fi similare și diferă numai pentru a corespunde unor caracteristici specifice ale componentelor vizate (de exemplu, mărimea, debitul gazelor de evacuare etc.) sau similaritățile sunt bazate pe bunele practici inginerești.
Paragraf
Cerințe privind întreținerea
Paragraf
OEM furnizează instrucțiuni scrise tuturor utilizatorilor finali de echipamente noi fără destinație rutieră cu privire la sistemul de control al emisiilor și la funcționarea corectă a acestuia, astfel cum se prevede în anexa XV.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului
Paragraf
Echipamentul mobil fără destinație rutieră include un sistem de avertizare a operatorului utilizând alarme vizuale.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului poate conține una sau mai multe lămpi sau poate afișa mesaje scurte.
Paragraf
Sistemul utilizat pentru afișarea acestor mesaje poate fi același cu cel utilizat pentru alte scopuri de întreținere sau NCD.
Paragraf
Sistemul de avertizare indică necesitatea unei reparații urgente. În cazul în care sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj indicând motivul avertizării (de exemplu, senzor deconectat sau defecțiune gravă legată de emisii).
Paragraf
La alegerea producătorului, sistemul de avertizare poate include o componentă audio pentru alertarea operatorului. Este permisă anularea avertizărilor audio de către operator.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se activează astfel cum se specifică la punctul 2.3.2.2.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se dezactivează atunci când nu mai există condițiile necesare pentru activarea acestuia. Sistemul de avertizare a operatorului nu se dezactivează automat fără remedierea motivului care a condus la activarea sa.
Paragraf
Sistemul de avertizare poate fi întrerupt temporar de alte semnale de avertizare care transmit mesaje importante de siguranță.
Paragraf
În cererea de omologare UE de tip prevăzută în Regulamentul (UE) 2016/1628, producătorul demonstrează funcționarea sistemului de avertizare a operatorului, în conformitate cu secțiunea 9.
Paragraf
Sistemul de stocare a informațiilor privind activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Sistemul PCD include o memorie nevolatilă de calculator sau contoare pentru stocarea incidentelor de funcționare a motorului cu un DTC confirmat și activ, într-un mod care să asigure faptul că informațiile nu pot fi șterse intenționat.
Paragraf
PCD stochează în memoria nevolatilă toate incidentele de funcționare a motorului cu un DTC confirmat și activ pentru care sistemul de avertizare a operatorului a fost activ timp de 20 de ore de funcționare a motorului sau o perioadă mai scurtă, la alegerea producătorului.
Paragraf
Citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale trebuie să fie posibilă cu ajutorul unui instrument de scanare.
Paragraf
În dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 trebuie inclusă o descriere a conectării și a metodei de citire a acestor înregistrări.
Paragraf
Monitorizarea pentru detectarea eliminării sistemului de posttratare a particulelor
Paragraf
Sistemul PCD detectează eliminarea completă a sistemului de posttratare a particulelor, inclusiv îndepărtarea oricărui senzor utilizat pentru monitorizarea, activarea, dezactivarea sau modularea funcționării acestuia.
Paragraf
Cerințe suplimentare în cazul unui sistem de posttratare a particulelor care utilizează un reactiv (de exemplu, catalizator prezent în combustibil)
Paragraf
În cazul unui DTC confirmat și activ privind fie eliminarea sistemului de posttratare a particulelor, fie pierderea de funcții de către sistemul de posttratare a particulelor, dozarea reactivului se întrerupe imediat. Dozarea reîncepe atunci când DTC nu mai este activ.
Paragraf
Sistemul de avertizare se activează în cazul în care nivelul de reactiv din rezervorul de aditiv scade sub valoarea minimă specificată de producător.
Paragraf
Monitorizarea erorilor care pot fi atribuite manipulării frauduloase
Paragraf
În plus față de monitorizarea pentru detectarea eliminării sistemului de posttratare a particulelor, se monitorizează următoarele erori, întrucât acestea pot fi atribuite manipulării frauduloase:
Paragraf
pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor;
Paragraf
erori ale sistemului PCD, astfel cum este descris la punctul 8.3.
Paragraf
Monitorizarea pentru detectarea pierderii de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor
Paragraf
PCD detectează eliminarea completă a substratului sistemului de posttratare a particulelor (recipient gol). În acest caz, carcasa și senzorii sistemului de posttratare a particulelor utilizați pentru monitorizarea, activarea, dezactivarea sau modularea funcționării acestuia sunt încă prezenți.
Paragraf
Monitorizarea defecțiunilor sistemului PCD
Paragraf
Sistemul PCD este monitorizat pentru detectarea defecțiunilor electrice și pentru îndepărtarea sau dezactivarea oricărui senzor sau element de acționare care împiedică diagnosticarea altor erori menționate la punctul 6.1 și punctul 8.1 litera (a) (monitorizarea componentelor).
Paragraf
O listă neexhaustivă de senzori care afectează capacitatea de diagnosticare cuprinde senzorii care măsoară în mod direct presiunile diferențiale din sistemul de posttratare a particulelor și senzorii de temperatură a gazelor de evacuare pentru controlul regenerării sistemului de posttratare a particulelor.
Paragraf
În cazul în care o eroare, eliminare sau dezactivare a unui singur senzor sau element de acționare a sistemului PCD nu împiedică diagnosticarea în perioada de timp solicitată a defecțiunilor menționate la punctul 6.1 și la punctul 8.1 litera (a) (sistem redundant), activarea sistemului de avertizare și stocarea informațiilor privind activarea sistemului de avertizare a operatorului nu este necesară, cu excepția cazului în care sunt confirmate și active defecțiuni suplimentare ale senzorilor sau elementelor de acționare.
Paragraf
Cerințe cu privire la demonstrație
Paragraf
Generalități
Paragraf
Conformitatea cu cerințele prezentului apendice se demonstrează în timpul procedurii de omologare de tip prin efectuarea unei demonstrații a activării sistemului de avertizare, astfel cum este prezentat în tabelul 4.6 și specificat în prezenta secțiune 9.
Paragraf
Familii de motoare și familii de motoare PCD
Paragraf
În cazul în care motoarele dintr-o familie de motoare aparțin unei familii de motoare PCD care a fost deja omologată UE de tip, în conformitate cu punctul 2.3.6 (figura 4.8), conformitatea respectivei familii de motoare se consideră a fi demonstrată fără încercări suplimentare, cu condiția ca producătorul să demonstreze autorității că sistemele de monitorizare necesare în vederea respectării cerințelor din prezentul apendice sunt similare în cadrul familiilor de motoare și al familiilor de motoare PCD vizate.
Paragraf
Figura 4.8
Paragraf
Conformitatea demonstrată anterior a unei familii de motoare PCD
Paragraf
Familia de motoare PCD 1
Paragraf
Familia de motoare 2
Paragraf
Familia de motoare 1
Paragraf
Conformitatea familiei de motoare PCD 1 a fost demonstrată pentru familia de motoare 2
Paragraf
Conformitatea familiei de motoare 1 este considerată ca fiind demonstrată
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare
Paragraf
Conformitatea activării sistemului de avertizare trebuie demonstrată prin efectuarea a două încercări: pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor și o categorie de defecțiuni descrisă la punctul 6 sau la punctul 8.3 din prezenta anexă.
Paragraf
Selectarea defecțiunilor pentru care urmează a fi realizate încercări
Paragraf
Producătorul pune la dispoziția autorității de omologare o listă de astfel de defecțiuni potențiale.
Paragraf
Defecțiunea care urmează să fie luată în considerare în cadrul încercării se selectează de către autoritatea de omologare din lista menționată la punctul 9.3.2.1.
Paragraf
Demonstrație
Paragraf
În sensul acestei demonstrații, se efectuează o încercare separată privind pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor prevăzută la punctul 8.2 și privind defecțiunile prevăzute la punctele 6 și 8.3. Pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor se generează prin îndepărtarea completă a substratului din carcasa sistemului de posttratare a particulelor.
Paragraf
În decursul unei încercări, nu trebuie să fie prezente alte defecțiuni decât cea vizată de încercare.
Paragraf
Înainte de demararea încercării, se șterg toate DTC-urile.
Paragraf
La cererea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, defecțiunile supuse încercărilor pot fi simulate.
Paragraf
Detectarea defecțiunilor
Paragraf
Sistemul PCD reacționează la introducerea unei defecțiuni selectate ca fiind adecvată de către autoritatea de omologare în conformitate cu dispozițiile prezentului apendice. Acest lucru se consideră ca fiind demonstrat dacă activarea survine în timpul numărului de cicluri consecutive de încercare a PCD furnizat în tabelul 4.7.
Paragraf
Atunci când acest lucru a fost specificat în descrierea procedurilor de monitorizare și autoritatea de omologare a aprobat faptul că un dispozitiv de monitorizare specific necesită mai multe cicluri de încercare a PCD pentru a completa monitorizarea decât se indică în tabelul 4.7, numărul de cicluri de încercare a PCD poate fi mărit cu până la 50 %.
Paragraf
Fiecare ciclu individual de încercare a PCD din încercarea demonstrativă poate fi separat de o oprire a motorului. Intervalul de timp până la următoarea pornire ia în considerare eventuala monitorizare care ar putea avea loc după oprirea motorului și orice condiții necesare care trebuie să existe pentru ca monitorizarea să aibă loc la următoarea pornire.
Paragraf
Ciclul de încercare PCD
Paragraf
Ciclul de încercare a PCD analizat în prezenta secțiune 9 pentru demonstrarea funcționării corecte a sistemului de monitorizare a sistemului de posttratare a particulelor este ciclul NRTC cu pornire la cald pentru motoarele din subcategoriile NRE-v-3, NRE-v-4, NRE-v-5 NRE-v-6 și NRSC aplicabil pentru toate celelalte categorii.
Paragraf
La cererea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, poate fi utilizat un ciclu de încercare PCD alternativ (de exemplu, altul decât NRTC sau NRSC) pentru un dispozitiv de monitorizare specific. Cererea conține elemente (specificații tehnice, simulare, rezultate ale încercărilor etc.) care să demonstreze că:
Paragraf
ciclul de încercare impus duce la o monitorizare care va funcționa în condiții reale de utilizare; și
Paragraf
ciclul de încercare PCD aplicabil specificat la punctul 9.3.3.6.1 este mai puțin adecvat pentru monitorizarea în cauză.
Paragraf
Configurația pentru demonstrarea activării sistemului de avertizare
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare se efectuează prin încercări efectuate pe un stand de încercare pentru motoare.
Paragraf
Orice componente sau subsisteme care nu sunt montate fizic pe motor, cum ar fi senzorii de temperatură ambiantă, senzorii de nivel și sistemele de avertizare și de informare a operatorului, dar fără a se limita la acestea, și care sunt necesare pentru efectuarea demonstrațiilor, se conectează la motor în scopul respectiv sau se simulează într-un mod acceptat de autoritatea de omologare.
Paragraf
La alegerea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, încercările demonstrative se pot efectua, fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctul 9.3.3.7.1, asupra unui utilaj sau echipament mobil fără destinație rutieră complet, fie prin montarea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe un stand de încercare adecvat, fie prin rularea acestuia pe o pistă de încercare în condiții controlate.
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare se consideră realizată dacă, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctul 9.3.3, sistemul de avertizare a fost activat în mod corespunzător, iar DTC pentru defecțiunea selectată se află în starea confirmat și activ.
Paragraf
În cazul în care un sistem de posttratare a particulelor care utilizează un reactiv este supus unei încercări demonstrative privind pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor sau eliminarea sistemului de posttratare a particulelor, se confirmă, de asemenea, faptul că dozarea reactivului a fost întreruptă.
Paragraf
Documentarea demonstrației
Paragraf
Demonstrarea sistemului PCD trebuie însoțită de un raport de demonstrație. Raportul:
Paragraf
identifică defecțiunile examinate;
Paragraf
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Paragraf
confirmă faptul că avertizările și implicările aplicabile au fost activate în conformitate cu prezentul regulament;
Paragraf
este inclus în dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Punctul 1
cod de diagnosticare a defectelor (DTC) înseamnă un identificator numeric sau alfanumeric care identifică sau reprezintă o NCM și PCM;
Punctul 2
DTC confirmat și activ înseamnă un DTC stocat în timpul în care sistemul NCD și/sau PCD determină existența unei defecțiuni;
Punctul 3
familie NCD de motoare înseamnă gruparea de către producător a motoarelor care au metode comune de monitorizare/diagnosticare a NCM-urilor;
Punctul 4
sistem de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD) înseamnă un sistem în cadrul motorului care are capacitatea de:
Litera a
a detecta funcționarea defectuoasă a controlului NOx;
Litera b
a identifica cauza posibilă a funcționării defectuoase a controlului NOx prin stocarea informațiilor în memoria calculatorului și/sau comunicarea acestor informații altor sisteme;
Punctul 5
funcționare defectuoasă a controlului NOx (NCM) înseamnă o încercare de a manipula fraudulos sistemul de control al NOx al unui motor sau o funcționare defectuoasă care afectează sistemul și care s-ar putea datora manipulării frauduloase, a cărei detectare este considerată de prezentul regulament ca necesitând activarea unei avertizări sau a unui sistem de implicare;
Punctul 6
sistem de diagnosticare pentru controlul emisiilor de particule (PCD) înseamnă un sistem în cadrul motorului care are capacitatea de:
Litera a
a detecta funcționarea defectuoasă a controlului de particule;
Litera b
a identifica posibila cauză a funcționării defectuoase a controlului de particule prin stocarea informațiilor în memoria calculatorului și/sau comunicarea acestor informații altor sisteme;
Punctul 7
funcționare defectuoasă a controlului emisiilor de particule (PCM) înseamnă o încercare de a manipula fraudulos sistemul de posttratare a particulelor al unui motor sau o funcționare defectuoasă care afectează sistemul de posttratare a particulelor și care s-ar putea datora manipulării frauduloase, a cărei detectare este considerată de prezentul regulament ca necesitând activarea unei avertizări sau a unui sistem de implicare;
Punctul 8
familie PCD de motoare înseamnă gruparea de către producător a motoarelor care au metode comune de monitorizare/diagnosticare a PCM;
Punctul 9
instrument de scanare înseamnă un echipament extern de încercare utilizat pentru comunicarea cu sistemul NCD și/sau PCD din exterior.
Litera a
a detecta funcționarea defectuoasă a controlului NOx;
Litera b
a identifica cauza posibilă a funcționării defectuoase a controlului NOx prin stocarea informațiilor în memoria calculatorului și/sau comunicarea acestor informații altor sisteme;
Litera a
a detecta funcționarea defectuoasă a controlului de particule;
Litera b
a identifica posibila cauză a funcționării defectuoase a controlului de particule prin stocarea informațiilor în memoria calculatorului și/sau comunicarea acestor informații altor sisteme;
Litera 1.2.1
pentru un motor instalat pe un stand de încercare, temperatura ambiantă este temperatura aerului de combustie cu care este alimentar motorul, în amonte de orice parte a motorului supusă încercării;
Litera 1.2.2
pentru un motor instalat pe un echipament mobil fără destinație rutieră, temperatura ambiantă este temperatura aerului imediat în afara perimetrului echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Litera a
reglarea injecției sau aprinderii combustibilului (reglarea motorului);
Litera b
recircularea gazelor de evacuare (EGR);
Litera c
SCR de dozare a reactivului.
Litera 2.3.1.1
să nu reducă definitiv eficacitatea sistemului de control al emisiilor;
Litera 2.3.1.2
să funcționeze numai în afara condițiilor de control specificate la punctele 2.4.1, 2.4.2 sau 2.4.3 pentru obiectivele definite la punctul 2.3.5 și numai atâta timp cât este necesar pentru respectivele obiective, cu excepția situațiilor permise la punctele 2.3.1.3, 2.3.2 și 2.3.4;
Litera 2.3.1.3
să fie activată numai în mod excepțional în condițiile de control prevăzute la punctele 2.4.1, 2.4.2 sau 2.4.3, respectiv să se fi demonstrat că este necesară pentru obiectivele identificate la punctul 2.3.5, să fie aprobată de către autoritatea de omologare și să nu fie activă mai mult timp decât este necesar în scopurile respective;
Litera 2.3.1.4
să asigure un nivel de performanță al sistemului de control al emisiilor care este cât mai apropiat posibil de cel furnizat de strategia de bază de control al emisiilor.
Litera a
temperatura galeriei de admisie este mai mică sau egală cu temperatura determinată prin următoarea ecuație: IMTc = PIM/15,75 + 304,4, unde: IMTc este temperatura calculată a galeriei de admisie, exprimată în K, iar PIM este presiunea absolută a galeriei de admisie, exprimată în kPa;
Litera b
temperatura lichidului de răcire este mai mică sau egală cu temperatura determinată prin următoarea ecuație: ECTc = PIM/14,004 + 325,8, unde: ECTc este temperatura calculată a lichidului de răcire al motorului, exprimată în K, iar PIM este presiunea absolută a galeriei de admisie, exprimată în kPa.
Litera a
prin semnale la bord, pentru a proteja de daune motorul (inclusiv pentru a proteja dispozitivul de control al admisiei de aer) și/sau echipamentul mobil fără destinație rutieră pe care este instalat motorul;
Litera b
din motive de siguranță a funcționării;
Litera c
pentru prevenirea emisiilor excesive, în timpul pornirii la rece, al încălzirii sau al opririi;
Litera d
în cazul în care este utilizată pentru a compensa controlul unui poluant reglementat în anumite condiții de mediu sau funcționale, pentru păstrarea controlului asupra tuturor celorlalți poluanți reglementați, în cadrul valorilor-limită pentru emisii adecvate pentru motorul în cauză. Scopul este de a compensa fenomenele care apar în mod natural, într-un mod care să asigure un control acceptabil asupra tuturor constituenților emisiilor.
Litera a
o altitudine care nu depășește 500 de metri (sau o presiune atmosferică echivalentă de 95,5 kPa);
Litera b
o temperatură ambiantă în intervalul 275 K-303 K (2 oC-30 oC);
Litera c
temperatura lichidului de răcire a motorului de peste 343 K (70 oC).
Litera a
o altitudine care nu depășește 1000 de metri (sau o presiune atmosferică echivalentă de 90 kPa);
Litera b
o temperatură ambiantă în intervalul 275 K-303 K (2 oC-30 oC);
Litera c
temperatura lichidului de răcire a motorului de peste 343 K (70 oC).
Litera a
presiunea atmosferică mai mare sau egală cu 82,5 kPa;
Litera b
temperatura ambiantă în următorul interval:
Litera
mai mare sau egală cu 266 K (– 7 oC);
Litera
mai mică sau egală cu temperatura determinată prin următoarea ecuație la presiunea atmosferică specificată: Tc = – 0,4514 × (101,3 – Pb) + 311, unde: Tc este temperatura calculată a aerului ambiant, exprimată în K, iar Pb reprezintă presiunea atmosferică, în kPa;
Litera c
temperatura lichidului de răcire a motorului de peste 343 K (70 oC).
Litera
mai mare sau egală cu 266 K (– 7 oC);
Litera
mai mică sau egală cu temperatura determinată prin următoarea ecuație la presiunea atmosferică specificată: Tc = – 0,4514 × (101,3 – Pb) + 311, unde: Tc este temperatura calculată a aerului ambiant, exprimată în K, iar Pb reprezintă presiunea atmosferică, în kPa;
Litera a
categoriile obișnuite de echipamente mobile fără destinație rutieră pe care se va instala tipul de motoare sau familia de motoare; și
Litera b
instrucțiunile de instalare furnizate producătorului de echipamente originale (OEM) de către producător.
Litera a
pentru motoarele din categoria NRG, cerințele tehnice prevăzute în apendicele 1;
Litera b
pentru motoarele din categoria NRE:
Litera i
cerințele tehnice prevăzute în apendicele 2, atunci când motorul este destinat exclusiv utilizării în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, conform articolului 4 alineatul (1) punctul 1 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016-1628; sau
Litera ii
cerințele prevăzute în apendicele 1 pentru motoarele care nu sunt prevăzute la punctul (i);
Litera c
pentru motoarele din categoriile IWP, IWA și RLR, cerințele tehnice prevăzute în apendicele 2;
Litera d
pentru motoarele din categoria RLL, cerințele tehnice prevăzute în apendicele 3.
Litera i
cerințele tehnice prevăzute în apendicele 2, atunci când motorul este destinat exclusiv utilizării în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, conform articolului 4 alineatul (1) punctul 1 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016-1628; sau
Litera ii
cerințele prevăzute în apendicele 1 pentru motoarele care nu sunt prevăzute la punctul (i);
Litera a
10-20 de minute la ralanti; urmate de
Litera b
maximum 50 de minute la cel mult 40 % din sarcina nominală.
Litera a
Sistemul NCD nu șterge DTC-urile din memoria calculatorului până când defecțiunea care a generat DTC-ul respectiv nu a fost remediată.
Litera b
Sistemul NCD poate șterge toate DTC-urile la cererea unui instrument de scanare sau de întreținere protejat de drepturi de proprietate intelectuală care este pus la dispoziție de producătorul motorului, la cerere sau utilizând o parolă furnizată de producătorul motorului.
Litera a
sistemele de control al emisiilor;
Litera b
metodele de monitorizare a NCD;
Litera c
criteriile de monitorizare a NCD;
Litera d
parametrii de monitorizare (de exemplu, frecvență).
Litera a
timpul sau distanța rămase până la activarea implicărilor de nivel scăzut și/sau de situație critică;
Litera b
valoarea implicării de nivel scăzut și/sau de situație critică, de exemplu valoarea reducerii cuplului;
Litera c
condițiile în care poate fi anulată blocarea echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Litera 5.1.1
un sistem de implicare în două etape cu o implicare de nivel scăzut (o limitare a performanței) urmată de o implicare în situație critică (dezactivarea efectivă a funcționării echipamentului mobil fără destinație rutieră);
Litera 5.1.2
un sistem de implicare în situație critică într-o singură etapă (dezactivarea efectivă a funcționării echipamentului mobil fără destinație rutieră), activat în condițiile unui sistem de implicare de nivel scăzut prevăzute la punctele 6.3.1, 7.3.1, 8.4.1 și 9.4.1.
Litera a
Perioada totală de funcționare pentru care implicarea poate fi dezactivată de către operator este de 120 de ore.
Litera b
Metoda de activare se proiectează pentru a preveni acționarea accidentală prin solicitarea unei acțiuni voluntare duble și se marchează în mod clar, cel puțin cu avertismentul A SE UTILIZA NUMAI ÎN CAZ DE URGENȚĂ.
Litera c
Dezactivarea se deconectează în mod automat după expirarea celor 120 de ore și există un mijloc prin care operatorul poate să dezactiveze manual dezactivarea în cazul în care urgența a luat sfârșit.
Litera d
După expirarea celor 120 de ore de funcționare, nu mai este posibilă dezactivarea implicării, cu excepția cazului în care mijlocul de dezactivare a fost reactivat prin introducerea codului de securitate temporar al producătorului sau prin reconfigurarea ECU a motorului de către un tehnician calificat sau printr-o caracteristică de securitate echivalentă, unică pentru fiecare motor.
Litera e
Numărul total și durata activărilor dezactivării trebuie să fie stocate într-o memorie electronică nevolatilă sau în contoare într-un mod care să asigure faptul că informațiile nu pot fi șterse în mod intenționat. Trebuie să fie posibilă citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale de control cu ajutorul unui instrument de scanare.
Litera ea
În dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 se include o descriere a conectării și a metodei de citire a înregistrărilor menționate la litera (e).
Litera f
Producătorul trebuie să păstreze o înregistrare a fiecărei solicitări de reactivare a mijloacelor de dezactivare temporară a implicării operatorului și să pună înregistrările la dispoziția Comisiei sau a autorităților naționale, la cerere.
Litera 5.4.2.1
Cuplul motorului între turația înregistrată la cuplul maxim și cea înregistrată la punctul de întrerupere a regulatorului de viteză se reduce treptat, de la cuplul de implicare de nivel scăzut din figura 4.1, cu minimum 1 % pe minut până la cel mult 50 % din cuplul maxim, iar pentru motoarele cu turație variabilă, turația motorului se reduce treptat la cel mult 60 % din turația nominală în aceeași perioadă de timp cu reducerea cuplului, astfel cum se arată în figura 4.2.
Litera 5.4.2.2
Se pot utiliza alte măsuri de implicare pentru care se demonstrează, spre satisfacția autorității de omologare, că au cel puțin același nivel de severitate.
Litera a
să nu fie activ mai mult de 30 de minute; și
Litera b
să se limiteze la trei activări pentru fiecare perioadă în care sistemul de implicare a operatorului este activ.
Litera a
defecțiuni ale sistemului de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD), astfel cum este descris la punctul 9.2.1;
Litera b
defecțiuni ale supapei sistemului de recirculare a gazelor de evacuare (EGR), astfel cum este descris la punctul 9.2.2.
Litera a
valoarea NOx la care se detectează NCM nu trebuie să depășească cea mai mică valoare dintre limita aplicabilă pentru NOx înmulțită cu 2,25 și limita aplicabilă pentru NOx plus 1,5 g/kWh. Pentru subcategoriile de motoare cu o limită combinată pentru HC și NOx, valoarea-limită aplicabilă pentru NOx, în sensul prezentului punct, este valoarea-limită combinată pentru HC și NOx redusă cu 0,19 g/kWh;
Litera b
poate fi utilizat un singur avertisment, inclusiv, în cazul în care sunt utilizate mesaje, mențiunea nivel ridicat de NOx – cauză nedeterminată;
Litera c
la punctul 9.4.1, numărul maxim de ore de funcționare a motorului între activarea sistemului de avertizare a operatorului și activarea sistemului de implicare de nivel scăzut se reduce la 10;
Litera d
la punctul 9.4.2, numărul maxim de ore de funcționare a motorului între activarea sistemului de avertizare a operatorului și activarea sistemului de implicare în situație critică se reduce la 20.
Litera a
unei demonstrații a activării sistemului de avertizare;
Litera b
unei demonstrații a activării sistemului de implicare de nivel scăzut, dacă este cazul;
Litera c
unei demonstrații a activării sistemului de implicare în situație critică.
Litera 10.3.2.3.1
Producătorul trebuie să pună la dispoziția autorității de omologare o listă de astfel de defecțiuni potențiale.
Litera 10.3.2.3.2
Defecțiunea care urmează să fie luată în considerare în cadrul încercării se selectează de către autoritatea de omologare din lista menționată la punctul 10.3.2.3.1.
Litera 10.3.3.5.1
Sistemul NCD trebuie să reacționeze la introducerea unei defecțiuni selectate ca fiind adecvată de către autoritatea de omologare, în conformitate cu dispozițiile prezentului apendice. Acest lucru se consideră ca fiind demonstrat în cazul în care activarea survine în două cicluri consecutive de încercare a NCD în conformitate cu punctul 10.3.3.7.
Litera 10.3.3.5.2
Demonstrarea activării sistemului de avertizare se consideră realizată dacă, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctul 10.3.3, sistemul de avertizare a fost activat în mod corespunzător, iar DTC pentru defecțiunea selectată se află în starea confirmat și activ.
Litera a
sistemul de avertizare a fost activat la un nivel al reactivului de cel puțin 10 % din capacitatea rezervorului de reactiv; și
Litera b
sistemul de avertizare continuă a fost activat la un nivel al reactivului cel puțin egal cu valoarea declarată de producător în conformitate cu dispozițiile din secțiunea 6.
Litera a
ciclul de încercare impus duce la o monitorizare care va funcționa corect în operațiuni reale; și
Litera b
ciclul de încercare NCD aplicabil specificat la punctul 10.3.3.7.1 se dovedește mai puțin adecvat pentru monitorizarea în cauză.
Litera a
producătorul poate, de comun acord cu autoritatea de omologare, să accelereze încercarea prin simularea realizării unui anumit număr de ore de funcționare;
Litera b
obținerea reducerii cuplului necesară pentru implicarea de nivel scăzut poate fi demonstrată în același timp cu procesul de omologare vizând performanțele generale ale motorului, efectuat în conformitate cu prezentul regulament. În acest caz, nu este necesară măsurarea separată a cuplului în timpul demonstrației sistemului de implicare;
Litera c
implicarea de nivel scăzut, dacă este cazul, se demonstrează în conformitate cu cerințele de la punctul 10.4.5;
Litera d
implicarea în situație critică se demonstrează în conformitate cu cerințele de la punctul 10.4.6.
Litera a
identifică defecțiunile examinate;
Litera b
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Litera c
confirmă faptul că avertizările și implicările au fost activate în conformitate cu prezentul regulament și
Litera d
este inclus în dosarul informativ astfel prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Litera a
o calitate necorespunzătoare a reactivului;
Litera b
o întrerupere a activității de dozare a reactivului;
Litera c
o supapă EGR obturată;
Litera d
o defecțiune a sistemului NCD.
Litera 11.4.2.1.1
În cazul în care pornește de la zero, contorul începe să înregistreze în momentul detectării defecțiunii aferente acelui contor, iar codul de diagnosticare a defectelor (DTC) corespunzător are starea definită în tabelul 4.2.
Litera 11.4.2.1.2
În cazul unor defecțiuni repetate, se aplică una dintre următoarele dispoziții, la alegerea producătorului:
Litera a
În cazul în care are loc un singur eveniment de monitorizare, iar defecțiunea care a activat inițial contorul nu mai este detectată sau în cazul în care defecțiunea a fost ștearsă cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere, contorul se oprește și reține valoarea sa din acel moment. În cazul în care contorul oprește numărătoarea atunci când sistemul de implicare în situație critică este activ, contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Litera b
Contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Litera 11.4.2.1.3
În cazul unui sistem de monitorizare cu contor unic, contorul continuă să înregistreze în cazul în care a fost detectată o NCM aferentă respectivului contor, iar starea codului de diagnosticare a defectelor (DTC) corespunzător este confirmată și activă. Acesta se oprește și reține una dintre valorile menționate la punctul 11.4.2.1.2, în cazul în care nu este detectată nicio NCM care ar justifica activarea contorului sau dacă toate defecțiunile aferente contorului au fost șterse cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere.
Litera 11.4.2.1.4
Odată blocat, contorul se resetează la zero în momentul în care monitorii corespunzători acestuia au funcționat cel puțin o dată până la finalizarea ciclului lor de monitorizare fără să fi detectat o defecțiune sau nicio defecțiune relevantă pentru contorul respectiv nu a fost detectată în decursul a cel puțin 36 de ore de funcționare a motorului de la oprirea contorului (a se vedea figura 4.4).
Litera 11.4.2.1.5
Contorul continuă să înregistreze din punctul în care a fost oprit în cazul în care este detectată o defecțiune aferentă contorului respectiv în perioada în care contorul este blocat (a se vedea figura 4.4).
Litera a
În cazul în care are loc un singur eveniment de monitorizare, iar defecțiunea care a activat inițial contorul nu mai este detectată sau în cazul în care defecțiunea a fost ștearsă cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere, contorul se oprește și reține valoarea sa din acel moment. În cazul în care contorul oprește numărătoarea atunci când sistemul de implicare în situație critică este activ, contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Litera b
Contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Litera a
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Litera b
cazul de realimentare 1 (realimentare adecvată): operatorul realimentează rezervorul de reactiv până la depășirea pragului de 10 %. Avertizarea și implicarea sunt dezactivate;
Litera c
cazurile de realimentare 2 și 3 (realimentare inadecvată): Sistemul de avertizare este activat. Nivelul de avertizare depinde de cantitatea disponibilă de reactiv;
Litera d
cazul de realimentare 4 (realimentare foarte inadecvată): Implicarea de nivel scăzut se activează imediat.
Litera a
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Litera b
cazul de reparație 1 (reparație greșită sau frauduloasă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul schimbă calitatea reactivului, însă la scurt timp schimbă din nou reactivul cu unul de calitate necorespunzătoare. Sistemul de implicare se reactivează imediat, iar funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră se dezactivează după două ore de funcționare a motorului;
Litera c
cazul de reparație 2 (reparație corectă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul corectează calitatea reactivului. Cu toate acestea, după o anumită perioadă, acesta realimentează din nou cu un reactiv de o calitate necorespunzătoare. Procesele de avertizare, implicare și contorizare repornesc de la zero.
Litera a
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Litera b
cazul de reparație 1 (reparație corectă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul repară sistemul de dozare. Cu toate acestea, după o anumită perioadă, sistemul de dozare se defectează din nou. Procesele de avertizare, implicare și contorizare repornesc de la zero;
Litera c
cazul de reparație 2 (reparație greșită): în timpul perioadei de implicare de nivel scăzut (reducerea cuplului), operatorul repară sistemul de dozare. Cu toate acestea, la scurt timp după, sistemul de dozare se defectează din nou. Sistemul de implicare de nivel scăzut se reactivează imediat, iar contorul repornește de la valoarea pe care o avea în momentul reparației.
Litera a
identifică defecțiunile examinate;
Litera b
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Litera c
confirmă că emisiile de poluanți care rezultă din această demonstrație nu au depășit pragul pentru NOx specificat la punctul 7.1.1;
Litera d
este inclus în dosarul informativ astfel prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Litera a
cantitatea de reactiv rămasă în rezervorul de stocare al reactivului și, printr-un semnal specific suplimentar, faptul că volumul de reactiv rămas este sub 10 % din capacitatea totală a rezervorului;
Litera b
faptul că rezervorul de reactiv este pe punctul de a se goli sau este aproape gol;
Litera c
faptul că reactivul din rezervorul de stocare nu îndeplinește caracteristicile declarate și înregistrate în fișa de informații prevăzută în apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, în conformitate cu mijloacele de evaluare instalate;
Litera d
faptul că dozarea reactivului este întreruptă, în alte cazuri decât cele executate de ECU a motorului sau de dispozitivul de control al dozării, ca o consecință a condițiilor de funcționare a motorului pentru care dozarea nu este necesară, cu condiția ca astfel de condiții de funcționare să fie comunicate autorității de omologare de tip competente.
Litera a
un mijloc direct, cum ar fi utilizarea unui senzor de calitate a reactivului;
Litera b
un mijloc indirect, cum ar fi utilizarea unui senzor de NOx în sistemul de evacuare, pentru a evalua eficacitatea reactivului;
Litera c
orice alt mijloc, cu condiția ca eficacitatea acestuia să fie cel puțin egală cu cea care rezultă din utilizarea unui mijloc menționat la litera (a) sau litera (b) și ca cerințele principale din prezenta secțiune 4 să fie respectate.
Litera a
sistemul PCD nu șterge DTC-urile din memoria calculatorului până când defecțiunea referitoare la DTC-ul respectiv nu a fost remediată;
Litera b
sistemul PCD poate șterge toate DTC-urile la cererea unui instrument de scanare sau de întreținere protejat de drepturi de proprietate intelectuală care este pus la dispoziție de producătorul motorului la cerere sau utilizând o parolă furnizată de către producătorul motorului;
Litera c
înregistrarea incidentelor de funcționare cu un DTC confirmat și activ, care sunt înregistrate în memoria nevolatilă a calculatorului astfel cum se prevede la punctul 5.2, nu se șterge.
Litera a
principiul de funcționare al sistemului de posttratate a particulelor (de exemplu, mecanic, aerodinamic, difuzional, inerțial, cu regenerare periodică, cu regenerare continuă etc.)
Litera b
metodele de monitorizare a PCD;
Litera c
criteriile de monitorizare a PCD;
Litera d
parametrii de monitorizare (de exemplu, frecvența).
Litera a
pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor;
Litera b
erori ale sistemului PCD, astfel cum este descris la punctul 8.3.
Litera a
ciclul de încercare impus duce la o monitorizare care va funcționa în condiții reale de utilizare; și
Litera b
ciclul de încercare PCD aplicabil specificat la punctul 9.3.3.6.1 este mai puțin adecvat pentru monitorizarea în cauză.
Litera a
identifică defecțiunile examinate;
Litera b
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Litera c
confirmă faptul că avertizările și implicările aplicabile au fost activate în conformitate cu prezentul regulament;
Litera d
este inclus în dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Anexa 8
Apendicele 1
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Cerințe tehnice suplimentare privind măsurile de control al NOx pentru motoarele din categoriile NRE și NRG, inclusiv metoda pentru a demonstra aceste strategii
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul apendice stabilește cerințele suplimentare menite să asigure funcționarea corectă a măsurilor de control al NOx. Acesta cuprinde cerințe pentru motoarele care se bazează pe utilizarea unui reactiv în vederea reducerii emisiilor. Omologarea UE de tip este condiționată de aplicarea dispozițiilor relevante privind instruirea operatorului, documentele de instalare, sistemul de avertizare a operatorului, sistemul de implicare și protecția reactivului împotriva înghețului, care sunt prevăzute în prezentul apendice.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Motorul trebuie să fie echipat cu un sistem de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD) capabil să identifice funcționările defectuoase ale controlului emisiilor de NOx (NCM-uri). Orice motor reglementat de prezenta secțiune 2 se proiectează, se construiește și se instalează astfel încât să fie capabil să îndeplinească aceste cerințe pe întreaga durată de viață normală a motorului, în condiții normale de utilizare. Pentru realizarea acestui obiectiv, se acceptă ca motoarele care au fost utilizate pe o perioadă mai îndelungată decât perioadă de durabilitate a caracteristicilor emisiilor specificată în anexa V la Regulamentul (UE) 2016/1628 să prezinte o anumită deteriorare a performanțelor și a sensibilității sistemului de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD), astfel încât pragurile specificate în prezenta anexă să poată fi depășite înainte de activarea sistemelor de avertizare și/sau de implicare.
Paragraf
Informații solicitate
Paragraf
În cazul în care sistemul de control al emisiilor necesită un reactiv, tipul reactivului, informațiile privind concentrația atunci când reactivul este sub formă de soluție, condițiile de temperatură de funcționare și trimiterea la standarde internaționale privind compoziția și calitatea și alte caracteristici ale reactivului sunt specificate de producător în conformitate cu partea B din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Informațiile scrise care descriu în detaliu caracteristicile funcționale ale sistemului de avertizare a operatorului prevăzut în secțiunea 4 și ale sistemului de implicare a operatorului prevăzut în secțiunea 5 se furnizează autorității de omologare la momentul omologării UE de tip.
Paragraf
Producătorul pune la dispoziția OEM documentele cu instrucțiuni privind modul de instalare a motorului pe echipamente mobile fără destinație rutieră astfel încât motorul, sistemul său de control al emisiilor și componentele echipamentului mobil fără destinație rutieră să funcționeze în conformitate cu cerințele din prezentul apendice. Documentația respectivă include cerințele tehnice detaliate privind motorul (software, hardware și comunicații) necesare pentru instalarea corectă a motorului pe echipamentul mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Condiții de funcționare
Paragraf
Monitorizarea nivelului de reactiv din rezervorul de stocare se efectuează în toate condițiile în care măsurarea este realizabilă din punct de vedere tehnic (de exemplu, în toate condițiile în care un reactiv lichid nu este înghețat).
Paragraf
La temperaturi ambiante de 266 K (– 7 °C) sau inferioare, se aplică protecția împotriva înghețării reactivului.
Paragraf
Toate elementele din sistemul de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx, altele decât cele enumerate la punctele 2.2.1 și 2.2.2, trebuie să fie operaționale cel puțin în condițiile de control aplicabile prevăzute la punctul 2.4 din prezenta anexă pentru fiecare categorie de motoare. Sistemul de diagnosticare trebuie să rămână operațional în afara acestui interval, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic.
Paragraf
Protecția reactivului împotriva înghețului
Paragraf
Este permisă utilizarea unui rezervor de reactiv și a unui sistem de dozare încălzite sau neîncălzite. Un sistem încălzit respectă cerințele de la punctele 2.3.2.2-2.3.2.2.4. Un sistem neîncălzit respectă cerințele de la punctul 2.3.2.3.
Paragraf
Utilizarea unui rezervor de reactiv și a unui sistem de dozare neîncălzite se indică în instrucțiunile scrise destinate utilizatorului final al echipamentului.
Paragraf
Rezervorul de reactiv și sistemul de dozare
Paragraf
În cazul în care reactivul a înghețat, acesta trebuie să fie disponibil pentru utilizare în maximum 70 de minute de la pornirea motorului la o temperatură ambiantă de 266 K (– 7 oC).
Paragraf
Criterii de proiectare pentru un sistem încălzit
Paragraf
Un sistem încălzit trebuie proiectat astfel încât să îndeplinească cerințele de performanță prevăzute la punctele 2.3.2-2.3.2.2.4 atunci când este încercat utilizând procedura definită.
Paragraf
Rezervorul de reactiv și sistemul de dozare se climatizează la 255 K (– 18 oC), timp de 72 de ore sau până când reactivul devine solid, oricare dintre acestea survine mai întâi.
Paragraf
După perioada de climatizare prevăzută la punctul 2.3.2.2.1, echipamentul/motorul se pornește și funcționează la o temperatură ambiantă de 266 K (– 7 oC) sau mai scăzută, după cum urmează:
Paragraf
10-20 de minute la ralanti; urmate de
Paragraf
maximum 50 de minute la cel mult 40 % din sarcina nominală.
Paragraf
La încheierea procedurii de încercare prevăzute la punctul 2.3.2.2.2, sistemul de dozare a reactivului trebuie să fie pe deplin funcțional.
Paragraf
Evaluarea criteriilor de proiectare se poate realiza într-o celulă de încercare dintr-o cameră frigorifică, utilizându-se un echipament mobil fără destinație rutieră întreg sau părți reprezentative pentru cele care urmează să fie instalate pe un echipament mobil fără destinație rutieră sau pe baza încercărilor pe teren.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare și de implicare a operatorului pentru un sistem neîncălzit.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului descris la punctele 4-4.9 se activează în cazul în care nu se produce dozarea reactivului la o temperatură ambiantă ≤ 266 K (– 7 °C).
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică astfel cum este menționat la punctul 5.4 se activează în cazul în care nu se produce o dozare a reactivului într-un interval de maximum 70 de minute de la pornirea motorului la o temperatură ambiantă ≤ 266 K (– 7 °C).
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare și de implicare a operatorului pentru un sistem neîncălzit
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului descris în secțiunea 4 se activează în cazul în care nu se produce o dozare a reactivului la o temperatură ambiantă ≤ 266 K (– 7 oC).
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care nu se produce o dozare a reactivului într-un interval de maximum 70 de minute de la pornirea motorului la o temperatură ambiantă ≤ 266 K (– 7 oC).
Paragraf
Cerințe de diagnostic
Paragraf
Sistemul de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD) trebuie să fie capabil să identifice funcționările defectuoase ale controlului emisiilor de NOx (NCM) prin intermediul unor coduri de diagnosticare a defectelor (DTC-uri) stocate în memoria calculatorului, precum și să comunice, la cerere, informația respectivă în exterior.
Paragraf
Cerințe pentru înregistrarea codurilor de diagnosticare a defectelor (DTC-urilor)
Paragraf
Sistemul NCD înregistrează un DTC pentru fiecare caz de funcționare defectuoasă a controlului NOx (NCM) în parte.
Paragraf
Sistemul NCD stabilește în termen de 60 de minute de funcționare a motorului dacă există o defecțiune detectabilă. În momentul respectiv, se înregistrează un DTC confirmat și activ și se activează sistemul de avertizare în conformitate cu secțiunea 4.
Paragraf
În cazurile în care este necesar un timp de funcționare mai mare de 60 de minute pentru ca echipamentele de monitorizare să detecteze cu precizie și să confirme o NCM (de exemplu, în cazul echipamentelor de monitorizare care utilizează modele statistice sau care funcționează pe baza consumului de fluide al echipamentului mobil fără destinație rutieră), autoritatea de omologare poate permite o perioadă mai lungă de monitorizare, cu condiția ca producătorul să justifice necesitatea unei perioade mai lungi (de exemplu, prin argumente tehnice, rezultate experimentale, experiența din producție etc.).
Paragraf
Cerințe pentru ștergerea codurilor de diagnosticare a defectelor (DTC-urilor)
Paragraf
Sistemul NCD nu șterge DTC-urile din memoria calculatorului până când defecțiunea care a generat DTC-ul respectiv nu a fost remediată.
Paragraf
Sistemul NCD poate șterge toate DTC-urile la cererea unui instrument de scanare sau de întreținere protejat de drepturi de proprietate intelectuală care este pus la dispoziție de producătorul motorului, la cerere sau utilizând o parolă furnizată de producătorul motorului.
Paragraf
Un sistem NCD nu se programează sau proiectează pentru a se dezactiva parțial sau total în funcție de vechimea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe perioada de viață a motorului și nici nu trebuie să conțină niciun fel de algoritm sau strategie proiectată să reducă eficiența în timp a sistemului NCD.
Paragraf
Orice cod informatic sau parametru de exploatare reprogramabil al sistemului NCD trebuie protejat împotriva manipulării frauduloase.
Paragraf
Familia de motoare NCD
Paragraf
Producătorul este responsabil pentru determinarea componenței unei familii de motoare NCD. Gruparea motoarelor în cadrul unei familii de motoare NCD se bazează pe cele mai bune practici inginerești și este supusă aprobării de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Motoarele care nu fac parte din aceeași familie de motoare pot aparține, cu toate acestea, aceleiași familii de motoare NCD.
Paragraf
Parametrii care definesc o familie de motoare NCD
Paragraf
O familie de motoare NCD se caracterizează prin parametri de proiectare de bază comuni motoarelor din cadrul familiei.
Paragraf
Pentru ca motoarele să fie considerate ca aparținând aceleiași familii de motoare NCD, următorii parametri de bază trebuie să fie similari:
Paragraf
sistemele de control al emisiilor;
Paragraf
metodele de monitorizare a NCD;
Paragraf
criteriile de monitorizare a NCD;
Paragraf
parametrii de monitorizare (de exemplu, frecvență).
Paragraf
Producătorul demonstrează similaritățile printr-o demonstrație tehnică pertinentă sau prin alte proceduri adecvate supuse aprobării autorității de omologare.
Paragraf
Producătorul poate solicita autorității de omologare să aprobe diferențe minore între metodele de monitorizare/diagnosticare a sistemului NCD datorate variațiilor de configurare a motorului, atunci când metodele respective sunt considerate de producător a fi similare și diferă numai pentru a corespunde unor caracteristici specifice ale componentelor vizate (de exemplu, mărimea, debitul gazelor de evacuare etc.) sau atunci când similaritățile acestora sunt bazate pe bunele practici inginerești.
Paragraf
Cerințe privind întreținerea
Paragraf
OEM furnizează instrucțiuni scrise tuturor utilizatorilor finali de echipamente noi fără destinație rutieră cu privire la sistemul de control al emisiilor și la funcționarea corectă a acestuia, în conformitate cu anexa XV.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului
Paragraf
Echipamentul mobil fără destinație rutieră include un sistem de avertizare a operatorului care utilizează alarme vizuale pentru a informa operatorul cu privire la detectarea unui nivel scăzut al reactivului, a unei calități necorespunzătoare a acestuia, a unei întreruperi a dozării sau a unei defecțiuni menționate în secțiunea 9, care conduc la activarea sistemului de implicare a operatorului dacă nu sunt rectificate în timp util. Sistemul de avertizare rămâne activ atunci când sistemul de implicare a operatorului descris în secțiunea 5 a fost activat.
Paragraf
Avertizarea nu este identică cu avertizarea utilizată în scopul semnalizării unei defecțiuni sau a unei operațiuni de întreținere a motorului, cu toate că poate utiliza același sistem de avertizare.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului poate consta în una sau mai multe lămpi sau poate afișa mesaje scurte care pot include, de exemplu, mesaje indicând clar:
Paragraf
timpul sau distanța rămase până la activarea implicărilor de nivel scăzut și/sau de situație critică;
Paragraf
valoarea implicării de nivel scăzut și/sau de situație critică, de exemplu valoarea reducerii cuplului;
Paragraf
condițiile în care poate fi anulată blocarea echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Atunci când se afișează mesaje, sistemul utilizat pentru afișare poate fi același cu cel utilizat pentru alte operațiuni de întreținere.
Paragraf
La alegerea producătorului, sistemul de avertizare poate include o componentă audio pentru alertarea operatorului. Este permisă anularea avertizărilor audio de către operator.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se activează astfel cum este prevăzut la punctele 2.3.3.1, 6.2, 7.2, 8.4 și, respectiv, 9.3.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se dezactivează atunci când nu mai există condițiile necesare pentru activarea acestuia. Sistemul de avertizare a operatorului nu se dezactivează automat fără remedierea motivului care a condus la activarea sa.
Paragraf
Sistemul de avertizare poate fi întrerupt temporar de alte semnale de avertizare care transmit mesaje de siguranță importante.
Paragraf
Detaliile privind procedurile de activare și dezactivare a sistemului de avertizare a operatorului sunt descrise în secțiunea 11.
Paragraf
Ca parte a cererii de omologare UE de tip în temeiul prezentului regulament, producătorul demonstrează funcționarea sistemului de avertizare a operatorului, în conformitate cu secțiunea 10.
Paragraf
Sistemul de implicare a operatorului
Paragraf
Motorul include un sistem de implicare a operatorului bazat pe unul dintre următoarele principii:
Paragraf
un sistem de implicare în două etape cu o implicare de nivel scăzut (o limitare a performanței) urmată de o implicare în situație critică (dezactivarea efectivă a funcționării echipamentului mobil fără destinație rutieră);
Paragraf
un sistem de implicare în situație critică într-o singură etapă (dezactivarea efectivă a funcționării echipamentului mobil fără destinație rutieră), activat în condițiile unui sistem de implicare de nivel scăzut prevăzute la punctele 6.3.1, 7.3.1, 8.4.1 și 9.4.1.
Paragraf
Dacă producătorul alege să oprească motorul pentru a îndeplini cerința privind sistemul de implicare în situație critică într-o singură etapă, atunci poate fi activată implicarea privind nivelul reactivului, la alegerea producătorului, în condițiile de la punctul 6.3.2 în loc de condițiile de la punctul 6.3.1.
Paragraf
Motorul poate fi echipat cu un mijloc de dezactivare a implicării operatorului cu condiția respectării cerințelor de la punctul 5.2.1.
Paragraf
Motorul poate fi echipat cu un mijloc de dezactivare temporară a implicării operatorului în timpul unei urgențe declarate de o autoritate națională sau regională, de serviciile de urgență sau de forțele armate ale acestora.
Paragraf
Toate condițiile următoare se aplică atunci când un motor este echipat cu un mijloc de dezactivare temporară a implicării operatorului într-o urgență:
Paragraf
Perioada totală de funcționare pentru care implicarea poate fi dezactivată de către operator este de 120 de ore.
Paragraf
Metoda de activare se proiectează pentru a preveni acționarea accidentală prin solicitarea unei acțiuni voluntare duble și se marchează în mod clar, cel puțin cu avertismentul A SE UTILIZA NUMAI ÎN CAZ DE URGENȚĂ.
Paragraf
Dezactivarea se deconectează în mod automat după expirarea celor 120 de ore și există un mijloc prin care operatorul poate să dezactiveze manual dezactivarea în cazul în care urgența a luat sfârșit.
Paragraf
După expirarea celor 120 de ore de funcționare, nu mai este posibilă dezactivarea implicării, cu excepția cazului în care mijlocul de dezactivare a fost reactivat prin introducerea codului de securitate temporar al producătorului sau prin reconfigurarea ECU a motorului de către un tehnician calificat sau printr-o caracteristică de securitate echivalentă, unică pentru fiecare motor.
Paragraf
Numărul total și durata activărilor dezactivării trebuie să fie stocate într-o memorie electronică nevolatilă sau în contoare într-un mod care să asigure faptul că informațiile nu pot fi șterse în mod intenționat. Trebuie să fie posibilă citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale de control cu ajutorul unui instrument de scanare.
Paragraf
În dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 se include o descriere a conectării și a metodei de citire a înregistrărilor menționate la litera (e).
Paragraf
Producătorul trebuie să păstreze o înregistrare a fiecărei solicitări de reactivare a mijloacelor de dezactivare temporară a implicării operatorului și să pună înregistrările la dispoziția Comisiei sau a autorităților naționale, la cerere.
Paragraf
Sistem de implicare de nivel scăzut
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut se activează la apariția oricăreia dintre condițiile specificate la punctele 6.3.1, 7.3.1, 8.4.1 și 9.4.1.
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut reduce treptat, cu cel puțin 25 %, cuplul maxim al motorului disponibil în gama de turații cuprinsă între cuplul maxim și punctul de întrerupere a regulatorului de viteză, în conformitate cu figura 4.1. Rata de reducere a cuplului trebuie să fie de minimum 1 % pe minut.
Paragraf
Se pot utiliza alte măsuri de implicare pentru care s-a demonstrat, spre satisfacția autorității de omologare, că au cel puțin același nivel de severitate.
Paragraf
Figura 4.1
Paragraf
Diagramă de reducere a cuplului la implicarea de nivel scăzut
Paragraf
75 % din cuplul maxim la punctul de întrerupere al regulatorului de viteză
Paragraf
Punctul de întrerupere al regulatorului de viteză
Paragraf
75 % din cuplul maxim
Paragraf
Turație
Paragraf
25 % reducere
Paragraf
Cuplul maxim
Paragraf
Reducere
Paragraf
Cuplul
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică se activează la apariția oricăreia dintre condițiile specificate la punctele 2.3.3.2, 6.3.2, 7.3.2, 8.4.2 și 9.4.2.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică reduce utilitatea echipamentului mobil fără destinație rutieră la un nivel suficient de scăzut încât să oblige operatorul să remedieze orice probleme legate de secțiunile 6-9. Sunt acceptabile următoarele strategii:
Paragraf
Cuplul motorului între turația înregistrată la cuplul maxim și cea înregistrată la punctul de întrerupere a regulatorului de viteză se reduce treptat, de la cuplul de implicare de nivel scăzut din figura 4.1, cu minimum 1 % pe minut până la cel mult 50 % din cuplul maxim, iar pentru motoarele cu turație variabilă, turația motorului se reduce treptat la cel mult 60 % din turația nominală în aceeași perioadă de timp cu reducerea cuplului, astfel cum se arată în figura 4.2.
Paragraf
Figura 4.2
Paragraf
Diagrama de reducere a cuplului la implicarea în situație critică
Paragraf
M [Nm]
Paragraf
50 % cuplu
Paragraf
0,6 * nnominal
Paragraf
Turație
Paragraf
Cuplu (Nm)
Paragraf
50 % cuplu 0,6 * nnominal
Paragraf
Se pot utiliza alte măsuri de implicare pentru care se demonstrează, spre satisfacția autorității de omologare, că au cel puțin același nivel de severitate.
Paragraf
Pentru a lua în considerare problemele de siguranță și pentru a permite diagnosticarea în vederea soluționării problemelor prin mijloace proprii, se permite utilizarea unui dispozitiv de dezactivare a implicării pentru deblocarea puterii totale a motorului, cu condiția ca acesta:
Paragraf
să nu fie activ mai mult de 30 de minute; și
Paragraf
să se limiteze la trei activări pentru fiecare perioadă în care sistemul de implicare a operatorului este activ.
Paragraf
Sistemul de implicare a operatorului se dezactivează atunci când nu mai există condițiile necesare pentru activarea acestuia. Sistemul de implicare a operatorului nu se dezactivează automat fără remedierea motivului care a condus la activarea acestuia.
Paragraf
Detaliile privind procedurile de activare și dezactivare a sistemului de implicare a operatorului sunt descrise în secțiunea 11.
Paragraf
Ca parte a cererii de omologare UE de tip prevăzute în prezentul regulament, producătorul demonstrează funcționarea sistemului de implicare a operatorului, în conformitate cu secțiunea 11.
Paragraf
Disponibilitatea reactivului
Paragraf
Indicatorul nivelului de reactiv
Paragraf
Echipamentul mobil fără destinație rutieră include un indicator care informează cu claritate operatorul asupra nivelului de reactiv din rezervorul de stocare. Nivelul minim acceptabil de performanță pentru indicatorul de reactiv presupune indicarea permanentă a nivelului de reactiv pe perioada în care este activ sistemul de avertizare a operatorului menționat în secțiunea 4. Indicatorul de reactiv poate fi prezent sub forma unui afișaj analog sau digital și poate afișa nivelul sub formă de proporție din capacitatea totală a rezervorului, cantitate de reactiv rămasă sau număr estimat de ore de funcționare rămas.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului menționat în secțiunea 4 se activează în momentul în care nivelul de reactiv ajunge sub 10 % din capacitatea rezervorului de reactiv sau la un procent mai ridicat, în funcție de decizia producătorului.
Paragraf
Avertizarea emisă este suficient de clară, în coroborare cu indicatorul de reactiv, pentru ca operatorul să înțeleagă că nivelul reactivului este scăzut. În cazul în care sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, trebuie să se afișeze un mesaj care indică un nivel scăzut al reactivului (de exemplu, nivel scăzut de uree, nivel scăzut de AdBlue sau nivel scăzut de reactiv).
Paragraf
Inițial, nu este nevoie ca sistemul de avertizare să fie activ în mod continuu (de exemplu, nu este nevoie ca mesajele să fie afișate în mod permanent), dar activarea trebuie să crească în intensitate până când devine continuă pe măsură ce nivelul de reactiv se apropie de zero și se apropie momentul de activare a sistemului de implicare a operatorului (de exemplu, frecvența de aprindere/stingere a lămpii). Aceasta culminează cu o notificare a operatorului la un nivel stabilit de producător, dar mult mai evidentă la momentul în care se activează sistemul de implicare a operatorului de la punctul 6.3 decât la momentul primei activări.
Paragraf
Avertizarea continuă nu trebuie să poată fi anulată cu ușurință sau ignorată. Atunci când sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj explicit (de exemplu: alimentează cu uree, alimentează cu AdBlue sau alimentează cu reactiv). Avertizarea continuă poate fi întreruptă temporar de alte semnale de avertizare care transmit mesaje de siguranță importante.
Paragraf
Întreruperea sistemului de avertizare operativ nu trebuie să fie posibilă până la realimentarea cu reactiv la un nivel care nu declanșează activarea acestuia.
Paragraf
Activarea sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut descris la punctul 5.3 se activează în cazul în care nivelul reactivului din rezervorul de reactiv scade sub 2,5 % din capacitatea maximă nominală sau sub o valoare procentuală mai ridicată, stabilită de producător.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care rezervorul de reactiv este gol, dacă sistemul de dozare nu mai poate extrage reactiv din rezervor sau atunci când nivelul reactivului este sub 2,5 % din capacitatea maximă nominală, în funcție de alegerea producătorului.
Paragraf
Cu excepția descrisă la punctul 5.5, întreruperea sistemului de implicare de nivel scăzut sau în situație critică nu trebuie să fie posibilă până la realimentarea cu reactiv la un nivel care nu declanșează activarea acestuia.
Paragraf
Monitorizarea calității reactivului
Paragraf
Motorul sau echipamentul mobil fără destinație rutieră include un mijloc de determinare a prezenței unui reactiv necorespunzător la bordul echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Producătorul specifică o concentrație minimă de reactiv acceptabilă CDmin, care conduce la emisii de evacuare de NOx care nu depășesc cea mai mică valoare dintre limita aplicabilă pentru NOx înmulțită cu 2,25 sau limita aplicabilă pentru NOx plus 1,5 g/kWh. Pentru subcategoriile de motoare cu o limită combinată pentru HC și NOx, valoarea-limită aplicabilă de NOx, în sensul prezentului punct, se combină cu valoarea-limită pentru HC și NOx redusă cu 0,19 g/kWh.
Paragraf
Valoarea CDmin precizată de producător trebuie utilizată în timpul demonstrației prevăzute în secțiunea 13 și înregistrată în partea C din fișa de informații menționată în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Orice concentrație a reactivului mai scăzută decât CDmin trebuie detectată și trebuie considerată, în sensul punctului 7.1, ca fiind un reactiv necorespunzător.
Paragraf
Se atribuie un contor specific pentru calitatea reactivului (contor de calitate a reactivului). Contorul de calitate a reactivului numără orele de funcționare a motorului cu un reactiv necorespunzător.
Paragraf
Opțional, producătorul poate grupa defecțiunea de calitate a reactivului cu una sau mai multe dintre defecțiunile enumerate în secțiunile 8 și 9 într-un contor unic.
Paragraf
Detaliile privind criteriile și mecanismele de activare și dezactivare a contorului de calitate a reactivului sunt descrise în secțiunea 11.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Atunci când sistemul de monitorizare confirmă o calitate necorespunzătoare a reactivului, se activează sistemul de avertizare a operatorului descris la punctul 4. În cazul în care sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj care indică motivul avertizării (de exemplu, uree necorespunzătoare detectată, AdBlue necorespunzător detectat sau reactiv necorespunzător detectat).
Paragraf
Activarea sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut descris la punctul 5.3 se activează în cazul în care calitatea reactivului nu este rectificată în decurs de maximum 10 ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului, astfel cum este descris la punctul 7.2.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care calitatea reactivului nu este rectificată în decurs de maximum 20 de ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului, astfel cum este descris la punctul 7.2.
Paragraf
Numărul de ore care precede activarea sistemelor de implicare se reduce în cazul apariției repetate a defecțiunii, în conformitate cu mecanismul descris în secțiunea 11.
Paragraf
Activitatea de dozare a reactivului
Paragraf
Motorul include un mijloc de determinare a întreruperii dozării.
Paragraf
Contorul activității de dozare a reactivului
Paragraf
Se atribuie un contor specific activității de dozare (contorul activității de dozare). Contorul numără orele de funcționare a motorului cu întreruperea activității de dozare a reactivului. Contorizarea nu este necesară atunci când întreruperea este comandată de unitatea de control electronic (ECU) a motorului întrucât, date fiind condițiile de funcționare a echipamentului mobil fără destinație rutieră, emisiile acestuia nu impun dozarea reactivului.
Paragraf
Opțional, producătorul poate grupa într-un contor unic defecțiunea de dozare a reactivului cu una sau mai multe dintre defecțiunile enumerate în secțiunile 7 și 9.
Paragraf
Detaliile privind criteriile și mecanismele de activare și dezactivare a contorului activității de dozare a reactivului sunt descrise în secțiunea 11.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului descris în secțiunea 4 se activează în cazul întreruperii dozării care setează contorul activității de dozare în conformitate cu punctul 8.2.1. Atunci când sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj care indică motivul avertizării (de exemplu, defecțiune la dozarea ureei, defecțiune la dozarea AdBlue sau defecțiune la dozarea reactivului).
Paragraf
Activarea sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut descris la punctul 5.3 se activează în cazul în care întreruperea dozării de reactiv nu este rectificată în decurs de maximum 10 ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului, în conformitate cu punctul 8.3.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care întreruperea dozării de reactiv nu este rectificată în decurs de maximum 20 de ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului, în conformitate cu punctul 8.3.
Paragraf
Numărul de ore care precede activarea sistemelor de implicare se reduce în cazul apariției repetate a defecțiunii, în conformitate cu mecanismul descris în secțiunea 11.
Paragraf
Alte defecțiuni care pot fi atribuite manipulării frauduloase
Paragraf
În plus față de nivelul de reactiv din rezervor, de calitatea reactivului și de întreruperea dozării, se monitorizează următoarele defecțiuni, întrucât acestea pot fi cauzate de manipularea frauduloasă:
Paragraf
defecțiuni ale sistemului de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD), astfel cum este descris la punctul 9.2.1;
Paragraf
defecțiuni ale supapei sistemului de recirculare a gazelor de evacuare (EGR), astfel cum este descris la punctul 9.2.2.
Paragraf
Cerințe și contoare de monitorizare
Paragraf
Sistemul NCD
Paragraf
Sistemul de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD) se monitorizează pentru detectarea defecțiunilor electrice și pentru înlăturarea sau dezactivarea oricărui senzor care împiedică diagnosticarea altor defecțiuni prevăzute la punctele 6-8 (monitorizarea componentelor).
Paragraf
O listă neexhaustivă de senzori care afectează capacitatea de diagnosticare cuprinde senzorii care măsoară în mod direct concentrația de NOx, senzorii pentru calitatea ureei, senzorii ambianți și senzorii utilizați pentru monitorizarea activității de dozare a reactivului, a nivelului reactivului sau a consumului de reactiv.
Paragraf
Pentru fiecare eroare de monitorizare se atribuie un contor. Contoarele sistemului NCD numără orele de funcționare a motorului în care DTC asociat unei defecțiuni a sistemului NCD este confirmat ca fiind activ. Diferite defecțiuni ale sistemului NCD pot fi grupate într-un contor unic.
Paragraf
Producătorul poate grupa într-un contor unic defecțiunea sistemului NCD cu una sau mai multe defecțiuni enumerate în secțiunile 7, 8 și la punctul 9.2.2.
Paragraf
În secțiunea 11, sunt descrise detalii privind criteriile și mecanismele activării și dezactivării contorului (contoarelor) sistemului NCD.
Paragraf
Supapă EGR obturată
Paragraf
Sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR) trebuie monitorizat pentru a detecta obturarea supapei EGR.
Paragraf
Se atribuie un contor unei supape EGR obturate. Contorul supapei EGR numără orele de funcționare a motorului în care DTC asociat unei supape EGR obturate este confirmat ca fiind activ.
Paragraf
Producătorul poate grupa într-un contor unic valva EGR obturată și unul sau mai multe sisteme enumerate în secțiunile 7, 8 și la punctul 9.2.1.
Paragraf
În secțiunea 11, sunt descrise detalii privind criteriile și mecanismele de activare și dezactivare a contorului supapei EGR.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului prevăzut în secțiunea 4 se activează în cazul apariției oricăreia dintre defecțiunile menționate la punctul 9.1 și indică necesitatea unei reparații urgente. În cazul în care sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj care indică motivul avertizării (de exemplu, supapa de dozare a reactivului este deconectată sau defecțiune gravă legată de emisii).
Paragraf
Activarea sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare de nivel scăzut descris la punctul 5.3 se activează în cazul în care o defecțiune specificată la punctul 9.1 nu este rectificată în decurs de maximum 36 de ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului prevăzut la punctul 9.3.
Paragraf
Sistemul de implicare în situație critică descris la punctul 5.4 se activează în cazul în care o defecțiune specificată la punctul 9.1 nu este rectificată în decurs de maximum 100 de ore de funcționare a motorului după activarea sistemului de avertizare a operatorului prevăzut la punctul 9.3.
Paragraf
Numărul de ore care precede activarea sistemelor de implicare se reduce în cazul apariției repetate a defecțiunii în conformitate cu mecanismul descris în secțiunea 11.
Paragraf
Ca alternativă la cerințele prevăzute la punctul 9.2, producătorul poate monitoriza defecțiunile utilizând un senzor de NOx situat în sistemul de evacuare. În acest caz:
Paragraf
valoarea NOx la care se detectează NCM nu trebuie să depășească cea mai mică valoare dintre limita aplicabilă pentru NOx înmulțită cu 2,25 și limita aplicabilă pentru NOx plus 1,5 g/kWh. Pentru subcategoriile de motoare cu o limită combinată pentru HC și NOx, valoarea-limită aplicabilă pentru NOx, în sensul prezentului punct, este valoarea-limită combinată pentru HC și NOx redusă cu 0,19 g/kWh;
Paragraf
poate fi utilizat un singur avertisment, inclusiv, în cazul în care sunt utilizate mesaje, mențiunea nivel ridicat de NOx – cauză nedeterminată;
Paragraf
la punctul 9.4.1, numărul maxim de ore de funcționare a motorului între activarea sistemului de avertizare a operatorului și activarea sistemului de implicare de nivel scăzut se reduce la 10;
Paragraf
la punctul 9.4.2, numărul maxim de ore de funcționare a motorului între activarea sistemului de avertizare a operatorului și activarea sistemului de implicare în situație critică se reduce la 20.
Paragraf
Cerințe cu privire la demonstrație
Paragraf
Date generale
Paragraf
Conformitatea cu cerințele din prezentul apendice se demonstrează în timpul procedurii de omologare UE de tip prin efectuarea, astfel cum este ilustrat în tabelul 4.1 și specificat în prezenta secțiune 10:
Paragraf
unei demonstrații a activării sistemului de avertizare;
Paragraf
unei demonstrații a activării sistemului de implicare de nivel scăzut, dacă este cazul;
Paragraf
unei demonstrații a activării sistemului de implicare în situație critică.
Paragraf
Familii de motoare și familii de motoare NCD
Paragraf
Conformitatea unei familii de motoare sau a unei familii de motoare NCD cu cerințele prezentei secțiuni 10 poate fi demonstrată prin supunerea unui membru din familia în cauză la încercări, cu condiția ca producătorul să demonstreze autorității de omologare că sistemele de monitorizare necesare în vederea respectării cerințelor din prezentul apendice sunt similare în cadrul familiei respective.
Paragraf
Demonstrația faptului că sistemele de monitorizare ale altor membri ai familiei de motoare NCD sunt similare poate fi efectuată prezentând autorităților de omologare elemente precum algoritmi, analize funcționale etc.
Paragraf
Motorul de încercare este selectat de către producător de comun acord cu autoritatea de omologare. Acesta poate fi motorul prototip al familiei în cauză sau un alt motor.
Paragraf
În cazul în care motoarele dintr-o familie de motoare aparțin unei familii de motoare NCD care a fost deja omologată UE de tip, astfel cum este menționat la punctul 10.2.1 (figura 4.3), conformitatea respectivei familii de motoare se consideră a fi demonstrată fără încercări suplimentare, cu condiția ca producătorul să demonstreze autorității că sistemele de monitorizare necesare în vederea respectării cerințelor din prezentul apendice sunt similare în cadrul motorului în cauză și al familiilor de motoare NCD vizate.
Paragraf
Figura 4.3
Paragraf
Conformitatea demonstrată anterior a unei familii de motoare NCD
Paragraf
Conformitatea familiei de motoare NCD 1 a fost demonstrată pentru familia de motoare 2
Paragraf
Familia de motoare NCD 1
Paragraf
Familia de motoare 1
Paragraf
Familia de motoare 1
Paragraf
Conformitatea familiei de motoare 1 se consideră demonstrată
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare
Paragraf
Conformitatea activării sistemului de avertizare trebuie demonstrată prin efectuarea a două încercări: lipsa reactivului și o categorie de defecțiuni identificată în secțiunea 7, 8 sau 9.
Paragraf
Selectarea defecțiunii care urmează să facă obiectul încercărilor, dintre cele menționate la secțiunea 7, 8 sau 9.
Paragraf
Autoritatea de omologare selecționează o categorie de defecțiuni. În cazul în care este selectată o defecțiune menționată la punctul 7 sau la punctul 9, se aplică cerințele suplimentare prevăzute la punctul 10.3.2.2 sau, respectiv, 10.3.2.3.
Paragraf
Pentru a demonstra activarea sistemului de avertizare în caz de calitate necorespunzătoare a reactivului, se selectează un reactiv cu o diluare a substanței active cel puțin la fel de scăzută precum cea comunicată de către producător în conformitate cu cerințele prevăzute la punctele 7-7.3.3.
Paragraf
În scopul demonstrării activării sistemului de avertizare în cazul unor defecțiuni care pot fi atribuite manipulării frauduloase și care sunt definite în secțiunea 9, selectarea se efectuează în conformitate cu următoarele cerințe:
Paragraf
Producătorul trebuie să pună la dispoziția autorității de omologare o listă de astfel de defecțiuni potențiale.
Paragraf
Defecțiunea care urmează să fie luată în considerare în cadrul încercării se selectează de către autoritatea de omologare din lista menționată la punctul 10.3.2.3.1.
Paragraf
Demonstrație
Paragraf
În scopul acestei demonstrații, se efectuează câte o încercare separată pentru lipsa reactivului și, respectiv, pentru defecțiunea selectată în conformitate cu punctele 10.3.2-10.3.2.3.2.
Paragraf
În decursul unei încercări, nu sunt prezente alte defecțiuni decât cea vizată de încercare.
Paragraf
Înainte de demararea încercării, se șterg toate DTC-urile.
Paragraf
La cererea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, defecțiunile supuse încercărilor pot fi simulate.
Paragraf
Detectarea altor defecțiuni decât lipsa reactivului
Paragraf
Pentru alte defecțiuni decât lipsa reactivului, de îndată ce defecțiunea se instalează sau este simulată, detectarea acesteia se efectuează după cum urmează:
Paragraf
Sistemul NCD trebuie să reacționeze la introducerea unei defecțiuni selectate ca fiind adecvată de către autoritatea de omologare, în conformitate cu dispozițiile prezentului apendice. Acest lucru se consideră ca fiind demonstrat în cazul în care activarea survine în două cicluri consecutive de încercare a NCD în conformitate cu punctul 10.3.3.7.
Paragraf
Atunci când este specificat în descrierea procedurilor de monitorizare și autoritatea de omologare aprobă faptul că un dispozitiv de monitorizare specific necesită mai mult de două cicluri de încercare a sistemului NCD pentru a realiza monitorizarea, numărul de cicluri de încercare a NCD poate fi mărit la trei cicluri de încercare a NCD.
Paragraf
Fiecare ciclu individual de încercare a NCD din încercarea demonstrativă poate fi separat de o oprire a motorului. Intervalul de timp până la următoarea pornire ia în considerare eventuala monitorizare care ar putea avea loc după oprirea motorului, precum și orice condiții necesare care trebuie să existe pentru ca monitorizarea să aibă loc la următoarea pornire.
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare se consideră realizată dacă, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctul 10.3.3, sistemul de avertizare a fost activat în mod corespunzător, iar DTC pentru defecțiunea selectată se află în starea confirmat și activ.
Paragraf
Detectarea lipsei reactivului
Paragraf
În scopul demonstrării activării sistemului de avertizare în cazul lipsei reactivului, motorul se exploatează în decursul unuia sau mai multor cicluri de încercare a sistemului NCD, la alegerea producătorului.
Paragraf
Demonstrația începe cu un nivel al reactivului din rezervor care urmează a fi stabilit de comun acord de producător și autoritatea de omologare, dar care reprezintă cel puțin 10 % din capacitatea nominală a rezervorului.
Paragraf
Se consideră că sistemul de avertizare a funcționat corect în cazul în care următoarele condiții sunt îndeplinite în mod simultan:
Paragraf
sistemul de avertizare a fost activat la un nivel al reactivului de cel puțin 10 % din capacitatea rezervorului de reactiv; și
Paragraf
sistemul de avertizare continuă a fost activat la un nivel al reactivului cel puțin egal cu valoarea declarată de producător în conformitate cu dispozițiile din secțiunea 6.
Paragraf
Ciclul de încercare a sistemului NCD
Paragraf
Ciclul de încercare a sistemului NCD analizat în prezenta secțiune 10 pentru demonstrarea funcționării corecte a sistemului NCD este ciclul NRTC cu pornire la cald pentru motoarele din subcategoriile NRE-v-3, NRE-v-4, NRE-v-5, NRE-v-6 și NRSC aplicabil pentru toate celelalte categorii.
Paragraf
La cererea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, poate fi utilizat un ciclu de încercare NCD alternativ (de exemplu, altul decât NTRC sau NRSC) pentru un anumit dispozitiv de monitorizare. Cererea conține elemente (specificații tehnice, simulări, rezultate ale încercărilor etc.) care să demonstreze că:
Paragraf
ciclul de încercare impus duce la o monitorizare care va funcționa corect în operațiuni reale; și
Paragraf
ciclul de încercare NCD aplicabil specificat la punctul 10.3.3.7.1 se dovedește mai puțin adecvat pentru monitorizarea în cauză.
Paragraf
Activarea sistemului de avertizare se consideră a fi demonstrată în cazul în care, la sfârșitul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctul 10.3.3, sistemul de avertizare a fost activat în mod corespunzător.
Paragraf
Demonstrația privind sistemul de implicare
Paragraf
Demonstrația privind sistemul de implicare se efectuează prin intermediul unor încercări efectuate pe un stand de încercare pentru motoare.
Paragraf
Orice componente sau subsisteme care nu sunt montate fizic pe motor, cum ar fi, senzorii de temperatură ambiantă, senzorii de nivel și sistemele de avertizare și de informare a operatorului, dar fără a se limita la toți aceștia, care sunt necesare pentru efectuarea demonstrațiilor, se conectează la motor în scopul respectiv sau se simulează într-un mod acceptat de autoritatea de omologare.
Paragraf
La alegerea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, încercările demonstrative se pot efectua asupra unui utilaj sau echipament mobil fără destinație rutieră complet fie prin montarea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe un stand de încercare adecvat, fie, fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctul 10.4.1, prin rularea acestuia pe o pistă de încercare în condiții controlate.
Paragraf
Succesiunea de încercări trebuie să demonstreze activarea sistemului de implicare în cazul unei defecțiuni selectate de autoritatea de omologare din lista menționată la punctul 10.3.2.1 pentru încercarea sistemului de avertizare.
Paragraf
În sensul acestei demonstrații,
Paragraf
producătorul poate, de comun acord cu autoritatea de omologare, să accelereze încercarea prin simularea realizării unui anumit număr de ore de funcționare;
Paragraf
obținerea reducerii cuplului necesară pentru implicarea de nivel scăzut poate fi demonstrată în același timp cu procesul de omologare vizând performanțele generale ale motorului, efectuat în conformitate cu prezentul regulament. În acest caz, nu este necesară măsurarea separată a cuplului în timpul demonstrației sistemului de implicare;
Paragraf
implicarea de nivel scăzut, dacă este cazul, se demonstrează în conformitate cu cerințele de la punctul 10.4.5;
Paragraf
implicarea în situație critică se demonstrează în conformitate cu cerințele de la punctul 10.4.6.
Paragraf
În plus, producătorul demonstrează funcționarea sistemului de implicare în cazul defecțiunilor definite în secțiunile 7, 8 sau 9 care nu au fost alese pentru a fi utilizate în cadrul încercărilor demonstrative descrise la punctele 10.4.1-10.4.3.
Paragraf
Aceste demonstrații suplimentare pot fi efectuate punând la dispoziția autorității de omologare un dosar tehnic care cuprinde dovezi precum algoritmi, analize funcționale și rezultate ale încercărilor anterioare.
Paragraf
Demonstrațiile suplimentare dovedesc autorității de omologare în special includerea mecanismului adecvat de reducere a cuplului în ECU a motorului.
Paragraf
Încercarea demonstrativă a sistemului de implicare de nivel scăzut
Paragraf
Demonstrația începe în momentul în care sistemul de avertizare sau, după caz, sistemul adecvat de avertizare continuă s-a activat ca urmare a detectării unei defecțiuni selectate de autoritatea de omologare.
Paragraf
Atunci când se verifică reacția sistemului în cazul lipsei de reactiv din rezervor, motorul funcționează până în momentul în care disponibilitatea reactivului atinge o valoare de 2,5 % din valoarea nominală a capacității maxime a rezervorului sau valoarea declarată de producător, în conformitate cu secțiunea 6.3.1, la care sistemul de implicare de nivel scăzut este prevăzut să funcționeze.
Paragraf
Producătorul poate, cu acordul autorității de omologare, să simuleze rularea continuă prin extragerea reactivului din rezervor, fie în timp ce motorul este în funcțiune, fie când acesta este oprit.
Paragraf
Atunci când se verifică reacția sistemului în cazul unei defecțiuni, alta decât lipsa reactivului din rezervor, motorul funcționează pentru o perioadă corespunzătoare numărului de ore indicat în tabelul 4.3 sau, la alegerea producătorului, până în momentul în care contorul corespunzător a atins valoarea la care se activează sistemul de implicare de nivel scăzut.
Paragraf
Demonstrarea funcționării sistemului de implicare de nivel scăzut se consideră realizată în cazul în care, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctele 10.4.5.2 și 10.4.5.3, producătorul a demonstrat autorității de omologare că ECU a motorului a activat mecanismul de reducere a cuplului.
Paragraf
Încercarea demonstrativă a sistemului de implicare în situație critică
Paragraf
Această demonstrație începe dintr-o stare în care sistemul de implicare de nivel scăzut a fost activat și poate fi efectuată în continuarea încercărilor efectuate pentru demonstrarea sistemului de implicare de nivel scăzut.
Paragraf
Atunci când se verifică reacția sistemului la lipsa de reactiv din rezervor, motorul funcționează până când rezervorul de reactiv este gol sau reactivul a scăzut sub nivelul de 2,5 % din capacitatea totală nominală a rezervorului la care producătorul a declarat că se activează sistemul de implicare în situație critică.
Paragraf
Producătorul poate, cu acordul autorității de omologare, să simuleze rularea continuă prin extragerea reactivului din rezervor, fie în timp ce motorul este în funcțiune, fie când acesta este oprit.
Paragraf
Atunci când se verifică reacția sistemului la o altă defecțiune decât lipsa reactivului din rezervor, motorul funcționează pentru o perioadă corespunzătoare numărului de ore indicat în tabelul 4.4 sau, la alegerea producătorului, până la momentul în care contorul relevant a atins valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică.
Paragraf
Demonstrația sistemului de implicare în situație critică se consideră realizată în cazul în care, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctele 10.4.6.2 și 10.4.6.3, producătorul a demonstrat autorității de omologare că mecanismul de implicare în situație critică prevăzut în prezentul apendice a fost activat.
Paragraf
În mod alternativ, la alegerea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, demonstrarea funcționării sistemelor de implicare se poate efectua asupra unui echipament mobil fără destinație rutieră complet în conformitate cu cerințele de la punctele 5.4 și 10.4.1.2, fie prin montarea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe un stand de încercare adecvat, fie prin rularea acestuia pe o pistă de încercare în condiții controlate.
Paragraf
Echipamentul mobil fără destinație rutieră se rulează până în momentul în care contorul asociat cu defecțiunea selectată a atins numărul relevant de ore de funcționare indicat în tabelul 4.4 sau, după caz, până în momentul în care rezervorul de reactiv este gol sau reactivul a atins un nivel sub 2,5 % din capacitatea nominală totală a rezervorului la care producătorul a ales să activeze sistemul de implicare în situație critică.
Paragraf
Documentarea demonstrației
Paragraf
Demonstrarea sistemului NCD trebuie însoțită de un raport de demonstrație. Raportul:
Paragraf
identifică defecțiunile examinate;
Paragraf
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Paragraf
confirmă faptul că avertizările și implicările au fost activate în conformitate cu prezentul regulament și
Paragraf
este inclus în dosarul informativ astfel prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Descrierea mecanismelor de activare și dezactivare a sistemelor de avertizare și de implicare a operatorului
Paragraf
În vederea completării cerințelor specificate în prezentul apendice referitoare la mecanismele de activare și dezactivare a sistemelor de avertizare și de implicare, prezenta secțiune 11 precizează cerințele tehnice pentru punerea în aplicare a respectivelor mecanisme de activare și dezactivare.
Paragraf
Mecanismele de activare și dezactivare a sistemului de avertizare
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se activează atunci când codul de diagnosticare a defectelor (DTC), asociat cu o NCM care justifică activarea sa, are starea definită în tabelul 4.2.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se dezactivează în momentul în care sistemul de diagnosticare stabilește că defecțiunea corespunzătoare avertizării nu mai este prezentă sau în momentul în care informațiile, inclusiv DTC-urile legate de defecțiunile care justifică activarea sa, sunt șterse de un instrument de scanare.
Paragraf
Cerințe pentru ștergerea informațiilor privind controlul NOx
Paragraf
Ștergerea/resetarea informațiilor privind controlul NOx cu un instrument de scanare
Paragraf
La cererea instrumentului de scanare, următoarele date sunt șterse din memoria calculatorului sau sunt resetate la valoarea specificată în prezentul apendice (a se vedea tabelul 4.3).
Paragraf
Informațiile privind controlul NOx nu trebuie să se șteargă la deconectarea bateriei (bateriilor) echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Ștergerea informațiilor privind controlul NOx trebuie să fie posibilă numai în condiții de motor oprit.
Paragraf
Atunci când informațiile privind controlul NOx, inclusiv DTC-urile, sunt șterse, contoarele asociate acestor defecțiuni și specificate în prezentul apendice nu se șterg, ci se resetează la valoarea specificată în secțiunea corespunzătoare din prezentul apendice.
Paragraf
Mecanismul de activare și dezactivare a sistemului de implicare a operatorului
Paragraf
Sistemul de implicare a operatorului se activează în momentul în care sistemul de avertizare este activ, iar contorul corespunzător pentru tipul de NCM care justifică activarea a atins valoarea specificată în tabelul 4.4.
Paragraf
Sistemul de implicare a operatorului se dezactivează în momentul în care sistemul nu mai detectează o defecțiune care să justifice activarea sa sau în cazul în care informațiile, inclusiv DTC-urile privind NCM-urile care au justificat activarea sa, au fost șterse cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere.
Paragraf
Sistemele de avertizare și implicare a operatorului se activează sau se dezactivează imediat, după caz, în conformitate cu dispozițiile secțiunii 6, după evaluarea cantității de reactiv din rezervorul de reactiv. În acest caz, mecanismele de activare sau dezactivare nu depind de starea niciunui DTC asociat.
Paragraf
Mecanismul contorului
Paragraf
Date generale
Paragraf
Pentru a respecta cerințele din prezentul apendice, sistemul trebuie să conțină contoare care înregistrează numărul de ore de funcționare a motorului în cursul cărora sistemul a detectat oricare dintre următoarele NCM:
Paragraf
o calitate necorespunzătoare a reactivului;
Paragraf
o întrerupere a activității de dozare a reactivului;
Paragraf
o supapă EGR obturată;
Paragraf
o defecțiune a sistemului NCD.
Paragraf
Producătorul poate utiliza unul sau mai multe contoare pentru gruparea NCM indicate la punctul 11.4.1.1.
Paragraf
Fiecare contor numără până la valoarea maximă specificată într-un contor pe 2 octeți cu o rezoluție de o oră și reține această valoare până la îndeplinirea condițiilor necesare pentru resetarea contorului la zero.
Paragraf
Producătorul poate utiliza contoare unice sau multiple pentru sistemul NCD. Un contor unic poate acumula numărul de ore a două sau mai multe defecțiuni diferite relevante pentru respectivul tip de contor, dintre care niciuna nu a atins timpul indicat de contorul unic.
Paragraf
Atunci când producătorul decide să utilizeze contoare multiple pentru sistemul NCD, sistemul trebuie să fie capabil să atribuie un anumit contor al sistemului de monitorizare fiecărei defecțiuni aferente tipului respectiv de contoare, în conformitate cu prezentul apendice.
Paragraf
Principiul mecanismului contoarelor
Paragraf
Fiecare dintre contoare funcționează în modul următor:
Paragraf
În cazul în care pornește de la zero, contorul începe să înregistreze în momentul detectării defecțiunii aferente acelui contor, iar codul de diagnosticare a defectelor (DTC) corespunzător are starea definită în tabelul 4.2.
Paragraf
În cazul unor defecțiuni repetate, se aplică una dintre următoarele dispoziții, la alegerea producătorului:
Paragraf
În cazul în care are loc un singur eveniment de monitorizare, iar defecțiunea care a activat inițial contorul nu mai este detectată sau în cazul în care defecțiunea a fost ștearsă cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere, contorul se oprește și reține valoarea sa din acel moment. În cazul în care contorul oprește numărătoarea atunci când sistemul de implicare în situație critică este activ, contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Paragraf
Contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Paragraf
În cazul unui sistem de monitorizare cu contor unic, contorul continuă să înregistreze în cazul în care a fost detectată o NCM aferentă respectivului contor, iar starea codului de diagnosticare a defectelor (DTC) corespunzător este confirmată și activă. Acesta se oprește și reține una dintre valorile menționate la punctul 11.4.2.1.2, în cazul în care nu este detectată nicio NCM care ar justifica activarea contorului sau dacă toate defecțiunile aferente contorului au fost șterse cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere.
Paragraf
Odată blocat, contorul se resetează la zero în momentul în care monitorii corespunzători acestuia au funcționat cel puțin o dată până la finalizarea ciclului lor de monitorizare fără să fi detectat o defecțiune sau nicio defecțiune relevantă pentru contorul respectiv nu a fost detectată în decursul a cel puțin 36 de ore de funcționare a motorului de la oprirea contorului (a se vedea figura 4.4).
Paragraf
Contorul continuă să înregistreze din punctul în care a fost oprit în cazul în care este detectată o defecțiune aferentă contorului respectiv în perioada în care contorul este blocat (a se vedea figura 4.4).
Paragraf
Ilustrarea mecanismelor de activare și dezactivare și a mecanismelor contorului
Paragraf
Prezenta secțiune 12 ilustrează mecanismele de activare și dezactivare și mecanismele contorului pentru o serie de cazuri tipice. Figurile și descrierile de la punctele 12.2, 12.3 și 12.4 sunt furnizate în prezentul apendice numai cu scop ilustrativ și nu ar trebui menționate nici ca exemple de cerințe ale prezentului regulament, nici ca declarații definitive privind procesele implicate. Orele contorului din figurile 4.6 și 4.7 se referă la valorile maxime ale implicării în situație critică din tabelul 4.4. Pentru simplificare, faptul că sistemul de avertizare va fi activ, de asemenea, în perioada în care este activ sistemul de implicare nu a fost menționat în ilustrațiile furnizate.
Paragraf
Figura 4.4
Paragraf
Reactivarea și resetarea la zero a contorului după o perioadă în care valoarea sa a fost blocată
Paragraf
unde x nu este mai mic de 36 de ore de funcționare
Paragraf
Figura 4.5 ilustrează funcționarea mecanismelor de activare și dezactivare în timpul monitorizării disponibilității reactivului în patru cazuri:
Paragraf
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Paragraf
cazul de realimentare 1 (realimentare adecvată): operatorul realimentează rezervorul de reactiv până la depășirea pragului de 10 %. Avertizarea și implicarea sunt dezactivate;
Paragraf
cazurile de realimentare 2 și 3 (realimentare inadecvată): Sistemul de avertizare este activat. Nivelul de avertizare depinde de cantitatea disponibilă de reactiv;
Paragraf
cazul de realimentare 4 (realimentare foarte inadecvată): Implicarea de nivel scăzut se activează imediat.
Paragraf
Figura 4.5
Paragraf
Disponibilitatea reactivului
Paragraf
realimentare (cazul 4)
Paragraf
realimentare (cazul 3)
Paragraf
realimentare (cazul 2)
Paragraf
realimentare (cazul 1)
Paragraf
AVERTIZARE „continuă ”
Paragraf
NIVEL SCĂZUT
Paragraf
STARE CRITICĂ
Paragraf
Nivelul de reactiv
Paragraf
Implicare
Paragraf
AVERTIZARE
Paragraf
10 %
Paragraf
X %
Paragraf
2,5 %
Paragraf
GOL
Paragraf
Figura 4.6 ilustrează trei cazuri de calitate necorespunzătoare a reactivului:
Paragraf
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Paragraf
cazul de reparație 1 (reparație greșită sau frauduloasă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul schimbă calitatea reactivului, însă la scurt timp schimbă din nou reactivul cu unul de calitate necorespunzătoare. Sistemul de implicare se reactivează imediat, iar funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră se dezactivează după două ore de funcționare a motorului;
Paragraf
cazul de reparație 2 (reparație corectă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul corectează calitatea reactivului. Cu toate acestea, după o anumită perioadă, acesta realimentează din nou cu un reactiv de o calitate necorespunzătoare. Procesele de avertizare, implicare și contorizare repornesc de la zero.
Paragraf
Figura 4.6
Paragraf
Alimentarea cu un reactiv de calitate necorespunzătoare
Paragraf
unde x nu este mai mic de 36 de ore de funcționare
Paragraf
Figura 4.7 ilustrează trei cazuri de defecțiune a sistemului de dozare a ureei. Figura ilustrează, de asemenea, procesul care se aplică în cazul monitorizării defecțiunilor descrise în secțiunea 9.
Paragraf
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Paragraf
cazul de reparație 1 (reparație corectă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul repară sistemul de dozare. Cu toate acestea, după o anumită perioadă, sistemul de dozare se defectează din nou. Procesele de avertizare, implicare și contorizare repornesc de la zero;
Paragraf
cazul de reparație 2 (reparație greșită): în timpul perioadei de implicare de nivel scăzut (reducerea cuplului), operatorul repară sistemul de dozare. Cu toate acestea, la scurt timp după, sistemul de dozare se defectează din nou. Sistemul de implicare de nivel scăzut se reactivează imediat, iar contorul repornește de la valoarea pe care o avea în momentul reparației.
Paragraf
Figura 4.7
Paragraf
Defectarea sistemului de dozare a reactivului
Paragraf
unde x nu este mai mic de 36 de ore de funcționare
Paragraf
Demonstrarea concentrației minime acceptabile a reactivului CDmin
Paragraf
Producătorul demonstrează valoarea corectă a CDmin în timpul omologării UE de tip prin efectuarea ciclului NRTC cu pornire la cald pentru motoarele din subcategoria NRE-v-3, NRE-v-4, NRE-v-5, NRE-v-6 și NRSC aplicabil pentru toate celelalte categorii, utilizând un reactiv de concentrația CDmin.
Paragraf
Încercarea urmează ciclul (ciclurile) NCD adecvat(e) sau ciclul de precondiționare definit de producător, permițând unui sistem de control al NOx în buclă închisă să efectueze adaptarea la calitatea reactivului cu concentrația CDmin.
Paragraf
Emisiile poluante rezultate în urma acestei încercări nu trebuie să depășească pragul de NOx specificat la punctul 7.1.1.
Paragraf
Documentarea demonstrației
Paragraf
Demonstrarea concentrației minime acceptabile a reactivului trebuie însoțită de un raport de demonstrație. Raportul:
Paragraf
identifică defecțiunile examinate;
Paragraf
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Paragraf
confirmă că emisiile de poluanți care rezultă din această demonstrație nu au depășit pragul pentru NOx specificat la punctul 7.1.1;
Paragraf
este inclus în dosarul informativ astfel prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Litera a
10-20 de minute la ralanti; urmate de
Litera b
maximum 50 de minute la cel mult 40 % din sarcina nominală.
Litera a
Sistemul NCD nu șterge DTC-urile din memoria calculatorului până când defecțiunea care a generat DTC-ul respectiv nu a fost remediată.
Litera b
Sistemul NCD poate șterge toate DTC-urile la cererea unui instrument de scanare sau de întreținere protejat de drepturi de proprietate intelectuală care este pus la dispoziție de producătorul motorului, la cerere sau utilizând o parolă furnizată de producătorul motorului.
Litera a
sistemele de control al emisiilor;
Litera b
metodele de monitorizare a NCD;
Litera c
criteriile de monitorizare a NCD;
Litera d
parametrii de monitorizare (de exemplu, frecvență).
Litera a
timpul sau distanța rămase până la activarea implicărilor de nivel scăzut și/sau de situație critică;
Litera b
valoarea implicării de nivel scăzut și/sau de situație critică, de exemplu valoarea reducerii cuplului;
Litera c
condițiile în care poate fi anulată blocarea echipamentului mobil fără destinație rutieră.
Litera 5.1.1
un sistem de implicare în două etape cu o implicare de nivel scăzut (o limitare a performanței) urmată de o implicare în situație critică (dezactivarea efectivă a funcționării echipamentului mobil fără destinație rutieră);
Litera 5.1.2
un sistem de implicare în situație critică într-o singură etapă (dezactivarea efectivă a funcționării echipamentului mobil fără destinație rutieră), activat în condițiile unui sistem de implicare de nivel scăzut prevăzute la punctele 6.3.1, 7.3.1, 8.4.1 și 9.4.1.
Litera a
Perioada totală de funcționare pentru care implicarea poate fi dezactivată de către operator este de 120 de ore.
Litera b
Metoda de activare se proiectează pentru a preveni acționarea accidentală prin solicitarea unei acțiuni voluntare duble și se marchează în mod clar, cel puțin cu avertismentul A SE UTILIZA NUMAI ÎN CAZ DE URGENȚĂ.
Litera c
Dezactivarea se deconectează în mod automat după expirarea celor 120 de ore și există un mijloc prin care operatorul poate să dezactiveze manual dezactivarea în cazul în care urgența a luat sfârșit.
Litera d
După expirarea celor 120 de ore de funcționare, nu mai este posibilă dezactivarea implicării, cu excepția cazului în care mijlocul de dezactivare a fost reactivat prin introducerea codului de securitate temporar al producătorului sau prin reconfigurarea ECU a motorului de către un tehnician calificat sau printr-o caracteristică de securitate echivalentă, unică pentru fiecare motor.
Litera e
Numărul total și durata activărilor dezactivării trebuie să fie stocate într-o memorie electronică nevolatilă sau în contoare într-un mod care să asigure faptul că informațiile nu pot fi șterse în mod intenționat. Trebuie să fie posibilă citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale de control cu ajutorul unui instrument de scanare.
Litera ea
În dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 se include o descriere a conectării și a metodei de citire a înregistrărilor menționate la litera (e).
Litera f
Producătorul trebuie să păstreze o înregistrare a fiecărei solicitări de reactivare a mijloacelor de dezactivare temporară a implicării operatorului și să pună înregistrările la dispoziția Comisiei sau a autorităților naționale, la cerere.
Litera 5.4.2.1
Cuplul motorului între turația înregistrată la cuplul maxim și cea înregistrată la punctul de întrerupere a regulatorului de viteză se reduce treptat, de la cuplul de implicare de nivel scăzut din figura 4.1, cu minimum 1 % pe minut până la cel mult 50 % din cuplul maxim, iar pentru motoarele cu turație variabilă, turația motorului se reduce treptat la cel mult 60 % din turația nominală în aceeași perioadă de timp cu reducerea cuplului, astfel cum se arată în figura 4.2.
Litera 5.4.2.2
Se pot utiliza alte măsuri de implicare pentru care se demonstrează, spre satisfacția autorității de omologare, că au cel puțin același nivel de severitate.
Litera a
să nu fie activ mai mult de 30 de minute; și
Litera b
să se limiteze la trei activări pentru fiecare perioadă în care sistemul de implicare a operatorului este activ.
Litera a
defecțiuni ale sistemului de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx (NCD), astfel cum este descris la punctul 9.2.1;
Litera b
defecțiuni ale supapei sistemului de recirculare a gazelor de evacuare (EGR), astfel cum este descris la punctul 9.2.2.
Litera a
valoarea NOx la care se detectează NCM nu trebuie să depășească cea mai mică valoare dintre limita aplicabilă pentru NOx înmulțită cu 2,25 și limita aplicabilă pentru NOx plus 1,5 g/kWh. Pentru subcategoriile de motoare cu o limită combinată pentru HC și NOx, valoarea-limită aplicabilă pentru NOx, în sensul prezentului punct, este valoarea-limită combinată pentru HC și NOx redusă cu 0,19 g/kWh;
Litera b
poate fi utilizat un singur avertisment, inclusiv, în cazul în care sunt utilizate mesaje, mențiunea nivel ridicat de NOx – cauză nedeterminată;
Litera c
la punctul 9.4.1, numărul maxim de ore de funcționare a motorului între activarea sistemului de avertizare a operatorului și activarea sistemului de implicare de nivel scăzut se reduce la 10;
Litera d
la punctul 9.4.2, numărul maxim de ore de funcționare a motorului între activarea sistemului de avertizare a operatorului și activarea sistemului de implicare în situație critică se reduce la 20.
Litera a
unei demonstrații a activării sistemului de avertizare;
Litera b
unei demonstrații a activării sistemului de implicare de nivel scăzut, dacă este cazul;
Litera c
unei demonstrații a activării sistemului de implicare în situație critică.
Litera 10.3.2.3.1
Producătorul trebuie să pună la dispoziția autorității de omologare o listă de astfel de defecțiuni potențiale.
Litera 10.3.2.3.2
Defecțiunea care urmează să fie luată în considerare în cadrul încercării se selectează de către autoritatea de omologare din lista menționată la punctul 10.3.2.3.1.
Litera 10.3.3.5.1
Sistemul NCD trebuie să reacționeze la introducerea unei defecțiuni selectate ca fiind adecvată de către autoritatea de omologare, în conformitate cu dispozițiile prezentului apendice. Acest lucru se consideră ca fiind demonstrat în cazul în care activarea survine în două cicluri consecutive de încercare a NCD în conformitate cu punctul 10.3.3.7.
Litera 10.3.3.5.2
Demonstrarea activării sistemului de avertizare se consideră realizată dacă, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctul 10.3.3, sistemul de avertizare a fost activat în mod corespunzător, iar DTC pentru defecțiunea selectată se află în starea confirmat și activ.
Litera a
sistemul de avertizare a fost activat la un nivel al reactivului de cel puțin 10 % din capacitatea rezervorului de reactiv; și
Litera b
sistemul de avertizare continuă a fost activat la un nivel al reactivului cel puțin egal cu valoarea declarată de producător în conformitate cu dispozițiile din secțiunea 6.
Litera a
ciclul de încercare impus duce la o monitorizare care va funcționa corect în operațiuni reale; și
Litera b
ciclul de încercare NCD aplicabil specificat la punctul 10.3.3.7.1 se dovedește mai puțin adecvat pentru monitorizarea în cauză.
Litera a
producătorul poate, de comun acord cu autoritatea de omologare, să accelereze încercarea prin simularea realizării unui anumit număr de ore de funcționare;
Litera b
obținerea reducerii cuplului necesară pentru implicarea de nivel scăzut poate fi demonstrată în același timp cu procesul de omologare vizând performanțele generale ale motorului, efectuat în conformitate cu prezentul regulament. În acest caz, nu este necesară măsurarea separată a cuplului în timpul demonstrației sistemului de implicare;
Litera c
implicarea de nivel scăzut, dacă este cazul, se demonstrează în conformitate cu cerințele de la punctul 10.4.5;
Litera d
implicarea în situație critică se demonstrează în conformitate cu cerințele de la punctul 10.4.6.
Litera a
identifică defecțiunile examinate;
Litera b
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Litera c
confirmă faptul că avertizările și implicările au fost activate în conformitate cu prezentul regulament și
Litera d
este inclus în dosarul informativ astfel prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Litera a
o calitate necorespunzătoare a reactivului;
Litera b
o întrerupere a activității de dozare a reactivului;
Litera c
o supapă EGR obturată;
Litera d
o defecțiune a sistemului NCD.
Litera 11.4.2.1.1
În cazul în care pornește de la zero, contorul începe să înregistreze în momentul detectării defecțiunii aferente acelui contor, iar codul de diagnosticare a defectelor (DTC) corespunzător are starea definită în tabelul 4.2.
Litera 11.4.2.1.2
În cazul unor defecțiuni repetate, se aplică una dintre următoarele dispoziții, la alegerea producătorului:
Litera a
În cazul în care are loc un singur eveniment de monitorizare, iar defecțiunea care a activat inițial contorul nu mai este detectată sau în cazul în care defecțiunea a fost ștearsă cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere, contorul se oprește și reține valoarea sa din acel moment. În cazul în care contorul oprește numărătoarea atunci când sistemul de implicare în situație critică este activ, contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Litera b
Contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Litera 11.4.2.1.3
În cazul unui sistem de monitorizare cu contor unic, contorul continuă să înregistreze în cazul în care a fost detectată o NCM aferentă respectivului contor, iar starea codului de diagnosticare a defectelor (DTC) corespunzător este confirmată și activă. Acesta se oprește și reține una dintre valorile menționate la punctul 11.4.2.1.2, în cazul în care nu este detectată nicio NCM care ar justifica activarea contorului sau dacă toate defecțiunile aferente contorului au fost șterse cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere.
Litera 11.4.2.1.4
Odată blocat, contorul se resetează la zero în momentul în care monitorii corespunzători acestuia au funcționat cel puțin o dată până la finalizarea ciclului lor de monitorizare fără să fi detectat o defecțiune sau nicio defecțiune relevantă pentru contorul respectiv nu a fost detectată în decursul a cel puțin 36 de ore de funcționare a motorului de la oprirea contorului (a se vedea figura 4.4).
Litera 11.4.2.1.5
Contorul continuă să înregistreze din punctul în care a fost oprit în cazul în care este detectată o defecțiune aferentă contorului respectiv în perioada în care contorul este blocat (a se vedea figura 4.4).
Litera a
În cazul în care are loc un singur eveniment de monitorizare, iar defecțiunea care a activat inițial contorul nu mai este detectată sau în cazul în care defecțiunea a fost ștearsă cu un instrument de scanare sau cu un instrument de întreținere, contorul se oprește și reține valoarea sa din acel moment. În cazul în care contorul oprește numărătoarea atunci când sistemul de implicare în situație critică este activ, contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Litera b
Contorul rămâne blocat la valoarea definită în tabelul 4.4 sau la o valoare mai mare sau egală cu valoarea la care se activează sistemul de implicare în situație critică minus 30 de minute.
Litera a
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Litera b
cazul de realimentare 1 (realimentare adecvată): operatorul realimentează rezervorul de reactiv până la depășirea pragului de 10 %. Avertizarea și implicarea sunt dezactivate;
Litera c
cazurile de realimentare 2 și 3 (realimentare inadecvată): Sistemul de avertizare este activat. Nivelul de avertizare depinde de cantitatea disponibilă de reactiv;
Litera d
cazul de realimentare 4 (realimentare foarte inadecvată): Implicarea de nivel scăzut se activează imediat.
Litera a
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Litera b
cazul de reparație 1 (reparație greșită sau frauduloasă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul schimbă calitatea reactivului, însă la scurt timp schimbă din nou reactivul cu unul de calitate necorespunzătoare. Sistemul de implicare se reactivează imediat, iar funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră se dezactivează după două ore de funcționare a motorului;
Litera c
cazul de reparație 2 (reparație corectă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul corectează calitatea reactivului. Cu toate acestea, după o anumită perioadă, acesta realimentează din nou cu un reactiv de o calitate necorespunzătoare. Procesele de avertizare, implicare și contorizare repornesc de la zero.
Litera a
cazul de utilizare 1: operatorul continuă să exploateze echipamentul mobil fără destinație rutieră în pofida avertizării până când funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră este dezactivată;
Litera b
cazul de reparație 1 (reparație corectă): după dezactivarea echipamentului mobil fără destinație rutieră, operatorul repară sistemul de dozare. Cu toate acestea, după o anumită perioadă, sistemul de dozare se defectează din nou. Procesele de avertizare, implicare și contorizare repornesc de la zero;
Litera c
cazul de reparație 2 (reparație greșită): în timpul perioadei de implicare de nivel scăzut (reducerea cuplului), operatorul repară sistemul de dozare. Cu toate acestea, la scurt timp după, sistemul de dozare se defectează din nou. Sistemul de implicare de nivel scăzut se reactivează imediat, iar contorul repornește de la valoarea pe care o avea în momentul reparației.
Litera a
identifică defecțiunile examinate;
Litera b
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Litera c
confirmă că emisiile de poluanți care rezultă din această demonstrație nu au depășit pragul pentru NOx specificat la punctul 7.1.1;
Litera d
este inclus în dosarul informativ astfel prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Anexa 9
Apendicele 2
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Cerințe tehnice suplimentare privind măsurile de control al emisiilor de NOx pentru motoarele din categoriile IWP, IWA și RLR, inclusiv metoda pentru a demonstra aceste strategii
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul apendice stabilește cerințe suplimentare pentru a asigura funcționarea corectă a măsurilor de control al emisiilor de NOx pentru motoarele din categoriile IWP, IWA și RLR.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Cerințele din apendicele 1 se aplică motoarelor care intră în domeniul de aplicare a prezentului apendice, cu excepția situațiilor prevăzute la punctele 3 și 4 din prezentul apendice.
Paragraf
Excepții de la cerințele din apendicele 1
Paragraf
În scopul de a lua în considerare preocupările privind siguranța, sistemul de implicare a operatorului prevăzut la punctele 5 și 11.3 din apendicele 1 nu se aplică în cazul motoarelor care intră în domeniul de aplicare a prezentului apendice. Cerința de a stoca date într-un jurnal al calculatorului de bord prevăzută la punctul 4 din prezentul apendice se aplică în orice situație în care ar fi fost activată implicarea în conformitate cu punctele 2.3.2.3.2, 6.3, 7.3, 8.4 și 9.4 din apendicele 1.
Paragraf
Cerințe pentru stocarea incidentelor de funcționare a motorului cu injecția de reactiv sau cu calitatea reactivului necorespunzătoare
Paragraf
Jurnalul calculatorului de bord trebuie să înregistreze în memoria nevolatilă a calculatorului numărul total și durata tuturor incidentelor de funcționare a motorului cu injecția de reactiv sau calitatea reactivului necorespunzătoare, într-un mod care să asigure faptul că informațiile nu pot fi șterse intenționat.
Paragraf
Trebuie să fie posibilă citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale de control cu ajutorul unui instrument de scanare.
Paragraf
O descriere a conectării și a metodei de citire a acestor înregistrări trebuie inclusă în dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Durata unui incident privind un nivel necorespunzător de reactiv înregistrat în jurnalul calculatorului de bord în conformitate cu punctul 4.1, în locul unei implicări în conformitate cu punctul 6.3 din apendicele 1, începe atunci când rezervorul de reactiv se golește, și anume atunci când sistemul de dozare nu mai poate extrage reactiv din rezervor sau când nivelul reactivului este sub 2,5 % din capacitatea maximă nominală stabilită de producător.
Paragraf
Durata unui incident înregistrat în jurnalul calculatorului de bord, astfel cum se specifică la punctul 4.1, în loc de implicarea specificată la punctele 6.3, 7.3, 8.4 și 9.4 din apendicele 1, începe atunci când respectivul contor atinge valoarea pentru implicarea în situație critică din tabelul 4.4 din apendicele 1.
Paragraf
Durata unui incident înregistrat în jurnalul calculatorului de bord, astfel cum se specifică la punctul 4.1, în loc de implicarea specificată la punctul 2.3.2.3.2 din apendicele 1, se înregistrează din momentul în care ar fi început implicarea.
Paragraf
Durata unui incident înregistrat în jurnalul calculatorului de bord, astfel cum este specificat la punctul 4.1, se încheie atunci când incidentul a fost remediat.
Paragraf
Atunci când se efectuează o demonstrație în conformitate cu punctul 10.4. din apendicele 1, demonstrația se efectuează în conformitate cu cerințele aplicabile la demonstrarea sistemului de implicare în situație critică, dar demonstrarea activării sistemului de implicare în situație critică se înlocuiește cu o demonstrare a stocării unui incident de funcționare a motorului cu injecția de reactiv sau calitatea reactivului necorespunzătoare.
Anexa 10
Apendicele 3
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Cerințe tehnice suplimentare privind măsurile de control al emisiilor de NOx pentru motoarele din categoria RLL
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul apendice stabilește cerințele suplimentare pentru a se asigura funcționarea corectă a măsurilor de control al emisiilor de NOx pentru motoarele din categoria RLL. Acesta cuprinde cerințe pentru motoarele care se bazează pe utilizarea unui reactiv în vederea reducerii emisiilor. Omologarea UE de tip este condiționată de aplicarea dispozițiilor relevante privind instruirea operatorului, documentele de instalare și sistemul de avertizare a operatorului care sunt prevăzute în prezentul apendice.
Paragraf
Informații solicitate
Paragraf
Producătorul furnizează informații care descriu complet caracteristicile funcționale ale măsurilor de control al emisiilor de NOx, în conformitate cu punctul 1.5 din partea A a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
În cazul în care sistemul de control al emisiilor necesită un reactiv, caracteristicile respectivului reactiv, inclusiv tipul reactivului, informațiile privind concentrația atunci când reactivul este sub formă de soluție, condițiile de temperatură de funcționare și trimiterea la standarde internaționale în ceea ce privește compoziția și calitatea, trebuie să fie specificate de către producător în fișa de informații prevăzută în apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Disponibilitatea reactivului și sistemul de avertizare a operatorului
Paragraf
Atunci când se utilizează un reactiv, omologarea UE de tip este condiționată de furnizarea unor indicatori sau a altor mijloace corespunzătoare, în funcție de configurația echipamentului mobil fără destinație rutieră, care să informeze operatorul cu privire la:
Paragraf
cantitatea de reactiv rămasă în rezervorul de stocare al reactivului și, printr-un semnal specific suplimentar, faptul că volumul de reactiv rămas este sub 10 % din capacitatea totală a rezervorului;
Paragraf
faptul că rezervorul de reactiv este pe punctul de a se goli sau este aproape gol;
Paragraf
faptul că reactivul din rezervorul de stocare nu îndeplinește caracteristicile declarate și înregistrate în fișa de informații prevăzută în apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, în conformitate cu mijloacele de evaluare instalate;
Paragraf
faptul că dozarea reactivului este întreruptă, în alte cazuri decât cele executate de ECU a motorului sau de dispozitivul de control al dozării, ca o consecință a condițiilor de funcționare a motorului pentru care dozarea nu este necesară, cu condiția ca astfel de condiții de funcționare să fie comunicate autorității de omologare de tip competente.
Paragraf
Calitatea reactivului
Paragraf
La alegerea producătorului, cerințele privind conformitatea reactivului cu caracteristicile declarate și cu toleranța privind emisiile de NOx asociate sunt considerate îndeplinite prin unul din următoarele mijloace:
Paragraf
un mijloc direct, cum ar fi utilizarea unui senzor de calitate a reactivului;
Paragraf
un mijloc indirect, cum ar fi utilizarea unui senzor de NOx în sistemul de evacuare, pentru a evalua eficacitatea reactivului;
Paragraf
orice alt mijloc, cu condiția ca eficacitatea acestuia să fie cel puțin egală cu cea care rezultă din utilizarea unui mijloc menționat la litera (a) sau litera (b) și ca cerințele principale din prezenta secțiune 4 să fie respectate.
Litera a
cantitatea de reactiv rămasă în rezervorul de stocare al reactivului și, printr-un semnal specific suplimentar, faptul că volumul de reactiv rămas este sub 10 % din capacitatea totală a rezervorului;
Litera b
faptul că rezervorul de reactiv este pe punctul de a se goli sau este aproape gol;
Litera c
faptul că reactivul din rezervorul de stocare nu îndeplinește caracteristicile declarate și înregistrate în fișa de informații prevăzută în apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, în conformitate cu mijloacele de evaluare instalate;
Litera d
faptul că dozarea reactivului este întreruptă, în alte cazuri decât cele executate de ECU a motorului sau de dispozitivul de control al dozării, ca o consecință a condițiilor de funcționare a motorului pentru care dozarea nu este necesară, cu condiția ca astfel de condiții de funcționare să fie comunicate autorității de omologare de tip competente.
Litera a
un mijloc direct, cum ar fi utilizarea unui senzor de calitate a reactivului;
Litera b
un mijloc indirect, cum ar fi utilizarea unui senzor de NOx în sistemul de evacuare, pentru a evalua eficacitatea reactivului;
Litera c
orice alt mijloc, cu condiția ca eficacitatea acestuia să fie cel puțin egală cu cea care rezultă din utilizarea unui mijloc menționat la litera (a) sau litera (b) și ca cerințele principale din prezenta secțiune 4 să fie respectate.
Anexa 11
Apendicele 4
Paragraf
Apendicele 4
Paragraf
Cerințe tehnice privind măsurile de control al emisiilor de particule poluante, inclusiv metoda pentru a demonstra aceste măsuri
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul apendice stabilește cerințele menite să asigure funcționarea corectă a măsurilor de control al emisiilor de particule.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Motorul trebuie să fie echipat cu un sistem de diagnosticare pentru controlul emisiilor de particule (PCD) capabil să identifice defecțiunile sistemului de posttratate a particulelor luate în considerare în prezenta anexă. Orice motor reglementat de prezenta secțiune 2 se proiectează, se construiește și se instalează astfel încât să fie capabil să îndeplinească aceste cerințe pe întreaga durată de viață normală a motorului, în condiții normale de utilizare. Pentru atingerea acestui obiectiv, se acceptă ca motoarele care au fost utilizate peste perioada de durabilitate a caracteristicilor emisiilor, astfel cum se menționează în anexa V la Regulamentul (UE) 2016/1628, să prezinte o anumită deteriorare a performanțelor și a sensibilității PCD.
Paragraf
Informații solicitate
Paragraf
În cazul în care sistemul de control al emisiilor necesită un reactiv, de exemplu un catalizator prezent în combustibil, caracteristicile respectivului reactiv, inclusiv tipul reactivului, informațiile privind concentrația atunci când reactivul este sub formă de soluție, condițiile de temperatură de funcționare și trimiterea la standarde internaționale în ceea ce privește compoziția și calitatea, trebuie să fie specificate de către producător în fișa de informații prevăzută în apendicele 3 la anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Informațiile scrise care descriu în detaliu caracteristicile funcționale ale sistemului de avertizare a operatorului din secțiunea 4 se furnizează autorității de omologare la momentul omologării UE de tip.
Paragraf
Producătorul furnizează documentația de instalare care, atunci când este utilizată de producătorul de echipamente originale (OEM), va asigura faptul că motorul, inclusiv sistemul de control al emisiilor care face parte din tipul de motor sau din familia de motoare omologată, atunci când este instalat pe echipamentul mobil fără destinație rutieră, va funcționa, împreună cu componentele necesare ale utilajului, într-un mod care este conform cu cerințele din prezenta anexă. Documentația respectivă include cerințele tehnice detaliate și dispozițiile privind motorul (software, hardware și comunicații) necesare pentru instalarea corectă a motorului pe echipamentul mobil fără destinație rutieră.
Paragraf
Condiții de funcționare
Paragraf
Sistemul PCD trebuie să fie funcțional cel puțin în condițiile de control aplicabile stabilite la punctul 2.4 din anexa IV, pentru fiecare categorie de motoare. Sistemul de diagnosticare trebuie să rămână operațional în afara acestui interval, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic.
Paragraf
Cerințe de diagnostic
Paragraf
Sistemul PCD este capabil să identifice funcționarea defectuoasă a controlului emisiilor de particule (PCM) luată în considerare în prezenta anexă prin intermediul unor coduri de diagnosticare a defectelor (DTC-uri) stocate în memoria calculatorului, precum și să comunice, la cerere, informația respectivă în exterior.
Paragraf
Cerințe pentru înregistrarea codurilor de diagnosticare a defectelor (DTC-urilor)
Paragraf
Sistemul PCD înregistrează un DTC pentru fiecare PCM în parte.
Paragraf
Sistemul PCD stabilește în timpul perioadelor de funcționare a motorului indicate în tabelul 4.5 prezența unei defecțiuni detectabile. La momentul respectiv, se înregistrează un DTC confirmat și activ și se activează sistemul de avertizare menționat în secțiunea 4.
Paragraf
În cazurile în care este necesar un timp de funcționare mai mare decât perioada de funcționare indicată în tabelul 4.5 pentru ca dispozitivele de monitorizare să detecteze cu precizie și să confirme o PCM (de exemplu, în cazul echipamentelor de monitorizare care utilizează modele statistice sau care funcționează pe baza consumului de fluide al echipamentului mobil fără destinație rutieră), autoritatea de omologare poate permite o perioadă mai lungă de monitorizare, cu condiția ca producătorul să justifice necesitatea unei perioade mai lungi (de exemplu, prin argumente tehnice, rezultate experimentale, experiența din producție etc.).
Paragraf
Cerințe pentru ștergerea codurilor de diagnosticare a defectelor (DTC-uri):
Paragraf
sistemul PCD nu șterge DTC-urile din memoria calculatorului până când defecțiunea referitoare la DTC-ul respectiv nu a fost remediată;
Paragraf
sistemul PCD poate șterge toate DTC-urile la cererea unui instrument de scanare sau de întreținere protejat de drepturi de proprietate intelectuală care este pus la dispoziție de producătorul motorului la cerere sau utilizând o parolă furnizată de către producătorul motorului;
Paragraf
înregistrarea incidentelor de funcționare cu un DTC confirmat și activ, care sunt înregistrate în memoria nevolatilă a calculatorului astfel cum se prevede la punctul 5.2, nu se șterge.
Paragraf
Un sistem PCD nu se programează sau proiectează pentru a se dezactiva parțial sau total în funcție de vechimea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe perioada de viață a motorului și nici nu trebuie să conțină niciun fel de algoritm sau strategie proiectată să reducă eficiența în timp a sistemului PCD.
Paragraf
Orice cod informatic sau parametru de exploatare reprogramabil al sistemului PCD trebuie să fie protejat împotriva manipulării frauduloase.
Paragraf
Familia de motoare PCD
Paragraf
Producătorul este responsabil pentru determinarea componenței unei familii de motoare PCD. Gruparea motoarelor în cadrul unei familii de motoare PCD se bazează pe cele mai bune practici inginerești și face obiectul omologării de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Motoarele care nu fac parte din aceeași familie de motoare pot aparține, cu toate acestea, aceleiași familii de motoare PCD.
Paragraf
Parametrii care definesc o familie de motoare PCD
Paragraf
O familie de motoare PCD se caracterizează prin parametri de proiectare de bază comuni motoarelor din cadrul familiei.
Paragraf
Pentru ca motoarele să fie considerate ca aparținând aceleiași familii de motoare PCD, următorii parametri de bază trebuie să fie similari:
Paragraf
principiul de funcționare al sistemului de posttratate a particulelor (de exemplu, mecanic, aerodinamic, difuzional, inerțial, cu regenerare periodică, cu regenerare continuă etc.)
Paragraf
metodele de monitorizare a PCD;
Paragraf
criteriile de monitorizare a PCD;
Paragraf
parametrii de monitorizare (de exemplu, frecvența).
Paragraf
Producătorul demonstrează aceste similarități printr-o demonstrație tehnică pertinentă sau prin alte proceduri adecvate supuse aprobării de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Producătorul poate solicita autorității de omologare să aprobe diferențe minore între metodele de monitorizare/diagnosticare a sistemului de monitorizare a PCD datorate variațiilor de configurare a motorului, atunci când metodele respective sunt considerate de producător a fi similare și diferă numai pentru a corespunde unor caracteristici specifice ale componentelor vizate (de exemplu, mărimea, debitul gazelor de evacuare etc.) sau similaritățile sunt bazate pe bunele practici inginerești.
Paragraf
Cerințe privind întreținerea
Paragraf
OEM furnizează instrucțiuni scrise tuturor utilizatorilor finali de echipamente noi fără destinație rutieră cu privire la sistemul de control al emisiilor și la funcționarea corectă a acestuia, astfel cum se prevede în anexa XV.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului
Paragraf
Echipamentul mobil fără destinație rutieră include un sistem de avertizare a operatorului utilizând alarme vizuale.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului poate conține una sau mai multe lămpi sau poate afișa mesaje scurte.
Paragraf
Sistemul utilizat pentru afișarea acestor mesaje poate fi același cu cel utilizat pentru alte scopuri de întreținere sau NCD.
Paragraf
Sistemul de avertizare indică necesitatea unei reparații urgente. În cazul în care sistemul de avertizare include un sistem de afișare a mesajelor, se afișează un mesaj indicând motivul avertizării (de exemplu, senzor deconectat sau defecțiune gravă legată de emisii).
Paragraf
La alegerea producătorului, sistemul de avertizare poate include o componentă audio pentru alertarea operatorului. Este permisă anularea avertizărilor audio de către operator.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se activează astfel cum se specifică la punctul 2.3.2.2.
Paragraf
Sistemul de avertizare a operatorului se dezactivează atunci când nu mai există condițiile necesare pentru activarea acestuia. Sistemul de avertizare a operatorului nu se dezactivează automat fără remedierea motivului care a condus la activarea sa.
Paragraf
Sistemul de avertizare poate fi întrerupt temporar de alte semnale de avertizare care transmit mesaje importante de siguranță.
Paragraf
În cererea de omologare UE de tip prevăzută în Regulamentul (UE) 2016/1628, producătorul demonstrează funcționarea sistemului de avertizare a operatorului, în conformitate cu secțiunea 9.
Paragraf
Sistemul de stocare a informațiilor privind activarea sistemului de avertizare a operatorului
Paragraf
Sistemul PCD include o memorie nevolatilă de calculator sau contoare pentru stocarea incidentelor de funcționare a motorului cu un DTC confirmat și activ, într-un mod care să asigure faptul că informațiile nu pot fi șterse intenționat.
Paragraf
PCD stochează în memoria nevolatilă toate incidentele de funcționare a motorului cu un DTC confirmat și activ pentru care sistemul de avertizare a operatorului a fost activ timp de 20 de ore de funcționare a motorului sau o perioadă mai scurtă, la alegerea producătorului.
Paragraf
Citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale trebuie să fie posibilă cu ajutorul unui instrument de scanare.
Paragraf
În dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 trebuie inclusă o descriere a conectării și a metodei de citire a acestor înregistrări.
Paragraf
Monitorizarea pentru detectarea eliminării sistemului de posttratare a particulelor
Paragraf
Sistemul PCD detectează eliminarea completă a sistemului de posttratare a particulelor, inclusiv îndepărtarea oricărui senzor utilizat pentru monitorizarea, activarea, dezactivarea sau modularea funcționării acestuia.
Paragraf
Cerințe suplimentare în cazul unui sistem de posttratare a particulelor care utilizează un reactiv (de exemplu, catalizator prezent în combustibil)
Paragraf
În cazul unui DTC confirmat și activ privind fie eliminarea sistemului de posttratare a particulelor, fie pierderea de funcții de către sistemul de posttratare a particulelor, dozarea reactivului se întrerupe imediat. Dozarea reîncepe atunci când DTC nu mai este activ.
Paragraf
Sistemul de avertizare se activează în cazul în care nivelul de reactiv din rezervorul de aditiv scade sub valoarea minimă specificată de producător.
Paragraf
Monitorizarea erorilor care pot fi atribuite manipulării frauduloase
Paragraf
În plus față de monitorizarea pentru detectarea eliminării sistemului de posttratare a particulelor, se monitorizează următoarele erori, întrucât acestea pot fi atribuite manipulării frauduloase:
Paragraf
pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor;
Paragraf
erori ale sistemului PCD, astfel cum este descris la punctul 8.3.
Paragraf
Monitorizarea pentru detectarea pierderii de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor
Paragraf
PCD detectează eliminarea completă a substratului sistemului de posttratare a particulelor (recipient gol). În acest caz, carcasa și senzorii sistemului de posttratare a particulelor utilizați pentru monitorizarea, activarea, dezactivarea sau modularea funcționării acestuia sunt încă prezenți.
Paragraf
Monitorizarea defecțiunilor sistemului PCD
Paragraf
Sistemul PCD este monitorizat pentru detectarea defecțiunilor electrice și pentru îndepărtarea sau dezactivarea oricărui senzor sau element de acționare care împiedică diagnosticarea altor erori menționate la punctul 6.1 și punctul 8.1 litera (a) (monitorizarea componentelor).
Paragraf
O listă neexhaustivă de senzori care afectează capacitatea de diagnosticare cuprinde senzorii care măsoară în mod direct presiunile diferențiale din sistemul de posttratare a particulelor și senzorii de temperatură a gazelor de evacuare pentru controlul regenerării sistemului de posttratare a particulelor.
Paragraf
În cazul în care o eroare, eliminare sau dezactivare a unui singur senzor sau element de acționare a sistemului PCD nu împiedică diagnosticarea în perioada de timp solicitată a defecțiunilor menționate la punctul 6.1 și la punctul 8.1 litera (a) (sistem redundant), activarea sistemului de avertizare și stocarea informațiilor privind activarea sistemului de avertizare a operatorului nu este necesară, cu excepția cazului în care sunt confirmate și active defecțiuni suplimentare ale senzorilor sau elementelor de acționare.
Paragraf
Cerințe cu privire la demonstrație
Paragraf
Generalități
Paragraf
Conformitatea cu cerințele prezentului apendice se demonstrează în timpul procedurii de omologare de tip prin efectuarea unei demonstrații a activării sistemului de avertizare, astfel cum este prezentat în tabelul 4.6 și specificat în prezenta secțiune 9.
Paragraf
Familii de motoare și familii de motoare PCD
Paragraf
În cazul în care motoarele dintr-o familie de motoare aparțin unei familii de motoare PCD care a fost deja omologată UE de tip, în conformitate cu punctul 2.3.6 (figura 4.8), conformitatea respectivei familii de motoare se consideră a fi demonstrată fără încercări suplimentare, cu condiția ca producătorul să demonstreze autorității că sistemele de monitorizare necesare în vederea respectării cerințelor din prezentul apendice sunt similare în cadrul familiilor de motoare și al familiilor de motoare PCD vizate.
Paragraf
Figura 4.8
Paragraf
Conformitatea demonstrată anterior a unei familii de motoare PCD
Paragraf
Familia de motoare PCD 1
Paragraf
Familia de motoare 2
Paragraf
Familia de motoare 1
Paragraf
Conformitatea familiei de motoare PCD 1 a fost demonstrată pentru familia de motoare 2
Paragraf
Conformitatea familiei de motoare 1 este considerată ca fiind demonstrată
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare
Paragraf
Conformitatea activării sistemului de avertizare trebuie demonstrată prin efectuarea a două încercări: pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor și o categorie de defecțiuni descrisă la punctul 6 sau la punctul 8.3 din prezenta anexă.
Paragraf
Selectarea defecțiunilor pentru care urmează a fi realizate încercări
Paragraf
Producătorul pune la dispoziția autorității de omologare o listă de astfel de defecțiuni potențiale.
Paragraf
Defecțiunea care urmează să fie luată în considerare în cadrul încercării se selectează de către autoritatea de omologare din lista menționată la punctul 9.3.2.1.
Paragraf
Demonstrație
Paragraf
În sensul acestei demonstrații, se efectuează o încercare separată privind pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor prevăzută la punctul 8.2 și privind defecțiunile prevăzute la punctele 6 și 8.3. Pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor se generează prin îndepărtarea completă a substratului din carcasa sistemului de posttratare a particulelor.
Paragraf
În decursul unei încercări, nu trebuie să fie prezente alte defecțiuni decât cea vizată de încercare.
Paragraf
Înainte de demararea încercării, se șterg toate DTC-urile.
Paragraf
La cererea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, defecțiunile supuse încercărilor pot fi simulate.
Paragraf
Detectarea defecțiunilor
Paragraf
Sistemul PCD reacționează la introducerea unei defecțiuni selectate ca fiind adecvată de către autoritatea de omologare în conformitate cu dispozițiile prezentului apendice. Acest lucru se consideră ca fiind demonstrat dacă activarea survine în timpul numărului de cicluri consecutive de încercare a PCD furnizat în tabelul 4.7.
Paragraf
Atunci când acest lucru a fost specificat în descrierea procedurilor de monitorizare și autoritatea de omologare a aprobat faptul că un dispozitiv de monitorizare specific necesită mai multe cicluri de încercare a PCD pentru a completa monitorizarea decât se indică în tabelul 4.7, numărul de cicluri de încercare a PCD poate fi mărit cu până la 50 %.
Paragraf
Fiecare ciclu individual de încercare a PCD din încercarea demonstrativă poate fi separat de o oprire a motorului. Intervalul de timp până la următoarea pornire ia în considerare eventuala monitorizare care ar putea avea loc după oprirea motorului și orice condiții necesare care trebuie să existe pentru ca monitorizarea să aibă loc la următoarea pornire.
Paragraf
Ciclul de încercare PCD
Paragraf
Ciclul de încercare a PCD analizat în prezenta secțiune 9 pentru demonstrarea funcționării corecte a sistemului de monitorizare a sistemului de posttratare a particulelor este ciclul NRTC cu pornire la cald pentru motoarele din subcategoriile NRE-v-3, NRE-v-4, NRE-v-5 NRE-v-6 și NRSC aplicabil pentru toate celelalte categorii.
Paragraf
La cererea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, poate fi utilizat un ciclu de încercare PCD alternativ (de exemplu, altul decât NRTC sau NRSC) pentru un dispozitiv de monitorizare specific. Cererea conține elemente (specificații tehnice, simulare, rezultate ale încercărilor etc.) care să demonstreze că:
Paragraf
ciclul de încercare impus duce la o monitorizare care va funcționa în condiții reale de utilizare; și
Paragraf
ciclul de încercare PCD aplicabil specificat la punctul 9.3.3.6.1 este mai puțin adecvat pentru monitorizarea în cauză.
Paragraf
Configurația pentru demonstrarea activării sistemului de avertizare
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare se efectuează prin încercări efectuate pe un stand de încercare pentru motoare.
Paragraf
Orice componente sau subsisteme care nu sunt montate fizic pe motor, cum ar fi senzorii de temperatură ambiantă, senzorii de nivel și sistemele de avertizare și de informare a operatorului, dar fără a se limita la acestea, și care sunt necesare pentru efectuarea demonstrațiilor, se conectează la motor în scopul respectiv sau se simulează într-un mod acceptat de autoritatea de omologare.
Paragraf
La alegerea producătorului și cu aprobarea autorității de omologare, încercările demonstrative se pot efectua, fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctul 9.3.3.7.1, asupra unui utilaj sau echipament mobil fără destinație rutieră complet, fie prin montarea echipamentului mobil fără destinație rutieră pe un stand de încercare adecvat, fie prin rularea acestuia pe o pistă de încercare în condiții controlate.
Paragraf
Demonstrarea activării sistemului de avertizare se consideră realizată dacă, la finalul fiecărei încercări demonstrative efectuate în conformitate cu punctul 9.3.3, sistemul de avertizare a fost activat în mod corespunzător, iar DTC pentru defecțiunea selectată se află în starea confirmat și activ.
Paragraf
În cazul în care un sistem de posttratare a particulelor care utilizează un reactiv este supus unei încercări demonstrative privind pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor sau eliminarea sistemului de posttratare a particulelor, se confirmă, de asemenea, faptul că dozarea reactivului a fost întreruptă.
Paragraf
Documentarea demonstrației
Paragraf
Demonstrarea sistemului PCD trebuie însoțită de un raport de demonstrație. Raportul:
Paragraf
identifică defecțiunile examinate;
Paragraf
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Paragraf
confirmă faptul că avertizările și implicările aplicabile au fost activate în conformitate cu prezentul regulament;
Paragraf
este inclus în dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Litera a
sistemul PCD nu șterge DTC-urile din memoria calculatorului până când defecțiunea referitoare la DTC-ul respectiv nu a fost remediată;
Litera b
sistemul PCD poate șterge toate DTC-urile la cererea unui instrument de scanare sau de întreținere protejat de drepturi de proprietate intelectuală care este pus la dispoziție de producătorul motorului la cerere sau utilizând o parolă furnizată de către producătorul motorului;
Litera c
înregistrarea incidentelor de funcționare cu un DTC confirmat și activ, care sunt înregistrate în memoria nevolatilă a calculatorului astfel cum se prevede la punctul 5.2, nu se șterge.
Litera a
principiul de funcționare al sistemului de posttratate a particulelor (de exemplu, mecanic, aerodinamic, difuzional, inerțial, cu regenerare periodică, cu regenerare continuă etc.)
Litera b
metodele de monitorizare a PCD;
Litera c
criteriile de monitorizare a PCD;
Litera d
parametrii de monitorizare (de exemplu, frecvența).
Litera a
pierderea de funcții ale sistemului de posttratare a particulelor;
Litera b
erori ale sistemului PCD, astfel cum este descris la punctul 8.3.
Litera a
ciclul de încercare impus duce la o monitorizare care va funcționa în condiții reale de utilizare; și
Litera b
ciclul de încercare PCD aplicabil specificat la punctul 9.3.3.6.1 este mai puțin adecvat pentru monitorizarea în cauză.
Litera a
identifică defecțiunile examinate;
Litera b
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Litera c
confirmă faptul că avertizările și implicările aplicabile au fost activate în conformitate cu prezentul regulament;
Litera d
este inclus în dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Anexa 12
ANEXA V
Paragraf
ANEXA V
Paragraf
Măsurători și încercări referitoare la zona asociată cu ciclul de încercare în regim staționar pentru echipamente mobile fără destinație rutieră
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Prezenta anexă se aplică motoarelor controlate electronic din categoriile NRE, NRG, IWP, IWA și RLR conforme cu limitele de emisii din etapa V prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 și care utilizează comenzile electronice pentru stabilirea atât a cantității, cât și a intervalului de injecție cu combustibil sau care utilizează comenzi electronice pentru a activa, a dezactiva sau a modula sistemul electronic de control utilizat pentru a reduce NOx.
Paragraf
Prezenta anexă stabilește cerințele tehnice referitoare la domeniul asociat NRSC relevant, în cadrul căruia este permisă depășirea limitelor emisiilor prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 la un nivel care este controlat.
Paragraf
Atunci când un motor face obiectul unei încercări în modul prevăzut în cerințele pentru încercare din secțiunea 4, emisiile de gaze și particule poluante prelevate în orice punct selectat în mod aleatoriu din domeniul de control aplicabil prevăzut în secțiunea 2 nu trebuie să depășească valorile-limită ale emisiilor aplicabile din anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 înmulțite cu un factor de 2,0.
Paragraf
Secțiunea 3 stabilește selectarea de către serviciul tehnic a unor puncte suplimentare de măsurare din domeniul de control în cadrul încercării de determinare a emisiilor pe bancul de încercare pentru a demonstra îndeplinirea cerințelor din prezenta secțiune 1.
Paragraf
Producătorul poate solicita ca serviciul tehnic să excludă puncte de funcționare din oricare dintre zonele de control stabilite în secțiunea 2 în timpul demonstrației prevăzute în secțiunea 3. Serviciul tehnic acordă această excludere, cu acordul autorității de omologare, în cazul în care producătorul demonstrează că motorul nu este niciodată capabil să funcționeze în astfel de puncte atunci când este utilizat în orice combinație de echipamente mobile fără destinație rutieră.
Paragraf
Instrucțiunile de instalare furnizate de producător către producătorul de echipamente originale (OEM) în conformitate cu anexa XIV indică limitele superioare și inferioare ale domeniului de control aplicabil și includ o declarație pentru a clarifica faptul că OEM nu trebuie să instaleze motorul într-un mod care forțează motorul să funcționeze permanent numai la combinații de viteză și cuplu din afara domeniului de control pentru curba cuplului corespunzătoare tipului de motor sau familiei de motoare omologate.
Paragraf
Domeniul de control al motorului
Paragraf
Domeniul de control aplicabil pentru efectuarea încercării motorului este domeniul identificat în prezenta secțiune 2 care corespunde echipamentului mobil fără destinație rutieră aplicabil motorului supus încercării.
Paragraf
Domeniul de control pentru motoarele încercate cu ciclul NRSC C1
Paragraf
Aceste motoare funcționează cu turație și sarcină variabile. Se aplică diferite excluderi din domeniile de control în funcție de (sub)categoria și turația de funcționare ale motorului.
Paragraf
Motoare cu turație variabilă din categoria NRE cu o putere netă maximă ≥ 19 kW, motoare cu turație variabilă din categoria IWA cu o putere netă maximă ≥ 300 kW, motoare cu turație variabilă din categoria RLR și motoare cu turație variabilă din categoria NRG.
Paragraf
Domeniul de control (a se vedea figura 5.1) se definește astfel:
Paragraf
unde:
Paragraf
turația A = nlo + 0,15 × (nhi – nlo);
Paragraf
Următoarele condiții de funcționare a motorului sunt excluse din încercare:
Paragraf
punctele aflate sub 30 % din cuplul maxim;
Paragraf
punctele aflate sub 30 % din puterea netă maximă.
Paragraf
În cazul în care turația A măsurată a motorului este egală cu turația motorului declarată de producător, cu o toleranță de ± 3 %, se utilizează turația declarată a motorului. În cazul în care se depășește limita de toleranță pentru oricare dintre turațiile de încercare, se utilizează turațiile măsurate ale motorului.
Paragraf
Punctele de încercare intermediare din cadrul domeniului de control se determină după cum urmează:
Paragraf
% cuplu = % din cuplul maxim;
Paragraf
%turație = (nn_(idle))(n_(100 %)n_(idle))100 unde:este turația la 100 % pentru ciclul de încercare corespunzător
Paragraf
Figura 5.1
Paragraf
Domeniul de control pentru motoarele cu turație variabilă din categoria NRE cu o putere netă maximă ≥ 19 kW, pentru motoarele cu turație variabilă din categoria IWA cu o putere netă maximă ≥ 300 kW și pentru motoarele cu turație variabilă din categoria NRG
Paragraf
Turație ( %)
Paragraf
30 % Putere
Paragraf
30 % Cuplu
Paragraf
Turația A
Paragraf
Cuplu (% din maxim)
Paragraf
Turație (%)
Paragraf
Domeniul de control
Paragraf
Motoare cu turație variabilă din categoria NRE cu o putere netă maximă < 19 kW și motoare cu turație variabilă din categoria IWA cu o putere netă maximă < 300 kW
Paragraf
Se aplică domeniul de control specificat la punctul 2.1.1, dar cu excluderile suplimentare ale condițiilor de funcționare a motorului furnizate la prezentul punct și prezentate în figurile 5.2 și 5.3:
Paragraf
numai pentru particule, în cazul în care turația C este sub 2400 r/min., punctele din dreapta sau sub linia formată prin conectarea punctelor de 30 % din cuplul maxim sau de 30 % din puterea netă maximă, oricare dintre acestea este mai mare, la turația B și la 70 % din puterea netă maximă la turație ridicată;
Paragraf
numai pentru particule, în cazul în care turația C este la sau peste 2400 r/min., punctele din dreapta liniei formate prin conectarea punctelor de 30 % din cuplul maxim sau de 30 % din puterea netă maximă, oricare dintre acestea este mai mare, la turația B, 50 % din puterea netă maximă la 2400 r/min. și 70 % din puterea netă maximă la turație ridicată.
Paragraf
unde:
Paragraf
turația B = nlo + 0,5 × (nhi – nlo);
Paragraf
turația C = nlo + 0,75 × (nhi – nlo).
Paragraf
În cazul în care turațiile A, B și C măsurate ale motorului sunt egale cu turația motorului declarată de producător, cu o toleranță de ± 3 %, se utilizează turațiile declarate ale motorului. În cazul în care se depășește limita de toleranță pentru oricare dintre turațiile de încercare, se utilizează turațiile măsurate ale motorului.
Paragraf
Figura 5.2
Paragraf
Domeniul de control pentru motoarele cu turație variabilă din categoria NRE cu o putere netă maximă < 19 kW și pentru motoarele cu turație variabilă din categoria IWA cu o putere netă maximă < 300 kW, o turație C < 2400 rpm
Paragraf
Cuplul (% din cuplul maxim)
Paragraf
Turația (%)
Paragraf
Legendă
Paragraf
1.Domeniul de control al motorului2.Toate emisiile excluse3.Particule exclusea% din puterea netă maximăb% din cuplul maxim
Paragraf
Figura 5.3
Paragraf
Domeniul de control pentru motoarele cu turație variabilă din categoria NRE cu o putere netă maximă < 19 kW și pentru motoarele cu turație variabilă din categoria IWA cu o putere netă maximă < 300 kW, o turație C ≥ 2400 rpm
Paragraf
Cuplul (% din cuplul maxim)
Paragraf
Turația (%)
Paragraf
Legendă
Paragraf
1.Domeniul de control al motorului2.Toate emisiile excluse3.Particule excluseaProcent din puterea netă maximăbProcent din cuplul maxim
Paragraf
Domeniul de control pentru motoarele încercate cu ciclurile de încercare în regim staționar pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră D2, E2 și G2
Paragraf
Aceste motoare sunt acționate, în principal, foarte aproape de turația de funcționare proiectată, prin urmare domeniul de control este definit ca:
Paragraf
Domeniul de control pentru motoarele încercate cu ciclul de încercare în regim staționar pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră E3
Paragraf
Aceste motoare sunt acționate, în principal, ușor peste și ușor sub o curbă cu elice cu pas fix. Domeniul de control este legat de curba cu elice și are exponenți din ecuații matematice care definesc limitele domeniului de control. Domeniul de control este definit după cum urmează:
Paragraf
unde:
Paragraf
% putere este % din puterea netă maximă;
Paragraf
% turație este % din
Paragraf
este turația la 100 % pentru ciclul de încercare corespunzător.
Paragraf
Figura 5.4
Paragraf
Domeniul de control pentru motoarele încercate pe ciclul de încercare efectuat în regim stabilizat pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră E3
Paragraf
P = n3
Paragraf
Putere (% din maxim)
Paragraf
Turație (%)
Paragraf
Legendă:
Paragraf
1Limită inferioară de turație2Curba limitei superioare3Curba limitei inferioare4Curbă de putere la sarcină completă5Curba de turație maximă a regulatorului de viteză6Domeniul de control al motorului
Paragraf
Cerințe cu privire la demonstrație
Paragraf
Serviciul tehnic selectează pentru încercare trei puncte aleatorii de sarcină și de turație din cadrul domeniului de control. Pentru motoarele care fac obiectul punctului 2.1, se selectează până la trei puncte. Pentru motoarele care fac obiectul punctului 2.2, se selectează un punct. Pentru motoarele care fac obiectul punctului 2.3 sau 2.4, se selectează până la două puncte. De asemenea, serviciul tehnic determină o ordine aleatorie a punctelor de încercare. Încercarea se efectuează în conformitate cu cerințele principale ale NRSC, dar fiecare punct de încercare se evaluează separat.
Paragraf
În scopul selecțiilor aleatorii prevăzute la punctul 3, se utilizează metode statistice agreate de randomizare.
Paragraf
Cerințe privind încercarea
Paragraf
Încercarea se realizează imediat după NRSC aplicabil, după cum urmează:
Paragraf
încercarea pentru punctele de cuplu și de turație selectate în mod aleatoriu se efectuează imediat după NRSC în mod discontinuu descris la punctul 7.8.1.2 literele (a)-(e) din anexa VI, dar înainte de procedurile ulterioare încercării (f) sau după succesiunea de încercări a ciclului de încercare în mod continuu în regim staționar pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (RMC) descrisă la punctul 7.8.2.3 literele (a)-(d) din anexa VI, dar înainte de procedurile ulterioare încercării (e), după caz;
Paragraf
încercările se efectuează conform cerințelor de la punctul 7.8.1.2 literele (b)-(e) din anexa VI, utilizând metoda filtrelor multiple (un filtru pentru fiecare punct de încercare) pentru fiecare dintre punctele de încercare selectate în conformitate cu secțiunea 3;
Paragraf
se calculează o valoare specifică de emisie (în g/kWh sau #/kWh, după caz) pentru fiecare punct de încercare;
Paragraf
valorile emisiilor pot fi calculate pe bază de masă, utilizând secțiunea 2 din anexa VII, sau pe o bază molară, utilizând secțiunea 3 din anexa VII, dar în concordanță cu metoda utilizată pentru încercarea NRSC în mod discontinuu sau pentru încercarea RMC;
Paragraf
pentru calculele de însumare a emisiilor gazoase și de PN, după caz, Nmode din ecuațiile (7-64) sau (7-131) și (7-178) se setează la 1 și se utilizează un factor de ponderare egal cu 1;
Paragraf
pentru calculele emisiilor de particule în suspensie, se utilizează metoda filtrelor multiple; pentru calculele de însumare, Nmode din ecuațiile (7-67) sau (7-134) se stabilește la 1 și se utilizează un factor de ponderare egal cu 1.
Paragraf
Regenerare
Paragraf
În cazul în care, în timpul sau imediat înaintea procedurii prevăzute la punctul 4, are loc un proces de regenerare, la finalizarea procedurii respective, încercarea poate fi anulată la cererea producătorului, indiferent de cauza regenerării. În acest caz, încercarea este repetată. Se utilizează aceleași puncte de cuplu și de turație, însă ordinea de efectuare poate fi schimbată. Nu se consideră necesară repetarea încercării în cazul punctelor de cuplu și de turație pentru care a fost deja obținut un rezultat pozitiv. Pentru repetarea încercării se folosește următoarea procedură:
Paragraf
motorul trebuie să funcționeze în așa fel încât să garanteze faptul că regenerarea a avut loc și, după caz, că volumul de reziduuri din sistemul de posttratare a particulelor a fost restabilit;
Paragraf
procedura de încălzire a motorului se efectuează în conformitate cu punctul 7.8.1.1 din anexa VI;
Paragraf
procedura de încercare specificată la punctul 4 se repetă începând de la etapa menționată la punctul 4 litera (b).
Litera a
punctele aflate sub 30 % din cuplul maxim;
Litera b
punctele aflate sub 30 % din puterea netă maximă.
Litera
% cuplu = % din cuplul maxim;
Litera
%turație = (nn_(idle))(n_(100 %)n_(idle))100 unde:este turația la 100 % pentru ciclul de încercare corespunzător
Litera a
numai pentru particule, în cazul în care turația C este sub 2400 r/min., punctele din dreapta sau sub linia formată prin conectarea punctelor de 30 % din cuplul maxim sau de 30 % din puterea netă maximă, oricare dintre acestea este mai mare, la turația B și la 70 % din puterea netă maximă la turație ridicată;
Litera b
numai pentru particule, în cazul în care turația C este la sau peste 2400 r/min., punctele din dreapta liniei formate prin conectarea punctelor de 30 % din cuplul maxim sau de 30 % din puterea netă maximă, oricare dintre acestea este mai mare, la turația B, 50 % din puterea netă maximă la 2400 r/min. și 70 % din puterea netă maximă la turație ridicată.
Litera
turația B = nlo + 0,5 × (nhi – nlo);
Litera
turația C = nlo + 0,75 × (nhi – nlo).
Litera
% putere este % din puterea netă maximă;
Litera
% turație este % din
Litera
este turația la 100 % pentru ciclul de încercare corespunzător.
Litera a
încercarea pentru punctele de cuplu și de turație selectate în mod aleatoriu se efectuează imediat după NRSC în mod discontinuu descris la punctul 7.8.1.2 literele (a)-(e) din anexa VI, dar înainte de procedurile ulterioare încercării (f) sau după succesiunea de încercări a ciclului de încercare în mod continuu în regim staționar pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (RMC) descrisă la punctul 7.8.2.3 literele (a)-(d) din anexa VI, dar înainte de procedurile ulterioare încercării (e), după caz;
Litera b
încercările se efectuează conform cerințelor de la punctul 7.8.1.2 literele (b)-(e) din anexa VI, utilizând metoda filtrelor multiple (un filtru pentru fiecare punct de încercare) pentru fiecare dintre punctele de încercare selectate în conformitate cu secțiunea 3;
Litera c
se calculează o valoare specifică de emisie (în g/kWh sau #/kWh, după caz) pentru fiecare punct de încercare;
Litera d
valorile emisiilor pot fi calculate pe bază de masă, utilizând secțiunea 2 din anexa VII, sau pe o bază molară, utilizând secțiunea 3 din anexa VII, dar în concordanță cu metoda utilizată pentru încercarea NRSC în mod discontinuu sau pentru încercarea RMC;
Litera e
pentru calculele de însumare a emisiilor gazoase și de PN, după caz, Nmode din ecuațiile (7-64) sau (7-131) și (7-178) se setează la 1 și se utilizează un factor de ponderare egal cu 1;
Litera f
pentru calculele emisiilor de particule în suspensie, se utilizează metoda filtrelor multiple; pentru calculele de însumare, Nmode din ecuațiile (7-67) sau (7-134) se stabilește la 1 și se utilizează un factor de ponderare egal cu 1.
Litera a
motorul trebuie să funcționeze în așa fel încât să garanteze faptul că regenerarea a avut loc și, după caz, că volumul de reziduuri din sistemul de posttratare a particulelor a fost restabilit;
Litera b
procedura de încălzire a motorului se efectuează în conformitate cu punctul 7.8.1.1 din anexa VI;
Litera c
procedura de încercare specificată la punctul 4 se repetă începând de la etapa menționată la punctul 4 litera (b).
Anexa 13
ANEXA VI
Paragraf
ANEXA VI
Paragraf
Efectuarea încercărilor privind emisiile și cerințele referitoare la echipamentul de măsurare
Paragraf
Introducere
Paragraf
Regulamentul tehnic mondial nr. 11 privind emisiile provenind de la motoare pentru tractoare agricole și forestiere și echipamente mobile nerutiere în cadrul Registrului mondial creat la 18 noiembrie 2004, în temeiul articolului 6 din Acordul privind stabilirea de norme tehnice mondiale aplicabile vehiculelor cu roți, echipamentelor și componentelor care pot fi montate și/sau folosite la vehicule cu roți.
Paragraf
Regulamentul nr. 96 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea motoarelor cu aprindere prin compresie care urmează să fie instalate pe tractoare agricole și forestiere și pe utilaje mobile fără destinație rutieră, din punct de vedere al emisiilor de poluanți provenite de la motor.
Paragraf
Prezentare generală
Paragraf
Prezenta anexă conține următoarele dispoziții cu caracter tehnic necesare pentru efectuarea încercării privind emisiile. Dispozițiile suplimentare sunt enumerate la punctul 3.
Paragraf
Secțiunea 5: Cerințele de performanță, inclusiv determinarea turațiilor de încercare
Paragraf
Secțiunea 6: Condițiile de încercare, inclusiv metoda de calculare a emisiilor de gaze de carter, metoda de determinare și de calculare a regenerării continue și a regenerării cu frecvență redusă a sistemelor de posttratare
Paragraf
Secțiunea 7: Procedurile de încercare, inclusiv diagramele de funcționare a motoarelor, generarea ciclului de încercare și procedura specifică de realizare a ciclului de încercare
Paragraf
Secțiunea 8: Proceduri de măsurare, inclusiv etalonarea instrumentului și verificări ale performanței și validarea instrumentului pentru încercare
Paragraf
Secțiunea 9: Echipamentul pentru măsurare, inclusiv instrumentele pentru măsurare, procedurile de diluare, procedurile de prelevare a eșantioanelor și gazele analitice și standardele de masă
Paragraf
Apendicele 1: Procedura de măsurare a PN
Paragraf
Anexe aferente
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Motoarele care urmează a fi supuse încercării trebuie să îndeplinească cerințele privind performanța stabilite în secțiunea 5, atunci când sunt încercate conform condițiilor de încercare prevăzute în secțiunea 6 și utilizând procedurile de încercare prevăzute în secțiunea 7.
Paragraf
Cerințe privind performanța
Paragraf
Emisiile de poluanți gazoși și de particule poluante, precum și de CO2 și NH3
Paragraf
Poluanții sunt reprezentați de:
Paragraf
oxizi de azot, NOx;
Paragraf
hidrocarburi, exprimate în hidrocarburi totale, HC sau THC;
Paragraf
monoxid de carbon, CO;
Paragraf
particule în suspensie, PM;
Paragraf
număr de particule, PN.
Paragraf
Valorile măsurate ale gazelor și particulelor poluante și ale CO2 emise de motor se referă la emisiile specifice frânării, în grame/kilowatt-oră (g/kWh) sau în număr pe kilowatt-oră (#/kWh) pentru numărul de particule.
Paragraf
Poluanții gazoși și particulele poluante care se măsoară sunt cele ale căror valori-limită sunt aplicabile subcategoriei de motor supuse încercării, astfel cum se prevede în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628. Rezultatele, inclusiv:
Paragraf
emisiile de gaze de carter, determinate în conformitate cu punctul 6.10., dacă este cazul;
Paragraf
factorii de ajustare pentru regenerarea cu frecvență redusă a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare stabiliți în conformitate cu punctul 6.6, dacă este cazul; și
Paragraf
factorul de deteriorare determinat în conformitate cu anexa III, ca etapă finală a calculului,
Paragraf
nu pot depăși valorile-limită aplicabile.
Paragraf
Emisiile de CO2 se măsoară și se raportează pentru toate subcategoriile de motoare, astfel cum se prevede la articolul 43 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
În plus, se măsoară și media emisiilor de amoniac (NH3), astfel cum se prevede în secțiunea 3 din anexa IV, atunci când măsurile de control al emisiilor de NOx care sunt parte a sistemului de control al emisiilor motorului includ utilizarea unui reactiv, și nu trebuie să depășească valorile stabilite în secțiunea respectivă.
Paragraf
Emisiile se determină pentru ciclurile de funcționare (cicluri de încercare în regim staționar și/sau tranzitoriu), astfel cum se prevede în secțiunea 7 și în anexa XVII. Sistemele de măsurare trebuie să satisfacă verificările de etalonare și performanță prevăzute în secțiunea 8, utilizând echipamentele de măsurare descrise în secțiunea 9.
Paragraf
Și alte sisteme sau analizoare pot fi omologate de către autoritatea de omologare în cazul în care se constată că acestea conduc la rezultate echivalente, în conformitate cu punctul 5.1.1. Rezultatele sunt calculate în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa VII.
Paragraf
Echivalența
Paragraf
Stabilirea echivalenței sistemelor are la bază un studiu de corelare a șapte perechi de eșantioane (sau mai multe) între sistemul studiat și unul dintre sistemele din prezenta anexă. Rezultatele se referă la valoarea ponderată a emisiilor specifice ciclului. Încercarea de corelare se desfășoară în același laborator, aceeași cameră de încercare și asupra aceluiași motor, precum și, preferabil, simultan cu încercarea de referință. Echivalența mediilor perechilor de eșantioane se determină prin statisticile încercărilor de tip F și t, în conformitate cu apendicele 3 la anexa VII, obținute în laborator, în camera de încercare și în aceleași condiții ale motorului ca mai sus. Valorile maxime excepționale se determină în conformitate cu ISO 5725 și se exclud din baza de date. Sistemele utilizate pentru încercarea de corelare se supun omologării de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Cerințe generale privind ciclurile de încercare
Paragraf
Încercarea de omologare UE de tip se efectuează prin utilizarea ciclului în regim staționar pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (NRSC) adecvat și, după caz, a ciclului în regim tranzitoriu pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (NRTC sau LSI-NRTC), astfel cum se prevede la articolul 24 și în anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Caracteristicile și specificațiile tehnice ale NRSC sunt stabilite în apendicele 1 (NRSC în mod discontinuu) și în apendicele 2 (NRSC în mod continuu) la anexa XVII. La alegerea producătorului, o încercare NRSC poate fi realizată ca NRSC în mod discontinuu sau, în funcție de disponibilități, ca NRSC în mod continuu, astfel cum se prevede la punctul 7.4.1.
Paragraf
Specificațiile și caracteristicile tehnice ale NRTC și LSI-NRTC sunt stabilite în apendicele 3 la anexa XVII.
Paragraf
Ciclurile de încercare prevăzute la punctul 7.4 și în anexa XVII sunt concepute în funcție de cuplul maxim sau puterea maximă și de turațiile de încercare care trebuie stabilite pentru efectuarea corectă a ciclurilor de încercare:
Paragraf
turație 100 % (turație maximă de încercare sau turație nominală);
Paragraf
turație/turații de încercare intermediară/intermediare, astfel cum se specifică la punctul 5.2.5.4;
Paragraf
turație de mers în gol, astfel cum se specifică la punctul 5.2.5.5.
Paragraf
Determinarea turațiilor de încercare este descrisă la punctul 5.2.5, iar utilizarea cuplului și a puterii este prevăzută la punctul 5.2.6.
Paragraf
Turațiile de încercare
Paragraf
Turația maximă de încercare (MTS)
Paragraf
MTS se calculează în conformitate cu punctul 5.2.5.1.1 sau punctul 5.2.5.1.3.
Paragraf
Calcularea MTS
Paragraf
În scopul de a calcula MTS, se efectuează procedura tranzitorie pentru stabilirea diagramei de funcționare, în conformitate cu punctul 7.4 MTS este determinat ulterior pe baza valorilor oferite de diagrama de funcționare a motorului în raport cu puterea. MTS se calculează folosind una dintre următoarele opțiuni:
Paragraf
Calcul bazat pe valorile turației inferioare și ale turației superioare
Paragraf
unde:
Paragraf
nhieste turația înaltă, astfel cum este definită la articolul 1 punctul 12;nloeste turația joasă, astfel cum este definită la articolul 1 punctul 13.
Paragraf
Calcul bazat pe metoda celui mai lung vector
Paragraf
unde:
Paragraf
nieste media dintre turația minimă și turația maximă la care (n2normi + P2normi) este egal cu 98 % din valoarea maximă a (n2normi + P2normi)
Paragraf
Dacă există doar o turație la care valoarea (n2normi + P2normi) este egală cu 98 % din valoarea maximă a (n2normi + P2normi):
Paragraf
unde:
Paragraf
nieste turația la care se înregistrează valoarea maximă a (n2normi + P2normi).
Paragraf
unde:
Paragraf
neste turația motoruluiieste o variabilă de indexare care reprezintă o valoare înregistrată a unei diagrame de funcționare a motoruluinnormieste o turație a motorului normalizată prin împărțire la n_(P_(max)) Pnormieste o putere a motorului normalizată prin împărțire la Pmax n_(P_(max)) este media dintre turația minimă și turația maximă la care puterea este egală cu 98 % din Pmax.
Paragraf
Se utilizează interpolarea liniară între valorile generate de diagrama de funcționare a motorului pentru a stabili:
Paragraf
turațiile la care puterea este egală cu 98 % din Pmax. În cazul în care există o singură turație la care puterea este egală cu 98 % din Pmax, n_(P_(max)) este turația la care se înregistrează Pmax;
Paragraf
turațiile la care valoarea (n2normi + P2normi) este egală cu 98 % din valoarea maximă a (n2normi + P2normi).
Paragraf
Utilizarea unei MTS declarate
Paragraf
În cazul în care MTS calculată în conformitate cu punctul 5.2.5.1.1 sau 5.2.5.1.3 se încadrează în ± 3 % din MTS declarată de producător, se poate utiliza MTS declarată pentru încercările de emisii. Atunci când se depășește toleranța, pentru încercarea de emisii se utilizează MTS măsurată.
Paragraf
Utilizarea unei MTS ajustate
Paragraf
În cazul în care partea descendentă a curbei complete de cuplu este foarte abruptă, aceasta poate îngreuna funcționarea corectă la 105 % din turațiile NRTC. În acest caz, se permite, cu acordul prealabil al serviciilor tehnice, utilizarea unei valori alternative a MTS determinate pe baza uneia dintre următoarele metode:
Paragraf
reducerea ușoară a MTS (maximum 3 %) în scopul de a face posibilă funcționarea corectă a NRTC;
Paragraf
calcularea unei MTS alternative, cu ajutorul ecuației (6-4):
Paragraf
unde:
Paragraf
nmaxeste turația motorului la care funcția de regulator a acestuia controlează turația cu comanda operatorului la maximum și cu sarcina zero aplicată (turație maximă fără sarcină);nidleeste turația de mers în gol (ralanti)
Paragraf
Turație nominală
Paragraf
Turația nominală este definită la articolul 3 punctul 29 din Regulamentul (UE) 2016/1628. Turațiile nominale pentru motoarele cu turație variabilă care fac obiectul unei încercări privind emisiile, cu excepția cazului motoarelor încercate în cadrul NRSC cu turație constantă definit la articolul 1 punctul 31 din prezentul regulament, sunt determinate prin procedura aplicabilă de stabilire a diagramei de funcționare prevăzută la punctul 7.6 din prezenta anexă. Turația nominală pentru motoarele cu turație variabilă într-un ciclu NRSC la turație constantă se declară de către producător în conformitate cu caracteristicile motorului. Turația nominală pentru motoarele cu turație constantă se declară de către producător în conformitate cu caracteristicile regulatorului. Atunci când un tip de motor echipat cu turații alternative, astfel cum se permite conform articolului 3 punctul 21 din Regulamentul (UE) 2016/1628, face obiectul unei încercări privind emisiile, se declară și se supune încercării fiecare turație alternativă.
Paragraf
În cazul în care turația nominală determinată în urma procedurii de stabilire a diagramei de funcționare a motorului din secțiunea 7.6 se situează în intervalul ± 150 rpm din valoarea declarată de producător, pentru motoarele de categoria NRS prevăzute cu regulator, sau în intervalul ± 350 rpm sau ± 4 %, pentru motoarele de categoria NRS care nu sunt prevăzute cu regulator, fiind reținută cea mai mică dintre aceste valori, sau în intervalul ± 100 rpm pentru toate celelalte categorii de motoare, poate fi utilizată valoarea declarată. Atunci când se depășește toleranța, se utilizează turația nominală determinată prin procedura de stabilire a diagramei de funcționare a motorului.
Paragraf
Pentru motoarele de categoria NRSh, turația de încercare la 100 % trebuie să fie egală cu turația nominală declarată de producător ± 350 rpm.
Paragraf
Opțional, se poate utiliza MTS în locul turației nominale pentru orice ciclu de încercare în regim staționar.
Paragraf
Turația la cuplul maxim pentru motoarele cu turație variabilă
Paragraf
După caz, turația la cuplul maxim determinată de curba cuplului maxim calculată prin procedura aplicabilă de stabilire a diagramei de funcționare a motorului de la punctul 7.6.1 sau 7.6.2 va fi una dintre următoarele:
Paragraf
turația la care a fost înregistrat cuplul maxim; sau
Paragraf
media dintre turația minimă și turația maximă la care cuplul este egal cu 98 % din cuplul maxim. Dacă este cazul, se utilizează interpolarea liniară pentru a determina turațiile la care cuplul este egal cu 98 % din cuplul maxim.
Paragraf
În cazul în care turația la cuplul maxim determinată prin curba cuplului maxim este egală cu turația la cuplul maxim declarată de producător ± 4 % pentru motoarele de categoria NRS sau este egală cu turația la cuplul maxim declarată de producător ± 2,5 % pentru toate celelalte categorii de motoare, în scopul prezentului regulament, se poate utiliza valoarea declarată. Atunci când se depășește toleranța, se utilizează turația la cuplul maxim determinată prin curba cuplului maxim.
Paragraf
Turație intermediară
Paragraf
Turația intermediară îndeplinește una dintre următoarele cerințe:
Paragraf
pentru motoarele destinate funcționării într-o gamă de turații pe curbă de cuplu la sarcină totală, turația intermediară este turația la cuplul maxim, dacă apare la o turație egală cu 60 %-75 % din turația nominală;
Paragraf
în cazul în care turația la cuplul maxim este mai mică de 60 % din turația nominală, atunci turația intermediară este de 60 % din turația nominală;
Paragraf
dacă turația la cuplul maxim este mai mare de 75 % din turația nominală, atunci turația intermediară este egală cu 75 % din turația nominală. În cazul în care motorul poate funcționa la turații mai mari de 75 % din turația nominală, turația intermediară este turația cea mai mică la care poate fi operat motorul;
Paragraf
pentru motoarele care nu sunt destinate funcționării într-o gamă de turații pe o curbă de cuplu la sarcină totală în regim staționar, turația intermediară este egală cu 60 %-70 % din turația nominală;
Paragraf
pentru motoarele destinate încercării în ciclul G1, cu excepția motoarelor de categoria ATS, turația intermediară este egală cu 85 % din turația nominală;
Paragraf
pentru motoarele de categoria ATS încercate în ciclul G1, turația intermediară este egală cu 60 % sau 85 % din turația nominală, în funcție de valoarea mai apropiată de turația efectivă la cuplul maxim.
Paragraf
În cazul în care se utilizează MTS în locul turației nominale pentru turația de încercare la 100 %, MTS înlocuiește, de asemenea, turația nominală în momentul determinării turației intermediare.
Paragraf
Turația de mers în gol
Paragraf
Turația de mers în gol este cea mai mică turație a motorului cu sarcină minimă (mai mare sau egală cu sarcina zero), la care turația motorului este controlată de funcția de regulator a acestuia. Pentru motoarele fără funcție de regulator care să controleze turația de mers în gol, turația de mers în gol este valoarea declarată de producător pentru cea mai mică turație posibilă a motorului, la sarcină minimă. Trebuie menționat faptul că turația de mers în gol la cald se referă la turația de mers în gol a unui motor încălzit.
Paragraf
Turația de încercare pentru motoarele cu turație constantă
Paragraf
Este posibil ca regulatoarele motoarelor cu turație constantă să nu poată menține întotdeauna turația perfect constantă. În general, turația poate scădea cu 0,1 % până la 10 % sub turația la sarcină zero, astfel încât turația minimă apare în jurul punctului de putere maximă. Turația de încercare pentru motoarele cu turație constantă poate fi comandată prin utilizarea regulatorului montat pe motor sau prin utilizarea comenzii de turație a unui stand de încercare, atunci când aceasta reprezintă regulatorul motorului.
Paragraf
Atunci când este utilizat regulatorul montat pe motor, turația de 100 % este turația controlată a motorului, astfel cum este definită la articolul 1 punctul (24).
Paragraf
Atunci când se utilizează semnalul de comandă a turației al standului de încercare pentru a simula regulatorul, turația de 100 % la sarcină zero reprezintă turația fără sarcină specificată de producător pentru reglajul regulatorului, iar turația de 100 % la sarcină maximă reprezintă turația nominală pentru reglajul respectiv al regulatorului. Se utilizează interpolarea pentru a determina turația celorlalte moduri de încercare.
Paragraf
Atunci când regulatorul este prevăzut cu o funcție de operare simultană sau în cazul în care turația nominală și turația fără sarcină declarată de producător nu diferă între ele cu mai mult de 3 %, poate fi utilizată o singură valoare declarată de producător pentru turația de 100 % în toate punctele de sarcină.
Paragraf
Cuplu și putere
Paragraf
Cuplul
Paragraf
Valorile cuplului date pentru ciclurile de încercare sunt valori procentuale care reprezintă, pentru un anumit mod de încercare, una dintre următoarele:
Paragraf
raportul dintre cuplul necesar și cuplul maxim posibil la turația de încercare specificată (pentru toate ciclurile cu excepția D2 și E2);
Paragraf
raportul dintre cuplul necesar și cuplul care corespunde puterii nete nominale declarate de producător (ciclurile D2 și E2).
Paragraf
Puterea
Paragraf
Valorile puterii date pentru ciclurile de încercare sunt valori procentuale care reprezintă, pentru un anumit mod de încercare, una dintre următoarele:
Paragraf
pentru ciclul de încercare E3, valorile pentru putere sunt valori procentuale din puterea netă maximă la o turație de 100 %, întrucât acest ciclu se bazează pe o curbă caracteristică teoretică a propulsiei pentru navele acționate de motoare destinate vehiculelor grele fără limită de lungime;
Paragraf
pentru ciclul de încercare F, valorile pentru putere sunt valori procentuale din puterea netă maximă la o anumită turație de încercare, cu excepția turației de mers în gol, pentru care există un procentaj al puterii nete maxime la o turație de 100 %.
Paragraf
Condițiile de încercare
Paragraf
Condiții de încercare în laborator
Paragraf
Se măsoară temperatura absolută (Ta) a aerului din motor la intrarea în motor, exprimată în grade Kelvin, și presiunea atmosferică uscată (ps), exprimată în kPa, iar parametrul fa se determină în conformitate cu următoarele dispoziții și cu ajutorul ecuației (6-5) sau (6-6). În cazul în care presiunea atmosferică este măsurată într-un tub, se iau măsuri pentru ca pierderile de presiune între atmosferă și locul de măsurare să fie neglijabile și se ține cont de modificările presiunii statice din tub cauzate de debit. În cazul motoarelor policilindrice care au grupuri distincte de galerii de admisie, precum motoarele cu configurație în V, se ia în considerare temperatura medie a fiecărui grup. Parametrul fa se raportează împreună cu rezultatele încercării.
Paragraf
Motoare cu aspirație naturală și motoare supraalimentate mecanic:
Paragraf
Motoare cu turbocompresor, cu sau fără răcirea aerului de admisie:
Paragraf
Pentru ca încercarea să fie considerată valabilă, trebuie să fie întrunite ambele condiții prezentate mai jos:
Paragraf
fa să se situeze în intervalul 0,93 ≤ fa ≤ 1,07, excepția fiind cea permisă de punctele 6.1.2 și 6.1.4;
Paragraf
temperatura aerului de admisie să se mențină la 298 ± 5 K (25 ± 5 oC), măsurată în amonte de oricare dintre componentele motorului, excepția fiind cea permisă de punctele 6.1.3 și 6.1.4 și astfel cum se prevede la punctele 6.1.5 și 6.1.6.
Paragraf
În cazul în care laboratorul în care este supus încercării motorul se situează la o altitudine care depășește 600 m, sub rezerva acordului producătorului, fa poate depăși 1,07, cu condiția ca ps să nu fie mai mică de 80 kPa.
Paragraf
În cazul în care puterea motorului supus încercării este mai mare de 560 kW, sub rezerva acordului producătorului, valoarea maximă a temperaturii aerului de admisie poate depăși 303 K (30 oC), cu condiția ca aceasta să nu depășească 308 K (35 oC).
Paragraf
În cazul în care laboratorul în care este supus încercării motorul se situează la o altitudine care depășește 300 m, iar puterea motorului supus încercării este mai mare de 560 kW, sub rezerva acordului producătorului, fa poate depăși 1,07, cu condiția ca ps să nu fie mai mică de 80 kPa, iar valoarea maximă a temperaturii aerului de admisie poate depăși 303 K (30 oC), cu condiția ca aceasta să nu depășească 308 K (35 oC).
Paragraf
În cazul unei familii de motoare din categoria NRS cu o putere a motorului mai mică de 19 kW, care este constituită exclusiv din tipuri de motoare utilizate pe frezele de zăpadă, temperatura aerului de admisie trebuie menținută între 273 K și 268 K (între 0 și – 5 oC).
Paragraf
Pentru motoarele din categoria SMB, temperatura aerului de admisie trebuie menținută la 263 ± 5 K (– 10 ± 5 oC), excepția fiind cea permisă de punctul 6.1.6.1.
Paragraf
Pentru motoarele de categoria SMB prevăzute cu o injectare a combustibilului controlată electronic care ajustează debitul de combustibil la temperatura aerului de admisie, la alegerea producătorului, temperatura aerului de admisie poate fi menținută, în mod alternativ, și în intervalul 298 ± 5 K (25 ± 5 oC).
Paragraf
Pot fi utilizate:
Paragraf
un barometru a cărui indicație de ieșire se utilizează ca presiune atmosferică pentru o întreagă instalație de încercare care cuprinde mai mult de o cameră de încercare cu dinamometru, atât timp cât echipamentul de control al aerului de admisie menține presiunea ambiantă, la încercarea motorului, la o valoare egală cu presiunea atmosferică comună, cu o toleranță de ± 1 kPa;
Paragraf
un dispozitiv de măsurare a umidității, pentru a măsura umiditatea aerului de admisie pentru o întreagă instalație de încercare care are mai mult de o cameră de încercare cu stand dinamometric, atât timp cât echipamentul de control al aerului de admisie menține punctul de rouă, la încercarea motorului, a o valoare egală cu valoarea umidității comune, cu o toleranță de ± 0,5 K.
Paragraf
Motoare cu sistem de răcire a aerului de supraalimentare
Paragraf
Se utilizează un sistem de răcire a aerului de supraalimentare cu o capacitate totală de admisie a aerului reprezentativă pentru unitatea instalată în motorul de serie. Orice sistem de laborator de răcire a aerului de supraalimentare este proiectat astfel încât să reducă la minimum acumularea de condens. Condensul acumulat trebuie eliminat, iar toate punctele de scurgere trebuie să fie complet închise înaintea încercării privind emisiile. Punctele de scurgere trebuie menținute închise pe durata încercării privind emisiile. Lichidul de răcire a aerului trebuie menținute în următoarele condiții:
Paragraf
pe întreaga durată a încercării, la orificiul de admisie în sistemul de răcire se menține o temperatură a lichidului de răcire a aerului de cel puțin 293 K (20 °C);
Paragraf
la turația nominală și la sarcina maximă, debitul lichidului de răcire se reglează astfel încât să se mențină o temperatură a aerului egală cu valoarea stabilită din proiectare de producător pentru temperatura de la orificiul de evacuare al sistemului de răcire a aerului de supraalimentare, cu o toleranță de ± 5 K (± 5 °C). Temperatura aerului la ieșire se măsoară în locul indicat de producător. Pe întreaga durată a încercării, se utilizează punctul de referință al debitului lichidului de răcire a aerului;
Paragraf
în cazul în care producătorul motorului specifică limite ale pierderii de presiune pentru sistemul de răcire a aerului de supraalimentare, pierderea de presiune din sistemul respectiv, în condițiile de funcționare a motorului stabilite de producător, se situează între limitele specificate de acesta. Pierderea de presiune se măsoară în punctele specificate de producător.
Paragraf
Atunci când, în locul turației nominale, se utilizează MTS definită la punctul 5.2.5.1 pentru a efectua ciclul de încercare, poate fi utilizată această turație în locul turației nominale în momentul stabilirii temperaturii aerului de supraalimentare.
Paragraf
Obiectivul este de a produce rezultate privind emisiile care să fie reprezentative pentru regimul de funcționare. În cazul în care bunele practici inginerești demonstrează că specificațiile din prezenta secțiune pot avea rezultate nereprezentative (precum suprarăcirea aerului de admisie), se pot utiliza puncte de referință și mijloace de control al pierderii de presiune, al temperaturii lichidului de răcire și al debitului mai complexe pentru a obține rezultate mai reprezentative.
Paragraf
Puterea motorului
Paragraf
Baza de măsurare a emisiilor
Paragraf
Baza de măsurare a emisiilor specifice este puterea netă necorectată, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 25 din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Dispozitive auxiliare necesare pentru efectuarea încercării
Paragraf
În timpul încercării, dispozitivele auxiliare necesare funcționării motorului se instalează pe standul de încercare în conformitate cu cerințele din apendicele 2.
Paragraf
În cazul în care dispozitivele auxiliare necesare nu pot fi montate pentru încercare, puterea pe care acestea o absorb se determină și se scade din puterea măsurată a motorului.
Paragraf
Dispozitive auxiliare care nu sunt necesare pentru efectuarea încercării
Paragraf
Anumite dispozitive auxiliare utilizate pentru funcționarea echipamentului mobil fără destinație rutieră și care pot fi montate pe motor se demontează înainte de efectuarea încercărilor.
Paragraf
În cazul în care dispozitivele auxiliare nu pot fi demontate, puterea absorbită de acestea în condiții fără sarcină poate fi stabilită și adăugată la puterea măsurată a motorului [a se vedea nota (g) din apendicele 2]. Dacă valoarea obținută depășește cu cel puțin 3 % puterea maximă la turația de încercare, aceasta poate fi verificată de serviciile tehnice. Puterea absorbită de dispozitivele auxiliare este utilizată pentru a ajusta valorile stabilite și pentru a calcula lucrul mecanic al motorului pe durata ciclului de încercare, în conformitate cu punctul 7.7.1.3 sau cu punctul 7.7.2.3 litera (b).
Paragraf
Determinarea puterii auxiliare
Paragraf
După caz, în conformitate cu punctele 6.3.2 și 6.3.3, valorile puterii auxiliare și metoda de măsurare/calcul a puterii auxiliare pentru întregul domeniu al ciclurilor de încercare aplicabile se prezintă de către producătorul motorului și se aprobă de către autoritatea de omologare.
Paragraf
Lucrul mecanic al ciclului motorului
Paragraf
Calculul lucrului mecanic de referință și real ale motorului (a se vedea punctul 7.8.3.4) se efectuează în funcție de puterea motorului, în conformitate cu punctul 6.3.1. În acest caz, Pf și Pr din ecuația (6-7) sunt egale cu zero, iar P este egal cu Pm.
Paragraf
Dacă dispozitivele auxiliare/echipamentul sunt instalate în conformitate cu punctele 6.3.2 și/sau 6.3.3, puterea absorbită de acestea se utilizează pentru corectarea valorii puterii Pm,i a fiecărui ciclu instantaneu, cu ajutorul ecuației (6-8):
Paragraf
unde:
Paragraf
Admisia de aer în motor
Paragraf
Introducere
Paragraf
Se utilizează sistemul de admisie de aer al motorului sau un sistem reprezentativ pentru configurația instalată. Acesta include sistemul de răcire a aerului de supraalimentare și sistemul de recirculare a gazelor de evacuare (EGR).
Paragraf
Restricționarea presiunii aerului de admisie
Paragraf
Se utilizează un sistem de alimentare cu aer sau un sistem de încercare în laborator care prezintă o variație a presiunii de alimentare cu aer de cel mult ± 300 Pa față de valoarea maximă specificată de producător pentru un filtru de aer curat, la turația nominală și la sarcina maximă. Atunci când acest lucru nu este posibil ca urmare a proiectării sistemului de alimentare cu aer pentru încercare în laborator, este permisă o restricționare a presiunii aerului care să nu depășească valoarea specificată de producător pentru un filtru de aer murdar, sub rezerva aprobării prealabile de către serviciilor tehnice. Presiunea diferențială statică a dispozitivului de restricționare a presiunii se măsoară în punctul și la turația și cuplul specificate de producător. Dacă producătorul nu a specificat un punct, presiunea se măsoară în amonte de orice turbocompresor sau sistem de recirculare a gazelor de evacuare (EGR) conectat la sistemul de admisie a aerului.
Paragraf
Atunci când, în locul turației nominale, se utilizează MTS definită la punctul 5.2.5.1 pentru a efectua ciclul de încercare, poate fi utilizată această turație în locul turației nominale în momentul stabilirii restricției de presiune pentru aerul de admisie.
Paragraf
Sistemul de evacuare al motorului
Paragraf
Se utilizează sistemul de evacuare al motorului sau un sistem reprezentativ pentru configurația instalată. Sistemul de evacuare respectă cerințele de prelevare a eșantioanelor de emisii de evacuare stabilite la punctul 9.3. Se utilizează un sistem de evacuare sau un sistem de încercare în laborator care prezintă o contrapresiune statică de evacuare a gazelor situată în limita a 80-100 % din restricția maximă a presiunii gazelor de evacuare, la turația nominală și sarcina maximă. Limitarea presiunii gazelor de evacuare poate fi reglată cu ajutorul unei supape. În cazul în care limitarea maximă a presiunii gazelor de evacuare este mai mică sau egală cu 5 kPa, punctul de reglare trebuie să respecte o diferență de cel mult 1,0 kPa față de limita maximă. Atunci când, în locul turației nominale, se utilizează MTS definită la punctul 5.2.5.1 pentru a efectua ciclul de încercare, se poate utiliza această turație în locul turației nominale în momentul stabilirii limitării de presiune pentru gazele de evacuare.
Paragraf
Motoare cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare
Paragraf
În cazul în care motorul este echipat cu un sistem de posttratare a gazelor de evacuare care nu este instalat direct pe motor, conducta de evacuare trebuie să aibă același diametru ca cea montată în mod normal în cazul a cel puțin 4 diametre de conductă în amonte de punctul de expansiune care conține dispozitivul de posttratare. Distanța de la flanșele galeriei de evacuare sau de la evacuarea turbocompresorului până la sistemul de posttratare a gazelor de evacuare este aceeași ca în cazul configurației normale a echipamentului mobil fără destinație rutieră sau se încadrează în limita specificațiilor de distanță indicate de producător. În cazul în care acest lucru este specificat de producător, conducta este izolată pentru a obține o temperatură posttratare la admisie în limitele specificațiilor indicate de producător. În cazul în care producătorul specifică alte cerințe privind instalarea, acestea trebuie respectate, de asemenea, pentru configurația de încercare. Contrapresiunea sau restricționarea presiunii gazelor de evacuare este stabilită în conformitate cu punctul 6.5. În cazul dispozitivelor de posttratare cu restricție variabilă a presiunii gazelor de evacuare, restricția maximă a presiunii gazelor de evacuare prevăzută la punctul 6.5 este definită în starea de posttratare (degradare/îmbătrânire și regenerare/nivel de încărcare) specificată de producător. Recipientul posttratare poate fi înlăturat în timpul simulării încercărilor și în timpul stabilirii diagramei de funcționare a motorului și poate fi înlocuit cu un recipient echivalent prevăzut cu un suport de catalizator inactiv.
Paragraf
Emisiile măsurate în ciclul de încercare se consideră a fi reprezentative pentru emisiile de pe teren. În cazul în care motorul este echipat cu un sistem de posttratare a gazelor de evacuare care necesită consumarea unui reactiv, reactivul utilizat în toate încercările este declarat de către producător.
Paragraf
În cazul motoarelor din categoria NRE, NRG, IWP, IWA, RLR, NRS, NRSh, SMB și ATS echipate cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare care se regenerează periodic, conform descrierii de la punctul 6.6.2, rezultatele emisiilor sunt ajustate pentru a ține seama de situațiile în care are loc regenerarea. În acest caz, emisiile medii depind de frecvența situațiilor de regenerare, exprimată ca fracțiuni ale încercărilor în timpul cărora apare regenerarea. Sistemele de posttratare cu un proces de regenerare care survine fie în mod susținut, fie cel puțin o dată în cursul ciclului de încercare în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC), fie în mod continuu, în conformitate cu punctul 6.6.1, nu necesită o procedură de încercare specială.
Paragraf
Regenerarea continuă
Paragraf
În cazul unui sistem de posttratare a gazelor de evacuare bazat pe un proces de regenerare continuă, emisia se măsoară pe un sistem de posttratare stabilizat, astfel încât să se obțină un comportament repetabil privind emisiile. Procesul de regenerare are loc cel puțin o dată în timpul încercării NRTC, LSI-NRTC sau NRSC cu pornire la cald, iar producătorul declară condițiile normale în care intervine regenerarea (cantitatea de reziduuri, temperatura, contrapresiunea la evacuare etc.). Pentru a demonstra faptul că procesul de regenerare este continuu, se efectuează cel puțin trei încercări NRTC, LSI-NRTC sau NRSC cu pornire la cald. În cazul NRTC cu pornire la cald, motorul se încălzește în conformitate cu procedura de la punctul 7.8.2.1, este lăsat să funcționeze cu șocul tras în conformitate cu punctul 7.4.2.1 litera (b) și se efectuează prima NRTC cu pornire la cald.
Paragraf
Următoarele NRTC de pornire la cald se efectuează după funcționarea prealabilă cu șocul tras, în conformitate cu punctul 7.4.2.1 litera (b). În timpul încercărilor, se înregistrează temperaturile și presiunile gazelor de evacuare (temperatura înainte și după sistemul de posttratare a gazelor de evacuare, contrapresiunea de evacuare etc.). Se consideră că sistemul de posttratare a gazelor de evacuare este satisfăcător în cazul în care condițiile declarate de producător intervin de suficiente ori în timpul încercării, iar rezultatele emisiilor nu variază cu mai mult de ± 25 % față de valoarea medie sau 0,005 g/kWh (se reține valoarea mai mare).
Paragraf
Regenerarea cu frecvență redusă
Paragraf
Prezenta dispoziție se aplică numai motoarelor echipate cu un sistem de posttratare a gazelor de evacuare cu regenerare cu frecvență redusă, care intervine în mod obișnuit la mai puțin de 100 de ore de funcționare normală a motorului. Pentru astfel de motoare, se determină fie factori aditivi, fie factori multiplicativi pentru ajustarea la valoarea inferioară sau superioară menționată la punctul 6.6.2.4 (factor de ajustare).
Paragraf
Încercarea și elaborarea factorilor de ajustare este necesară numai pentru un ciclu de încercare în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC) sau RMC aplicabil. Factorii care au fost elaborați pot fi aplicați rezultatelor celorlalte cicluri de încercări aplicabile, inclusiv ciclurilor NRSC în mod discontinuu.
Paragraf
În cazul în care nu sunt disponibili factori de ajustare corespunzători din ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC) sau din RMC, factorii de ajustare sunt stabiliți prin utilizarea unei încercări NRSC în mod discontinuu. Factorii elaborați prin utilizarea unei încercări NRSC în mod discontinuu se aplică numai NRSC în mod discontinuu.
Paragraf
Nu este necesară efectuarea unor încercări și elaborarea factorilor de ajustare și pentru RMC, și pentru NRSC în mod discontinuu.
Paragraf
Cerințe pentru stabilirea factorilor de ajustare prin utilizarea NRTC, LSI-NRTC sau RMC
Paragraf
Emisiile se măsoară pe durata a cel puțin trei încercări NRTC, LSI-NRTC sau RMC cu pornire la cald, una cu regenerare și două fără regenerare, pe un sistem de posttratare a gazelor de evacuare stabilizat. Procesul de regenerare are loc cel puțin o dată în timpul NRTC, LSI-NRTC sau RMC cu situație de regenerare. În cazul în care regenerarea durează mai mult decât o încercare NRTC, LSI-NRTC sau RMC, se efectuează încercări NRTC, LSI-NRTC sau RMC NRSC consecutive și se continuă măsurarea emisiilor fără oprirea motorului până la finalizarea regenerării, apoi se calculează media încercărilor. Dacă regenerarea se finalizează în timpul oricăreia dintre încercări, încercarea se continuă pe parcursul întregii sale durate.
Paragraf
Se determină un factor de ajustare adecvat pentru întregul ciclu aplicabil, cu ajutorul ecuațiilor (6-10)-(6-13).
Paragraf
Cerințe pentru stabilirea factorilor de ajustare prin utilizarea încercării NRSC în mod discontinuu
Paragraf
După stabilizarea sistemului de posttratare a gazelor de evacuare, emisiile se măsoară pe durata a cel puțin trei încercări cu fiecare mod de încercare NRSC în mod discontinuu aplicabil pentru care pot fi întrunite condițiile pentru regenerare, una cu regenerare și două fără regenerare. Măsurarea PM se efectuează prin utilizarea metodei cu filtre multiple descrise la punctul 7.8.1.2 litera (c). În cazul în care procesul de regenerare a început, însă nu este finalizat la finalul perioadei de prelevare pentru un mod de încercare specific, perioada de prelevare poate fi extinsă până la finalizarea regenerării. În cazul în care există mai multe încercări pentru același mod, se calculează o medie a rezultatelor. Procesul se repetă pentru fiecare mod de încercare.
Paragraf
Stabilirea unui factor de ajustare corespunzător se realizează cu ajutorul ecuațiilor (6-10)-(6-13) pentru acele moduri ale ciclului aplicabil în care apare regenerarea.
Paragraf
Procedura generală pentru elaborarea factorilor de ajustare ai regenerării cu frecvență redusă
Paragraf
Producătorul declară condițiile normale în care are loc procesul de regenerare (cantitatea de reziduuri, temperatură, contrapresiune de evacuare etc.). Producătorul declară, de asemenea, frecvența situațiilor de regenerare în ceea ce privește numărul de încercări în timpul cărora se produce regenerarea. Procedura exactă utilizată pentru determinarea acestei frecvențe este decisă împreună cu autoritatea de omologare, pe baza bunelor practici inginerești.
Paragraf
Înainte de încercarea de regenerare, producătorul pune la dispoziție un sistem de posttratare a gazelor de evacuare care a fost încărcat. Nu trebuie să aibă loc o regenerare în timpul fazei de condiționare a motorului. Opțional, producătorul poate efectua încercări consecutive cu ciclul aplicabil până la încărcarea sistemului de posttratare a gazelor de evacuare. Nu este obligatorie măsurarea emisiilor la toate încercările.
Paragraf
Emisiile medii dintre fazele de regenerare se determină pornind de la media aritmetică a mai multor încercări aproximativ echidistante cu ciclul aplicabil. Se recomandă efectuarea cel puțin a unui ciclu aplicabil cu cât mai puțin timp posibil înainte de o încercare de regenerare, precum și a unui ciclu aplicabil imediat după efectuarea încercării de regenerare.
Paragraf
În timpul încercării de regenerare, toate datele necesare detectării regenerării se înregistrează (emisiile de CO sau de NOx, temperatura înainte și după sistemul de posttratare a gazelor de evacuare, contrapresiunea de evacuare etc.). Limitele aplicabile ale emisiilor pot fi depășite pe durata procesului de regenerare. Procedura de încercare este reprezentată schematic în figura 6.1.
Paragraf
Figura 6.1
Paragraf
Schemă de regenerare cu frecvență redusă cu un număr n de măsurători și un număr nr. de măsurători pe durata regenerării
Paragraf
Emisii medii pe parcursul prelevării de eșantioane e1 … n
Paragraf
Emisii pe parcursul regenerării er
Paragraf
Emisii ponderate de prelevare și regenerare ew
Paragraf
Numărul de cicluri
Paragraf
e1, 2, 3, … n
Paragraf
Emisii [g/kWh]
Paragraf
Rata emisiilor medii specifice încercărilor efectuate în conformitate cu punctul 6.6.2.1 sau 6.6.2.2. [g/kWh sau #/kWh] se ponderează cu ajutorul ecuației (6-9) (a se vedea figura 6.1.):
Paragraf
unde:
Paragraf
La alegerea producătorului și pe baza unui bun raționament tehnic, factorul de ajustare a regenerării kr, care exprimă rata medie a emisiilor, poate fi calculat multiplicativ sau aditiv pentru toți poluanții gazoși și, în cazul în care există o limită aplicabilă, pentru PM și PN, cu ajutorul ecuațiilor (6-10)-(6-13):
Paragraf
Multiplicativ
Paragraf
Aditiv
Paragraf
Aplicarea factorilor de ajustare
Paragraf
Factorii de ajustare superioară se înmulțesc sau se adună cu ratele emisiilor măsurate pentru toate încercările în care nu are loc regenerarea. Factorii de ajustare inferioară se înmulțesc sau se adună cu ratele emisiilor măsurate pentru toate încercările în care are loc regenerarea. Producerea regenerării trebuie identificată într-un mod care să fie imediat evident pe durata tuturor încercărilor. Dacă regenerarea nu se produce, se aplică factorul de ajustare inferioară.
Paragraf
În conformitate cu anexa VII și cu apendicele 5 la anexa VII privind calcularea emisiilor specifice frânării, factorul de ajustare pentru regenerare:
Paragraf
se aplică rezultatelor încercărilor NRTC, LSI-NRTC și NRSC ponderate aplicabile, în cazul în care acesta este stabilit pentru un întreg ciclu ponderat;
Paragraf
se aplică rezultatelor modurilor individuale ale ciclului NRSC în mod discontinuu aplicabil pentru care regenerarea are loc înainte de calcularea rezultatului ponderat al emisiilor ciclului, în cazul în care acesta este stabilit pentru modurile individuale ale ciclului NRSC în mod discontinuu aplicabil. În acest caz, se utilizează metoda filtrelor multiple pentru măsurarea PM;
Paragraf
poate fi extins la alte motoare din aceeași familie;
Paragraf
poate fi extins la alte familii de motoare care utilizează același sistem de posttratare, astfel cum este definit în anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, cu aprobarea în prealabil a autorității de omologare, pe baza dovezilor tehnice pe care producătorul trebuie să le furnizeze cu privire la similitudinea emisiilor.
Paragraf
Se aplică următoarele opțiuni:
Paragraf
un producător poate opta pentru omiterea factorilor de ajustare privind unul sau mai multe dintre familiile (sau configurațiile) sale de motoare atunci când efectul regenerării este neglijabil sau când momentul începerii regenerării nu poate fi identificat. În astfel de cazuri, nu se utilizează niciun factor de ajustare, iar producătorul poartă răspunderea de a asigura conformitatea cu limitele de emisii pentru toate încercările, indiferent dacă regenerarea se produce sau nu;
Paragraf
la cererea producătorului, autoritatea de omologare poate înregistra situațiile de regenerare într-un mod diferit de cel precizat la litera (a). Cu toate acestea, o astfel de opțiune se aplică numai în cazul regenerărilor care se produc cu frecvență foarte redusă și cărora nu li se pot aplica în mod practic factorii de ajustare descriși la punctul 6.6.2.3.
Paragraf
Sistemul de răcire
Paragraf
Se utilizează un sistem de răcire cu o capacitate suficientă pentru a menține temperatura normală de funcționare a motorului, inclusiv pentru aerul de admisie, lichidul de răcire, blocul și chiulasa, astfel cum a fost declarată de producător. Este permisă utilizarea de echipamente de răcire și de ventilatoare de laborator suplimentare.
Paragraf
Lubrifiantul
Paragraf
Lubrifiantul este specificat de producător și trebuie să fie reprezentativ pentru lubrifianții disponibili pe piață; specificațiile lubrifiantului utilizat pentru încercare sunt înregistrate și prezentate odată cu rezultatele încercării.
Paragraf
Specificațiile combustibilului de referință
Paragraf
Combustibilii de referință care trebuie utilizați pentru încercare sunt specificați în anexa IX.
Paragraf
Temperatura combustibilului este în conformitate cu recomandările producătorului. Temperatura combustibilului se măsoară la orificiul de intrare al pompei de injecție a combustibilului sau în modul specificat de producător, iar locul măsurării se înregistrează.
Paragraf
Emisiile de gaze de carter
Paragraf
Această secțiune se aplică motoarelor de categoriile NRE, NRG, IWP, IWA, RLR, NRS, NRSh, SMB și ATS care respectă limitele de emisii din etapa V prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Emisiile de gaz de carter care sunt evacuate direct în mediul ambiant se adună cu emisiile de evacuare (fie fizic, fie matematic) pe durata tuturor încercărilor de emisii.
Paragraf
Producătorii care beneficiază de această excepție instalează motoarele astfel încât toate emisiile de gaze de carter să fie direcționate către sistemul de prelevare a emisiilor. În scopul prezentului punct, emisiile de gaze de carter care sunt redirecționate către gazele de evacuare din amonte de sistemul de posttratare a gazelor de evacuare pe întreaga durată a funcționării nu sunt considerate ca fiind evacuate direct în atmosferă.
Paragraf
Emisiile de gaze de carter se direcționează în sistemul de evacuare, în vederea măsurării, după cum urmează:
Paragraf
materialele din care sunt confecționate conductele trebuie să aibă pereți netezi, să fie conducătoare de electricitate și să nu intre în reacție cu gazele de carter emise. Lungimea conductelor trebuie să fie cât mai redusă posibil;
Paragraf
numărul coturilor din conductele carterului de laborator trebuie să fie cel mai mic posibil, iar raza de curbură a coturilor inevitabile cât mai mare posibil;
Paragraf
conductele de evacuare ale carterului de laborator trebuie să îndeplinească specificațiile producătorului referitoare la contrapresiunea din interiorul carterului;
Paragraf
conductele de evacuare ale carterului trebuie conectate la fluxul de gaze de evacuare emise brute din aval de orice sistem de posttratare a gazelor de evacuare și de orice restricție de evacuare instalată, dar la o distanță suficientă în amonte de orice sonde de prelevare, pentru a asigura amestecul complet cu gazele de evacuare ale motorului înainte de prelevarea eșantioanelor. Tubul de evacuare al carterului trebuie amplasat pe direcția fluxului liber de gaze de evacuare al sistemului, astfel încât să fie evitate efectele stratului limită și să se faciliteze amestecarea. Tubul de evacuare a emisiilor de carter poate fi orientat în orice direcție în raport cu fluxul de gaze de evacuare brute.
Paragraf
Proceduri de încercare
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul capitol descrie modul de determinare a emisiilor de gaze și de particule poluante specifice frânării la motoarele supuse procedurilor de încercare. Motorul de încercare este motorul prototip al familiei de motoare, astfel cum se specifică în anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Încercarea în laborator a emisiilor constă în măsurarea emisiilor și a altor parametri pentru ciclurile de încercare specificate în anexa XVII. Sunt tratate următoarele aspecte:
Paragraf
configurațiile de laborator pentru măsurarea emisiilor (punctul 7.2);
Paragraf
procedurile de încercare preliminară și încercare ulterioară (punctul 7.3);
Paragraf
ciclurile de încercare (punctul 7.4);
Paragraf
succesiunea generală a încercărilor (punctul 7.5);
Paragraf
diagrama de funcționare a motorului (punctul 7.6);
Paragraf
generarea ciclului de încercare (punctul 7.7);
Paragraf
procedura specifică de realizare a ciclului de încercare (punctul 7.8).
Paragraf
Principiul măsurării emisiilor
Paragraf
Pentru măsurarea emisiilor specifice frânării, motorul funcționează în cadrul ciclurilor de încercare definite la punctul 7.4, după caz. Măsurarea emisiilor specifice frânării necesită determinarea masei de poluanți din emisiile de gaze de evacuare (respectiv HC, CO, NOx și PM), a numărului de particule din emisiile de gaze de evacuare (respectiv PN), a masei de CO2 din emisiile de gaze de evacuare și a lucrului mecanic corespunzător al motorului.
Paragraf
Masa componentelor
Paragraf
Masa totală a fiecărei componente se determină pentru întregul ciclu de încercare aplicabil prin următoarele metode:
Paragraf
Prelevarea continuă a eșantioanelor
Paragraf
La prelevarea continuă a eșantioanelor, concentrația componentelor se măsoară continuu din gazele de evacuare brute sau din gazele de evacuare diluate. Această concentrație se înmulțește cu debitul continuu de gaze de evacuare (brute sau diluate) din locul de prelevare a emisiilor pentru a se determina debitul componentei. Emisiile componentei se însumează continuu pe durata ciclului de încercare. Suma reprezintă masa totală a componentei emise.
Paragraf
Prelevarea eșantioanelor pe lot
Paragraf
La prelevarea eșantioanelor pe lot, un eșantion de gaze de evacuare brute sau diluate este extras continuu și stocat pentru măsurare ulterioară. Eșantionul prelevat este proporțional cu debitul de gaze de evacuare brute sau diluate. Printre exemplele de prelevare a eșantioanelor pe lot, se numără colectarea de emisii de gaze diluate într-un sac și colectarea de PM pe un filtru. În principiu, metoda de calcul a emisiilor este următoarea: concentrațiile eșantioanelor prelevate pe lot sunt înmulțite cu masa totală sau debitul masic al gazelor de evacuare (brute sau diluate) din care au fost prelevate pe durata ciclului de încercare. Produsul obținut reprezintă masa totală sau debitul masic al componentei emise. Pentru a se calcula concentrația de PM, cantitatea de PM obținută din gazele de evacuare prelevate proporțional și depuse pe un filtru se împarte la cantitatea de gaze de evacuare filtrate.
Paragraf
Prelevarea combinată
Paragraf
Este permisă orice combinație de prelevare a eșantioanelor continuă și pe lot (de exemplu, PM cu prelevare pe lot și emisii gazoase cu prelevare continuă).
Paragraf
Figura 6.2 ilustrează cele două aspecte ale procedurilor de încercare pentru măsurarea emisiilor: echipamentele cu liniile de prelevare pentru gaze de evacuare brute și diluate și operațiunile necesare pentru calcularea emisiilor de poluanți pe durata ciclurile de încercare în regim staționar și/sau tranzitoriu.
Paragraf
Figura 6.2
Paragraf
Proceduri de încercare pentru măsurarea emisiilor
Paragraf
Notă la figura 6.2: Termenul prelevare PM cu debit parțial include diluarea debitului parțial pentru a extrage numai gazele de evacuare brute cu raport de diluare constant sau variabil.
Paragraf
Filtru PM pe fiecare mod
Paragraf
PN pe fiecare mod
Paragraf
Filtru PM unic pe fiecare test
Paragraf
PN pe fiecare încercare
Paragraf
Raport de diluare variabil
Paragraf
Ciclu în regim tranzitoriu și RMC în regim staționar
Paragraf
PM prezente pe filtru împărțite la PM din gazele de evacuare filtrate
Paragraf
Diluare secundară (opțional)
Paragraf
Sac
Paragraf
Prelevare eșantioane pe lot
Paragraf
Înmulțirea concentrației medii (din prelevare continuă sau pe lot) cu debitul mediu
Paragraf
Înmulțirea emisiilor modale cu factorii de ponderare
Paragraf
Debit mediu
Paragraf
Analiza continuă a gazelor
Paragraf
Raport de diluare constant
Paragraf
Pentru fiecare mod:
Paragraf
Întreaga încercare:
Paragraf
Ciclu în regim staționar în mod discontinuu
Paragraf
Ciclu în regim staționar în mod discontinuu
Paragraf
Prelevare gaze, PM și PN cu diluare cu debit integral
Paragraf
Prelevare PM sau PN cu debit parțial
Paragraf
Prelevare eșantioane de gaze brute
Paragraf
Filtru PM
Paragraf
Emisii gazoase
Paragraf
Raport de diluare variabil
Paragraf
Calculul concentrației medii de gaze sau PN
Paragraf
Calculul emisiilor pentru fiecare mod
Paragraf
Ciclu în regim tranzitoriu și RMC în regim staționar
Paragraf
Ciclu în regim tranzitoriu, RMC în regim staționar și ciclu în regim staționar în mod discontinuu
Paragraf
Înmulțirea emisiilor modale cu factorii de ponderare
Paragraf
Calculul emisiilor pentru întreaga încercare
Paragraf
Analiza continuă a gazelor
Paragraf
Integrarea emisiilor instantanee
Paragraf
Calculul ratei medii de emisii
Paragraf
Calcularea ratei de emisii instantanee
Paragraf
+ măsurarea continuă a debitului
Paragraf
Analiza concentrației medii a gazelor
Paragraf
Gaze de evacuare
Paragraf
Determinarea lucrului mecanic
Paragraf
Lucrul mecanic pe durata ciclului de încercare se determină prin înmulțirea sincronă a turației cu cuplul de frânare pentru a calcula valorile instantanee ale puterii frânei de motor. Puterea frânei de motor se integrează în ciclul de încercare pentru a determina lucrul mecanic total.
Paragraf
Verificare și etalonare
Paragraf
Proceduri înainte de încercare
Paragraf
Cerințe generale pentru precondiționarea sistemului de prelevare a eșantioanelor și a motorului
Paragraf
Pentru a funcționa în condiții de stabilitate, sistemul de prelevare a eșantioanelor și motorul se precondiționează înainte de începerea unei succesiuni de încercări, în conformitate cu prezentul punct.
Paragraf
Scopul precondiționării motorului este de a obține emisii reprezentative și de a controla emisiile pe durata ciclului de încercare, precum și de a reduce erorile, pentru de a îndeplini condițiile stabile pentru următoarea încercare privind emisiile.
Paragraf
Emisiile pot fi măsurate în timpul ciclurilor de precondiționare, cu condiția efectuării unui număr predefinit de cicluri de precondiționare și a creării unui sistem de măsurare în conformitate cu cerințele prevăzute la punctul 7.3.1.4. Numărul de precondiționări este identificat de producătorul motorului înainte de începerea precondiționării. Precondiționarea se efectuează după cum urmează, luând în considerare faptul că ciclurile specifice pentru precondiționare sunt aceleași care se aplică pentru încercarea privind emisiile.
Paragraf
Motoarele echipate cu un sistem de posttratare a gazelor de evacuare pot fi puse în funcțiune înainte de precondiționarea specifică fiecărui ciclu prevăzută la punctele 7.3.1.1.1.- 7.3.1.1.4., astfel încât să se regenereze sistemul de posttratare și, dacă este cazul, să fie restabilită cantitatea de reziduuri din sistemul de posttratare a particulelor.
Paragraf
Precondiționarea pentru efectuarea NRTC cu pornire la rece
Paragraf
Motorul se precondiționează prin efectuarea cel puțin a unui NRTC cu pornire la cald. Imediat după finalizarea fiecărui ciclu de precondiționare, motorul se oprește și se finalizează perioada de climatizare la cald cu motorul oprit. Imediat după finalizarea ultimului ciclu de precondiționare, motorul se oprește și începe procesul de răcire a motorului descris la punctul 7.3.1.2.
Paragraf
Precondiționarea pentru efectuarea NRTC sau LSI-NRTC cu pornire la cald
Paragraf
Prezentul punct descrie precondiționarea care se aplică atunci când se intenționează prelevarea de eșantioane de emisii în timpul NRTC cu pornire la cald fără a se efectua NRTC cu pornire la rece sau în timpul ciclului LSI-NRTC. Motorul se precondiționează efectuând cel puțin un NRTC cu pornire la cald sau un LSI-NRTC, după caz. Imediat după finalizarea fiecărui ciclu de precondiționare, motorul se oprește și apoi se efectuează următorul ciclu cât mai curând posibil. Se recomandă ca următorul ciclu de precondiționare să se efectueze în 60 de secunde de la finalizarea ciclului precedent de precondiționare. În cazul în care este posibil, după ultimul ciclu de precondiționare, se aplică perioada de impregnare la cald (NRTC cu pornire la cald) sau perioada de răcire (LSI-NRTC) înainte de pornirea motorului pentru încercarea privind emisiile. În cazul în care nu se aplică o perioadă de impregnare la cald sau de răcire, se recomandă ca încercarea de emisii să se efectueze în 60 de secunde de la finalizarea ultimului ciclu de precondiționare.
Paragraf
Precondiționarea pentru NRSC în regim discontinuu
Paragraf
Pentru categoriile de motoare altele decât NRS și NRSh, motorul se încălzește și se lasă să funcționeze la 50 % din valoarea turației și 50 % din valoarea cuplului pentru orice ciclu de încercare NRSC în mod discontinuu, cu excepția tipului D2, E2 sau G, sau la turația nominală a motorului și la 50 % din valoarea cuplului pentru orice ciclu de încercare NRSC în mod discontinuu de tip D2, E2 sau G, până la stabilizarea temperaturii motorului (a lichidului de răcire și a lubrifiantului). 50 % din valoarea turației se calculează în conformitate cu punctul 5.2.5.1 în cazul unui motor pentru care se utilizează MTS pentru generarea turațiilor de încercare și se calculează în conformitate cu punctul 7.7.1.3 în toate celelalte cazuri. 50 % din valoarea cuplului se definește ca 50 % din valoarea maximă disponibilă a cuplului la turația respectivă. Încercarea privind emisiile se efectuează fără a opri motorul.
Paragraf
În cazul motoarelor de categoria NRS și NRSh, motorul se încălzește în conformitate cu recomandările producătorului și cu bunele practici în domeniul tehnic. Înainte de prelevarea eșantioanelor de emisii, motorul se lasă să funcționeze în modul 1 al ciclului de încercare corespunzător până la stabilizarea temperaturii motorului. Încercarea privind emisiile se efectuează fără a opri motorul.
Paragraf
Precondiționarea pentru ciclul RMC
Paragraf
Producătorul de motoare alege una dintre succesiunile de precondiționări (a) sau (b) prezentate în continuare. Motorul se precondiționează în conformitate cu succesiunea aleasă:
Paragraf
Motorul se precondiționează prin efectuarea a cel puțin celei de a doua jumătăți a RMC, în funcție de numărul de moduri de încercare. Motorul nu trebuie să fie oprit din funcționare între cicluri. Imediat după finalizarea fiecărui ciclu de precondiționare, următorul ciclu (inclusiv încercarea privind emisiile) se efectuează de îndată ce este posibil. Atunci când este posibil, se recomandă ca următorul ciclu să se efectueze în 60 de secunde de la finalizarea ultimului ciclu de precondiționare.
Paragraf
Motorul se încălzește și se lasă să funcționeze la 50 % din valoarea turației și 50 % din valoarea cuplului pentru orice ciclu de încercare RMC, altul decât ciclul de tip D2, E2 sau G, sau la turația nominală a motorului și 50 % din valoarea de cuplu pentru orice ciclu de încercare RMC de tip D2, E2 sau G, până la stabilizarea temperaturii motorului (a lichidului de răcire și a lubrifiantului). 50 % din valoarea turației se calculează în conformitate cu punctul 5.2.5.1 în cazul unui motor pentru care se utilizează MTS pentru generarea turațiilor de încercare și se calculează în conformitate cu punctul 7.7.1.3 în toate celelalte cazuri. 50 % din valoarea cuplului se definește ca 50 % din valoarea maximă disponibilă a cuplului la turația respectivă.
Paragraf
Răcirea motorului (NRTC)
Paragraf
Se poate aplica o procedură de răcire naturală sau forțată. Pentru răcirea forțată, trebuie să se regleze sistemele astfel încât să trimită aer de răcire prin motor, să trimită ulei de răcire prin sistemul de lubrifiere a motorului, să elimine căldura din lichidul de răcire care trece prin sistemul de răcire a motorului și să se elimine căldura din sistemul de posttratare a gazelor de evacuare, în conformitate cu bunele practici în domeniul tehnic. În cazul unei răciri forțate a sistemului de posttratare, nu se aplică aer de răcire înainte ca sistemul de posttratare a gazelor de evacuare să fi ajuns la o temperatură mai joasă decât temperatura sa de activare catalitică. Nu este permisă nicio procedură de răcire care conduce la obținerea unor emisii nereprezentative.
Paragraf
Răcirea motorului (NRTC)
Paragraf
Se poate aplica o procedură de răcire naturală sau forțată. Pentru răcirea forțată, trebuie să se regleze sistemele astfel încât să trimită aer de răcire prin motor, să trimită ulei de răcire prin sistemul de lubrifiere a motorului, să elimine căldura din lichidul de răcire care trece prin sistemul de răcire a motorului și să fie eliminată căldura din sistemul de posttratare a gazelor de evacuare, în conformitate cu bunele practici inginerești. În cazul unei răciri forțate a sistemului de posttratare, nu se aplică aer de răcire înainte ca sistemul de posttratare a gazelor de evacuare să fi ajuns la o temperatură mai joasă decât temperatura sa de activare catalitică. Nu este permisă nicio procedură de răcire care conduce la obținerea unor emisii nereprezentative.
Paragraf
Verificarea contaminării cu HC
Paragraf
Dacă există suspiciuni privind o contaminare esențială cu HC a sistemului de măsurare a gazelor de evacuare, aceasta poate fi verificată cu ajutorul unui gaz zero și ulterior corectată. În cazul în care contaminarea sistemului de măsurare și a sistemului HC secundar trebuie să fie verificată, verificarea se efectuează în maximum opt ore înainte de începerea fiecărui ciclu de încercare. Valorile se înregistrează pentru corectare ulterioară. Înainte de verificare, se controlează nivelul scurgerilor și se etalonează analizorul FID.
Paragraf
Pregătirea echipamentului de măsurare pentru prelevarea eșantioanelor
Paragraf
Înainte de începerea prelevării eșantioanelor de emisii, se parcurg următoarele etape:
Paragraf
se verifică eventualele scurgeri în termen de 8 ore înainte de prelevarea eșantioanelor de emisii, în conformitate cu punctul 8.1.8.7;
Paragraf
în cazul prelevării de eșantioane pe loturi, se atașează medii de stocare curate, cum ar fi sacii goliți sau filtrele a căror masă proprie a fost cântărită;
Paragraf
toate instrumentele de măsură se manipulează în conformitate cu instrucțiunile producătorului instrumentului și cu bunele practici inginerești;
Paragraf
se pornesc sistemele de diluare, pompele de prelevare a eșantioanelor, ventilatoarele de răcire și sistemul de colectare a datelor;
Paragraf
debitele eșantioanelor se ajustează la nivelurile dorite, cu ajutorul debitelor derivației, dacă se dorește acest lucru;
Paragraf
schimbătoarele de căldură din sistemul de prelevare a eșantioanelor se încălzesc sau se răcesc în prealabil la temperatura optimă de operare în vederea efectuării unei încercări;
Paragraf
componentele încălzite sau răcite, precum liniile de prelevare a eșantioanelor, filtrele, răcitoarele și pompele sunt lăsate să se stabilizeze la temperaturile de operare;
Paragraf
sistemul de diluare a gazelor de evacuare se pornește cu cel puțin 10 minute înaintea unei succesiuni de încercări;
Paragraf
etalonarea analizoarelor de gaze și aducerea la zero a sistemelor de analiză continuă se efectuează în conformitate cu procedura de la punctul 7.3.1.5;
Paragraf
toate dispozitivele electronice se aduc la zero o dată sau în mod repetat înainte de efectuarea unui set de încercări.
Paragraf
Etalonarea analizoarelor de gaze
Paragraf
Se selectează intervalul de sensibilitate adecvat al analizoarelor de gaze. Sunt permise analizoare de emisii cu comutare automată sau manuală a intervalului. Nu este permisă nicio comutare a intervalului analizoarelor de emisii pe durata unei încercări care utilizează ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC) și pe durata perioadei de prelevare a eșantioanelor de emisii de gaze la sfârșitul fiecărui mod de încercare NRSC în mod discontinuu. De asemenea, factorul de amplificare al amplificatorului (amplificatorilor) operațional(i) analog(i) al (ai) unui analizor nu trebuie să fie comutat pe durata ciclului de încercare.
Paragraf
Toate analizoarele continue se aduc la zero și se etalonează prin utilizarea gazelor trasabile, stabilite în standarde internaționale, care îndeplinesc specificațiile de la punctul 9.5.1. Analizoarele FID se etalonează pe baza elementului carbon cu un singur atom (C1).
Paragraf
Precondiționarea și stabilirea masei proprii a filtrului de PM
Paragraf
Se efectuează procedurile de precondiționare și stabilire a masei proprii a filtrului de PM în conformitate cu punctul 8.2.3.
Paragraf
Proceduri ulterioare încercării
Paragraf
După finalizarea prelevării eșantioanelor de emisii, se parcurg următoarele etape:
Paragraf
Verificarea prelevării proporționale a eșantioanelor
Paragraf
În cazul unui eșantion proporțional dintr-un lot, cum ar fi un eșantion dintr-un sac sau un eșantion de PM, se verifică dacă a fost menținută prelevarea proporțională în conformitate cu punctul 8.2.1. În cazul metodei cu un singur filtru și al ciclului de încercare în regim staționar în mod discontinuu, se calculează factorul de ponderare a PM efectiv. Orice eșantion care nu îndeplinește cerințele de la punctul 8.2.1 este eliminat.
Paragraf
Condiționarea și cântărirea PM ulterior încercării
Paragraf
Filtrul de eșantionare PM se introduce în recipiente acoperite sau sigilate sau suporturile filtrului se închid pentru a proteja filtrele de eșantionare împotriva contaminării ambiante. Astfel protejate, filtrele sunt reintroduse în camera de condiționare a filtrelor PM. Filtrele de eșantionare PM se condiționează și se cântăresc în conformitate cu punctul 8.2.4 (proceduri de postcondiționare și cântărire totală a filtrelor de particule).
Paragraf
Analizarea lotului de eșantioane gazoase
Paragraf
Imediat ce este posibil, se efectuează următoarele:
Paragraf
toate analizoarele eșantioanelor gazoase se resetează și se etalonează în termen de cel mult 30 de minute după finalizarea ciclului de încercare sau în timpul perioadei de funcționare cu șocul tras, pentru a se verifica stabilitatea analizoarelor de gaze;
Paragraf
toate eșantioanele de gaze convenționale se analizează în termen de cel mult 30 de minute după finalizarea NRTC cu pornire la cald sau în timpul perioadei de funcționare cu șocul tras;
Paragraf
eșantioanele de fond se analizează după cel mult 60 de minute de la finalizarea NRTC cu pornire la cald.
Paragraf
Verificarea abaterii
Paragraf
După cuantificarea gazelor de evacuare, abaterea se verifică după cum urmează:
Paragraf
în cazul analizoarelor de gaz pe lot și în mod continuu, valoarea medie a analizorului se înregistrează după stabilizarea unui gaz de aducere la zero în analizor. Perioada de stabilizare poate include timpul necesar pentru golirea analizorului de gazele prelevate și pentru așteptarea răspunsului analizorului;
Paragraf
valoarea medie a analizorului se înregistrează după stabilizarea gazului de etalonare în analizor. Perioada de stabilizare poate include timpul necesar pentru golirea analizorului de gazele prelevate și pentru așteptarea răspunsului analizorului;
Paragraf
aceste date sunt utilizate pentru a valida și a corecta abaterea în conformitate cu punctul 8.2.2.
Paragraf
Cicluri de încercare
Paragraf
Încercarea de omologare UE de tip se efectuează prin utilizarea ciclului în regim staționar pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (NRSC) adecvat și, după caz, a ciclului în regim tranzitoriu pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (NRTC sau LSI-NRTC), astfel cum se prevede la articolul 18 și în anexa IV la Regulamentul (UE) 2016/1628. Caracteristicile și specificațiile tehnice ale ciclurilor de încercare NRSC, NRTC și LSI-NRTC sunt prevăzute în anexa XVII la prezentul regulament, iar metodele de determinare a valorilor cuplului, puterii și turației pentru ciclurile de încercare respective sunt prevăzute în secțiunea 5.2.
Paragraf
Ciclurile de încercare în regim staționar
Paragraf
Ciclurile de încercare în regim staționar pentru echipamente mobile fără destinație rutieră (NRSC) sunt specificate în apendicele 1 și 2 la anexa XVII sub forma unei liste de NRSC în mod discontinuu (puncte de funcționare), unde fiecare punct de funcționare are câte o singură valoare de turație și de cuplu. Un NRSC se măsoară cu motorul încălzit și pornit, conform specificațiilor producătorului. La alegerea producătorului, un NRSC poate fi efectuat sub formă de NRSC în mod discontinuu sau de RMC, astfel cum se precizează la punctele 7.4.1.1 și 7.4.1.2. Nu este necesară efectuarea unei încercări de emisii conform punctelor 7.4.1.1 și 7.4.1.2.
Paragraf
NRSC în mod discontinuu
Paragraf
NRSC în mod discontinuu sunt cicluri de funcționare cu pornire la cald în care emisiile sunt măsurate după ce motorul a fost pornit, încălzit și funcționează conform celor prevăzute la punctul 7.8.1.2. Fiecare ciclu constă într-un număr de turații și moduri de sarcină (împreună cu factorul de ponderare corespunzător fiecărui mod), care acoperă intervalul tipic de funcționare al categoriei de motor specifice.
Paragraf
NRSC în mod continuu
Paragraf
RMC sunt cicluri de funcționare cu pornire la cald în care emisiile sunt măsurate după ce motorul a fost pornit, încălzit și funcționează conform celor prevăzute la punctul 7.8.2.1. Pe durata RMC, motorul este controlat în mod continuu de unitatea de control a standului de încercare. Emisiile gazoase și de particule se măsoară și se prelevează în mod continuu pe durata RMC, în mod similar ciclurilor de încercare în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC).
Paragraf
Scopul unui ciclu de încercare RMC este de a furniza o metodă de efectuare a încercării în regim staționar într-o manieră pseudo-tranzitorie. Fiecare ciclu de încercare RMC constă într-o serie de moduri în regim staționar cu o tranziție liniară între acestea. Perioada de timp totală relativă pentru fiecare mod și tranziția precedentă a acestuia corespunde ponderii NRSC în mod discontinuu. Modificarea turației și sarcinii motorului de la un mod la altul trebuie să fie controlată în mod liniar într-o perioadă de 20 ± 1 secunde. Perioada de timp de schimbare a modului face parte din noul mod (inclusiv primul mod). În anumite cazuri, modurile nu sunt executate în aceeași ordine ca în cazul NRSC în mod discontinuu sau sunt separate pentru a preveni schimbările extreme de temperatură.
Paragraf
Ciclul de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC)
Paragraf
Ciclul în regim tranzitoriu pentru echipamente mobile fără destinație rutieră pentru motoare de categoria NRE (NRTC) și ciclul în regim tranzitoriu pentru echipamente mobile fără destinație rutieră pentru motoare de putere mare cu aprindere prin scânteie din categoria NRS (LSI-NRTC) sunt specificate în apendicele 3 la anexa XVII ca o succesiune secundă cu secundă a valorilor normalizate ale turației și cuplului. Pentru realizarea încercării în camera de încercare a motorului, valorile normalizate se transformă în valori de referință echivalente pentru motorul supus încercării, pe baza valorilor specifice ale turației și cuplului identificate în curba de funcționare a motorului. Conversia este denumită denormalizare, iar ciclul de încercare rezultat este ciclul de încercare de referință NRTC sau LSI-NRTC al motorului supus încercării (a se vedea punctul 7.7.2).
Paragraf
Succesiune de încercări pentru ciclul de încercare NRTC
Paragraf
Figura 6.3 ilustrează o prezentare grafică a programului normalizat al dinamometrului NRTC.
Paragraf
Figura 6.3
Paragraf
Programul normalizat al dinamometrului NRTC
Paragraf
timp [ s ]
Paragraf
Programul dinamometrului NRTC
Paragraf
Turație [%]
Paragraf
Cucplu [%]
Paragraf
NRTC se efectuează de două ori după finalizarea precondiționării (a se vedea punctul 7.3.1.1.1) conform următoarei proceduri:
Paragraf
funcționarea cu pornire la rece începe după ce motorul și sistemele de posttratare a gazelor de evacuare s-au răcit la temperatura ambiantă după răcirea naturală a motorului sau după răcirea forțată și stabilizarea temperaturii motorului, a lichidului de răcire și uleiului, a sistemelor de posttratare a gazelor de evacuare și a tuturor dispozitivelor de control al motorului la o temperatură cuprinsă între 293 K și 303 K (între 20 și 30 °C). Măsurarea emisiilor pentru această funcționare începe imediat după pornirea la rece a motorului;
Paragraf
perioada de impregnare la cald începe imediat după finalizarea etapei de pornire la rece. Motorul se oprește și se condiționează pentru pornirea la cald prin impregnare timp de 20 de minute ± 1 minut;
Paragraf
funcționarea cu pornire la cald începe imediat după perioada de impregnare la cald prin demararea motorului. Analizoarele de gaze se pornesc cu cel puțin 10 secunde înainte de sfârșitul perioadei de impregnare la cald, pentru a evita modificarea vârfurilor de semnal. Măsurarea emisiilor pentru această funcționare începe în paralel cu demararea motorului.
Paragraf
Emisiile specifice frânării, exprimate în (g/kWh) sau în număr pe kilowatt-oră (#/kWh) în cazul PN, se determină prin utilizarea procedurilor stabilite în prezenta secțiune pentru efectuarea ciclului de încercare atât cu pornire la cald, cât și cu pornire la rece. Emisiile ponderate compuse se calculează prin ponderarea cu 10 % a rezultatelor cu pornire la rece și cu 90 % a rezultatelor cu pornire la cald, în conformitate cu anexa VII.
Paragraf
Succesiune de încercări pentru LSI-NRTC
Paragraf
LSI-NRTC se efectuează o dată ca încercare cu pornire la cald după finalizarea precondiționării (a se vedea punctul 7.3.1.1.2), conform următoarei proceduri:
Paragraf
motorul se pornește și este lăsat să funcționeze în primele 180 de secunde ale ciclului de funcționare, apoi este lăsat să funcționeze la ralanti, fără sarcină, timp de 30 de secunde. Emisiile nu se măsoară pe durata succesiunii de încălzire;
Paragraf
la sfârșitul perioadei de 30 de secunde de funcționare la ralanti, începe măsurarea emisiilor, iar motorul este lăsat să funcționeze de-a lungul întregului ciclu de funcționare de la început (secunda 0).
Paragraf
Emisiile specifice frânării, exprimate în (g/kWh), se determină prin utilizarea procedurilor stabilite în anexa VII.
Paragraf
În cazul în care motorul funcționa deja înainte de efectuarea încercării, motorul se răcește până ajunge la o temperatură potrivită astfel încât emisiile măsurate să redea cu acuratețe emisiile unui motor pornit la temperatura ambientală. De exemplu, în cazul în care un motor pornit la temperatura ambientală se încălzește suficient în trei minute pentru a efectua operațiunea în buclă închisă și pentru a realiza o activitate completă a catalizatorului, este necesară răcirea minimă a motorului înainte de începerea următoarei încercări.
Paragraf
Procedura de încălzire a motorului poate include până la 15 minute de funcționare pe parcursul ciclului de funcționare, cu aprobarea prealabilă a serviciilor tehnice.
Paragraf
Succesiunea generală de încercări
Paragraf
Măsurarea emisiilor motorului are loc în următoarele etape:
Paragraf
turațiile și sarcinile de încercare ale motorului trebuie să fie definite pentru motorul supus încercării prin măsurarea cuplului maxim (în cazul motoarelor cu turație constantă) sau a curbei cuplului maxim (în cazul motoarelor cu turație variabilă), ca funcție a turației motorului;
Paragraf
ciclurile de încercare normalizate trebuie să fie denormalizate prin utilizarea cuplului (în cazul motoarelor cu turație constantă) sau a turațiilor și cuplurilor (în cazul motoarelor cu turație variabilă) indicate la punctul 7.5 litera (a);
Paragraf
motorul, echipamentele și instrumentele de măsurare se pregătesc în avans pentru următoarea încercare privind emisiile sau serie de încercări (ciclu cu pornire la rece și la cald);
Paragraf
se efectuează procedurile înainte de încercare pentru a verifica buna funcționare a anumitor echipamente și analizoare. Toate analizoarele trebuie să fie etalonate. Toate datele colectate înainte de încercare se înregistrează;
Paragraf
motorul se pornește (NRTC) sau se menține pornit (ciclurile în regim staționar și LSI-NRTC) la începutul ciclului de încercare, iar sistemul de prelevare a eșantioanelor este pornit în același timp;
Paragraf
emisiile și ceilalți parametri necesari se măsoară sau se înregistrează în timpul prelevării eșantioanelor (în cazul NRTC, LSI-NRTC și RMC, pe durata întregului ciclu de încercare);
Paragraf
se efectuează procedurile după încercare pentru a verifica buna funcționare a anumitor echipamente și analizoare;
Paragraf
filtrul (filtrele) de PM se precondiționează, se cântărește (cântăresc) (masă proprie neîncărcată), se montează, se recondiționează, se cântărește (cântăresc) din nou (masă încărcată), apoi eșantioanele se evaluează conform procedurilor înainte de încercare (punctul 7.3.1.6) și după încercare (punctul 7.3.2.2);
Paragraf
rezultatele încercărilor de emisii se evaluează.
Paragraf
Figura 6.4 prezintă o imagine de ansamblu asupra procedurilor necesare pentru efectuarea ciclurilor de încercare NRMM și măsurarea emisiilor de evacuare ale motorului.
Paragraf
Figura 6.4
Paragraf
Succesiunea încercărilor
Paragraf
Etapa măsurării emisiilor de evacuare cu pornire la cald
Paragraf
Etapa măsurării emisiilor de evacuare cu pornire la rece
Paragraf
Pregătirea tuturor sistemelor pentru eșantionare (inclusiv etalonarea analizorului) & colectarea datelor
Paragraf
Precondiționarea motorului
Paragraf
Efectuarea unuia sau a mai multor cicluri de reglaj, după caz, pentru controlul motorului/încercării
Paragraf
Stabilirea ciclului de încercare de referință în regim tranzitoriu
Paragraf
Definirea ciclului de încercare în regim staționar
Paragraf
Dacă sunt aplicate ciclul în regim tranzitoriu și ciclul în regim staționar
Paragraf
Stabilirea diagramei de funcționare a motorului (curba cuplului maxim sau linia de funcționare la turație constantă) dacă nu este aplicat ciclul în regim tranzitoriu
Paragraf
Regim staționar (discontinuu & RMC)
Paragraf
Calculul emisiilor
Paragraf
1) Colectarea datelor 2) Proceduri ulterioare încercării 3) Evaluări
Paragraf
Încercarea privind emisiile de evacuare
Paragraf
Precondiționare & încălzire motor
Paragraf
Stabilirea diagramei de funcționare a motorului (curba cuplului maxim)
Paragraf
Regim tranzitoriu (NRTC & LSI-NRTC)
Paragraf
NRTC
Paragraf
LSI-NRTC
Paragraf
Impregnare la cald
Paragraf
Răcire naturală sau forțată
Paragraf
Pornirea și repornirea motorului
Paragraf
Pornirea motorului
Paragraf
Motorul se pornește:
Paragraf
în conformitate cu recomandările din manualul utilizatorului, folosindu-se un motor de pornire de serie sau un sistem de pornire pneumatică și o baterie încărcată complet, o sursă de alimentare corespunzătoare sau o sursă de aer comprimat corespunzătoare sau
Paragraf
cu ajutorul dinamometrului, prin rotirea arborelui motor până la pornire. Motorul este operat de regulă în intervalul de ± 25 % din turația normală de demarare sau este pornit prin creșterea liniară a turației dinamometrului de la zero la 100 min-1 sub turația inferioară la ralanti, dar numai până când motorul pornește.
Paragraf
Demarorul se oprește în termen de o secundă de la pornirea motorului. În cazul în care motorul nu pornește după 15 secunde de la acționarea demarorului, demararea este oprită și se determină cauza eșecului, cu excepția cazului în care manualul utilizatorului sau manualul de întreținere și reparații precizează o durată mai mare de demarare ca fiind normală.
Paragraf
Calarea motorului
Paragraf
În cazul în care motorul se calează în orice moment în timpul funcționării cu pornire la rece a NRTC, întreaga încercare se anulează.
Paragraf
În cazul în care motorul se calează în orice moment în timpul funcționării cu pornire la cald a NRTC, numai această parte se anulează. Motorul este lăsat să funcționeze cu șocul tras în conformitate cu punctul 7.8.3 și se repetă funcționarea cu pornire la cald. În acest caz, încercarea cu pornire la rece nu trebuie repetată.
Paragraf
În cazul în care motorul se calează oricând pe parcursul ciclului de încercare LSI-NRTC, încercarea se anulează.
Paragraf
În cazul în care motorul se calează oricând pe parcursul ciclului de încercare NRSC (în mod continuu sau discontinuu), încercarea se anulează și se repetă începând cu procedura de încălzire a motorului. În cazul în care particulele sunt măsurate prin metoda cu filtre multiple (câte un filtru de eșantionare pentru fiecare mod de operare), încercarea se continuă prin stabilizarea motorului în modul anterior de condiționare a temperaturii motorului și începerea măsurării în modul în care motorul s-a calat.
Paragraf
Funcționarea motorului
Paragraf
Operatorul poate fi o persoană (comandă manuală) sau un regulator (comandă automată) care transmite un impuls mecanic sau electronic care necesită un răspuns al motorului. Comanda poate proveni de la o pedală sau un semnal de accelerație, de la o manetă sau un semnal de control al clapetei de accelerație, de la o supapă sau un semnal de control al presiunii combustibilului, de la un levier sau un semnal de control al clapetei de accelerație sau de la o valoare de referință ori un semnal al regulatorului.
Paragraf
Diagrama de funcționare a motorului
Paragraf
Înainte de a realiza diagrama de funcționare a motorului, acesta se încălzește, iar aproape de sfârșitul perioadei de încălzire este lăsat să funcționeze cel puțin 10 minute la putere maximă sau în conformitate cu recomandările producătorului și bunele practici în domeniul tehnic, în scopul de a stabiliza temperatura lichidului de răcire a motorului și a lubrifiantului. Diagrama de funcționare a motorului se realizează în momentul în care motorul a fost stabilizat.
Paragraf
Atunci când producătorul utilizează semnalul cuplului transmis de unitatea electronică de control de pe motoarele echipate astfel în timpul efectuării încercărilor de monitorizare pentru motoarele în circulație, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/655 privind monitorizarea emisiilor generate de motoarele în circulație, se efectuează în plus verificarea prevăzută în apendicele 3 în timpul stabilirii diagramei de funcționare a motorului.
Paragraf
Cu excepția motoarelor cu turație constantă, diagrama de funcționare a motorului se stabilește cu supapa de control al presiunii combustibilului sau cu regulatorul de turație deschise la maximum, folosind turații discontinue, în ordine crescătoare. Turația minimă și maximă pentru stabilirea diagramei de funcționare sunt definite după cum urmează:
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care turația superioară este nesigură sau nereprezentativă (de exemplu, în cazul motoarelor fără regulator de turație), diagrama de funcționare se realizează la turația maximă sigură sau la turația maximă reprezentativă, conform bunelor practici inginerești.
Paragraf
Diagrama de funcționare a motorului pentru NRSC cu turație variabilă
Paragraf
În cazul diagramei de funcționare a motorului pentru NRSC cu turație variabilă (numai pentru motoarele care nu trebuie supuse ciclului NRTC sau LSI-NRTC), se stabilește un număr suficient de puncte de referință la intervale egale, conform bunelor practici inginerești. Turația și cuplul sunt lăsate să se stabilizeze timp de cel puțin 15 secunde la fiecare punct de referință. Se înregistrează turația medie și cuplul mediu pentru fiecare punct de referință. Se recomandă ca turația medie și cuplul mediu să se calculeze prin utilizarea datelor înregistrate în ultimele 4-6 secunde. După caz, se utilizează o interpolare liniară pentru a determina turațiile și cuplurile încercării NRSC. Atunci când se solicită efectuarea unei încercări suplimentare a motoarelor în ciclul NRTC sau LSI-NRTC, se utilizează curba NRTC de funcționare a motorului pentru a determina turațiile și cuplurile de încercate în regim staționar.
Paragraf
La alegerea producătorului, diagrama de funcționare a motorului poate fi stabilită, alternativ, conform procedurii de la punctul 7.6.2.
Paragraf
Diagrama de funcționare pentru ciclul NRTC și LSI-NRTC
Paragraf
Diagrama de funcționare a motorului se stabilește conform următoarei proceduri:
Paragraf
motorul este scos din sarcină și funcționează la turația de mers în gol;
Paragraf
în cazul motoarelor cu regulator pentru turație inferioară, comanda operatorului este minimă, dinamometrul sau alt dispozitiv de sarcină este setat la cuplu zero pe arborele principal de ieșire, iar motorul este lăsat să regleze turația. Se măsoară turația de mers în gol cu motorul cald;
Paragraf
în cazul motoarelor fără regulator pentru turație inferioară, dinamometrul este setat la cuplu zero pe arborele principal de ieșire, comanda operatorului este ajustată la cea mai mică turație posibilă cu sarcină minimă declarată de producător (cunoscută, de asemenea, ca turația de ralanti la cald declarată de producător);
Paragraf
cuplul la ralanti declarat de producător poate fi utilizat pentru toate motoarele cu turație variabilă (cu sau fără regulator de turație inferioară), în cazul în care cuplul la ralanti cu o valoare diferită de 0 este reprezentativ pentru funcționarea normală;
Paragraf
comanda operatorului este adusă la maximum, iar turația motorului se menține între turația de mers în gol la cald și 95 % din turația de mers în gol la cald a motorului. În cazul motoarelor cu cicluri de funcționare de referință, a căror turație minimă este mai mare decât turația de ralanti la cald, realizarea diagramei poate fi inițiată între turația minimă de referință și 95 % din turația minimă de referință;
Paragraf
se crește turația motorului la o rată medie de 8 ± 1 min-1/s sau se realizează diagrama motorului prin creșterea constantă a turațiilor, astfel încât trecerea de la turația minimă de stabilire a diagramei motorului la cea maximă să dureze între 4 și 6 minute. Intervalul turației de stabilire a diagramei motorului se situează între turația de ralanti la cald și 95 % din turația de mers în gol la cald și cea mai mare turație peste puterea maximă la care este produsă sub 70 % din puterea maximă. În cazul în care această turație este nesigură sau nereprezentativă (de exemplu, în cazul motoarelor fără regulator de turație), diagrama de funcționare se realizează la turația maximă sigură sau la turația maximă reprezentativă, conform bunelor practici inginerești. Turația motorului și punctele cuplului se înregistrează la o frecvență de prelevare de cel puțin 1 Hz;
Paragraf
în cazul în care un producător consideră că tehnicile de stabilire a diagramei de funcționare descrise mai sus sunt nesigure sau nereprezentative pentru un anumit motor, se pot utiliza tehnici alternative de stabilire a diagramei de funcționare a motorului. Astfel de tehnici alternative satisfac scopul procedurilor specificate de stabilire a diagramei de funcționare pentru a determina cuplul maxim disponibil la toate turațiile motorului obținute în cadrul ciclurilor de încercare. Abaterile de la tehnicile de stabilire a diagramei de funcționare a motorului specificate în prezenta secțiune din motive de securitate sau de reprezentativitate se aprobă de către serviciul tehnic, împreună cu justificarea utilizării acestora. Cu toate acestea, curba de cuplu nu este stabilită în niciun caz la turații descrescătoare în cazul motoarelor cu regulator sau turbocompresor;
Paragraf
nu este necesară stabilirea diagramei de funcționare a motorului înainte de fiecare ciclu de încercare. Diagrama de funcționare a unui motor se reface în cazul în care:
Paragraf
a trecut o perioadă excesivă de timp de la ultima stabilire a diagramei de funcționare, determinată pe baza bunelor practice tehnice; sau
Paragraf
au avut loc modificări fizice sau reetalonări ale motorului care ar putea afecta performanțele acestuia; sau
Paragraf
presiunea atmosferică la conducta de admisie a aerului nu se situează în limita a ± 5 kPa față de valoarea înregistrată la ultima determinare a diagramei de funcționare.
Paragraf
Stabilirea diagramei de funcționare pentru NRSC cu turație constantă
Paragraf
Motorul poate fi operat utilizând un regulator de turație constantă de serie sau un regulator de turație constantă simulat prin controlarea turației motorului cu ajutorul unui sistem de control comandat de operator. Se utilizează un regulator sincron sau reglabil, după caz.
Paragraf
Verificarea puterii nominale pentru motoarele care urmează să fie încercate în ciclurile D2 sau E2
Paragraf
Se efectuează următoarea verificare:
Paragraf
Motorul este lăsat să funcționeze la o turație nominală și la o putere nominală atât timp cât este necesar pentru obținerea unei operațiuni stabile, cu ajutorul regulatorului sau al regulatorului simulat de control al turației, care este acționat de comanda operatorului.
Paragraf
Turația este crescută până când motorul este capabil să mențină turația constantă. În acest stadiu, se înregistrează puterea. Înainte de efectuarea verificării, producătorul și serviciile tehnice care efectuează verificarea convin asupra metodei de determinare în siguranță a momentul în care a fost atins stadiul respectiv, în funcție de caracteristicile regulatorului. Puterea înregistrată nu trebuie să depășească cu mai mult de 12,5 % puterea nominală, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 27 din Regulamentul (UE) 2016/1628. În cazul în care valoarea este depășită, producătorul trebuie să revizuiască puterea nominală declarată.
Paragraf
În cazul în care motorul specific supus încercării este instabil pentru efectuarea acestei verificări din cauza riscului de avariere a motorului sau a dinamometrului, producătorul prezintă autorității de omologare dovezi solide prin care arată că puterea maximă nu depășește puterea nominală cu mai mult de 12,5 %.
Paragraf
Procedura de stabilire a diagramei de funcționare a motorului pentru NRSC cu turație constantă
Paragraf
Motorul este lăsat să funcționeze la turația constantă fără sarcină (la turație superioară, nu la turație inferioară la ralanti), cu ajutorul regulatorului sau al regulatorului simulat de control al turației acționat de comanda operatorului, timp de cel puțin 15 s, cu excepția cazului în care motorul specific nu poate efectua această sarcină.
Paragraf
Cuplul este crescut în mod constant cu ajutorul dinamometrului. Procesul de stabilire a diagramei de funcționare a motorului este efectuat astfel încât trecerea de la turația constantă fără sarcină la cuplul care corespunde puterii nominale pentru motoarele supuse încercării în ciclurile D2 sau E2 sau la cuplul maxim în cazul altor cicluri de încercare la turație constantă să nu dureze mai puțin de două minute. În timpul acestui proces, turația și cuplul reale se înregistrează cu o frecvență de cel puțin 1 Hz.
Paragraf
În cazul unui motor cu turație constantă prevăzut cu un regulator care poate fi comutat pe turații alternative, motorul este încercat la fiecare turație constantă aplicabilă.
Paragraf
În cazul motoarelor cu turație constantă, pot fi utilizate, de comun acord cu autoritatea de omologare, alte metode de înregistrare a cuplului și puterii la turația (turațiile) de funcționare definit(e), în conformitate cu bunele practici inginerești.
Paragraf
Pentru motoarele supuse încercării în alte cicluri decât D2 sau E2, atunci când atât valorile măsurate, cât și cele declarate sunt disponibile pentru turația maximă, poate fi utilizată valoarea declarată în locul valorii măsurate în cazul în care aceasta se situează între 95 % și 100 % din valoarea măsurată.
Paragraf
Generarea ciclului de încercare
Paragraf
Generarea NRSC
Paragraf
Acest punct se utilizează pentru a genera turațiile și sarcinile la care va funcționa motorul în timpul încercărilor NRSC în regim staționar în mod discontinuu sau RMC.
Paragraf
Generarea turațiilor pentru încercarea NRSC pentru motoarele supuse încercării atât cu NRSC, cât și cu NRTC sau LSI-NRTC.
Paragraf
Pentru motoarele încercate fie cu NRTC, fie cu LSI-NRTC, pe lângă un NRSC, MTS specificat la punctul 5.2.5.1 se utilizează la o turație de 100 % atât pentru încercările în regim tranzitoriu, cât și pentru cele în regim staționar.
Paragraf
Atunci când se determină turația intermediară, se utilizează MTS în locul turației nominale, în conformitate cu punctul 5.2.5.4.
Paragraf
Turația de ralanti se determină în conformitate cu punctul 5.2.5.5.
Paragraf
Generarea turațiilor de încercare pentru NRSC pentru motoare încercate doar cu NRSC
Paragraf
Pentru motoarele care nu sunt încercate într-un ciclu în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC), se utilizează turația nominală prevăzută la 5.2.5.3 ca turație de 100 %.
Paragraf
Turația nominală se utilizează pentru a determina turația intermediară, în conformitate cu punctul 5.2.5.4. În cazul în care NRSC specifică turațiile suplimentare ca un procentaj, acestea se calculează ca un procentaj din turația nominală.
Paragraf
Turația de ralanti se determină în conformitate cu punctul 5.2.5.5.
Paragraf
Cu aprobarea prealabilă a serviciilor tehnice, poate fi utilizat MTS în locul turației nominale pentru generarea turațiilor de încercare de la acest punct.
Paragraf
Generarea sarcinii NRSC pentru fiecare mod de încercare
Paragraf
Procentajul sarcinii pentru fiecare mod de încercare al ciclului de încercare selectat se ia din tabelul NRSC corespunzător din apendicele 1 sau 2 la anexa XVII. În funcție de ciclul de încercare, sarcinile specificate în tabelele respective sunt exprimate ca putere sau ca cuplu, în conformitate cu punctul 5.2.6 și în notele de subsol pentru fiecare tabel.
Paragraf
Valoarea de 100 % pentru o anumită turație de încercare este valoarea măsurată sau declarată aleasă din diagrama de funcționare a motorului, în conformitate cu punctul 7.6.1, 7.6.2 sau, respectiv, 7.6.3, exprimată ca putere (kW).
Paragraf
Reglarea motorului pentru fiecare dintre modurile de încercare se calculează cu ajutorul ecuației (6-14):
Paragraf
unde:
Paragraf
Poate fi declarat și utilizat pentru orice punct de sarcină un cuplu minim la cald reprezentativ pentru funcționarea normală care altfel s-ar fi situat sub această valoare dacă tipul de motor nu va funcționa în mod normal sub acest cuplu minim, de exemplu în cazul în care va fi conectat la un echipament mobil fără destinație rutieră care nu funcționează sub un anumit cuplu minim.
Paragraf
În cazul ciclurilor E2 și D2, producătorul declară puterile nominale, iar acestea sunt utilizate ca putere de 100 % la generarea ciclului de încercare.
Paragraf
Generarea turației și sarcinii NRTC și LSI-NRTC pentru fiecare punct de încercare (denormalizare)
Paragraf
Acest punct se utilizează pentru a genera turațiile și sarcinile corespunzătoare la care va funcționa motorul în timpul încercării NRTC sau LSI-NRTC. Apendicele 3 la anexa XVII definește ciclurile de încercare aplicabile în format normalizat. Un ciclu de încercare normalizat constă într-o succesiune de valori pereche pentru procentajele de turație și cuplu.
Paragraf
Valorile normalizate ale turației și cuplului se transformă folosind următoarele convenții:
Paragraf
turația normalizată se transformă într-o succesiune de turații de referință nref, în conformitate cu punctul 7.7.2.2;
Paragraf
cuplul normalizat este exprimat ca procent din cuplul determinat de curba diagramei de funcționare a motorului, generată în conformitate cu punctul 7.6.2, la turația de referință corespunzătoare. Aceste valori normalizate se transformă într-o succesiune de cupluri de referință Tref, în conformitate cu punctul 7.7.2.3;
Paragraf
valorile de referință ale turației și cuplului, exprimate în unități coerente, sunt înmulțite pentru a calcula valorile de referință ale puterii.
Paragraf
Rezervat
Paragraf
Denormalizarea turației motorului
Paragraf
Turația motorului se denormalizează cu ajutorul ecuației (6-15):
Paragraf
unde:
Paragraf
Denormalizarea cuplului motorului
Paragraf
Valorile cuplului în programul dinamometrului motorului din apendicele 3 la anexa XVII sunt normalizate la cuplul maxim la turația respectivă. Valorile cuplului pentru ciclul de referință se denormalizează cu ajutorul curbei diagramei de funcționare a motorului determinate conform punctului 7.6.2, cu ajutorul ecuației (6-16):
Paragraf
pentru turația de referință respectivă, astfel cum este stabilită la punctul 7.7.2.2.
Paragraf
unde:
Paragraf
Cuplul minim declarat
Paragraf
Poate fi declarat un cuplu minim care să fie reprezentativ pentru funcționarea normală. De exemplu, în cazul în care motorul este conectat de regulă la un echipament mobil fără destinație rutieră care nu funcționează sub un anumit cuplu minim, cuplul respectiv poate fi declarat și utilizat pentru orice punct de sarcină care altfel s-ar fi situat sub această valoare.
Paragraf
Ajustarea cuplului motorului pentru a șine seama de dispozitivele auxiliare montate pentru încercarea privind emisiile
Paragraf
În cazul în care sunt montate dispozitive auxiliare în conformitate cu apendicele 2, nu se realizează ajustări ale cuplului maxim pentru turația de încercare respectivă prevăzută în diagrama de funcționare a motorului stabilită în conformitate cu punctul 7.6.2.
Paragraf
În cazul în care, în conformitate cu punctele 6.3.2 sau 6.3.3, dispozitivele auxiliare care ar fi trebuit montate pentru încercare nu sunt instalate sau dispozitivele auxiliare care ar fi trebuit demontate pentru încercare sunt instalate, valoarea pentru Tmax se ajustează cu ajutorul ecuației (6-17).
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Exemplu de procedură de denormalizare
Paragraf
Ca exemplu, se denormalizează punctul următor de încercare:
Paragraf
% speed = 43 %
Paragraf
% torque = 82 %
Paragraf
Date fiind următoarele valori:
Paragraf
MTS = 2200 min-1
Paragraf
nidle = 600 min-1
Paragraf
rezultă
Paragraf
Cu un cuplu maxim de 700 Nm observat din curba diagramei de funcționare la 1288 min-1
Paragraf
Procedura specifică de realizare a ciclului de încercare
Paragraf
Succesiunea de încercări de emisii pentru NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Încălzirea motorului pentru NRSC în regim staționar în mod discontinuu
Paragraf
Se efectuează procedura de încercare preliminară, în conformitate cu punctul 7.3.1, inclusiv etalonarea analizorului. Motorul se încălzește cu ajutorul succesiunii de precondiționare de la punctul 7.3.1.1.3. Măsurătoarea ciclului de încercare începe imediat după acest punct de condiționare a motorului.
Paragraf
Realizarea ciclului de încercare NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Încercarea se efectuează în ordinea crescătoare a numerelor modurilor, astfel cum sunt indicate pentru ciclul de încercare (a se vedea apendicele 1 la anexa XVII).
Paragraf
Fiecare mod se desfășoară pe o perioadă de cel puțin 10 minute. În fiecare mod, motorul se stabilizează timp de cel puțin cinci minute. Eșantioanele de gaze emise și, după caz, PN, se prelevează timp de 1-3 minute la sfârșitul fiecărui mod, iar eșantioanele de PM emise se prelevează în conformitate cu litera (c).
Paragraf
În pofida paragrafului anterior, în cazul încercării motoarelor cu aprindere prin scânteie utilizând ciclul G1, G2 sau G3 sau în cazul în care se efectuează măsurători în conformitate cu anexa V la prezentul regulament, fiecare mod trebuie să aibă o durată de cel puțin trei minute. În acest caz, eșantioanele de gaze emise și, după caz, PN, se prelevează timp de cel puțin doi minute la sfârșitul fiecărui mod, iar eșantioanele de PM emise se prelevează în conformitate cu litera (c). Durata modului și timpul de prelevare pot fi prelungite pentru a îmbunătăți precizia.
Paragraf
Durata modului se înregistrează și se raportează.
Paragraf
În cazul emisiilor de PM, prelevarea eșantioanelor de particule se poate efectua prin metoda cu un singur filtru sau cu filtre multiple. Întrucât, în funcție de metodă, rezultatele pot varia ușor, metoda utilizată trebuie declarată împreună cu rezultatele încercării.
Paragraf
În cazul metodei cu un singur filtru, factorii de ponderare modali specificați în procedura ciclului de încercare și debitul real de gaze de evacuare se iau în considerare în timpul prelevării eșantioanelor prin ajustarea debitului eșantionului și/sau a timpului de prelevare, după caz. Factorul de ponderare efectivă a prelevării eșantioanelor de PM se situează în limita a ± 0,005 din factorul de ponderare al modului dat.
Paragraf
Prelevarea eșantioanelor se efectuează cât mai târziu posibil în cadrul fiecărui mod. În cazul metodei cu un singur filtru, finalizarea prelevării eșantioanelor de particule coincide, în limita a ± 5 s, cu finalizarea măsurării emisiilor gazoase. Durata de prelevare a eșantioanelor pentru fiecare mod este de cel puțin 20 s pentru metoda cu un singur filtru și de cel puțin 60 s pentru metoda cu filtre multiple. În cazul sistemelor fără capacitate de derivație, durata de prelevare a eșantioanelor pentru fiecare mod este de cel puțin 60 s atât pentru metoda cu un singur filtru, cât și pentru metoda cu filtre multiple.
Paragraf
Turația și sarcina motorului, temperatura aerului de admisie, debitul de combustibil și, acolo unde este cazul, de aer sau de gaze de evacuare se măsoară în fiecare mod, la aceleași intervale utilizate pentru măsurarea concentrațiilor gazoase.
Paragraf
Datele suplimentare necesare calculării se înregistrează.
Paragraf
Dacă motorul se calează sau prelevarea emisiilor este întreruptă în orice moment în timpul prelevării de eșantioane de emisii pentru un NRSC în modul discontinuu și cu metoda cu un singur filtru, încercarea se anulează și se repetă începând cu procedura de încălzire a motorului. În cazul în care particulele sunt măsurate prin metoda cu filtre multiple (câte un filtru de eșantionare pentru fiecare mod de operare), încercarea se continuă prin stabilizarea motorului în modul anterior de condiționare a temperaturii motorului și începerea măsurării în modul în care motorul s-a calat.
Paragraf
Se efectuează procedurile ulterioare încercării, în conformitate cu punctul 7.3.2.
Paragraf
Criterii de validare
Paragraf
Pe parcursul fiecărui mod al ciclului de încercare în regim staționar, după perioada tranzitorie inițială, turația măsurată nu diferă cu mai mult de ± 1 % din turația de referință sau cu ± 3 min-1, reținându-se cea mai mare dintre aceste valori, exceptând turația la ralanti, când sunt respectate toleranțele indicate de producător. Cuplul măsurat nu diferă de cuplul de referință cu mai mult de ± 2 % din cuplul maxim la turația de încercare.
Paragraf
Succesiunea pentru încercarea privind emisiile pentru RMC
Paragraf
Încălzirea motorului
Paragraf
Se efectuează procedura de încercare preliminară, în conformitate cu punctul 7.3.1, inclusiv etalonarea analizorului. Motorul se încălzește cu ajutorul succesiunii de precondiționare de la punctul 7.3.1.1.4. Imediat după această procedură de condiționare a motorului, în cazul în care turația și cuplul motorului nu sunt setate deja pentru primul mod al încercării, acestea se modifică progresiv, într-o rampă liniară de 20 ± 1 s, către valorile din primul mod al încercării. Măsurătoarea ciclului de încercare începe între 5 și 10 s de la sfârșitul rampei.
Paragraf
Efectuarea unui RMC
Paragraf
Încercarea se efectuează în ordinea crescătoare a numerelor modurilor, astfel cum sunt indicate pentru ciclul de încercare (a se vedea apendicele 2 la anexa XVII). În cazul în care nu există un RMC disponibil pentru încercarea NRSC prevăzută, se urmează procedura NRSC în mod discontinuu specificată la punctul 7.8.1.
Paragraf
Motorul trebuie să funcționeze pe durata de timp prescrisă pentru fiecare mod. Tranziția de la un mod la altul are loc în mod liniar într-o perioadă de 20 s ± 1 s, conform toleranțelor prevăzute la punctul 7.8.2.4.
Paragraf
Pentru RMC, valorile de referință ale turației și cuplului se generează cu o frecvență minimă de 1 Hz, iar această succesiune de puncte se utilizează pentru executarea ciclului. În timpul tranziției între moduri, valorile denormalizate ale turației și cuplului de referință se trasează liniar între moduri, pentru a genera puncte de referință. Valorile normalizate ale cuplului de referință nu se trasează liniar între moduri și nu se denormalizează. În cazul în care rampa de turație și cuplu trece printr-un punct superior curbei de cuplu a motorului, aceasta poate comanda în continuare cuplurile de referință și se permite solicitarea la maximum din partea operatorului.
Paragraf
Pe întreaga durată a RMC (în timpul fiecărui mod și incluzând rampele dintre moduri), se măsoară concentrația fiecărui poluant gazos și, acolo unde există o limită aplicabilă, se prelevează eșantioane de PM și PN. Poluanții gazoși pot fi măsurați în stare brută sau diluată și înregistrați în mod continuu; în cazul în care sunt diluați, aceștia pot fi prelevați într-un sac de prelevare. Eșantionul de particule se diluează cu aer condiționat și curat. La sfârșitul încercării, se colectează un eșantion, iar în cazul PM, acesta este colectat într-un singur filtru de particule.
Paragraf
Pentru calculul emisiilor specifice frânării, se calculează lucrul mecanic real al ciclului prin integrarea puterii reale a motorului în ciclul complet.
Paragraf
Succesiunea încercării privind emisiile
Paragraf
Executarea RMC, prelevarea eșantioanelor de gaze de evacuare, înregistrarea datelor și integrarea valorilor măsurate încep simultan;
Paragraf
cuplul și turația se controlează în primul mod din ciclul de încercare;
Paragraf
în cazul în care motorul se calează în timpul executării RMC, încercarea se anulează. Motorul se precondiționează și încercarea se repetă;
Paragraf
se continuă prelevarea de eșantioane la sfârșitul RMC, cu excepția prelevării de eșantioane de PM, toate sistemele fiind lăsate să funcționeze pentru a permite scurgerea timpului de răspuns. Ulterior, prelevarea și înregistrarea se opresc, inclusiv înregistrarea eșantioanelor de fond. În sfârșit, se opresc toate dispozitivele integrate și se înregistrează încheierea ciclului de încercare;
Paragraf
se efectuează procedurile ulterioare încercării, în conformitate cu punctul 7.3.2.
Paragraf
Criterii de validare
Paragraf
Încercările RMC se validează folosind analiza regresivă descrisă la punctele 7.8.3.3 și 7.8.3.5. Toleranțele RMC permise sunt indicate în tabelul 6.1 de mai jos. Trebuie reținut că toleranțele RMC sunt diferite de toleranțele NRTC din tabelul 6.2. Atunci când se efectuează încercări ale motoarelor cu o putere de referință mai mare de 560 kW, pot fi utilizate toleranțele liniilor de regresie din tabelul 6.2 și ștergerea de puncte din tabelul 6.3.
Paragraf
În cazul în care încercarea RMC nu se execută pe un stand de încercare tranzitoriu, iar valorile de turație și cuplu pentru fiecare secundă nu sunt disponibile, se utilizează următoarele criterii de validare.
Paragraf
Cerințele privind toleranțele de turație și cuplu pentru fiecare mod sunt indicate la punctul 7.8.1.3. În cazul tranzițiilor de turație liniară și cuplu liniar de 20 s între modurile încercării RMC în regim staționar (punctul 7.4.1.2), se aplică următoarele toleranțe pentru turație și sarcină pentru rampă:
Paragraf
turația se menține liniară în intervalul ± 2 % din turația nominală,
Paragraf
cuplul se menține liniar în intervalul ± 5 % din cuplul maxim la turația nominală.
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC)
Paragraf
Comenzile privind turațiile și cuplurile de referință se execută în succesiune pentru executarea NRTC și LSI-NRTC. Comenzile privind turația și cuplul se emit cu o frecvență de cel puțin 5 Hz. Întrucât ciclul de încercare de referință este specificat la 1 Hz, comenzile intermediare de turație și cuplu se interpolează liniar din valorile de referință ale cuplului obținute pe baza generării ciclului.
Paragraf
Valorile mici ale turației denormalizate în apropierea turației la ralanti la cald pot provoca activarea regulatoarelor de turație minimă la ralanti și depășirea valorii de referință a cuplului, inclusiv atunci când comanda operatorului este minimă. În astfel de cazuri, se recomandă controlul dinamometrului, astfel încât acesta să urmeze în mod prioritar cuplul de referință în locul turației de referință, iar turația să fie reglată de către motor.
Paragraf
Pentru pornirea la rece, motoarele pot utiliza un dispozitiv de creștere a turației la ralanti pentru a încălzi rapid motorul și sistemul de posttratare a gazelor de evacuare. În aceste condiții, turațiile normalizate foarte scăzute vor genera turații de referință sub nivelul acestei turații crescute de ralanti. În acest caz, se recomandă controlul dinamometrului, astfel încât acesta să urmeze în mod prioritar cuplul de referință, iar turația să fie reglată de motor atunci când comanda operatorului este minimă.
Paragraf
Pe durata încercării privind emisiile, turațiile și cuplurile de referință și turațiile și cuplurile de reacție se înregistrează cu o frecvență minimă de 1 Hz, dar preferabil de 5 Hz sau chiar de 10 Hz. Frecvența de înregistrare mai mare este importantă deoarece contribuie la reducerea la minimul a efectului de exagerare al perioadei de întârziere dintre valorile de referință și de reacție măsurate ale turației și cuplului.
Paragraf
Turațiile și cuplurile de referință și turațiile și cuplurile de reacție pot fi înregistrate la frecvențe mai reduse (de până la 1 Hz), în cazul în care se înregistrează valorile medii în intervalul de timp dintre valorile înregistrate. Valorile medii se calculează pe baza valorilor de reacție, actualizate cu o frecvență de cel puțin 5 Hz. Aceste valori înregistrate sunt utilizate pentru a calcula valorile statistice de validare a ciclului și lucrul mecanic total.
Paragraf
Executarea unei încercări NRTC
Paragraf
Se efectuează procedurile de încercare preliminară, în conformitate cu punctul 7.3.1, inclusiv precondiționarea, răcirea și etalonarea analizorului.
Paragraf
Încercarea începe după cum urmează:
Paragraf
Succesiunea de încercări începe imediat după ce motorul a fost pornit la rece, astfel cum se menționează la punctul 7.3.1.2, în cazul NRTC cu pornire la rece, sau după perioada de impregnare la cald, în cazul NRTC cu pornire la cald. Se urmează succesiunea prezentată la punctul 7.4.2.1.
Paragraf
Înregistrarea datelor, prelevarea eșantioanelor de gaze de evacuare și integrarea valorilor măsurate se inițiază simultan cu pornirea motorului. Ciclul de încercare începe la pornirea motorului și se execută conform schemei prezentate în apendicele 3 la anexa XVII.
Paragraf
Prelevarea de eșantioane continuă la sfârșitul ciclului și toate sistemele sunt lăsate să funcționeze pentru a permite curgerea timpului de răspuns. Ulterior, prelevarea și înregistrarea se opresc, inclusiv înregistrarea eșantioanelor de fond. În sfârșit, se opresc toate dispozitivele integrate și se înregistrează încheierea ciclului de încercare.
Paragraf
Se efectuează procedurile ulterioare încercării, în conformitate cu punctul 7.3.2.
Paragraf
Executarea unei încercări LSI- NRTC
Paragraf
Se efectuează procedurile de încercare preliminară, în conformitate cu punctul 7.3.1, inclusiv precondiționarea și etalonarea analizorului.
Paragraf
Încercarea începe după cum urmează:
Paragraf
Încercarea începe conform succesiunii indicate la punctul 7.4.2.2.
Paragraf
Înregistrarea datelor, prelevarea eșantioanelor de gaze de evacuare și integrarea valorilor măsurate se efectuează simultan cu începerea LSI-NRTC, la sfârșitul perioadei de ralanti de 30 de secunde indicate la punctul 7.4.2.2 litera (b). Ciclul de încercare se execută conform schemei prezentate în apendicele 3 la anexa XVII.
Paragraf
Prelevarea de eșantioane continuă la sfârșitul ciclului și toate sistemele sunt lăsate să funcționeze pentru a permite curgerea timpului de răspuns. Ulterior, prelevarea și înregistrarea se opresc, inclusiv înregistrarea eșantioanelor de fond. În sfârșit, se opresc toate dispozitivele integrate și se înregistrează încheierea ciclului de încercare.
Paragraf
Se efectuează procedurile ulterioare încercării, în conformitate cu punctul 7.3.2.
Paragraf
Criteriile de validare a ciclului în cazul ciclurilor de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC)
Paragraf
Validitatea unei încercări se verifică prin aplicarea criteriilor de validare a ciclului de la prezentul punct la valorile de referință și de reacție ale turației, cuplului, puterii și lucrului mecanic total.
Paragraf
Calcularea lucrului mecanic al ciclului
Paragraf
Înainte de calcularea lucrului mecanic al ciclului se omit toate valorile de turație și cuplu înregistrate la pornirea motorului. Punctele cu valori negative ale cuplului se consideră ca având lucru mecanic zero. Lucrul mecanic real al ciclului Wact (kWh) se calculează pe baza valorilor de reacție ale turației și cuplului motorului. Lucrul mecanic de referință al ciclului Wref (kWh) se calculează pe baza valorilor de referință ale turației și cuplului motorului. Lucrul mecanic real al ciclului Wact este utilizat pentru comparație cu lucrul mecanic de referință al ciclului Wref și pentru calcularea emisiilor specifice frânării (a se vedea punctul 7.2).
Paragraf
Wact se încadrează între 85 % și + 105 % din Wref.
Paragraf
Statisticile de validare (a se vedea apendicele 2 la anexa VII)
Paragraf
Se calculează regresia liniară dintre valorile de referință și de reacție pentru turație, cuplu și putere.
Paragraf
Pentru a minimiza efectul de exagerare al perioadei de întârziere dintre valorile ciclului de reacție și de referință, întreaga succesiune de semnale de reacție privind turația și cuplul motorului poate fi avansată sau întârziată în timp față de succesiunea de referință privind turația și cuplul. În cazul în care semnalele de reacție sunt deplasate, atât turația, cât și cuplul sunt deplasate cu aceeași valoare și în aceeași direcție.
Paragraf
Se folosește metoda celor mai mici pătrate, ecuația cea mai potrivită având forma specificată în ecuația (6-19):
Paragraf
unde:
Paragraf
Estimarea de eroare standard (SEE) a lui y asupra lui x și coeficientul de determinare (r2) se calculează pentru fiecare linie de regresie, conform apendicelui 3 la anexa VII.
Paragraf
Se recomandă ca această analiză să se facă la 1 Hz. Pentru ca o încercare să fie considerată valabilă, trebuie să fie întrunite criteriile din tabelul 6.2.
Paragraf
Eliminarea de puncte este permisă doar în scopul efectuării analizei de regresie, în cazul în care acestea sunt menționate în tabelul 6.3, înainte de efectuarea calculului de regresie. Cu toate acestea, punctele nu sunt eliminate în cazul calculului lucrului mecanic al ciclului și al emisiilor. Un punct de ralanti este definit ca un punct cu un cuplu de referință normalizat de 0 % și o turație de referință normalizată de 0 %. Ștergerea punctului poate fi aplicată pentru întregul ciclu sau doar pentru o parte a acestuia; punctele șterse se menționează.
Paragraf
Proceduri de măsurare
Paragraf
Etalonare și verificări de funcționare
Paragraf
Introducere
Paragraf
Prezentul punct descrie etalonările și verificările necesare pentru sistemele de măsurare. Pentru specificațiile aplicabile instrumentelor individuale, a se vedea punctul 9.4.
Paragraf
În general, etalonările sau verificările se efectuează pe întregul lanț de măsurare.
Paragraf
În cazul în care nu se specifică o etalonare sau verificare pentru o parte a sistemului de măsurare, respectiva parte a sistemului se etalonează, iar funcționarea sa este verificată la o frecvență conformă cu recomandările producătorului sistemului respectiv și pe baza bunelor practici inginerești.
Paragraf
Toleranțele specificate pentru etalonări și verificări se respectă prin utilizarea de standarde recunoscute la nivel internațional.
Paragraf
Rezumat al etalonării și verificării
Paragraf
Tabelul 6.4 sintetizează etalonările și verificările descrise în secțiunea 8, indicând dacă efectuarea acestora este sau nu obligatorie.
Paragraf
Verificarea preciziei, a repetabilității și a zgomotului
Paragraf
Valorile de performanță pentru instrumentele individuale specificate în tabelul 6.8 reprezintă baza de determinare a preciziei, a repetabilității și a zgomotului unui instrument.
Paragraf
Nu este necesară verificarea preciziei, a repetabilității sau a zgomotului instrumentului. Cu toate acestea, astfel de verificări pot fi utile pentru definirea specificației pentru un instrument nou, pentru verificarea funcționării unui instrument nou la livrare sau pentru depanarea unui instrument existent.
Paragraf
Verificarea liniarității
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
Verificarea linearității se efectuează pentru fiecare sistem de măsurare menționat în tabelul 6.5, cel puțin cu frecvența indicată în tabel, în conformitate cu recomandările producătorului sistemului de măsurare și pe baza bunelor practici inginerești. Scopul verificării linearității este de a stabili dacă un sistem de măsurare prezintă un răspuns proporțional pe întregul interval de măsurare de interes. Verificarea linearității constă în introducerea într-un sistem de măsurare a unei serii de cel puțin 10 valori de referință, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Sistemul de măsurare cuantifică fiecare valoare de referință. Valorile măsurate se compară colectiv cu valorile de referință, utilizându-se o regresie liniară prin metoda celor mai mici pătrate și criteriile de linearitate indicate în tabelul 6.5.
Paragraf
Cerințe privind performanța
Paragraf
În cazul în care un sistem de măsurare nu îndeplinește cerințele de linearitate aplicabile prevăzute în tabelul 6.5, deficiența se corectează prin reetalonarea, depanarea sau înlocuirea componentelor, după caz. Verificarea linearității se repetă după corectarea deficienței, pentru a verifica dacă sistemul de măsurare îndeplinește criteriile de linearitate.
Paragraf
Procedură
Paragraf
Se utilizează următorul protocol de verificare a linearității:
Paragraf
sistemul de măsurare funcționează la temperaturile, presiunile și debitele specificate;
Paragraf
instrumentul se aduce la valoarea zero prin introducerea unui semnal zero, la fel ca înaintea unei încercări privind emisiile. În cazul analizoarelor de gaze, se utilizează un gaz zero care îndeplinește specificațiile de la punctul 9.5.1 și care se introduce direct în orificiul analizorului;
Paragraf
instrumentul se etalonează prin introducerea unui semnal de etalonare, la fel ca înaintea unei încercări privind emisiile. În cazul analizoarelor de gaze, se utilizează un gaz de etalonare care îndeplinește specificațiile de la punctul 9.5.1 și care se introduce direct în orificiul analizorului;
Paragraf
după etalonarea instrumentului, valoarea zero se verifică cu același semnal utilizat la litera (b) a prezentului punct. În funcție de valoarea citită, se determină pe baza bunelor practici inginerești dacă este necesară o nouă aducere la zero sau etalonarea instrumentului înainte de a trece la următoarea etapă;
Paragraf
în cazul tuturor cantităților măsurate, se apelează la recomandările producătorului și la bunele practici inginerești pentru a alege valorile de referință yrefi care acoperă întreaga gamă de valori anticipate să apară în timpul încercării de emisii, evitând astfel necesitatea de extrapolare în afara intervalului acestor valori. Se selectează un semnal de referință zero, care să reprezinte una din valorile de referință pentru verificarea linearității. Pentru verificările de linearitate autonome privind presiunea și temperatura, se aleg cel puțin trei valori de referință. Pentru toate celelalte verificări ale linearității, se aleg cel puțin 10 valori de referință;
Paragraf
ordinea de introducere a seriilor de valori de referință se alege în conformitate cu recomandările producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești;
Paragraf
cantitățile de referință se generează și se introduc în modul descris la punctul 8.1.4.4. În cazul analizoarelor de gaze, se utilizează concentrații de gaze cunoscute ca fiind conforme cu specificațiile de la punctul 9.5.1, care se introduc direct în orificiul analizorului;
Paragraf
se prevede o perioadă de stabilizare a instrumentului în timpul măsurării valorii de referință;
Paragraf
valoarea de referință se măsoară timp de 30 s la o frecvență de înregistrare cel puțin egală cu frecvența minimă menționată în tabelul 6.7 și se înregistrează media aritmetică a valorilor înregistrate y_i ;
Paragraf
se repetă pașii de la literele (g)-(i) ale prezentului punct până la măsurarea tuturor cantităților de referință;
Paragraf
se utilizează mediile aritmetice y_i și valorile de referință yrefi pentru a calcula parametrii de regresie liniară prin metoda celor mai mici pătrate și valorile statistice pentru a face comparația cu criteriile minime de performanță indicate în tabelul 6.5. Se utilizează calculele descrise în apendicele 3 la anexa VII.
Paragraf
Semnale de referință
Paragraf
Prezentul punct descrie metodele recomandate pentru generarea valorilor de referință pentru protocolul de verificare a linearității prevăzut la punctul 8.1.4.3. Se utilizează valori de referință care simulează valorile reale sau se introduce o valoare reală, care se măsoară cu un sistem de măsurare de referință. În ultimul caz, valoarea de referință este valoarea raportată de sistemul de măsurare de referință. Valorile de referință și sistemele de măsurare de referință trebuie să fie trasabile cu referire la standarde internaționale.
Paragraf
În cazul sistemelor de măsurare a temperaturii cu senzori precum termocupluri, RTD și termistori, verificarea linearității se poate efectua prin îndepărtarea senzorului din sistem și înlocuirea acestuia cu un simulator. Se utilizează, după caz, un simulator etalonat independent și compensat cu sudură rece. Incertitudinea de măsurare a simulatorului, trasabilă cu referire la standarde internaționale, ajustată la temperatură, trebuie să fie mai mică de 0,5 % din temperatura maximă de funcționare Tmax. În cazul în care se utilizează această opțiune, este necesară utilizarea unor senzori cu o precizie declarată de producător ca fiind peste 0,5 % din Tmax față de curba standard de etalonare a acestora.
Paragraf
Sisteme de măsurare pentru care este necesară verificarea linearității
Paragraf
În tabelul 6.5, sunt prezentate sisteme de măsurare pentru care trebuie să se verifice linearitatea. Pentru acest tabel se aplică următoarele prevederi:
Paragraf
verificarea linearității se efectuează cu o frecvență mai mare în cazul în care această măsură este recomandată de producător sau pe baza bunelor practici inginerești;
Paragraf
min înseamnă valoarea minimă de referință utilizată în timpul verificării linearității;
Paragraf
Notă: această valoare poate fi zero sau negativă, în funcție de semnal;
Paragraf
max înseamnă, în general, valoarea maximă de referință utilizată în timpul verificării linearității. De exemplu, în cazul separatoarelor de gaze, xmax reprezintă concentrația gazului de etalonare care nu este separat și diluat. Următoarele exemple reprezintă cazuri speciale, în care max se referă la o valoare diferită:
Paragraf
în cazul verificării linearității balanței de PM, mmax se referă la masa tipică a unui filtru de PM;
Paragraf
în cazul verificării linearității cuplului, Tmax se referă la valoarea maximă a cuplului specificată de producător pentru motorul cu cel mai mare cuplu care urmează a fi supus încercării;
Paragraf
intervalele specificate sunt incluzive. De exemplu, un interval specificat de 0,98-1,02 pentru panta a1 înseamnă 0,98 ≤ a1 ≤ 1,02;
Paragraf
aceste verificări ale linearității nu sunt necesare pentru sistemele considerate conforme la verificarea debitului gazelor de evacuare diluate descrisă la punctul 8.1.8.5 pentru verificarea cu propan sau pentru sistemele care corespund în limitele a ± 2 % pe baza unui bilanț chimic de carbon sau oxigen al aerului de admisie, combustibilului și gazelor de evacuare;
Paragraf
criteriile a1 pentru aceste cantități sunt îndeplinite numai în cazul în care este necesară valoarea absolută a cantității, spre deosebire de un semnal care este doar proporțional cu valoarea reală, în mod liniar;
Paragraf
temperaturile autonome includ temperaturile motorului și condițiile ambientale utilizate pentru stabilirea sau verificarea condițiilor de funcționare a motorului, temperaturile utilizate pentru stabilirea sau verificarea condițiilor critice din sistemul de încercare și temperaturile utilizate pentru calcularea emisiilor:
Paragraf
următoarele verificări de linearitate a temperaturii sunt obligatorii: aerul de admisie; stand(uri) de posttratare (în cazul motoarelor supuse încercării cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare în cicluri cu criterii cu pornire la rece); aerul de diluare pentru prelevarea eșantioanelor de PM (CVS, diluare dublă și sisteme cu debit parțial); eșantionul de PM; eșantionul din răcitor (pentru sistemele de prelevare gazoasă care utilizează răcitoare pentru uscarea eșantioanelor);
Paragraf
următoarele verificări ale linearității temperaturii sunt obligatorii numai atunci când sunt specificate de producătorul motorului: la admisia combustibilului; la ieșirea aerului din sistemul de răcire a aerului de alimentare în camera de încercare (în cazul motoarelor supuse încercării cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); la intrarea lichidului de răcire în sistemul de răcire a aerului de alimentare în camera de încercare (în cazul motoarelor supuse încercării cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); uleiul din carter/baia de ulei; lichidul de răcire dinaintea termostatului (la motoarele răcite cu lichid);
Paragraf
presiunile autonome includ presiunile motorului și condițiile ambientale utilizate pentru stabilirea sau verificarea condițiilor de funcționare a motorului, presiunile utilizate pentru stabilirea sau verificarea condițiilor critice din sistemul de încercare și presiunile utilizate pentru calcularea emisiilor:
Paragraf
următoarele verificări de linearitate a presiunii sunt obligatorii: restricția de presiune la admisia aerului; contrapresiunea pentru gazele de evacuare; barometrul; presiunea manometrică la intrarea în CVS (în cazul în care se efectuează măsurări cu CVS); eșantionul din răcitor (pentru sistemele de prelevare gazoasă care utilizează răcitoare pentru uscarea eșantioanelor);
Paragraf
următoarele verificări ale linearității presiunii sunt obligatorii numai atunci când sunt specificate de producătorul motorului: sistemul de răcire a aerului de alimentare și pierderea de presiune din conducta de legătură, în camera de încercare (în cazul motoarelor supraalimentate supuse încercării, cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); la admisia combustibilului; la ieșirea combustibilului.
Paragraf
Verificarea răspunsului și frecvenței de actualizare a înregistrărilor sistemului de analiză continuă a gazelor
Paragraf
Prezenta secțiune descrie o procedură generală de verificare a răspunsului și frecvenței de actualizare a înregistrărilor sistemului de analiză continuă a gazelor. Pentru procedurile de verificare a analizoarelor cu compensare, a se vedea punctul 8.1.6.
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
Verificarea se efectuează după instalarea sau înlocuirea unui analizor de gaze care se utilizează pentru prelevarea continuă a eșantioanelor. Verificarea se efectuează și în cazul în care sistemul este reconfigurat într-un mod care ar conduce la modificarea răspunsului acestuia. Verificarea este necesară în cazul sistemelor de analiză continuă a gazelor utilizate pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC) sau pentru RMC, dar nu și în cazul sistemelor de analiză a gazelor pe lot sau a sistemelor de analiză continuă a gazelor utilizate exclusiv pentru încercarea cu un NRSC în mod discontinuu.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
Prin această încercare se verifică dacă frecvențele de actualizare și înregistrare corespund răspunsului general al sistemului la o modificare rapidă a valorii concentrațiilor de la sonda de prelevare a eșantioanelor. Sistemele de analizare a gazelor se optimizează astfel încât răspunsul acestora la o modificare rapidă a concentrației să fie actualizat și înregistrat cu o frecvență suficientă pentru a preveni pierderea de informații. Prin această încercare, se verifică, de asemenea, dacă sistemele de analizare continuă a gazelor îndeplinesc cerința privind un timp minim de răspuns.
Paragraf
Reglajele sistemului pentru evaluarea timpului de răspuns sunt identice cu cele efectuate pe durata încercării (respectiv presiunea, debitele, reglajele filtrelor de pe analizoare și toate celelalte elemente care influențează timpul de răspuns). Determinarea timpului de răspuns se realizează cu comutarea alimentării cu gaz direct la admisia sondei de prelevare. Dispozitivele pentru comutarea gazului realizează această operațiune în mai puțin de 0,1 secunde. Gazele utilizate pentru încercare produc o modificare a concentrației de cel puțin 60 % din întreaga scală.
Paragraf
Se înregistrează curba concentrației pentru fiecare componentă a gazului.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
Timpul de răspuns al sistemului este ≤ 10 s, cu un timp de creștere ≤ 5 s pentru toate componentele măsurate (CO, NOx, CO2 și HC) și toate gamele utilizate.
Paragraf
Toate datele (concentrație, debite de combustibil și de aer) trebuie să fie decalate cu timpii de răspuns măsurați înainte de efectuarea calculelor de emisii prezentate în anexa VII.
Paragraf
Pentru a demonstra o frecvență de actualizare și înregistrare acceptabilă în raport cu timpul general de răspuns, sistemul îndeplinește unul dintre următoarele criterii:
Paragraf
produsul dintre timpul mediu de urcare și frecvența la care sistemul înregistrează o concentrație actualizată trebuie să fie cel puțin 5. În orice caz, timpul mediu de urcare nu trebuie să depășească 10 s;
Paragraf
frecvența la care sistemul înregistrează concentrația este de cel puțin 2 Hz (a se vedea tabelul 6.7).
Paragraf
Procedură
Paragraf
Răspunsul fiecărui sistem de analiză continuă a gazelor se verifică prin următoarea procedură:
Paragraf
se respectă instrucțiunile de pornire și funcționare ale producătorului sistemului de analiză pentru instalarea sistemului. Sistemul de măsurare se ajustează pentru optimizarea performanței, în funcție de necesități. Verificarea se efectuează prin operarea analizorului în același mod ca în cazul încercării privind emisiile. În cazul în care sistemul de prelevare a eșantioanelor al analizorului este utilizat, de asemenea, de alte analizoare și în cazul în care debitul de gaz către celelalte analizoare afectează timpul de răspuns al sistemului, celelalte analizoare se pornesc și sunt lăsate să funcționeze în timpul încercării de verificare. Această încercare de verificare poate fi efectuată pe mai multe analizoare care utilizează simultan același sistem de prelevare a eșantioanelor. În cazul în care, în cursul încercării privind emisiile, se folosesc filtre de tip analog sau filtre digitale în timp real, acestea se utilizează în același mod în timpul acestei verificări;
Paragraf
în cazul echipamentelor utilizate pentru validarea timpului de răspuns, se recomandă ca lungimea liniilor de transfer al gazelor între toate punctele de conexiune să fie minimă. Se conectează o sursă de aer de aducere la zero la un orificiu de admisie al unei supape rapide cu trei căi (două orificii de admisie și unul de evacuare), pentru a controla debitul de gaze de aducere la zero și de gaze mixte de etalonare către orificiul de admisie al sondei sistemului de prelevare sau un racord în formă de T lângă orificiul de evacuare al sondei. În mod normal, debitul gazului este mai mare decât debitul eșantionului prin sondă, iar cantitatea în exces este deversată prin orificiul de admisie al sondei. Dacă debitul gazului este mai mic decât debitul sondei, concentrațiile gazului se ajustează în funcție de diluarea provocată de aerul ambiant atras în sondă. Pot fi utilizate gaze de etalonare binare sau multiple. Gazele de etalonare pot fi combinate cu ajutorul unui dispozitiv de combinare sau amestecare a gazelor. Utilizarea unor astfel de dispozitive este recomandată atunci când gazele de etalonare diluate în N2 se combină cu gazele de etalonare diluate în aer.
Paragraf
Folosind un separator de gaze, un gaz de etalonare NO-CO-CO2-C3H8-CH4 (completat cu N2) se amestecă în mod egal cu un gaz de etalonare NO2, cu adaos de aer sintetic purificat. De asemenea, în locul gazului de etalonare combinat NO-CO-CO2-C3H8-CH4 (completat cu N2), se pot utiliza, după caz, gaze binare standard de etalonare. În acest caz, se execută încercări de răspuns separate pentru fiecare analizor în parte. Orificiul de evacuare al separatorului de gaze se conectează la orificiul de admisie al supapei cu trei căi. Ieșirea supapei se conectează printr-o conductă de deversare la sonda sistemului de analiză a gazelor sau la un fiting de deversare amplasat între sondă și linia de transfer către toate analizoarele verificate. Se utilizează o dispunere care evită pulsațiile de presiune provocate de blocarea debitului în dispozitivul de amestec al gazelor. Se omit toate componentele gazelor care nu sunt relevante pentru analizoare în scopul acestei verificări. Alternativ, este permisă utilizarea de recipiente cu gaze individuale și o măsurare separată a timpilor de răspuns;
Paragraf
colectarea datelor are loc după cum urmează:
Paragraf
se deschide supapa pentru a porni debitul de gaz zero;
Paragraf
se permite o perioadă de stabilizare, în funcție de întârzierile debitului și de răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Paragraf
se inițiază înregistrarea datelor, la frecvența utilizată în timpul încercărilor privind emisiile. Fiecare valoare înregistrată este o concentrație unică actualizată, măsurată de analizor; valorile înregistrate nu pot fi modificate prin interpolare sau filtrare;
Paragraf
se modifică poziția supapei pentru a permite curgerea gazelor de etalonare către analizoare. Acest timp se înregistrează ca t0;
Paragraf
se iau în considerare întârzierile debitului și răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Paragraf
se face comutarea debitului, pentru a permite curgerea către analizor a gazului zero. Acest timp se înregistrează ca t100;
Paragraf
se iau în considerare întârzierile debitului și răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Paragraf
pașii prezentați la litera (c) subpunctele (iv)-(vii) de la prezentul punct se repetă până la înregistrarea a șapte cicluri complete și se încheie prin curgerea gazului zero către analizoare;
Paragraf
se oprește înregistrarea.
Paragraf
Evaluarea performanței
Paragraf
Se utilizează datele de la punctul 8.1.5.4 litera (c) pentru a calcula timpul mediu de creștere pentru fiecare analizor în parte.
Paragraf
Dacă se alege demonstrarea conformității cu punctul 8.1.5.3 litera (b) subpunctul (i) din prezenta secțiune, se aplică următoarea procedură: timpii de creștere (în s) se înmulțesc cu frecvențele respective de înregistrare, exprimate în Hz (1/s). Valoarea fiecărui rezultat trebuie să fie cel puțin egală cu 5. Dacă valoarea este mai mică de 5, se mărește frecvența de înregistrare, se ajustează debitele sau se modifică sistemul de prelevare a eșantioanelor pentru a mări timpul de creștere la valoarea necesară. De asemenea, se pot configura filtre digitale pentru a mări timpul de creștere.
Paragraf
Dacă se alege demonstrarea conformității cu punctul 8.1.5.3 litera (b) subpunctul (ii) din prezenta secțiune, este suficientă demonstrarea conformității cu cerințele de la punctul 8.1.5.3 litera (b) subpunctul (ii) din prezenta secțiune.
Paragraf
Verificarea timpului de răspuns pentru analizoare cu compensare
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
Această verificare se efectuează pentru a determina răspunsul unui sistem de analiză continuă a gazelor atunci când răspunsul unui analizor este compensat de răspunsul unui alt analizor, în vederea cuantificării unei emisii de gaze. În scopul verificării, vaporii de apă sunt considerați o componentă gazoasă. Această verificare este necesară în cazul sistemelor de analiză continuă a gazelor utilizate pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC) sau pentru RMC. Verificarea nu este necesară în cazul sistemelor de analiză a gazelor pe lot sau al sistemelor de analiză continuă a gazelor care sunt utilizate numai pentru încercări cu NRSC în mod discontinuu. Această verificare nu se aplică în cazul corecțiilor pentru apa eliminată din eșantion în faza de după procesare. Verificarea se efectuează după prima instalare (de exemplu, punerea în funcțiune a camerei de încercare). După lucrările majore de întreținere, pot fi utilizate prevederile de la punctul 8.1.5 pentru a verifica răspunsul uniform numai atunci când componentele înlocuite au fost supuse în trecut unei verificări a uniformității răspunsului în stare umedă.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
Această procedură verifică sincronizarea și răspunsul uniform al măsurătorilor de gaze combinate continuu. În cazul acestei proceduri, trebuie să se asigure că se aplică toți algoritmii de compensare și toate corecțiile de umiditate.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
Timpul general de răspuns și timpul de creștere indicat la punctul 8.1.5.3 litera (a) se aplică, de asemenea, în cazul analizoarelor cu compensare. În plus, în cazul în care frecvența de înregistrare este diferită de frecvența de actualizare a semnalului combinat/compensat continuu, se utilizează cea mai mică dintre aceste frecvențe pentru verificarea prevăzută la punctul 8.1.5.3 litera (b) subpunctul (i).
Paragraf
Procedură
Paragraf
Se utilizează toate procedurile prevăzute la punctul 8.1.5.4 literele (a)-(c). În plus, dacă se utilizează un algoritm de compensare bazat pe vaporii de apă măsurați, se măsoară, de asemenea, timpul de răspuns și de creștere al vaporilor de apă. În acest caz, cel puțin unul dintre gazele de etalonare folosite (cu excepția NO2) trebuie să fie umidificat, după cum urmează:
Paragraf
Dacă sistemul nu conține un uscător de eșantioane pentru eliminarea apei din eșantionul de gaz, gazul de etalonare se umidifică prin circularea sa printr-un recipient etanș, în care este umidificat până la cel mai înalt punct de condensare al eșantionului, care a fost estimat în timpul prelevării de eșantioane de emisii, prin barbotare în apă distilată. În cazul în care sistemul conține un uscător de eșantioane care a trecut încercarea de verificare, amestecul umidificat de gaze poate fi introdus în aval de uscătorul de eșantioane prin barbotare în apă distilată într-un recipient etanș la 298 ± 10 K (25 ± 10 oC) sau la o temperatură mai mare decât punctul de rouă. În toate cazurile, în aval de recipient, gazul umidificat se menține la o temperatură cu cel puțin 5 K (5 oC) peste punctul de rouă local din conductă. Se poate elimina oricare dintre aceste componente ale gazului dacă nu este relevantă pentru analizoare în scopul verificării. În cazul în care oricare dintre componentele gazului nu este sensibilă la compensarea cu apă, verificarea răspunsului analizoarelor se poate efectua fără umidificare.
Paragraf
Măsurarea parametrilor motorului și a condițiilor ambientale
Paragraf
Se aplică proceduri de control intern al calității trasabile cu referire la standarde naționale sau internaționale recunoscute. În caz contrar, se aplică următoarele proceduri.
Paragraf
Etalonarea cuplului
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
Toate sistemele de măsurare a cuplului, inclusiv traductoarele și sistemele de măsurare a cuplului pe dinamometru, se etalonează la prima instalare și după intervențiile majore de întreținere, folosind, printre altele, forța de referință sau lungimea brațului pârghiei cuplată cu contragreutate. Etalonarea se repetă respectând principiile bunelor practici inginerești. Liniarizarea valorii de ieșire a senzorului de cuplu se efectuează conform instrucțiunilor pentru traductorul de cuplu furnizate de producător. Sunt permise, de asemenea, alte metode de etalonare.
Paragraf
Etalonarea cu contragreutate
Paragraf
Această tehnică constă în aplicarea unei forțe cunoscute, prin suspendarea unor greutăți cunoscute, la o distanță cunoscută, de-a lungul brațului unei pârghii. Brațul cu greutăți trebuie să fie perpendicular pe forța gravitațională (respectiv să fie orizontal) și pe axa de rotație a dinamometrului. Pentru fiecare interval aplicabil de măsurare a cuplului, se aplică cel puțin șase combinații de greutate de etalonare, care se repartizează aproximativ egal de-a lungul intervalului. Pe parcursul etalonării, dinamometrul se oscilează sau se rotește pentru a reduce histerezisul static de fricțiune. Forța fiecărei greutăți se determină prin înmulțirea masei sale, trasabilă cu referire la standarde internaționale, cu accelerația gravitațională terestră locală.
Paragraf
Etalonarea cu extensiometru sau cu inel dinamometric
Paragraf
Această tehnică constă în aplicarea unei forțe prin suspendarea de greutăți pe un braț de pârghie (greutățile și lungimea brațului pârghiei nu sunt utilizate pentru determinarea cuplului de referință) sau prin operarea dinamometrului la cupluri diferite. Pentru fiecare interval aplicabil de măsurare a cuplului, se aplică cel puțin șase combinații de forțe, care se repartizează aproximativ egal de-a lungul intervalului. Pe parcursul etalonării, dinamometrul se oscilează sau se rotește pentru a reduce histerezisul static de fricțiune. În acest caz, cuplul de referință se determină prin înmulțirea valorii de ieșire a forței indicate de instrumentul de măsurare de referință (cum ar fi un extensiometru sau un inel dinamometric) cu lungimea efectivă a brațului pârghiei, care se măsoară din punctul de măsurare a forței până la axa de rotație a dinamometrului. Această lungime trebuie să fie măsurată perpendicular pe axa de măsurare a instrumentului de măsurare de referință și pe axa de rotație a dinamometrului.
Paragraf
Etalonarea pentru presiune, temperatură și punct de condensare
Paragraf
Etalonarea instrumentelor pentru măsurarea presiunii, a temperaturii și a punctului de condensare se efectuează la prima instalare. Se respectă instrucțiunile producătorului instrumentului, iar repetarea etalonării are loc utilizând bunele practici inginerești.
Paragraf
În cazul sistemelor de măsurare a temperaturii cu termocuplu, RTD sau senzori cu termistor, etalonarea sistemului se efectuează în conformitate cu punctul 8.1.4.4 privind verificarea linearității.
Paragraf
Măsurători privind debitele
Paragraf
Etalonarea pentru debitul de combustibil
Paragraf
Debitmetrele pentru combustibil se etalonează la prima instalare. Se respectă instrucțiunile producătorului instrumentului, iar repetarea etalonării are loc pe baza bunelor practici inginerești.
Paragraf
Etalonarea pentru debitul de aer de admisie
Paragraf
Debitmetrele pentru aerul de admisie se etalonează la prima instalare. Se respectă instrucțiunile producătorului instrumentului, iar repetarea etalonării are loc folosind bunele practici inginerești.
Paragraf
Etalonarea pentru debitul de gaze de evacuare
Paragraf
Debitmetrele pentru gaze de evacuare se etalonează la prima instalare. Se respectă instrucțiunile producătorului instrumentului, iar repetarea etalonării are loc folosind bunele practici inginerești.
Paragraf
Etalonarea pentru debitul de gaze de evacuare diluate (CVS)
Paragraf
Prezentare generală
Paragraf
Prezenta secțiune descrie modul de etalonare a debitmetrelor pentru sistemele de prelevare de eșantioane cu volum constant (CVS) pentru gaze de evacuare diluate.
Paragraf
Etalonarea se efectuează în timp ce debitmetrul este instalat în poziția sa permanentă. Etalonarea se efectuează după orice modificare a configurației debitului în amonte sau în aval de debitmetru care poate afecta etalonarea acestuia. Etalonarea se efectuează la prima instalare a CVS și în cazul în care eventuale măsuri corective nu remediază cauzele care au împiedicat verificarea debitului de gaze de evacuare diluate (respectiv verificarea cu propan) prevăzută la punctul 8.1.8.5.
Paragraf
Debitmetrul CVS se etalonează cu ajutorul unui debitmetru de referință, cum ar fi un debitmetru cu tub Venturi subsonic, un ajutaj de debit cu rază lungă, un orificiu cu acces neted, un element de debit laminar, un set de tuburi Venturi cu un debit critic sau un debitmetru ultrasonic. Se utilizează un debitmetru de referință, care raportează cantități trasabile cu referire la standarde internaționale, cu o incertitudine de ± 1 %. Răspunsul la debit al debitmetrului de referință se utilizează ca valoare de referință pentru etalonarea debitmetrului CVS.
Paragraf
Este interzisă utilizarea de site sau alte restricții de presiune în amonte care pot afecta debitul înainte de intrarea în debitmetrul de referință, cu excepția cazului în care etalonarea debitmetrului s-a efectuat cu astfel de restricții de presiune.
Paragraf
Succesiunea de etalonare descrisă la prezentul punct 8.1.8.4 se referă la metoda molară. Pentru succesiunea corespunzătoare metodei masice, a se consulta punctul 2.5 din anexa VII.
Paragraf
CFV sau SSV poate fi înlăturat alternativ din poziția sa permanentă pentru etalonare atât timp cât sunt îndeplinite următoarele cerințe la montarea CVS:
Paragraf
La montarea CVF sau SSV în sistemul CVS, se aplică bunele practici inginerești pentru a verifica că nu au fost introduse scurgeri între orificiul de admisie CVS și tubul Venturi.
Paragraf
După etalonarea ex situ a tuburilor Venturi, trebuie verificate toate combinațiile de debit cu tuburi Venturi pentru CFV sau cel puțin 10 puncte de debit pentru un SSV prin utilizarea verificării cu propan, astfel cum se descrie la punctul 8.1.8.5. Rezultatul verificării cu propan pentru fiecare punct de debit al tubului Venturi nu poate depăși toleranța prevăzută la punctul 8.1.8.5.6.
Paragraf
Pentru a verifica etalonarea ex situ a unui sistem CVS prevăzut cu mai multe CFV, se efectuează următoarea verificare
Paragraf
Se utilizează un dispozitiv cu debit constant pentru a obține un debit constant de propan în tunelul de diluare.
Paragraf
Concentrațiile de hidrocarbon se măsoară la cel puțin 10 debite separate pentru un debitmetru SSV sau la toate combinațiile de debit posibile pentru un debitmetru CFV, menținându-se în același timp constant debitul.
Paragraf
Concentrația de hidrocarbon de fond din aerul de diluare se măsoară înainte și după efectuarea încercării. Concentrația de fond medie din fiecare măsurare la fiecare punct de diluare trebuie să se scadă înainte de efectuarea analizei de regresie de la subpunctul (iv).
Paragraf
Trebuie efectuată o regresie a puterii, prin utilizarea tuturor perechilor de valori ale debitului și concentrației corectate în scopul de a obține o relație de forma y = a × xb, prin utilizarea concentrației ca variabilă independentă și a debitului ca variabilă dependentă. Pentru fiecare punct de date, este necesară calcularea diferenței dintre debitul măsurat și valoarea reprezentată de ajustarea curbei. Diferența la fiecare punct trebuie să fie mai mică cu ± 1 % din valoarea de regresie corespunzătoare. Valoarea pentru b trebuie să se situeze între – 1,005 și – 0,995. În cazul în care rezultatele nu se încadrează în aceste limite, trebuie luate măsuri corective în concordanță cu punctul 8.1.8.5.1 litera (a).
Paragraf
Etalonarea PDP
Paragraf
Se etalonează o pompă volumetrică (PDP) pentru a determina ecuația debit/turație PDP, prin care se determină pierderile de debit la suprafețele etanșe ale PDP, ca funcție a presiunii de admisie a PDP. Se determină coeficienți unici ai ecuației pentru fiecare turație de funcționare a PDP. Debitmetrul PDP se etalonează după cum urmează:
Paragraf
sistemul se conectează conform ilustrației din figura 6.5;
Paragraf
pierderile între debitmetrul de etalonare și PDP sunt sub 0,3 % din debitul total la cel mai mic punct de curgere etalonat; de exemplu, la cea mai mare restricție de presiune și la cel mai mic punct de turație a PDP;
Paragraf
în timpul funcționării PDP, la orificiul de admisie al acesteia se menține o temperatură constantă, în limitele ± 2 % din temperatura medie absolută la orificiul de admisie Tin;
Paragraf
turația PDP se setează la primul punct de turație la care se dorește etalonarea;
Paragraf
restrictorul variabil se comută în poziția maxim deschis;
Paragraf
PDP este lăsată să funcționeze timp de cel puțin trei minute pentru stabilizarea sistemului. Apoi, fără a întrerupe PDP, se înregistrează valorile medii pentru datele prelevate timp de cel puțin 30 s, pentru fiecare dintre următoarele cantități:
Paragraf
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Paragraf
temperatura medie la orificiul de admisie al PDP, Tin;
Paragraf
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al PDP, pin;
Paragraf
presiunea statică medie absolută la orificiul de evacuare al PDP, pout;
Paragraf
turația medie a PDP, nPDP;
Paragraf
supapa restrictoare se închide progresiv, pentru a reduce presiunea absolută la orificiul de admisie în PDP, pin;
Paragraf
se repetă pașii de la punctul 8.1.8.4.2 literele (f) și (g) pentru a înregistra date la cel puțin șase poziții ale restrictorului, care să reflecte toată gama de presiuni de utilizare posibile la orificiul de admisie al PDP;
Paragraf
PDP se etalonează cu ajutorul datelor colectate și a ecuațiilor specificate în anexa VII;
Paragraf
pașii de la literele (f)-(i) din prezenta secțiune se repetă pentru fiecare turație de funcționare a PDP;
Paragraf
ecuațiile prezentate în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară) sau în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) se utilizează pentru a determina ecuația debitului PDP în scopul încercării privind emisiile;
Paragraf
etalonarea se verifică prin efectuarea unei verificări CVS (respectiv verificare cu propan), după metoda descrisă la punctul 8.1.8.5;
Paragraf
este interzisă utilizarea PDP sub presiunea minimă la orificiul de admisie încercată în timpul etalonării.
Paragraf
Etalonarea CFV
Paragraf
Se etalonează un tub Venturi cu curgere critică (CFV) în vederea verificării coeficientului de evacuare Cd al acestuia la cea mai mică presiune statică diferențială anticipată între orificiul de admisie și cel de evacuare al CFV. Debitmetrul CFV se etalonează după cum urmează:
Paragraf
sistemul se conectează conform ilustrației din figura 6.5;
Paragraf
suflanta se pornește în aval de CFV;
Paragraf
în timpul funcționării CFV, la orificiul de admisie al acestuia se menține o temperatură constantă, în limitele a ± 2 % din temperatura medie absolută la orificiul de admisie Tin;
Paragraf
pierderile între debitmetrul de etalonare și CFV sunt sub 0,3 % din debitul total la cea mai mare restricție de presiune;
Paragraf
restrictorul variabil se pune în poziția maxim deschis. În lipsa unui restrictor variabil, presiunea în aval de CFV poate fi variată prin modificarea vitezei suflantei sau cu ajutorul unei scurgeri controlate. Trebuie reținut faptul că unele suflante au restricții de funcționare în regim fără sarcină;
Paragraf
CFV este lăsată să funcționeze timp de cel puțin trei minute pentru stabilizarea sistemului. Apoi, fără a întrerupe CFV, se înregistrează valorile medii pentru datele prelevate timp de cel puțin 30 s pentru fiecare dintre următoarele cantități:
Paragraf
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Paragraf
opțional, punctul mediu de condensare al aerului de etalonare, Tdew. A se vedea anexa VII pentru ipotezele permise pe durata măsurării emisiilor;
Paragraf
temperatura medie la orificiul de admisie al tubului Venturi, Tin;
Paragraf
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al tubului Venturi, pin;
Paragraf
presiunea statică diferențială medie între orificiul de admisie și orificiul de evacuare al CFV, ΔpCFV;
Paragraf
supapa restrictoare se închide progresiv, pentru a reduce presiunea absolută la orificiul de admisie în CFV, pin;
Paragraf
se repetă pașii de la literele (f) și (g) de la prezentul punct pentru a înregistra datele medii la cel puțin 10 poziții ale restrictorului, astfel încât să fie verificată toată gama posibilă a ΔpCFV anticipată pe durata încercării. Pentru etalonarea la cele mai mici restricții de presiune posibile, nu este necesar să se îndepărteze componentele de etalonare sau componentele CVS;
Paragraf
Cd și raportul de presiune maxim admis r se determină prin metoda descrisă în anexa VII;
Paragraf
Cd se utilizează pentru a determina debitul CFV pe durata unei încercări de emisii. CFV nu se utilizează sub cea mai mare valoare r admisă, determinată conform prevederilor din anexa VII;
Paragraf
etalonarea se verifică prin efectuarea unei verificări CVS (respectiv verificare cu propan), după metoda descrisă la punctul 8.1.8.5;
Paragraf
în cazul în care CVS este configurat să opereze simultan mai multe CFV în paralel, CVS se etalonează prin una dintre următoarele metode:
Paragraf
fiecare combinație de CFV-uri se etalonează în conformitate cu prezentul punct și anexa VII. A se vedea anexa VII pentru instrucțiuni privind calcularea debitelor pentru această opțiune;
Paragraf
fiecare CFV se etalonează în conformitate cu prezentul punct și cu anexa VII. A se vedea anexa VII pentru instrucțiuni privind calcularea debitelor pentru această opțiune.
Paragraf
Etalonarea SSV
Paragraf
Se etalonează un tub Venturi subsonic (SSV) pentru a determina coeficientul de etalonare al acestuia, Cd, pentru gama anticipată de presiuni de admisie. Debitmetrul SSV se etalonează după cum urmează:
Paragraf
sistemul se conectează conform ilustrației din figura 6.5;
Paragraf
suflanta se pornește în aval de SSV;
Paragraf
pierderile între debitmetrul de etalonare și SSV sunt sub 0,3 % din debitul total la cea mai mare restricție de presiune;
Paragraf
în timpul funcționării SSV, la orificiul de admisie al acestuia se menține o temperatură constantă, în limitele a ± 2 % din temperatura medie absolută la orificiul de admisie Tin;
Paragraf
restrictorul variabil sau suflanta cu turație variabilă se reglează la un debit mai mare decât cea mai mare valoare anticipată pe durata încercării. Debitele nu se extrapolează peste valorile etalonate; din acest motiv, se recomandă ca numărul Reynolds, Re, din zona gâtului SSV la cel mai mare debit etalonat să fie mai mare decât valoarea maximă Re anticipată pe durata încercării;
Paragraf
SSV este lăsat să funcționeze timp de cel puțin trei minute pentru stabilizarea sistemului. Ulterior, fără a întrerupe SSV, se înregistrează valorile medii pentru date prelevate timp de cel puțin 30 s pentru fiecare dintre următoarele cantități:
Paragraf
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Paragraf
opțional, punctul mediu de condensare al aerului de etalonare, Tdew. A se vedea anexa VII pentru ipotezele permise;
Paragraf
temperatura medie la orificiul de admisie al tubului Venturi, Tin;
Paragraf
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al tubului Venturi, pin;
Paragraf
presiunea statică diferențială între presiunea statică la orificiul de admisie al tubului Venturi și presiunea statică în zona gâtului tubului Venturi, ΔpSSV;
Paragraf
supapa restrictoare se închide progresiv sau se scade viteza suflantei pentru a reduce debitul;
Paragraf
se repetă pașii de la literele (f) și (g) ale prezentului punct pentru a înregistra datele la cel puțin 10 debite;
Paragraf
se determină o formă funcțională a Cd în raport cu Re, cu ajutorul datelor colectate și a ecuațiilor din anexa VII;
Paragraf
etalonarea se verifică prin efectuarea unei verificări CVS (și anume, verificare cu propan), în conformitate cu punctul 8.1.8.5, folosind noua ecuație Cd în raport cu Re;
Paragraf
SSV se utilizează numai între debitele etalonate minim și maxim;
Paragraf
ecuațiile prezentate în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară) sau în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) se utilizează pentru a determina debitului SSV în timpul încercării.
Paragraf
Etalonare ultrasonică (rezervat)
Paragraf
Figura 6.5
Paragraf
Reprezentări schematice ale etalonării pentru debitul gazelor de evacuare diluate (CVS)
Paragraf
suflantă cu turație variabilă
Paragraf
debitmetru de referință
Paragraf
blower
Paragraf
control presiune în aval
Paragraf
restrictor variabil
Paragraf
debitmetru de referință
Paragraf
restrictor variabil
Paragraf
debitmetru de referință
Paragraf
Verificarea CVS și a dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot (verificare cu propan)
Paragraf
Introducere
Paragraf
Verificarea cu propan a CVS are rolul de a constata dacă există discrepanțe între valorile măsurate ale debitului de gaze de evacuare diluate. De asemenea, verificarea cu propan are rolul de verificare a dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot pentru a constata dacă există discrepanțe într-un astfel de sistem care extrage un eșantion din CVS, conform descrierii de la subpunctul (vi) a prezentului punct. Verificarea poate fi efectuată, de asemenea, cu alte gaze decât propanul, precum CO2 sau CO, în conformitate cu bunele practici inginerești și cu respectarea practicilor de siguranță. O verificare cu propan eșuată poate indica una sau mai multe probleme care pot impune măsuri corective, după cum urmează:
Paragraf
etalonarea incorectă a analizorului. Analizorul FID este reetalonat, reparat sau înlocuit;
Paragraf
se efectuează verificări ale scurgerilor pentru tunelul CVS, racorduri, piesele de fixare și sistemul de prelevare a eșantioanelor HC, în conformitate cu punctul 8.1.8.7;
Paragraf
verificarea problemelor privind procesul de amestecare se efectuează în conformitate cu punctul 9.2.2;
Paragraf
verificarea contaminării cu hidrocarburi a sistemului de prelevare a eșantioanelor se efectuează în conformitate cu punctul 7.3.1.3;
Paragraf
modificarea etalonării CVS. Se efectuează o etalonare in situ a debitmetrului CVS, conform descrierii de la punctul 8.1.8.4;
Paragraf
alte probleme de funcționare a echipamentelor și a software-ului de verificare a CVS sau a sistemului de prelevare a eșantioanelor. Sistemul CVS, precum și echipamentul și software-ul de verificare CVS se verifică pentru a depista eventualele discrepanțe.
Paragraf
Verificarea cu propan se efectuează cu ajutorul unei mase de referință sau al unui debit de referință pentru C3H8 utilizat ca gaz de marcare în CVS. În cazul în care se utilizează un debit de referință, se înregistrează orice comportament necorespunzător al C3H8 în debitmetrul de referință. A se vedea secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) sau secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară), care descriu metoda de etalonare și utilizare a anumitor debitmetre. Nu se pot utiliza ipoteze privind gazul ideal, astfel cum se precizează la punctul 8.1.8.5 și în anexa VII. Verificarea cu propan compară masa calculată a C3H8 injectat, folosind măsurătorile privind HC și debitul CVS, cu valoarea de referință.
Paragraf
Metoda introducerii unei cantități cunoscute de propan în sistemul CVS
Paragraf
Precizia integrală a sistemului de prelevare a eșantioanelor CVS și a sistemului analitic se determină prin introducerea unei mase cunoscute de gaz poluant în sistem pe durata funcționării acestuia în condiții normale. Se analizează gazul poluant, iar masa acestuia se calculează conform anexei VII. Se utilizează una dintre următoarele două tehnici:
Paragraf
măsurarea cu ajutorul metodei gravimetrice se desfășoară după cum urmează: masa unui cilindru mic, umplut cu monoxid de carbon sau propan, se determină cu o precizie de ± 0,01 g. Sistemul CVS este lăsat să funcționeze timp de aproximativ 5-10 minute ca într-o încercare normală privind emisiile de gaze de evacuare, în timp ce în sistem se injectează monoxid de carbon sau propan. Cantitatea de gaz pur emisă se stabilește prin intermediul cântăririi diferențiale. Se analizează un eșantion de gaz cu echipamentul obișnuit (sac de prelevare sau metodă integrată) și se calculează masa de gaz;
Paragraf
măsurarea cu ajutorul unui orificiu pentru curgere critică se desfășoară după cum urmează: sistemul CVS se alimentează cu o cantitate cunoscută de gaz pur (monoxid de carbon sau propan) printr-un orificiu pentru curgere critică etalonat. În cazul în care presiunea de admisie este suficient de ridicată, debitul, care este ajustat cu ajutorul orificiului pentru debit critic, este independent de presiunea la ieșirea din orificiu (debit critic). Sistemul CVS se utilizează precum în condițiile unei încercări normale privind emisiile de gaze, timp de aproximativ 5-10 minute. Se analizează un eșantion de gaz cu echipamentul obișnuit (sac de eșantionare sau metodă integrată) și se calculează masa gazului.
Paragraf
Pregătirea verificării cu propan
Paragraf
Verificarea cu propan se pregătește după cum urmează:
Paragraf
dacă se utilizează o masă de C3H8 de referință în locul unui debit de referință, se obține un cilindru încărcat cu C3H8. Masa de C3H8 a cilindrului de referință se determină cu o precizie de ± 0,5 % din cantitatea de C3H8 care se anticipează că va fi utilizată;
Paragraf
se aleg debite adecvate pentru CVS și C3H8;
Paragraf
se alege un orificiu de injectare a C3H8 în CVS. Orificiul ales este cât mai aproape posibil de locul în care sistemul de gaze de evacuare al motorului este introdus în CVS. Cilindrul încărcat cu C3H8 se conectează la sistemul de injectare;
Paragraf
CVS se pune în funcțiune și se stabilizează;
Paragraf
toate schimbătoarele de căldură din sistemul de prelevare de eșantioane se supun unei operațiuni prealabile de încălzire sau răcire;
Paragraf
se așteaptă până când componentele încălzite și răcite, precum liniile de prelevare a eșantioanelor, filtrele, răcitoarele și pompele, sunt lăsate să se stabilizeze la temperatura de funcționare;
Paragraf
se efectuează, după caz, o verificare a etanșeității în partea vidată a sistemului de eșantionare de HC, în conformitate cu punctul 8.1.8.7.
Paragraf
Pregătirea sistemului de prelevare a eșantioanelor de HC pentru verificarea cu propan
Paragraf
Verificarea etanșeității în partea vidată a sistemului de prelevare a eșantioanelor de HC se poate efectua în conformitate cu litera (g). În cazul în care se utilizează această metodă, se poate aplica procedura privind contaminarea cu HC prevăzută la punctul 7.3.1.3. În cazul în care verificarea etanșeității în partea vidată nu se efectuează în conformitate cu litera (g), sistemul de prelevare a eșantioanelor de HC se aduce la zero, se etalonează și se verifică dacă a avut loc o contaminare, după cum urmează:
Paragraf
se selectează cel mai redus interval al analizorului de HC care poate măsura concentrația de C3H8 anticipată pentru CVS și se aleg debitele de C3H8;
Paragraf
analizorul de HC se aduce la zero prin introducerea de aer zero în orificiul acestuia;
Paragraf
analizorul de HC se etalonează prin introducerea unui gaz C3H8 de etalonare în orificiul acestuia;
Paragraf
se injectează aer de aducere la zero în exces în sonda de HC sau într-un fiting dintre sonda de HC și linia de transfer;
Paragraf
concentrația stabilă de HC din sistemul de prelevare a eșantioanelor de HC se măsoară în timpul circulării aerului de aducere la zero. În cazul măsurării HC pe lot, se umple recipientul pentru lotul prelevat (de exemplu, un sac) și se măsoară concentrația surplusului de HC;
Paragraf
în cazul în care concentrația surplusului de HC depășește 2 μmol/mol, procedura poate fi continuată numai după eliminarea contaminării. Se determină sursa de contaminare și se iau măsuri corective precum curățarea sistemului sau înlocuirea porțiunilor contaminate;
Paragraf
atunci când concentrația surplusului de HC nu depășește 2 μmol/mol, această valoare se înregistrează ca xHCinit și se utilizează pentru corectarea contaminării cu HC descrise în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) sau în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară).
Paragraf
Efectuarea verificării cu propan
Paragraf
Verificarea cu propan se efectuează după cum urmează:
Paragraf
în cazul prelevării de eșantioane de HC pe lot, se atașează medii de stocare curate, cum ar fi saci goliți;
Paragraf
instrumentele de măsurare a HC se utilizează în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
Paragraf
în cazul în care se prevede o corecție pentru concentrațiile de fond ale HC în aerul de diluare, se măsoară și se înregistrează HC de fond din aerul de diluare;
Paragraf
toate dispozitivele integrate se aduc la zero;
Paragraf
începe prelevarea eșantioanelor și se pornesc toate integratoarele de debit;
Paragraf
C3H8 se eliberează în ritmul ales. În cazul în care se utilizează un debit de C3H8 de referință, se începe integrarea acestuia;
Paragraf
se continuă eliberarea de C3H8 până se ajunge la o cantitate suficientă pentru a asigura o cuantificare precisă a C3H8de referință și a C3H8 măsurat;
Paragraf
cilindrul cu C3H8 se închide, iar prelevarea de eșantioane continuă până la compensarea întârzierilor provocate de transportul eșantionului și răspunsul analizorului;
Paragraf
prelevarea de eșantioane încetează și se opresc toate integratoarele;
Paragraf
Atunci când se utilizează metoda măsurării cu orificiu pentru debit critic, se poate aplica următoarea procedură de verificare cu propan ca alternativă la metoda descrisă la punctul 8.1.8.5.5 litera (a):
Paragraf
în cazul prelevării de eșantioane de HC pe lot, se atașează medii de stocare curate, cum ar fi saci goliți;
Paragraf
instrumentele de măsurare a HC se utilizează în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
Paragraf
în cazul în care se prevede o corecție pentru concentrațiile de fond ale HC în aerul de diluare, se măsoară și se înregistrează HC de fond din aerul de diluare;
Paragraf
toate dispozitivele integrate se aduc la zero;
Paragraf
conținutul cilindrului de referință umplut cu C3H8 se eliberează în ritmul ales;
Paragraf
începe prelevarea de eșantioane și se pornesc toate integratoarele de debit după ce se confirmă stabilitatea concentrației de HC;
Paragraf
continuă eliberarea conținutului cilindrului până se ajunge la o cantitate suficientă de C3H8 pentru a asigura o cuantificare precisă a C3H8 de referință și a C3H8 măsurat;
Paragraf
se opresc toate integratoarele;
Paragraf
se închide cilindrul cu C3H8 de referință.
Paragraf
Evaluarea verificării cu propan
Paragraf
Procedurile după încercare se desfășoară după cum urmează:
Paragraf
în cazul în care s-a utilizat metoda prelevării de eșantioane pe lot, este necesar ca loturile de eșantioane să fie analizate cât mai repede posibil;
Paragraf
contaminarea și concentrația de fond se corectează după efectuarea analizei de HC;
Paragraf
masa totală de C3H8 bazată pe datele privind CVS și HC se calculează conform descrierii din anexa VII, prin utilizarea masei molare de C3H8, MC3H8 în locul masei molare efective de HC, MHC;
Paragraf
În cazul în care se utilizează o masă de referință (tehnica gravimetrică), masa de propan a cilindrului se determină în intervalul ± 0,5 %, iar masa de referință a C3H8 se calculează prin scăderea masei de propan din cilindrul gol din masa de propan din cilindrul plin. În cazul în care se utilizează un orificiu cu debit critic (măsurare cu un orificiu cu debit critic), masa propanului se calculează ca debitul înmulțit cu timpul de încercare;
Paragraf
masa de referință a C3H8 se scade din masa calculată. Dacă această diferență se încadrează în intervalul ± 3 % din masa de referință, se consideră că CVS trece verificarea.
Paragraf
Verificarea sistemului de diluare secundară a PM
Paragraf
Atunci când se repetă verificarea cu propan pentru a verifica sistemul de diluare secundară a PM, se utilizează următoarea procedură, de la litera (a) până la litera (d):
Paragraf
sistemul de prelevare a eșantioanelor de HC se configurează pentru a preleva un eșantion în apropierea locului în care este amplasat mediul de stocare al dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot (de exemplu, un filtru de particule); în cazul în care presiunea absolută din locul respectiv este prea mică pentru a preleva un eșantion de HC, HC poate fi prelevat de la evacuarea pompei dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot. Prelevarea eșantionului de la evacuarea pompei se efectuează cu prudență, întrucât o eventuală scurgere la pompă în aval de debitmetrul dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot, deși acceptabilă în alte situații, va provoca o eroare falsă la verificarea cu propan;
Paragraf
verificarea cu propan se repetă conform descrierii de la prezentul punct, însă eșantionul de HC se prelevează din dispozitivul de prelevare a eșantioanelor pe lot;
Paragraf
se calculează masa de C3H8 în funcție de diluarea secundară din dispozitivul de prelevare a eșantioanelor pe lot;
Paragraf
masa de referință a C3H8 se scade din masa calculată. Dacă această diferență se încadrează în intervalul ± 5 % din masa de referință, se consideră că dispozitivul de prelevare a eșantioanelor pe lot respectă condițiile care au făcut obiectul verificării. În caz contrar, se iau măsuri corective.
Paragraf
Verificarea uscătorului de eșantioane
Paragraf
Această verificare nu este necesară atunci când se utilizează un senzor de umiditate pentru monitorizarea continuă a punctului de condensare, atât timp cât se asigură că umiditatea la orificiul de ieșire al uscătorului rămâne sub valorile minime utilizate pentru verificările privind extincția, interferența și compensarea.
Paragraf
În cazul în care se utilizează un uscător de eșantioane pentru eliminarea apei din eșantionul de gaz, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1, se verifică funcționarea răcitoarelor termice la instalare și după operațiuni majore de întreținere. Funcționarea uscătoarelor cu membrană osmotică se verifică la instalare, după operațiuni majore de întreținere și cu maximum 35 de zile înainte de încercare.
Paragraf
Apa poate limita capacitatea unui analizor de a măsura în mod corect componenta de interes a gazului de evacuare; prin urmare, aceasta este eliminată uneori înainte ca eșantionul de gaz să intre în analizor. De exemplu, apa poate interfera în mod negativ, prin extincție colizională, cu răspunsul la NOx al unui CLD, și poate interfera în mod pozitiv cu un analizor NDIR prin crearea unui răspuns similar cu cel al CO.
Paragraf
Uscătorul de eșantioane îndeplinește specificațiile prevăzute la punctul 9.3.2.3.1 pentru punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută, ptotal, în aval de uscătorul cu membrană osmotică sau de răcitorul termic.
Paragraf
Se utilizează următoarea metodă de verificare a funcționării uscătorului de eșantioane sau se elaborează un alt protocol, pe baza bunelor practici inginerești:
Paragraf
se utilizează tuburi din politetrafluoretilenă (PTFE) sau oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Paragraf
se umidifică N2 sau aerul purificat, prin barbotare în apă distilată într-un recipient etanș care umidifică gazul până la cel mai înalt punct de rouă al eșantionului, estimat în timpul prelevării de eșantioane de emisii;
Paragraf
gazul umidificat se introduce în amonte de uscătorul de eșantioane;
Paragraf
temperatura gazului umidificat în aval de recipient se menține cu cel puțin 5 oC deasupra punctului de condensare al acestuia;
Paragraf
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, ptotal, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al uscătorului de eșantioane, pentru a verifica dacă punctul de rouă este punctul cu valoarea cea mai ridicată estimat pe durata prelevării de eșantioane de emisii;
Paragraf
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, total, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de evacuare al uscătorului de eșantioane;
Paragraf
uscătorul de eșantioane îndeplinește criteriile de verificare în cazul în care rezultatul de la litera (d) subpunctul (vi) din prezenta secțiune este mai mic decât punctul de rouă corespunzător specificațiilor uscătorului de eșantioane prevăzute la punctul 9.3.2.3.1 plus 2 oC sau dacă fracția molară de la litera (d) subpunctul (vi) este mai mică decât valoarea corespunzătoare din specificațiile uscătorului de eșantioane plus 0,002 mol/mol sau 0,2 % din volum. În scopul verificării, punctul de rouă al eșantionului este exprimat în grade absolute (Kelvin).
Paragraf
Etalonarea periodică a sistemelor de măsurare cu debit parțial a particulelor și a gazelor de evacuare brute asociate
Paragraf
Specificații privind măsurarea debitului diferențial
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, prelevarea unor eșantioane proporționale de gaze de evacuare brute necesită o bună precizie a debitului qmp al eșantionului atunci când acesta nu este măsurat direct, ci determinat prin măsurarea debitului diferențial, conform ecuației (6-20):
Paragraf
unde:
Paragraf
În acest caz, eroarea maximă a diferenței este astfel încât precizia lui qmp să se încadreze în intervalul ± 5 % atunci când raportul de diluare este mai mic de 15. Aceasta poate fi calculată pe baza valorii medii pătratice a erorilor fiecărui instrument.
Paragraf
Se poate obține o precizie acceptabilă pentru qmp prin oricare dintre următoarele metode:
Paragraf
Preciziile absolute pentru qmdew și qmdw sunt de ± 0,2 %, ceea ce garantează o precizie a qmp ≤ 5 % la un coeficient de diluare de 15. Cu toate acestea, la rapoarte de diluare mai mari, vor apărea erori de diluare mai mari;
Paragraf
etalonarea qmdw în raport cu qmdew se efectuează astfel încât să se obțină aceleași precizii pentru qmp ca la punctul (a). Pentru detalii suplimentare, a se vedea punctul 8.1.8.6.2;
Paragraf
precizia qmp se determină indirect din precizia raportului de diluare, determinată cu ajutorul unui gaz trasor, de exemplu CO2. Pentru qmp sunt necesare precizii echivalente cu metoda de la litera (a);
Paragraf
precizia absolută a qmdew și qmdw se încadrează în intervalul ± 2 % din întreaga scală, eroarea maximă a diferenței dintre qmdew și qmdw este mai mică sau în limita a 0,2 %, iar eroarea liniară se încadrează în intervalul ± 0,2 % din cel mai mare qmdew observat pe durata încercării.
Paragraf
Etalonarea măsurării debitului diferențial
Paragraf
Sistemul de diluare în circuit parțial pentru prelevarea unui eșantion proporțional de gaze de evacuare brute se etalonează periodic cu ajutorul unui debitmetru precis, trasabil în raport cu standarde internaționale și/sau naționale. Debitmetrul sau instrumentele pentru măsurarea debitului se etalonează utilizând una dintre următoarele proceduri, astfel încât debitul sondei qmp în tunel să îndeplinească cerințele cu privire la precizie de la punctul 8.1.8.6.1:
Paragraf
Debitmetrul pentru qmdw se conectează în serie la debitmetrul pentru qmdew, diferența dintre cele două debitmetre se etalonează pentru cel puțin cinci puncte de reglare, cu valori de debit la distanțe egale între valoarea cea mai mică qmdw și valoarea lui qmdew utilizate în timpul încercării. Tunelul de diluare poate fi ocolit.
Paragraf
Un dispozitiv etalonat de măsurare a debitului se conectează în serie la debitmetrul pentru qmdew și se verifică precizia pentru valoarea utilizată în cursul încercării. Dispozitivul etalonat de măsurare a debitului se conectează în serie la debitmetrul pentru qmdw și se verifică precizia pentru cel puțin cinci puncte de reglare corespunzătoare unui raport de diluare dintre 3 și 15, în raport cu valoarea qmdew utilizată în timpul încercării.
Paragraf
Linia de transfer TL (a se vedea figura 6.7) se deconectează de la sistemul de evacuare și se conectează la un dispozitiv etalonat de măsurare a debitului, cu o gamă compatibilă pentru măsurarea qmp. qmdew se stabilește la valoarea utilizată în timpul încercării, iar qmdw se reglează secvențial la cel puțin cinci valori corespunzătoare unor rapoarte de diluare cuprinse între 3 și 15. Alternativ, se poate asigura un circuit special de etalonare a debitului, prin care se ocolește tunelul, însă debitul total și debitul aerului de diluare trec prin aceleași contoare ca și în încercarea reală.
Paragraf
Se introduce un gaz trasor în linia de transfer TL a sistemului de evacuare. Gazul trasor poate fi o componentă a gazului de evacuare, cum ar fi CO2 sau NOx. După diluarea din tunel, se măsoară componenta gazului trasor. Măsurarea se efectuează pentru cinci rapoarte de diluare cuprinse între 3 și 15. Precizia debitului eșantionului se determină pe baza raportului de diluare rd, cu ajutorul ecuației (6-21):
Paragraf
Preciziile analizoarelor de gaz se iau în considerare pentru a garanta precizia valorii qmp.
Paragraf
Cerințe speciale privind măsurarea debitului diferențial
Paragraf
Se recomandă în mod deosebit verificarea debitului de carbon prin utilizarea de gaze de evacuare reale, pentru a detecta problemele de măsurare și control și pentru a verifica funcționarea corectă a sistemului de diluare în circuit parțial. Verificarea debitului de carbon ar trebui efectuată cel puțin la fiecare instalare a unui motor nou sau la modificarea semnificativă a configurației camerei de încercare.
Paragraf
Motorul funcționează la o sarcină a cuplului și la turație maxime sau în orice alt mod în regim staționar care produce cel puțin 5 % CO2. Sistemul de prelevare a eșantioanelor cu debit parțial funcționează cu un factor de diluare de aproximativ 15 la 1.
Paragraf
În cazul în care se efectuează o verificare a debitului de carbon, se aplică procedura prevăzută în apendicele 2 la anexa VII. Debitele de carbon se calculează în conformitate cu ecuațiile prevăzute în apendicele 2 la anexa VII. Între debitele de carbon nu trebuie să apară diferențe mai mari de 5 %.
Paragraf
Verificarea prealabilă încercării
Paragraf
Cu două ore înaintea încercării, se efectuează o verificare în modul următor:
Paragraf
Precizia debitmetrelor se verifică prin aceeași metodă precum cea utilizată la etalonare (a se vedea punctul 8.1.8.6.2) pentru cel puțin două puncte, inclusiv valorile debitului qmdw care corespund unor rapoarte de diluare între 5 și 15 pentru valoarea qmdew utilizată în timpul încercării.
Paragraf
În cazul în care înregistrările procedurii de etalonare de la punctul 8.1.8.6.2 demonstrează stabilitatea etalonării debitmetrului pe o perioadă mai lungă de timp, se poate omite verificarea dinaintea încercării.
Paragraf
Determinarea timpului de transformare
Paragraf
Reglajele sistemului pentru evaluarea timpului de transformare sunt identice cu cele pentru măsurătorile efectuate în timpul încercării propriu-zise. Timpul de transformare, astfel cum este definit la punctul 2.4 din apendicele 5 la prezenta anexă și în figura 6-11, se determină prin următoarea metodă:
Paragraf
Un debitmetru de referință independent, cu o scală de măsurare adecvată pentru debitul sondei, se montează în serie și se conectează la sondă. Debitmetrul are un timp de transformare mai mic de 100 ms pentru palierul de debit utilizat la măsurarea timpului de răspuns, cu o restricție a presiunii debitului suficient de mică încât să nu afecteze performanța dinamică a sistemului de diluare în circuit parțial, conform bunelor practici inginerești. Se introduce o modificare în trepte a fluxului de gaze de evacuare (sau a fluxului de aer, în cazul în care se calculează debitul gazelor de evacuare) care intră în sistemul de diluare în circuit parțial, pornind de la un debit mic și ajungând până la cel puțin 90 % din întreaga scală. Elementul de declanșare al modificării în trepte este același cu cel utilizat la pornirea controlului în avans la încercarea propriu-zisă. Impulsul de modificare a treptei de debit de gaze de evacuare și răspunsul debitmetrului se înregistrează cu o frecvență a eșantioanelor de cel puțin 10 Hz.
Paragraf
Pornind de la aceste date, se determină timpul de transformare pentru sistemul de diluare în circuit parțial, care este intervalul de timp de la inițierea impulsului de modificare a treptei până la momentul în care răspunsul debitmetrului a ajuns la 50 %. Timpii de transformare pentru semnalul qmp (și anume, debitul eșantionului de gaze de evacuare în sistemul de diluare în circuit parțial) și semnalul qmew,i (debitul masic al gazelor de evacuare în stare umedă furnizat de debitmetrul pentru gaze de evacuare) se determină în mod similar. Aceste semnale se folosesc la controalele de regresie efectuate după fiecare încercare (a se vedea punctul 8.2.1.2).
Paragraf
Calculul se repetă pentru cel puțin 5 impulsuri de urcare și coborâre a valorii debitului, apoi se face media rezultatelor. Timpul intern de transformare (< 100 ms) al debitmetrului de referință se scade din această valoare. În cazul în care este necesar controlul în avans, se aplică valoarea în avans a sistemului de diluare în circuit parțial, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 8.2.1.2.
Paragraf
Verificarea etanșeității în partea vidată
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
La prima instalare a sistemului de prelevare a eșantioanelor, după operațiuni majore de întreținere (de exemplu, înlocuirea prefiltrelor) și într-un interval de opt ore înainte de fiecare ciclu de utilizare, se verifică dacă nu există scurgeri majore în partea vidată, prin utilizarea uneia dintre încercările de etanșeitate descrise în prezenta secțiune. Această verificare nu se aplică porțiunii de debit integral a sistemului de diluare CVS.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
Scurgerile pot fi detectate prin măsurarea unui debit redus atunci când debitul este zero, prin detectarea diluării unei concentrații cunoscute de gaz de etalonare atunci când curge prin partea vidată a unui sistem de prelevare a eșantioanelor sau prin constatarea creșterii presiunii într-un sistem golit.
Paragraf
Încercarea de etanșeitate la debit redus
Paragraf
Sistemele de prelevare a eșantioanelor se supun încercării de etanșeitate la debit redus după cum urmează:
Paragraf
capătul sondei sistemului se etanșează prin una dintre următoarele metode:
Paragraf
capătul sondei de prelevare a eșantioanelor se obturează cu un capac sau cu un dop;
Paragraf
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar linia de transfer se obturează cu un capac sau cu un dop;
Paragraf
se închide o supapă etanșă la scurgeri, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Paragraf
se pun în funcțiune toate pompele de vid. După stabilizare, se verifică dacă debitul prin partea vidată a sistemului de prelevare de eșantioane este mai mic de 0,5 % din debitul normal de funcționare al sistemului. Debitele tipice ale analizorului și derivației se pot estima prin aproximarea debitului normal de funcționare al sistemului.
Paragraf
Încercarea de etanșeitate pentru diluarea gazului de etalonare
Paragraf
Pentru această încercare se poate utiliza orice analizor de gaze. În cazul în care se utilizează un FID, orice contaminare cu HC în sistemul de prelevare de eșantioane se corectează în conformitate cu secțiunea 2 sau 3 din anexa VII privind determinarea HC. Rezultatele eronate pot fi evitate prin utilizarea exclusivă a analizoarelor cu o repetabilitate de minimum 0,5 % la concentrația gazului de etalonare utilizat pentru această încercare. Verificarea etanșeității în partea vidată se efectuează după cum urmează:
Paragraf
se pregătește un analizor de gaze identic cu cele utilizate în încercările privind emisiile;
Paragraf
se introduce gazul de etalonare în orificiul analizorului și se verifică dacă măsurarea concentrației acestuia se efectuează cu acuratețea și repetabilitatea de măsurare anticipate;
Paragraf
surplusul de gaz de etalonare se direcționează către una dintre următoarele puncte ale sistemului de prelevare de eșantioane:
Paragraf
capătul sondei de prelevare;
Paragraf
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar surplusul de gaz de etalonare se introduce la capătul deschis al liniei de transfer;
Paragraf
se instalează o supapă cu trei căi, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Paragraf
se verifică dacă valoarea măsurată a concentrației surplusului de gaz de etalonare se încadrează în intervalul de ± 0,5 % din concentrația gazului de etalonare. O valoare măsurată mai mică decât valoarea anticipată indică o pierdere, iar o valoare mai mare decât cea anticipată poate indica o problemă a gazului de etalonare sau a analizorului propriu-zis. O valoare măsurată mai mare decât cea anticipată nu indică o pierdere.
Paragraf
Încercarea de pierdere a vidului
Paragraf
Încercare se efectuează prin aplicarea unui vid în volumul părții vidate a sistemului de prelevare de eșantioane, iar eventualele pierderi ale sistemului apar sub formă de reducere a vidului aplicat. Pentru a efectua încercarea, volumul părții vidate a sistemului de prelevare de eșantioane are o eroare cunoscută aflată în intervalul ±10 % din volumul real. De asemenea, pentru această încercare se utilizează instrumente de măsurare conforme cu specificațiile de la punctele 8.1 și 9.4.
Paragraf
Încercarea de pierdere a vidului se efectuează după cum urmează:
Paragraf
capătul sondei sistemului se etanșează cât mai aproape de deschiderea sondei, prin una dintre următoarele metode:
Paragraf
capătul sondei de prelevare a eșantioanelor se obturează cu un capac sau cu un dop;
Paragraf
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar linia de transfer se obturează cu un capac sau cu un dop;
Paragraf
se închide o supapă etanșă la scurgeri, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Paragraf
se pun în funcțiune toate pompele de vid. Se extrage un volum de vid reprezentativ pentru condiții de funcționare normale. În cazul în care se utilizează saci de prelevare a eșantioanelor, se recomandă ca procedura normală de pompare în sacul de prelevare să se repete de două ori, pentru a reduce la minimum orice volum blocat;
Paragraf
se opresc pompele de prelevare de eșantioane și se sigilează sistemul. Se măsoară și se înregistrează presiunea absolută a gazului capturat și, opțional, temperatura absolută a sistemului. Se alocă o perioadă suficientă de timp pentru depunerea eventualelor componente tranzitorii și pentru ca o scurgere de 0,5 % să provoace o modificare de presiune de cel puțin 10 ori mai mare decât rezoluția traductorului de presiune. Se înregistrează din nou presiunea și, după caz, temperatura;
Paragraf
se calculează debitul scurgerii la o valoare ipotetică zero pentru volumele pompate în sacul de prelevare de eșantioane și, pe baza valorilor cunoscute pentru volumul sistemului de prelevare, se calculează presiunea inițială și cea finală, temperaturile opționale și timpul scurs. Se verifică dacă debitul de pierdere a vidului este mai mic de 0,5 % din debitul în condiții normale de utilizare a sistemului, cu ajutorul ecuației (6-22):
Paragraf
unde:
Paragraf
qVleakeste debitul de pierdere a vidului [mol/s];Vvaceste volumul geometric al părții vidate a sistemului de prelevare de eșantioane [m3];Reste constanta molară a gazului [J/(mol·K)];p2este presiunea absolută în partea vidată în momentul t2 [Pa];T2este temperatura absolută în partea vidată în momentul t2 [K];p1este presiunea absolută în partea vidată în momentul t1 [Pa];T1este temperatura absolută în partea vidată în momentul t1 [K];t2este timpul la finalizarea încercării de verificare a pierderii de vid [s];t1este timpul la începerea încercării de verificare a pierderii de vid [s].
Paragraf
Măsurători ale CO și CO2
Paragraf
Verificarea interferenței H2O în cazul analizoarelor NDIR pentru analiza CO2
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care CO2 este măsurat cu un analizor NDIR, interferența H2O se verifică la prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
H2O poate interfera cu răspunsul analizorului NDIR la CO2. În cazul în care analizorul NDIR utilizează algoritmi de compensare bazați pe măsurarea altor gaze pentru a verifica interferența, măsurătorile se efectuează simultan pentru a verifica algoritmii de compensare în timpul verificării interferenței cu analizorul.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
Analizorul NDIR pentru CO2 prezintă o interferență H2O în limita a (0,0 ± 0,4) mmol/mol (din concentrația medie de CO2 anticipată).
Paragraf
Procedură
Paragraf
Verificarea interferenței se efectuează după cum urmează:
Paragraf
analizorul NDIR pentru CO2 se pornește, se lasă să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări de emisii;
Paragraf
se generează un gaz de încercare umidificat prin barbotarea în apă distilată a aerului de aducere la zero, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.5.1, într-un recipient etanș. În cazul în care eșantionul nu este trecut printr-un uscător, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de încercare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată pentru durata încercării. În cazul în care eșantionul este trecut printr-un uscător în timpul încercării, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de încercare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată la ieșirea din uscător, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1.1;
Paragraf
temperatura gazului de încercare umidificat se menține cu cel puțin 5 oK deasupra punctului său de rouă în aval de recipient;
Paragraf
gazul de încercare umidificat se introduce în sistemul de prelevare de eșantioane. Gazul de încercare umidificat poate fi introdus în aval de un eventual uscător de eșantioane utilizat în cursul încercării;
Paragraf
se măsoară fracția molară de apă, xH2O, a gazului de încercare umidificat, cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al analizorului. De exemplu, pentru calcularea xH2O se măsoară punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută ptotal;
Paragraf
se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare a xH2O și analizor prin utilizarea bunelor practici inginerești;
Paragraf
se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului. Perioada de stabilizare include timpul necesar pentru purjarea liniei de transfer și pentru așteptarea răspunsului analizorului;
Paragraf
în timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează datele prelevate timp de 30 s. Se calculează media aritmetică a datelor respective. Analizorul îndeplinește criteriile verificării de interferență în cazul în care această valoare se situează în intervalul (0,0 ± 0,4) mmol/mol.
Paragraf
Verificarea interferenței H2O și CO2 în cazul analizoarelor NDIR pentru analiza CO
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care CO este măsurat cu un analizor NDIR, gradul de interferență dintre H2O și CO2 se verifică după prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
H2O și CO2 pot interfera în mod pozitiv cu un analizor NDIR prin crearea unui răspuns similar cu cel al CO. În cazul în care analizorul NDIR utilizează algoritmi de compensare bazați pe măsurarea altor gaze pentru a verifica interferența, măsurătorile se efectuează simultan pentru a verifica algoritmii de compensare în timpul verificării interferenței cu analizorul.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
Analizorul NDIR de CO prezintă o interferență combinată H2O și CO2 în limita a ± 2 % din concentrația medie anticipată a CO.
Paragraf
Procedură
Paragraf
Verificarea interferenței se efectuează după cum urmează:
Paragraf
analizorul NDIR pentru CO se pornește, se lasă să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări privind emisiile;
Paragraf
se generează un gaz de încercare CO2 umidificat prin barbotarea în apă distilată a unui gaz CO2 de etalonare, într-un recipient etanș. În cazul în care eșantionul nu este trecut printr-un uscător, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de încercare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată pentru durata încercării. În cazul în care eșantionul este trecut printr-un uscător în timpul încercării, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de încercare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată la ieșirea din uscător, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1.1. Se utilizează o concentrație a gazului CO2 de etalonare cel puțin egală cu valoarea maximă anticipată pe durata încercării;
Paragraf
gazul CO2 de încercare umidificat se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor. Acesta poate fi introdus în aval de un eventual uscător de eșantioane utilizat în cursul încercării;
Paragraf
se măsoară fracția molară de apă, xH2O, a gazului de încercare umidificat, cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al analizorului. De exemplu, pentru calcularea xH2O se măsoară punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută ptotal;
Paragraf
se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare a xH2O și analizor prin utilizarea bunelor practici inginerești;
Paragraf
se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului.
Paragraf
în timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează datele prelevate timp de 30 s. Se calculează media aritmetică a datelor respective;
Paragraf
se consideră că analizorul îndeplinește criteriile verificării de interferențe în cazul în care rezultatul obținut conform celor prevăzute la litera (g) a prezentului punct respectă toleranța de la punctul 8.1.9.2.3;
Paragraf
de asemenea, se pot efectua separat procedurile privind interferența CO2 și H2O. În cazul în care nivelurile de CO2 și H2O utilizate sunt mai mari decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercării, fiecare valoare observată a interferenței se ajustează descrescător prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre valoarea concentrației maxime anticipate și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Se pot utiliza concentrații de H2O aferente unor proceduri separate de verificare a interferențelor care sunt mai reduse decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercărilor (până la un conținut de 0,025 mol/mol H2O), dar interferența H2O observată se ajustează în sus prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre concentrația maximă de H2O anticipată și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Suma celor două valori ajustate respectă toleranța specificată la punctul 8.1.9.2.3.
Paragraf
Măsurători ale hidrocarburilor
Paragraf
Optimizarea și verificarea FID
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
Pentru toate analizoarele cu FID, FID se etalonează la prima instalare. Etalonarea FID se repetă atunci când este necesar, conform bunelor practici inginerești. În cazul unui FID care măsoară conținutul de HC, se vor urma următorii pași:
Paragraf
se optimizează răspunsul unui FID la diferite hidrocarburi la prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere. Răspunsul analizorului FID la propilenă și toluen trebuie să fie între 0,9 și 1,1 în raport cu propanul;
Paragraf
factorul de răspuns al analizorului FID la metan (CH4) se determină la prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere, astfel cum se descrie la punctul 8.1.10.1.4;
Paragraf
verificarea răspunsului la metan (CH4) se efectuează într-un interval de 185 de zile înainte de încercare.
Paragraf
Etalonarea
Paragraf
Se recurge la bunele practici inginerești pentru conceperea procedurii de etalonare, de exemplu cea bazată pe instrucțiunile producătorului analizorului FID și pe frecvența recomandată pentru etalonarea FID. FID se etalonează prin utilizarea gazelor de etalonare cu C3H8, conforme cu specificațiile de la punctul 9.5.1. Etalonarea sa se efectuează pe baza unui număr de atomi de carbon egal cu 1 (C1);
Paragraf
Optimizarea răspunsului FID la HC
Paragraf
Această procedură este valabilă doar pentru analizoare FID care măsoară hidrocarburi.
Paragraf
Se utilizează instrucțiunile producătorului instrumentului și bunele practici inginerești pentru pornirea inițială a instrumentului și reglarea de bază a funcționării folosind combustibil pentru FID și aer de aducere la zero. Analizoarele FID încălzite se înscriu în intervalele de temperatură de funcționare impuse. Răspunsul analizorului FID se optimizează în conformitate cu cerințele privind factorii de răspuns la hidrocarburi și privind verificarea interferenței oxigenului în conformitate cu punctul 8.1.10.1.1 litera (a) și cu punctul 8.1.10.2 pentru intervalul cel mai uzual al analizorului preconizat în cadrul încercării privind emisiile. Pentru optimizarea cu precizie a analizorului FID, se poate folosi un interval mai mare al analizorului, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în cazul în care intervalul uzual al analizorului este mai mic decât intervalul de optimizare specificat de producătorul instrumentului.
Paragraf
Analizoarele FID încălzite se înscriu în intervalele de temperatură de funcționare impuse. Răspunsul analizorului FID este optimizat pentru cel mai uzual interval al analizorului preconizat în cadrul încercării privind emisiile. După reglarea debitelor de combustibil și aer ale FID conform recomandărilor producătorului, în analizor se introduce un gaz de etalonare.
Paragraf
În scopul optimizării, se aplică pașii următori, de la (i) la (iv), sau procedura indicată de producătorului instrumentului. Opțional, în scopul optimizării, se pot utiliza procedurile prezentate în documentul SAE nr. 770141.
Paragraf
Răspunsul la un anumit debit de combustibil al FID se determină pe baza diferenței dintre răspunsul la gazul de etalonare și răspunsul la gazul de aducere la zero.
Paragraf
Debitul de combustibil se reglează treptat peste și sub specificațiile producătorului. Se înregistrează răspunsul la etalonare și la reglarea la zero pentru respectivele debite de combustibil ale FID.
Paragraf
Se reprezintă grafic diferența dintre răspunsul la etalonare și reglarea la zero și se reglează debitul de combustibil spre partea cu valori maxime a curbei. Acesta este reglajul inițial al debitului, care poate necesita o optimizare suplimentară, în funcție de rezultatele factorilor de răspuns la hidrocarburi și de verificare a interferenței cu oxigenul, în conformitate cu punctul 8.1.10.1.1 litera (a) și cu punctul 8.1.10.2.
Paragraf
În cazul în care interferența cu oxigenul și factorii de răspuns la hidrocarburi nu îndeplinesc specificațiile următoare, debitul aerului se reglează treptat peste și sub specificațiile producătorului, repetându-se procedura de la punctul 8.1.10.1.1 litera (a) și de la punctul 8.1.10.2 pentru fiecare debit.
Paragraf
Se determină debitele și/sau presiunile optime pentru combustibilul pentru FID și aerul de ardere, apoi se prelevează eșantioane din acestea și se înregistrează pentru referință ulterioară.
Paragraf
Determinarea factorului de răspuns la CH4 al FID pentru HC
Paragraf
Întrucât analizoarele FID au, în general, un răspuns diferit la CH4 comparativ cu C3H8, fiecare factor de răspuns la CH4 al analizorului FID pentru hidrocarburi, RFCH4[THC-FID], se determină după optimizarea analizorului FID. Cel mai recent factor de răspuns RFCH4[THC-FID], măsurat în conformitate cu prezentul punct, se utilizează în calculele pentru determinarea hidrocarburilor descrise în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) sau în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară) pentru a compensa răspunsul la CH4. RFCH4[THC-FID] se determină după cum urmează:
Paragraf
se alege o concentrație a gazului de etalonare cu C3H8, pentru a etalona analizorul înainte de încercarea de emisii. Se folosesc doar gaze de etalonare conforme cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și se înregistrează concentrația de C3H8;
Paragraf
se alege un gaz de etalonare cu CH4 conform cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și se înregistrează concentrația de CH4;
Paragraf
analizorul FID se utilizează în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
Paragraf
se confirmă faptul că analizorul FID a fost etalonat folosind C3H8. Etalonarea acestuia se efectuează pe baza unui număr de atomi de carbon egal cu 1 (C1);
Paragraf
FID se aduce la zero cu un gaz de aducere la zero utilizat pentru încercarea emisiilor;
Paragraf
se etalonează FID cu gazul de etalonare cu C3H8 ales;
Paragraf
gazul de etalonare CH4 ales în conformitate cu litera (b) se introduce în orificiul pentru eșantioane al analizorului FID;
Paragraf
se stabilizează răspunsul analizorului. Timpul de stabilizare poate include timpul necesar pentru purjarea analizorului și pentru răspuns;
Paragraf
în timp ce analizorul măsoară concentrația de CH4, se înregistrează datele măsurate timp de 30 s și se calculează media aritmetică a valorilor respective;
Paragraf
concentrația medie măsurată se împarte la concentrația de etalonare înregistrată a gazului de etalonare cu CH4. Rezultatul reprezintă factorul de răspuns al analizorului FID pentru CH4, RFCH4[THC-FID].
Paragraf
Verificarea răspunsului la metan (CH4) al FID pentru HC
Paragraf
În cazul în care valoarea RFCH4[THC-FID] obținută în conformitate cu punctul 8.1.10.1.4 se situează în intervalul ± 5,0 % din valoarea anterioară cel mai recent determinată, FID pentru HC trece de verificarea răspunsului la metan.
Paragraf
Se verifică mai întâi dacă toate valorile pentru presiunea și/sau debitul combustibilului pentru FID, ale aerului de aprindere și ale eșantionului se încadrează în intervalul ± 5,0 % din valorile anterioare cel mai recent determinate, astfel cum se arată la punctul 8.1.10.1.3. În cazul în care debitele trebuie ajustate, se determină un nou RFCH4[THC-FID], astfel cum este descris la punctul 8.1.10.1.4. Ar trebui să se verifice dacă valoarea RFCH4[THC-FID] determinată se încadrează în limita de toleranță specificată la punctul 8.1.10.1.5.
Paragraf
În cazul în care RFCH4[THC-FID] nu se încadrează în limitele de toleranță specificate la punctul 8.1.10.1.5, răspunsul FID se optimizează din nou, astfel cum este descris la punctul 8.1.10.1.3.
Paragraf
Se determină un nou RFCH4[THC-FID] astfel cum este descris la punctul 8.1.10.1.4. Această nouă valoare a RFCH4[THC-FID] se utilizează în calculele pentru determinarea HC descrise în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) sau în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară).
Paragraf
Verificarea interferenței O2 la FID pentru gaze de evacuare brute în regim nestoichiometric
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care se utilizează analizoare FID pentru măsurători ale gazelor de evacuare brute, nivelul interferenței O2 la analizorul FID se verifică la prima instalare și după operațiuni majore de întreținere.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
Modificările concentrației de O2 în gazele de evacuare brute pot afecta răspunsul analizorului FID prin modificarea temperaturii flăcării. Se optimizează debitul de combustibil pentru analizorul FID, debitul de aer la arzător și debitul eșantionului pentru a îndeplini condițiile acestei verificări. Performanța analizorului FID se verifică cu algoritmii de compensare a interferențelor O2 cu FID care au loc în timpul unei încercări privind emisiile.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
Orice analizor FID utilizat în cursul încercării corespunde criteriilor verificării privind interferența O2 cu FID în conformitate cu procedura din prezenta secțiune.
Paragraf
Procedură
Paragraf
Interferența O2 cu FID se determină după cum urmează, luând în considerare faptul că se pot utiliza unul sau mai multe separatoare de gaz pentru a crea concentrațiile de referință ale gazului necesare pentru verificare:
Paragraf
Se aleg trei gaze de etalonare care corespund specificațiilor de la punctul 9.5.1 și care conțin concentrația de C3H8 necesară pentru etalonarea analizoarelor înainte de încercarea privind emisiile. Se selectează gaze de reglare a sensibilității de referință cu CH4 pentru etalonarea FID cu CH4 cu un separator nemetanic. Cele trei concentrații de gaz de echilibru se aleg astfel încât concentrațiile de O2 și N2 să reprezinte concentrațiile minimă, maximă și intermediară de O2 preconizate în cursul încercării. Cerința pentru utilizarea concentrației medii de O2 se poate elimina în cazul în care analizorul FID este etalonat cu gaz de etalonare echilibrat cu concentrația medie preconizată de oxigen.
Paragraf
Se confirmă faptul că analizorul FID îndeplinește toate specificațiile de la punctul 8.1.10.1.
Paragraf
Analizorul FID se pornește și se lasă să funcționeze în același mod ca înaintea unei încercări privind emisiile. Indiferent de sursa de aer a arzătorului FID pe durata încercării, pentru această verificare se utilizează aer de aducere la zero ca sursă de aer a arzătorului FID.
Paragraf
Analizorul este adus la zero.
Paragraf
Se etalonează analizorului cu un gaz de etalonare care este utilizat pe durata încercării privind emisiile.
Paragraf
Răspunsul la reglarea la zero se verifică folosind gazul zero utilizat pe parcursul încercării privind emisiile. Se trece la pasul următor în cazul în care valoarea medie a răspunsului la reglarea la zero pentru datele prelevate timp de 30 s reprezintă ± 0,5 % din valoarea de referință de etalonare utilizată la litera (e) a prezentului punct; în caz contrar, procedura se reia de la litera (d) a prezentului punct.
Paragraf
Răspunsul analizorului se verifică utilizând gazul de etalonare cu concentrația minimă de O2 preconizată în cursul încercării. Valoarea medie a răspunsului pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s se înregistrează ca xO2minHC.
Paragraf
Răspunsul analizorului FID la reglarea la zero se verifică prin utilizarea gazul de aducere la zero folosit la încercarea privind emisiile. Se trece la pasul următor în cazul în care valoarea medie a răspunsului la reglarea la zero pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s reprezintă ± 0,5 % din valoarea de referință de etalonare folosită la litera (e) a prezentului punct; în caz contrar, procedura se reia de la litera (d) a prezentului punct.
Paragraf
Răspunsul analizorului se verifică utilizând gazul de etalonare cu concentrația medie de O2 preconizată în cursul încercării. Valoarea medie a răspunsului pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s se înregistrează ca xO2avgHC.
Paragraf
Răspunsul analizorului FID la reglarea la zero se verifică prin utilizarea gazul de aducere la zero folosit la încercarea emisiilor. Se trece la pasul următor în cazul în care valoarea medie a răspunsului la reglarea la zero pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s reprezintă ± 0,5 % din valoarea de referință de etalonare folosită la litera (e) a prezentului punct; în caz contrar, procedura se reia de la litera (d) a prezentului punct.
Paragraf
Răspunsul analizorului se verifică folosind gazul de etalonare cu concentrația maximă de O2 preconizată în cursul încercării. Valoarea medie a răspunsului pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s se înregistrează ca xO2maxHC.
Paragraf
Răspunsul analizorului FID la reglarea la zero se verifică prin utilizarea gazul de aducere la zero folosit la încercarea emisiilor. Se trece la pasul următor în cazul în care valoarea medie a răspunsului la reglarea la zero pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s reprezintă ± 0,5 % din valoarea de referință de etalonare folosită la litera (e) a prezentului punct; în caz contrar, procedura se reia de la litera (d) a prezentului punct.
Paragraf
Se calculează diferența procentuală între xO2maxHC și concentrația gazului de referință. Se calculează diferența procentuală între xO2avgHC și concentrația gazului de referință. Se calculează diferența procentuală între xO2minHC și concentrația gazului de referință. Se determină diferența procentuală maximă între cele trei valori. Aceasta reprezintă interferența O2.
Paragraf
În cazul în care interferența O2 este în limita a ± 3 %, se consideră că FID corespunde cerințelor care fac obiectul verificării interferenței O2; în caz contrar, trebuie efectuate una sau mai multe dintre următoarele acțiuni pentru remedierea deficienței:
Paragraf
se repetă verificarea pentru a determina dacă s-a făcut o greșeală în cadrul procedurii;
Paragraf
pentru încercarea privind emisiile, se aleg gaze de aducere la zero și de etalonare cu concentrații mai mari sau mai mici de O2 și se repetă verificarea;
Paragraf
se ajustează debitul de aer al FID, debitul de combustibil și debitul eșantionului. Trebuie reținut faptul că, în cazul în care se ajustează debitele pe un analizor FID pentru hidrocarburi totale în scopul de a îndeplini condițiile de verificare a interferenței O2, RFCH4 se aduce la zero pentru următoarea verificare RFCH4. După ajustare se repetă verificarea interferenței O2 și se determină RFCH4;
Paragraf
Analizorul FID se repară sau se înlocuiește și se repetă verificarea interferenței O2.
Paragraf
Fracții de penetrație ale separatorului nemetanic (rezervat)
Paragraf
Măsurarea concentrației de NOx
Paragraf
Verificarea extincției cauzate de CO2 și H2O la CLD
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care se utilizează un analizor CLD pentru a măsura NOx, nivelul de extincție al H2O și CO2 se verifică după instalarea analizorului CLD și după operațiuni majore de întreținere.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
H2O și CO2 pot interfera negativ cu răspunsul la NOx al analizorului CLD prin extincția colizională, care inhibă reacția chemoluminiscentă utilizată de analizorul CLD pentru a detecta NOx. Această procedură, precum și calculele de la punctul 8.1.11.2.3, determină extincția și ajustează rezultatele extincției la fracția molară maximă a H2O și concentrația maximă de CO2 preconizată în timpul măsurării emisiilor. În cazul în care analizorul CLD conține algoritmi de compensare a extincției care utilizează instrumente de măsurare a H2O și/sau CO2, extincția se evaluează cu aceste instrumente în stare activă și cu algoritmii de compensare aplicați.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
Pentru o măsurare diluată, un analizor CLD nu depășește o extincție combinată a H2O și CO2 de ± 2 %. Pentru o măsurare brută, un analizor CLD nu trebuie să depășească o extincție combinată a H2O și CO2 de ± 2,5 %. Extincția combinată este suma între extincția cauzată de CO2 determinată astfel cum este descris la punctul 8.1.11.1.4 și extincția cauzată de H2O astfel cum este descris la punctul 8.1.11.1.5. În cazul în care nu sunt îndeplinite aceste cerințe, se acționează prin repararea sau înlocuirea analizorului. Înainte de efectuarea încercărilor privind emisiile, se verifică dacă măsura corectivă a readus analizorul în stare de funcționare corespunzătoare.
Paragraf
Procedura de verificare a extincției produse de CO2
Paragraf
Următoarea metodă sau metoda prevăzută de producătorul instrumentului se poate utiliza pentru a determina extincția produsă de CO2 cu ajutorul unui separator de gaze care amestecă gaze binare de etalonare cu gaz de aducere la zero ca diluant și care respectă specificațiile de la punctul 9.4.5.6. Alternativ, se elaborează un protocol diferit, pe baza bunelor practici inginerești:
Paragraf
se utilizează tuburi din PTFE sau din oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Paragraf
separatorul de gaze se configurează astfel încât să se amestece cantități aproape egale de gaze de etalonare și de diluare;
Paragraf
în cazul în care modul de funcționare a analizorului CLD permite doar detectarea NO, nu și a NOx total, analizorul CLD se utilizează în modul de funcționare cu detectarea NO;
Paragraf
se utilizează un gaz de etalonare cu CO2 în conformitate cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și la o concentrație aproximativ dublă față de concentrația maximă de CO2 preconizată pe durata încercării de emisii;
Paragraf
se utilizează un gaz de etalonare cu NO în conformitate cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și la o concentrație aproximativ dublă față de concentrația maximă de NO preconizată pe durata încercării de emisii. În cazul în care concentrația preconizată de NO este mai mică decât intervalul de verificare minim specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în scopul de a obține o verificare precisă;
Paragraf
analizorul CLD se aduce la zero și se etalonează. Analizorul CLD se etalonează cu gaz de etalonare cu NO conform literei (e) de la prezentul punct, prin intermediul separatorului de gaze. Gazul de etalonare cu NO se conectează la orificiul de etalonare pentru separatorul de gaze; la orificiul de diluare al separatorului de gaze, se conectează un gaz de aducere la zero; se folosește același raport nominal de amestec cu cel ales la litera (b) a prezentului punct, iar concentrația NO la ieșirea separatorului de gaze se folosește pentru etalonarea analizorului CLD. Se aplică corecțiile necesare privind proprietățile gazului, pentru a asigura separarea precisă a gazelor;
Paragraf
gazul de etalonare cu CO2 se conectează la orificiul de etalonare pentru separatorul de gaze;
Paragraf
gazul de etalonare cu NO se conectează la orificiul de diluare al separatorului de gaze;
Paragraf
ieșirea separatorului de gaze se stabilizează în timpul trecerii NO și CO2 prin separatorul de gaze. Se determină concentrația de CO2 de la ieșirea separatorului de gaze, aplicând corecțiile necesare privind proprietățile gazului pentru a asigura separarea precisă a gazelor. Această concentrație, xCO2act, se înregistrează și se folosește în calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3. Ca alternativă la utilizarea unui separator de gaze, se poate folosi un alt dispozitiv simplu de amestecare a gazelor. În acest caz, se folosește un analizor pentru a determina concentrația de CO2. În cazul în care se utilizează un analizor NDIR împreună cu un dispozitiv simplu de amestecare a gazelor, acesta îndeplinește cerințele din prezenta secțiune și se etalonează cu gaz de etalonare cu CO2 conform literei (d) de la prezentul punct. Linearitatea analizorului NDIR trebuie verificată în prealabil pe întregul interval până la dublul concentrației maxime de CO2 preconizate pe durata încercării;
Paragraf
concentrația de NO se măsoară în aval față de separatorul de gaze cu analizorul CLD. Se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului. Perioada de stabilizare poate include timpul necesar pentru purjarea liniei de transfer și pentru înregistrarea răspunsului analizorului. În timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează valorile măsurate la ieșirea din analizor într-un interval de 30 de secunde. Din aceste date se calculează media aritmetică a concentrației, xNOmeas. xNOmeas se înregistrează și se utilizează în calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3;
Paragraf
concentrația efectivă de NO, xNOact, se calculează la ieșirea separatorului de gaze pe baza concentrațiilor gazului de etalonare și xCO2act, cu ajutorul ecuației (6-24). Valoarea calculată se utilizează în calculele de verificare a extincției cu ajutorul ecuației (6-23);
Paragraf
valorile înregistrate în conformitate cu punctele 8.1.11.1.4 și 8.1.11.1.5 se utilizează pentru a calcula extincția după metoda prezentată la punctul 8.1.11.2.3.
Paragraf
Procedura de verificare a extincției produse de H2O
Paragraf
Pentru a determina extincția produsă de H2O, se poate utiliza următoarea metodă sau metoda prescrisă de producătorul instrumentului sau se utilizează bunele practici inginerești pentru elaborarea unui protocol diferit:
Paragraf
se utilizează tuburi din PTFE sau din oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Paragraf
în cazul în care modul de funcționare a analizorului CLD permite doar detectarea NO, nu și a NOx total, analizorul CLD se utilizează în modul de funcționare cu detectarea NO;
Paragraf
se utilizează un gaz de etalonare cu NO în conformitate cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și la o concentrație aproximativ dublă față de concentrația maximă de NO preconizată pe durata încercării de emisii. În cazul în care concentrația preconizată de NO este mai mică decât intervalul de verificare minim specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în scopul de a obține o verificare precisă;
Paragraf
analizorul CLD se aduce la zero și se etalonează. Analizorul CLD se etalonează cu gazul de etalonare cu NO menționat la litera (c) a prezentului punct, se înregistrează concentrația gazului de etalonare ca xNOdry și se utilizează la calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3;
Paragraf
gazul de etalonare cu NO se umidifică prin barbotarea sa în apă distilată, într-un recipient închis. În cazul în care gazul de etalonare cu NO umidificat nu trece printr-un uscător de eșantioane pentru această încercare de verificare, temperatura recipientului se reglează astfel încât cantitatea de H2O din gazul de etalonare să atingă un nivel aproximativ egal cu fracția molară maximă a H2O preconizată pe parcursul încercării de emisii. În cazul în care gazul de etalonare cu NO umidificat nu trece printr-un uscător de eșantioane, calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3 ajustează extincția produsă de H2O la fracția molară maximă a H2O preconizată pe parcursul încercării privind emisiile. În cazul în care gazul de etalonare cu NO umidificat traversează un uscător în timpul acestei încercării de verificare, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de etalonare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată la ieșirea din uscător, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1.1. În cazul acesta, calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3 nu ajustează extincția măsurată produsă de H2O;
Paragraf
gazul de etalonare cu NO umidificat se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor. Acesta se poate introduce în amonte sau în aval față de uscătorul de eșantion utilizat pe parcursul încercării de emisii. În funcție de punctul de introducere, se alege metoda de calcul de la litera (e) a prezentului punct. Trebuie reținut faptul că uscătorul de eșantioane trebuie să corespundă criteriilor de verificare de la punctul 8.1.12;
Paragraf
se măsoară fracția molară a H2O în gazul de etalonare cu NO umidificat. În cazul în care se utilizează un uscător de eșantioane, fracția molară a H2O în gazul de etalonare cu NO umidificat se măsoară în aval față de uscătorul de eșantioane, xH2Omeas. Se recomandă să se măsoare xH2Omeas cât mai aproape posibil de orificiul de admisie în analizorul CLD. Se poate calcula xH2Omeas din valorile măsurate ale punctului de rouă Tdew și presiunii absolute ptotal;
Paragraf
conform bunelor practici inginerești, se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare xH2Omeas și analizor. Se recomandă ca sistemul să fie proiectat astfel încât temperaturile pereților în liniile de transfer, fitingurile și supapele dintre punctul de măsurare xH2Omeas și analizor să fie cu cel puțin 5 K peste punctul de rouă local al gazului de eșantionare;
Paragraf
concentrația gazului de etalonare cu NO umidificat se măsoară cu analizorul CLD. Se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului. Perioada de stabilizare poate include timpul necesar pentru purjarea liniei de transfer și pentru înregistrarea răspunsului analizorului. În timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează valorile măsurate la ieșirea din analizor într-un interval de 30 de secunde. Din aceste date se calculează media aritmetică, xNOwet. Se înregistrează xNOwet și se utilizează în calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3.
Paragraf
Calculele de verificare a extincției la CLD
Paragraf
Calculele de verificare a extincției la CLD se efectuează după metoda descrisă la prezentul punct.
Paragraf
Cantitatea de apă preconizată pe perioada încercării
Paragraf
Se estimează valoarea maximă a fracției molare de apă care se preconizează că va fi atinsă în timpul încercării privind emisiile, xH2Oexp. Această estimare se efectuează în locul în care s-a introdus gazul de etalonare cu NO umidificat menționat la punctul 8.1.11.1.5 litera (f). În momentul estimării valorii maxime preconizate pentru fracția molară de apă, se iau în considerare conținutul maxim de apă preconizat în aerul de combustie, produșii de ardere a combustibilului și aerul de diluare (dacă este cazul). În cazul în care gazul de etalonare cu NO umidificat se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor în amonte de uscătorul de eșantioane în timpul încercării de verificare, nu este necesar să se estimeze valoarea maximă preconizată pentru fracția molară de apă, iar valoarea xH2Oexp se stabilește ca fiind egală cu xH2Omeas.
Paragraf
Cantitatea de CO2 preconizată în timpul încercării
Paragraf
Se estimează concentrația maximă de CO2 preconizată în timpul încercării privind emisiile, xCO2exp. Această estimare se efectuează în locul unde s-a introdus amestecul de gaze de etalonare cu NO și CO2 în conformitate cu punctul 8.1.11.1.4 litera (j). La estimarea concentrației maxime preconizate de CO2, se ia în considerare valoarea maximă preconizată a concentrației de CO2 în produșii de ardere a combustibilului și în aerul de diluare.
Paragraf
Calcule de extincție combinată produsă de H2O și CO2
Paragraf
Extincția combinată produsă H2O și CO2 se calculează cu ajutorul ecuației (6-23):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Verificarea interferenței HC și H2O la analizorul NDUV
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care se utilizează un analizor NDUV pentru a măsura NOx, nivelul de interferență H2O și HC se verifică la prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
Hidrocarburile și H2O pot interfera în mod pozitiv cu un analizor NDUV, determinând un răspuns similar cu NOx. În cazul în care analizorul NDUV utilizează algoritmi de compensare bazați pe măsurarea altor gaze pentru a verifica interferența, măsurătorile se efectuează simultan pentru a verifica algoritmii în timpul verificării interferenței cu analizorul.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
La un analizor NDUV de NOx, interferența combinată H2O și HC se situează în intervalul ± 2 % din concentrația medie a NOx.
Paragraf
Procedură
Paragraf
Verificarea interferenței se efectuează după cum urmează:
Paragraf
Analizorul NDUV se pornește, este lăsat să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în conformitate cu instrucțiunile producătorului.
Paragraf
Se recomandă să se extragă gaze de evacuare de la motor pentru efectuarea acestei verificări. Pentru cuantificarea NOx din gazele de evacuare, se utilizează un analizor CLD care corespunde specificațiilor de la punctul 9.4. Răspunsul analizorului CLD se utilizează ca valoare de referință. De asemenea, HC se măsoară în gazele de evacuare cu un analizor FID care corespunde specificațiilor de la punctul 9.4. Răspunsul analizorului FID se utilizează ca valoarea de referință pentru hidrocarburi.
Paragraf
Gazele de evacuare de la motor se introduc în analizorul NDUV în amonte față de un eventual uscător de eșantioane, în cazul în care acesta se folosește pe perioada încercării.
Paragraf
Se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului. Timpul de stabilizare poate include timpul necesar pentru purjarea liniei de transfer și pentru răspunsul analizorului.
Paragraf
În timp ce toate analizoarele măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează 30 s din datele prelevate și se calculează mediile aritmetice pentru cele trei analizoare.
Paragraf
Media pentru analizorul CLD se scade din media pentru analizorul NDUV.
Paragraf
Această diferență se înmulțește cu raportul dintre concentrația medie de hidrocarburi preconizată și concentrația de hidrocarburi măsurată în timpul verificării. Analizorul corespunde condițiilor de verificare a interferenței de la prezentul punct dacă rezultatul se încadrează în limita a ± 2 % din concentrația de NOx preconizată pentru valoarea-limită de emisie, conform ecuației (6-25):
Paragraf
unde:
Paragraf
Penetrarea NO2 prin uscătorul de eșantioane
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care se utilizează un uscător de eșantioane pentru uscarea unui eșantion în amonte de un instrument de măsurare a NOx, dar nu se utilizează un convertizor NO2-NO în amonte de uscătorul de eșantioane, se efectuează verificarea penetrării NO2 în uscătorul de eșantioane. Verificarea se efectuează la prima instalare și după operațiuni majore de întreținere.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
Un uscător de eșantioane îndepărtează apa care, în caz contrar, poate afecta măsurarea NOx. Cu toate acestea, apa în stare lichidă rămasă într-un uscător de eșantioane proiectat necorespunzător poate îndepărta NO2 din eșantion. În cazul în care se utilizează un uscător de eșantioane fără un convertizor NO2-NO în amonte, acesta ar putea îndepărta NO2 din eșantion înainte de măsurarea concentrației de NOx.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
Uscătorul pentru eșantioane permite măsurarea a minimum 95 % din NO2 total din concentrația maximă de NO2 preconizată.
Paragraf
Procedură
Paragraf
Se utilizează următoarea procedură pentru a verifica performanțele uscătorului de eșantioane:
Paragraf
Reglarea instrumentului. Se urmează instrucțiunile de punere în funcțiune și utilizare ale producătorilor analizorului și uscătorului de analizoare. Analizorul și uscătorul se reglează corespunzător pentru optimizarea performanței;
Paragraf
Reglarea echipamentului și colectarea datelor.
Paragraf
Analizorul (analizoarele) de gaz pentru NOx total se aduce (aduc) la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări privind emisiile.
Paragraf
Se selectează gazul de etalonare cu NO2 (gaz de echilibrare a aerului uscat) care are o concentrație de NO2 aproape de concentrația maximă preconizată pe perioada încercării. În cazul în care concentrația preconizată de NO2 este mai mică decât intervalul de verificare specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, pentru o verificare precisă.
Paragraf
Gazul de etalonare se injectează în exces prin sonda de prelevare de gaz a sistemului sau prin fitingul de preaplin. Se acordă timpul necesar pentru stabilizarea răspunsului la NOx total, luându-se în considerare numai întârzierile cauzate de transport și de răspunsul instrumentului.
Paragraf
Se calculează media datelor privind concentrațiile de NOx total înregistrate timp de 30 s și valoarea se înregistrează ca xNOxref.
Paragraf
Se oprește fluxul de gaz de etalonare NO2.
Paragraf
În continuare, se saturează sistemul de prelevare prin supraalimentarea unui orificiu de evacuare a generatorului de umiditate, reglat la un punct de rouă de 323 K (50 oC), către sonda de prelevare a gazului sau fitingul de preaplin al sistemului. Orificiul de evacuare a generatorului de umiditate se eșantionează prin sistemul de prelevare a eșantioanelor și uscătorul de eșantioane timp de minimum 10 minute, până când se preconizează că uscătorul elimină o cantitate de apă constantă.
Paragraf
Se comută imediat înapoi pe supraalimentarea cu gaz de etalonare NO2 utilizat pentru stabilirea xNOxref. Se acordă timpul necesar pentru stabilizarea răspunsului la NOx total, luându-se în considerare numai întârzierile cauzate de transport și de răspunsul instrumentului. Se calculează media datelor privind concentrațiile de NOx total înregistrate timp de 30 s și această valoare se înregistrează ca xNOxmeas.
Paragraf
xNOxmeas se corectează în raport cu xNOxdry pe baza vaporilor de apă reziduali trecuți prin uscătorul de eșantioane la temperatura și presiunea de ieșire din uscător.
Paragraf
Evaluarea performanței. În cazul în care xNOxdry este sub 95 % din xNOxref, uscătorul se repară sau se înlocuiește.
Paragraf
Verificarea convertizorului NO2-NO
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care se utilizează un analizor care măsoară doar NO pentru a determina NOx, se utilizează un convertizor NO2-NO în amonte de analizor. Această verificare se efectuează după instalarea convertizorului, după operațiuni majore de întreținere și într-un interval de 35 de zile înainte de o încercare privind emisiile. Verificarea se repetă cu această frecvență pentru a verifica dacă nu s-a deteriorat activitatea catalitică a convertizorului NO2-NO.
Paragraf
Principii de măsurare
Paragraf
Un convertizor NO2-NO permite analizorului care măsoară doar NO să determine NOx total prin convertirea NO2 din gazele de evacuare în NO.
Paragraf
Cerințe privind sistemul
Paragraf
Un convertizor NO2-NO trebuie să permită măsurarea a minimum 95 % din NO2 total din concentrația maximă de NO2 preconizată.
Paragraf
Procedură
Paragraf
Se utilizează următoarea procedură pentru a verifica performanțele convertizorului NO2-NO:
Paragraf
Se urmează instrucțiunile de punere în funcțiune și utilizare ale producătorilor analizorului și convertizorului NO2-NO. Analizorul și convertizorul se reglează corespunzător în scopul optimizării performanței.
Paragraf
Orificiul de admisie într-un ozonator se conectează la o sursă de aer de aducere la zero sau oxigen, iar orificiul de evacuare se conectează la un orificiu al unui racord cu trei căi, în formă de T. Un gaz de etalonare cu NO se conectează la alt orificiu, iar intrarea convertizorului NO2-NO se conectează la ultimul orificiu.
Paragraf
La efectuarea verificării se parcurg următorii pași:
Paragraf
Aerul din ozonizator se evacuează și se întrerupe alimentarea electrică a ozonizatorului, iar convertizorul NO2-NO se trece pe modul ocolire (și anume, modul NO). Se acordă timp pentru stabilizare, luându-se în considerare numai întârzierile legate de transport și de răspunsul instrumentului.
Paragraf
Debitele de NO și de gaz de aducere la zero se ajustează astfel încât concentrația de NO la analizor să fie aproape de concentrația maximă de NOx total preconizată pe parcursul încercării. Concentrația de NO2 din amestecul de gaze trebuie să fie sub 5 % din concentrația de NO. Se înregistrează concentrația de NO calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar valoarea se înregistrează ca xNOref. În cazul în care concentrația preconizată de NO este mai mică decât intervalul de verificare minim specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în scopul de a obține o verificare precisă.
Paragraf
Se pornește alimentarea cu O2 a ozonizatorului și debitul de O2 se ajustează astfel încât concentrația de NO indicată de analizor să fie cu aproximativ 10 % sub xNOref. Se înregistrează concentrația de NO calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNO+O2mix.
Paragraf
Se pornește ozonizatorul și se ajustează rata de generare a ozonului astfel încât concentrația de NO măsurată de analizor să fie de aproximativ 20 % din xNOref, menținându-se minimum 10 % de NO nereacționat. Se înregistrează concentrația de NO calculând media datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOmeas.
Paragraf
Se comută analizorul de NOx pe modul NOx și se măsoară NOx total. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOxmeas.
Paragraf
Se oprește ozonizatorul, însă se menține debitul de gaz prin sistem. Analizorul de NOx va indica concentrația de NOx în amestecul NO + O2. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor în 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOx+O2mix.
Paragraf
Se întrerupe alimentarea cu O2. Analizorul de NOx va indica concentrația de NOx în amestecul inițial NO-N2. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOxref. Această valoare este cu cel mult 5 % mai mare decât valoarea xNOref.
Paragraf
Evaluarea performanței. Eficiența convertizorului NOx se calculează prin substituirea concentrațiilor obținute, în ecuația (6-26):
Paragraf
În cazul în care rezultatul este sub 95 %, convertizorul NO2-NO se repară sau se înlocuiește.
Paragraf
Verificarea uscătorului de eșantioane
Paragraf
Această verificare nu este necesară atunci când se utilizează un senzor de umiditate pentru monitorizarea continuă a punctului de condensare, atât timp cât se asigură că umiditatea la orificiul de ieșire al uscătorului rămâne sub valorile minime utilizate pentru verificările privind extincția, interferența și compensarea.
Paragraf
În cazul în care se utilizează un uscător de eșantioane pentru eliminarea apei din eșantionul de gaz, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1, se verifică funcționarea răcitoarelor termice la instalare și după operațiuni majore de întreținere. Funcționarea uscătoarelor cu membrană osmotică se verifică la instalare, după operațiuni majore de întreținere și cu maximum 35 de zile înainte de încercare.
Paragraf
Apa poate limita capacitatea unui analizor de a măsura în mod corect componenta de interes a gazului de evacuare; prin urmare, aceasta este eliminată uneori înainte ca eșantionul de gaz să intre în analizor. De exemplu, apa poate interfera în mod negativ, prin extincție colizională, cu răspunsul la NOx al unui CLD, și poate interfera în mod pozitiv cu un analizor NDIR prin crearea unui răspuns similar cu cel al CO.
Paragraf
Uscătorul de eșantioane trebuie să îndeplinească specificațiile prevăzute la punctul 9.3.2.3.1 pentru punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută, ptotal, în aval de uscătorul cu membrană osmotică sau de răcitorul termic.
Paragraf
Se utilizează următoarea metodă de verificare a funcționării uscătorului de eșantioane sau se elaborează un alt protocol, pe baza bunelor practici inginerești:
Paragraf
se utilizează tuburi din politetrafluoretilenă (PTFE) sau oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Paragraf
se umidifică N2 sau aerul purificat, prin barbotare în apă distilată într-un recipient etanș care umidifică gazul până la cel mai înalt punct de rouă al eșantionului, estimat în timpul prelevării de eșantioane de emisii;
Paragraf
gazul umidificat se introduce în amonte de uscătorul de eșantioane;
Paragraf
temperatura gazului umidificat în aval de recipient se menține cu cel puțin 5 K (5 °C) deasupra punctului de rouă;
Paragraf
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, ptotal, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al uscătorului de eșantioane, pentru a verifica dacă punctul de rouă este punctul cu valoarea cea mai ridicată estimat pe durata prelevării de eșantioane de emisii;
Paragraf
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, ptotal, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de evacuare al uscătorului de eșantioane;
Paragraf
uscătorul de eșantioane îndeplinește criteriile de verificare în cazul în care rezultatul de la litera (d) subpunctul (vi) din prezenta secțiune este mai mic decât punctul de rouă corespunzător specificațiilor uscătorului de eșantioane prevăzute la punctul 9.3.2.3.1 plus 2 K (2 °C) sau dacă fracția molară de la litera (d) subpunctul (vi) este mai mică decât valoarea corespunzătoare din specificațiile uscătorului de eșantioane plus 0,002 mol/mol sau 0,2 % din volum. În scopul verificării, punctul de rouă al eșantionului este exprimat în grade absolute (Kelvin).
Paragraf
Verificări ale balanței de PM și verificarea procesului de cântărire a PM
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În prezenta secțiune se descriu trei verificări:
Paragraf
verificarea independentă a performanței balanței de PM cu maximum 370 de zile înainte de cântărirea oricărui filtru;
Paragraf
aducerea la zero și etalonarea balanței cu maximum 12 zile înainte de cântărirea unui filtru;
Paragraf
verificarea faptului că determinarea masei filtrelor de referință înainte și după cântărirea unui filtru se încadrează sub o anumită toleranță specificată.
Paragraf
Verificare independentă
Paragraf
Producătorul balanței (sau un reprezentant al producătorului balanței) verifică performanțele balanței în intervalul de 370 de zile înainte de încercare, în conformitate cu procedurile de audit intern.
Paragraf
Aducerea la zero și etalonarea
Paragraf
Performanțele balanței se verifică prin aducere la zero și etalonare cu cel puțin o greutate de etalonare, iar toate greutățile utilizate corespund cerințelor de la punctul 9.5.2 în scopul efectuării acestei verificări. Se utilizează o procedură manuală sau automată:
Paragraf
o procedură manuală impune ca balanța să fie adusă la zero și să fie etalonată cu cel puțin o greutate de etalonare. În cazul în care se obțin valori medii normale prin repetarea procesului de cântărire pentru îmbunătățirea exactității și preciziei cântăririi particulelor, se utilizează același proces pentru verificarea performanțelor balanței;
Paragraf
se efectuează o procedură automată cu greutăți de etalonare interne utilizate în mod automat pentru a verifica performanțele balanței. Greutățile de etalonare interne corespund specificațiilor de la punctul 9.5.2 pentru efectuarea acestei verificări.
Paragraf
Cântărirea eșantioanelor de referință
Paragraf
Toate valorile de masă măsurate în cursul unei ședințe de cântărire se verifică prin cântărirea mediilor de prelevare a particulelor solide de referință (de exemplu, filtre) înainte și după ședința de cântărire. O ședință de cântărire poate fi oricât de scurtă, dar nu poate depăși 80 de ore și poate include valori de masă măsurate înainte și după încercare. Determinările succesive ale masei pentru fiecare mediu de prelevare a PM de referință conduc la aceeași valoare, în limitele a ± 10 μg sau ± 10 % din masa totală preconizată de PM, luând în considerare valoarea cea mai mare dintre acestea. În cazul în care procesele de cântărire succesivă a filtrelor de prelevare de PM nu întrunesc acest criteriu, se invalidează toate valorile individuale înregistrate de masă ale filtrelor apărute între determinările succesive ale masei filtrelor de referință. Aceste filtre se pot recântări în cadrul altei ședințe de cântărire. Atunci când se invalidează un filtru după efectuarea încercării, se anulează întregul interval de încercare. Această verificare se efectuează după cum urmează:
Paragraf
în mediul de stabilizare a particulelor solide, se păstrează cel puțin două eșantioane din mediile de prelevare a particulelor solide nefolosite. Acestea se folosesc ca referință. Se utilizează pentru referință filtrele nefolosite din același material și cu aceeași dimensiune;
Paragraf
referințele se stabilizează în mediul de stabilizare a particulelor solide. Referințele se consideră stabilizate atunci când au fost păstrate în mediul de stabilizare a particulelor solide timp de minimum 30 de minute și mediul de stabilizare a particulelor solide a corespuns specificațiilor de la punctul 9.3.4.4 cel puțin pe durata ultimelor 60 de minute;
Paragraf
se exersează balanța de câteva ori cu un eșantion de referință, fără a se înregistra valorile;
Paragraf
balanța se aduce la zero și se etalonează. Se plasează pe balanță o masă de încercare (de exemplu, o greutate de etalonare), care apoi se îndepărtează, asigurându-se că balanța revine la o indicație de zero acceptabilă, într-un timp de stabilizare normal;
Paragraf
fiecare dintre mediile de referință (de exemplu, filtre) este cântărit, iar masele acestora se înregistrează. În cazul în care se obțin valori medii normale prin repetarea procesului de cântărire pentru îmbunătățirea exactității și preciziei maselor mediilor de referință (de exemplu, filtre), se utilizează același proces pentru măsurarea valorilor medii ale maselor mediilor de prelevare (de exemplu, filtre);
Paragraf
se înregistrează punctul de condensare al mediului balanței, temperatura ambiantă și presiunea atmosferică;
Paragraf
condițiile de mediu înregistrate se utilizează pentru a corecta rezultatele privind flotabilitatea, astfel cum se descrie la punctul 8.1.13.2. Se înregistrează masa pentru fiecare referință, corectată în funcție de flotabilitate;
Paragraf
fiecare masă de referință a mediilor de referință (de exemplu, filtre), corectată în funcție de flotabilitate, se scade din masa corectată în funcție de flotabilitate, măsurată și înregistrată anterior;
Paragraf
în cazul în care oricare dintre masele observate ale filtrelor de referință se modifică cu mai mult decât este admis în conformitate cu prezentul punct, se invalidează toate determinările privind masa particulelor solide efectuate de la ultima validare reușită a masei mediilor de referință (de exemplu, filtre). Filtrele de particule solide de referință se pot elimina în cazul în care numai una dintre masele filtrelor s-a modificat cu o valoare mai mare decât cea permisă și se poate identifica sigur o cauză specială pentru acea modificare a masei filtrului, care nu ar fi afectat alte filtre implicate în proces. Astfel, validarea se poate considera ca fiind reușită. În acest caz, mediile de referință contaminate nu sunt incluse în determinarea conformității cu litera (j) a prezentului punct, ci filtrul de referință afectat este eliminat și înlocuit;
Paragraf
în cazul în care oricare dintre masele de referință se modifică cu mai mult decât este admis în conformitate cu prezentul punct 8.1.13.1.4, se invalidează toate determinările pentru particule solide efectuate între ultimele două determinări ale masei mediilor de referință. În cazul în care mediul de prelevare a particulelor solide este eliminat în conformitate cu litera (i) a prezentului punct, este disponibilă cel puțin o diferență de masă de referință care îndeplinește criteriile stabilite la prezentul punct 8.1.13.1.4. În caz contrar, se invalidează toate rezultatele privind particulele solide determinate între cele două momente în care s-au determinat masele mediilor de referință (de exemplu, filtre).
Paragraf
Corecția în funcție de flotabilitatea filtrelor de prelevare a particulelor solide
Paragraf
Considerații generale
Paragraf
Filtrele de prelevare a particulelor solide se corectează luând în considerare flotabilitatea lor în aer. Corecția de flotabilitate depinde de densitatea mediului de prelevare, densitatea aerului și densitatea greutății de etalonare folosite pentru etalonarea balanței. Corecția de flotabilitate nu ia în considerare flotabilitatea particulelor în sine, deoarece masa acestora reprezintă, de obicei, doar 0,01 %-0,10 % din masa totală. O corecție pentru această fracție masică redusă ar reprezenta cel mult 0,010 %. Valorile cu corecție de flotabilitate reprezintă masele tarelor pentru eșantioanele de particule solide. Aceste valori cu corecție de flotabilitate de la cântărirea filtrului înainte de încercare sunt scăzute apoi din valorile cu corecție de flotabilitate la cântărirea filtrului corespunzător după încercare, în scopul a determina masa de particule solide emise în timpul încercării.
Paragraf
Densitatea filtrelor de prelevare a particulelor solide
Paragraf
Diferite filtre de prelevare a particulelor solide au densități diferite. Se utilizează densitatea cunoscută a mediilor de prelevare sau una dintre densitățile pentru medii de prelevare uzuale, după cum urmează:
Paragraf
pentru sticlă borosilicată acoperită cu PTFE, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 2300 kg/m3;
Paragraf
pentru medii cu membrană (peliculă) din PTFE cu inel de susținere integral din polimetilpentenă, care reprezintă 95 % din masa mediilor, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 920 kg/m3;
Paragraf
pentru medii cu membrană (peliculă) din PTFE cu inel de susținere integral din PTFE, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 2144 kg/m3.
Paragraf
Densitatea aerului
Paragraf
Deoarece mediul în care se află balanța pentru particule solide este strict controlat la o temperatură ambiantă de 295 ± 1 K (22 ± 1 oC) și un punct de rouă de 282,5 ± 1 K (9,5 ± 1 oC), densitatea aerului depinde în primul rând de presiunea atmosferică. Prin urmare, se specifică o corecție de flotabilitate care depinde doar de presiunea atmosferică.
Paragraf
Densitatea greutății de etalonare
Paragraf
Se utilizează densitatea specificată a materialului din care este realizată greutatea de etalonare metalică.
Paragraf
Calculul corecției
Paragraf
Corecția de flotabilitate pentru filtrele de PM se realizează cu ajutorul ecuației (6-27):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Măsurători ale particulelor (PM)
Paragraf
Verificări ale balanței de PM și verificarea procesului de cântărire a PM
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În prezenta secțiune se descriu trei verificări:
Paragraf
verificarea independentă a performanței balanței de PM cu maximum 370 de zile înainte de cântărirea oricărui filtru;
Paragraf
aducerea la zero și etalonarea balanței cu maximum 12 zile înainte de cântărirea unui filtru;
Paragraf
verificarea faptului că determinarea masei filtrelor de referință înainte și după cântărirea unui filtru se încadrează sub o anumită toleranță specificată.
Paragraf
Verificare independentă
Paragraf
Producătorul balanței (sau un reprezentant al producătorului balanței) verifică performanțele balanței în intervalul de 370 de zile înainte de încercare, în conformitate cu procedurile de audit intern.
Paragraf
Aducerea la zero și etalonarea
Paragraf
Performanțele balanței se verifică prin aducere la zero și etalonare cu cel puțin o greutate de etalonare, iar toate greutățile utilizate trebuie să corespundă cerințelor de la punctul 9.5.2 în scopul efectuării verificării respective. Se utilizează o procedură manuală sau automată:
Paragraf
o procedură manuală impune ca balanța să fie adusă la zero și să fie etalonată cu cel puțin o greutate de etalonare. În cazul în care se obțin valori medii normale prin repetarea procesului de cântărire pentru îmbunătățirea exactității și preciziei cântăririi particulelor, se utilizează același proces pentru verificarea performanțelor balanței;
Paragraf
se efectuează o procedură automată cu greutăți de etalonare interne utilizate în mod automat pentru a verifica performanțele balanței. Greutățile de etalonare interne trebuie să corespundă specificațiilor de la punctul 9.5.2 pentru efectuarea verificării respective.
Paragraf
Cântărirea eșantioanelor de referință
Paragraf
Toate valorile de masă măsurate în cursul unei ședințe de cântărire se verifică prin cântărirea mediilor de prelevare a particulelor solide de referință (de exemplu, filtre) înainte și după ședința de cântărire. O ședință de cântărire poate fi oricât de scurtă, dar nu poate depăși 80 de ore și poate include valori de masă măsurate înainte și după încercare. Determinările succesive ale masei pentru fiecare mediu de prelevare a PM de referință conduc la aceeași valoare, în limitele a ± 10 μg sau ± 10 % din masa totală preconizată de PM, luând în considerare valoarea cea mai mare dintre acestea. În cazul în care procesele de cântărire succesivă a filtrelor de prelevare de PM nu întrunesc criteriul respectiv, se invalidează toate valorile individuale înregistrate de masă ale filtrelor apărute între determinările succesive ale masei filtrelor de referință. Aceste filtre se pot recântări în cadrul altei ședințe de cântărire. Atunci când se invalidează un filtru după efectuarea încercării, se anulează întregul interval de încercare. Verificarea în cauză se efectuează după cum urmează:
Paragraf
în mediul de stabilizare a particulelor solide, se păstrează cel puțin două eșantioane din mediile de prelevare a particulelor solide nefolosite. Acestea se folosesc ca referință. Se utilizează ca referință filtre nefolosite din același material și cu aceeași dimensiune;
Paragraf
referințele se stabilizează în mediul de stabilizare a PM. Referințele se consideră stabilizate atunci când au fost păstrate în mediul de stabilizare a PM timp de cel puțin 30 de minute și dacă mediul de stabilizare a PM a corespuns specificațiilor de la punctul 9.3.4.4 cel puțin pe durata ultimelor 60 de minute anterioare;
Paragraf
se exersează balanța de mai multe ori cu un eșantion de referință, fără a se înregistra valorile;
Paragraf
balanța se aduce la zero și se etalonează. Se plasează pe balanță o masă de încercare (de exemplu, o greutate de etalonare), care apoi se îndepărtează, asigurându-se că balanța revine la o indicație de zero acceptabilă, într-un timp de stabilizare normal;
Paragraf
fiecare dintre mediile de referință (de exemplu, filtrele) este cântărit, iar masele acestora se înregistrează. În cazul în care se obțin valori medii normale prin repetarea procesului de cântărire pentru îmbunătățirea exactității și preciziei maselor mediilor de referință (de exemplu, filtre), se utilizează același proces pentru măsurarea valorilor medii ale maselor mediilor de prelevare (de exemplu, filtre);
Paragraf
se înregistrează punctul de rouă al mediului balanței, temperatura ambiantă și presiunea atmosferică;
Paragraf
condițiile de mediu înregistrate se utilizează pentru a corecta rezultatele privind flotabilitatea, astfel cum se descrie la punctul 8.1.13.2. Se înregistrează masa pentru fiecare referință, corectată în funcție de flotabilitate;
Paragraf
fiecare masă de referință a mediilor de referință (de exemplu, filtrele), corectată în funcție de flotabilitate, se scade din masa corectată în funcție de flotabilitate măsurată și înregistrată anterior;
Paragraf
în cazul în care oricare dintre masele observate ale filtrelor de referință se modifică cu mai mult decât este admis în conformitate cu prezentul punct, se invalidează toate determinările privind masa PM efectuate de la ultima validare reușită a masei mediilor de referință (de exemplu, filtre). Filtrele de PM de referință se pot elimina în cazul în care numai una dintre masele filtrelor s-a modificat cu o valoare mai mare decât cea permisă și se poate identifica sigur o cauză specială pentru acea modificare a masei filtrului, care nu ar fi afectat alte filtre implicate în proces. Astfel, validarea se poate considera ca fiind reușită. În acest caz, mediile de referință contaminate nu sunt incluse în determinarea conformității cu litera (j) a prezentului punct, iar filtrul de referință afectat este eliminat și înlocuit;
Paragraf
în cazul în care oricare dintre masele de referință se modifică cu mai mult decât este admis în conformitate cu punctul 8.1.13.1.4, se invalidează toate determinările pentru particule solide efectuate între ultimele două determinări ale masei mediilor de referință. În cazul în care mediul de prelevare a particulelor solide este eliminat în conformitate cu litera (i), trebuie să fie disponibilă cel puțin o diferență de masă de referință care îndeplinește criteriile stabilite la prezentul punct 8.1.13.1.4. În caz contrar, se invalidează toate rezultatele privind particulele solide determinate între cele două momente în care s-au determinat masele mediilor de referință (de exemplu, filtre).
Paragraf
Corecția în funcție de flotabilitatea filtrelor de prelevare a PM
Paragraf
Considerații generale
Paragraf
Filtrele de prelevare a PM se corectează luând în considerare flotabilitatea lor în aer. Corecția de flotabilitate depinde de densitatea mediului de prelevare, densitatea aerului și densitatea greutății de etalonare folosite pentru etalonarea balanței. Corecția de flotabilitate nu ia în considerare flotabilitatea particulelor în sine, deoarece masa acestora reprezintă, de obicei, doar 0,01 %-0,10 % din masa totală. O corecție pentru această fracție masică redusă ar reprezenta cel mult 0,010 %. Valorile cu corecție de flotabilitate reprezintă masele tarelor pentru eșantioanele de particule solide. Aceste valori cu corecție de flotabilitate de la cântărirea filtrului înainte de încercare sunt scăzute apoi din valorile cu corecție de flotabilitate la cântărirea filtrului corespunzător după încercare, în scopul a determina masa de PM emise în timpul încercării.
Paragraf
Densitatea filtrelor de prelevare a PM
Paragraf
Diferite filtre de prelevare a PM au densități diferite. Se utilizează densitatea cunoscută a mediilor de prelevare sau una dintre densitățile pentru medii de prelevare uzuale, după cum urmează:
Paragraf
pentru sticlă borosilicată acoperită cu PTFE, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 2300 kg/m3;
Paragraf
pentru medii cu membrană (peliculă) din PTFE cu inel de susținere integral din polimetilpentenă, care reprezintă 95 % din masa mediilor, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 920 kg/m3;
Paragraf
pentru medii cu membrană (peliculă) din PTFE cu inel de susținere integral din PTFE, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 2144 kg/m3.
Paragraf
Densitatea aerului
Paragraf
Deoarece mediul în care se află balanța pentru particule solide este strict controlat la o temperatură ambiantă de 295 ± 1 K (22 ± 1 °C) și un punct de rouă de 282,5 ± 1 K (9,5 ± 1 °C), densitatea aerului depinde în primul rând de presiunea atmosferică. Prin urmare, se specifică o corecție de flotabilitate care depinde doar de presiunea atmosferică.
Paragraf
Densitatea greutății de etalonare
Paragraf
Se utilizează densitatea specificată a materialului din care este realizată greutatea de etalonare metalică.
Paragraf
Calculul corecției
Paragraf
Corecția de flotabilitate pentru filtrele de PM se realizează cu ajutorul ecuației (6-27):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde
Paragraf
unde:
Paragraf
Validarea instrumentelor pentru încercare
Paragraf
Validarea controlului debitului proporțional pentru prelevarea eșantioanelor pe lot și raportul de diluare minim pentru prelevarea eșantioanelor de PM pe lot
Paragraf
Criterii de proporționalitate pentru CVS
Paragraf
Debite proporționale
Paragraf
Pentru orice pereche de debitmetre, în calculele statistice din apendicele 3 la anexa VII, se utilizează valorile înregistrate pentru debitul eșantionului și debitul total sau media lor la 1 Hz. Se determină eroarea standard a estimării (SEE) debitului de prelevare a eșantioanelor față de debitul total. Pentru fiecare interval de încercare, se demonstrează că SEE a fost mai mică sau egală cu 3,5 % din debitul mediu al eșantionului.
Paragraf
Debite constante
Paragraf
Pentru orice pereche de debitmetre, se utilizează valorile înregistrate ale debitului de prelevare a eșantioanelor și debitului total sau media lor la 1 Hz, pentru a demonstra că debitul a fost constant în limita a ± 2,5 % din debitul mediu sau debitul-țintă respectiv. În locul înregistrării debitului respectiv pentru fiecare tip de debitmetru, se pot utiliza următoarele opțiuni:
Paragraf
opțiunea cu tub Venturi cu debit critic. Pentru tuburile Venturi cu debit critic, se utilizează valorile înregistrate pentru condițiile de la intrarea în tubul Venturi sau mediile lor la 1 Hz. Se demonstrează că densitatea debitului la intrarea în tubul Venturi a fost constantă în limita a ± 2,5 % din densitatea medie sau densitatea-țintă pentru fiecare interval de încercare. În cazul unui tub Venturi cu debit critic CSV, acest lucru se demonstrează arătând că temperatura absolută la intrarea în tubul Venturi a fost constantă în limita a ± 4 % din temperatura absolută medie sau țintă pentru fiecare interval de încercare;
Paragraf
opțiunea cu pompă volumetrică. Se utilizează valorile înregistrate pentru condițiile la orificiul de aspirație al pompei sau mediile lor la 1 Hz. Se demonstrează că densitatea debitului la orificiul de aspirație al pompei a fost constantă, în limita a ± 2,5 % din densitatea medie sau densitatea-țintă pentru fiecare interval de încercare. În cazul unei pompe CSV, acest lucru se demonstrează arătând că temperatura absolută la admisia pompei a fost constantă, în limita a ± 2 % din temperatura absolută medie sau țintă pentru fiecare interval de încercare.
Paragraf
Demonstrarea prelevării proporționale a eșantioanelor
Paragraf
Pentru orice prelevare proporțională a eșantioanelor pe lot, de exemplu un sac sau un filtru de PM, se demonstrează că prelevarea proporțională s-a menținut prin una dintre metodele următoare, reținând faptul că se pot omite până la 5 % din numărul total de puncte, ca valori excepționale.
Paragraf
Prin utilizarea un bun raționament tehnic, se demonstrează, printr-o analiză tehnică, faptul că sistemul de control al debitului proporțional asigură, în mod inerent, prelevarea proporțională a eșantioanelor în toate circumstanțele preconizate în cursul încercării. De exemplu, se poate utiliza tubul Venturi cu debit critic atât pentru debitul de prelevare a eșantioanelor, cât și pentru cel total, în cazul în care se demonstrează că ele au întotdeauna aceleași presiuni și temperaturi de intrare și că funcționează întotdeauna în condiții de debit critic.
Paragraf
Debitele măsurate sau calculate și/sau concentrațiile de gaz trasor (de exemplu, CO2 ) se utilizează pentru a determina raportul minim de diluare pentru prelevarea eșantioanelor de PM pe lot în intervalul de încercare.
Paragraf
Validarea sistemului de diluare în circuit parțial
Paragraf
Pentru ca un sistem de control în circuit parțial să extragă un eșantion proporțional din gazul de evacuare brut, este necesar un sistem cu răspuns rapid; această caracteristică se identifică prin promptitudinea sistemului de diluare în circuit parțial. Timpul de transformare pentru sistem se determină prin procedura de la punctul 8.1.8.6.3.2. Controlul efectiv al sistemului de diluare în circuit parțial se bazează pe valorile măsurate pentru condițiile actuale. În cazul în care timpul de transformare combinat al măsurării debitului de gaze de evacuare și al sistemului în circuit parțial este ≤ 0,3 s, se utilizează controlul în timp real. În cazul în care timpul de transformare depășește 0,3 s, se folosește un control în avans bazat pe o încercare preînregistrată. În acest caz, timpul de ridicare combinat este ≤ 1 s, iar timpul de întârziere combinat este ≤ 10 s. Răspunsul total al sistemului se proiectează astfel încât să asigure un eșantion reprezentativ de particule, qmp,i (debitul eșantionului de gaze de evacuare în sistem de diluare în circuit parțial), proporțional cu debitul masic al gazelor de evacuare. Pentru a determina proporționalitatea, se efectuează o analiză de regresie a qmp,i în funcție de qmew,i (debitul masic al gazelor de evacuare în stare umedă) la o frecvență de colectare a datelor de minimum 5 Hz și trebuie să fie satisfăcute următoarele criterii:
Paragraf
coeficientul de corelare r2 al regresiei liniare dintre qmp,i și qmew,i nu este mai mic de 0,95;
Paragraf
eroarea standard de estimare a qmp,i pe baza qmew,i nu depășește ± 5 % din qmp maxim;
Paragraf
ordonata la origine a liniei de regresie pentru qmp nu depășește ± 2 % din qmp maxim.
Paragraf
Controlul în avans este necesar atunci când timpii combinați de transformare pentru sistemul de particule (t50,P) și pentru semnalul de debit masic pentru gazele de evacuare (t50,F) sunt > 0,3 s. În acest caz, se efectuează o încercare preliminară și se folosește semnalul de debit masic pentru gazele de evacuare de la încercarea preliminară pentru a controla debitul eșantionului în sistemul de particule. Se obține un control corect al sistemului de diluare parțială atunci când curba de timp a qmew,pre din cadrul încercării preliminare, care controlează qmp, este decalată cu un timp în avans de t50,P + t50,F.
Paragraf
Pentru a stabili corelația dintre qmp,i și qmew,i, se utilizează datele obținute în cursul încercării efective, cu timpul pentru qmew,i aliniat cu t50,F față de qmp,i (fără contribuție de la t50,P la alinierea temporală). Intervalul de timp între qmew și qmp reprezintă diferența între timpii lor de transformare, determinați la punctul 8.1.8.6.3.2.
Paragraf
Validarea domeniului, validarea abaterii de măsurare și corecția abaterii de măsurare pentru analizorul de gaze
Paragraf
Validarea domeniului
Paragraf
În cazul unui analizor care funcționează peste 100 % din domeniul său în orice moment în timpul încercării, se parcurg următoarele etape:
Paragraf
Prelevarea eșantioanelor pe lot
Paragraf
Pentru prelevarea eșantioanelor pe lot, eșantionul se analizează din nou folosind cel mai scăzut domeniu al analizorului care conduce la un răspuns maxim al instrumentului sub 100 %. Rezultatul se raportează de la cea mai mic domeniu de la care analizorul funcționează sub 100 % din domeniul său pentru întreaga încercare.
Paragraf
Prelevarea continuă a eșantioanelor
Paragraf
Pentru prelevarea continuă a eșantioanelor, întreaga încercare se repetă folosind următorul domeniu superior al analizorului. În cazul în care analizorul funcționează din nou peste 100 % din domeniul său, încercarea se repetă folosind următorul domeniu superior. Încercarea se repetă în continuare până ce analizorul funcționează întotdeauna la mai puțin de 100 % din domeniul său pentru întreaga încercare.
Paragraf
Validarea abaterii de măsurare și corecția abaterii indicației instrumentului de măsurare
Paragraf
În cazul în care abaterea de măsurare este situată în intervalul ± 1 %, datele pot fi acceptate fără corecție sau după efectuarea corecției. În cazul în care abaterea de măsurare este mai mare de ± 1 %, se calculează două seturi de rezultate pentru emisiile specifice frânării pentru fiecare poluant cu o valoare-limită specifică frânării și pentru CO2 sau se anulează încercarea. Un set se calculează folosind datele obținute înaintea corecției abaterii de măsurare, iar celălalt set de date se calculează după corectarea tuturor valorilor pentru abaterea de măsurare, în conformitate cu punctul 2.6 din anexa VII și cu apendicele 1 la anexa VII. Comparația se face ca procent din rezultatele necorectate. Diferența între valorile corectate și necorectate ale emisiilor specifice frânării se situează între ± 4 % din valorile necorectate ale emisiilor specifice frânării sau din valoarea limită, reținându-se valoarea cea mai mare. În caz contrar, întreaga încercare se anulează.
Paragraf
Precondiționarea mediilor de prelevare a eșantioanelor de PM (de exemplu, filtre) și cântărirea tarei
Paragraf
Înaintea unei încercări privind emisiile, se parcurg următoarele etape în vederea pregătirii mediilor de filtrare pentru eșantioanele de PM și a echipamentului pentru măsurarea PM:
Paragraf
Verificări periodice
Paragraf
Se asigură faptul că balanța și mediile de stabilizare pentru PM corespund verificărilor periodice de la punctul 8.1.12. Filtrul de referință se cântărește imediat înainte de cântărirea filtrelor pentru încercare, pentru a stabili un punct de referință corespunzător (a se vedea punctul 8.1.12.1 detalii privind procedura). Verificarea stabilității filtrelor de referință se efectuează după perioada de stabilizare de după încercare, imediat înainte de cântărirea care are loc după încercare.
Paragraf
Controlul vizual
Paragraf
Mediile de filtrare pentru eșantioanele neutilizate se controlează vizual pentru a observa dacă acestea prezintă defecte. Filtrele defecte se elimină.
Paragraf
Legarea la pământ
Paragraf
Pentru manipularea filtrelor de PM, se utilizează pensete cu legare la pământ sau o bandă de împământare, în conformitate cu descrierea de la punctul 9.3.4.
Paragraf
Mediile de prelevare neutilizate
Paragraf
Mediile de prelevare neutilizate se poziționează în unul sau mai multe recipiente cu deschidere la mediul de stabilizare a PM. În cazul în care sunt utilizate filtre, acestea pot fi amplasate în jumătatea inferioară a unei casete de filtre.
Paragraf
Stabilizarea
Paragraf
Mediile de prelevare se stabilizează în mediul de stabilizare a PM. Un mediu de prelevare neutilizat se consideră stabilizat în cazul în care s-a aflat în mediul de stabilizare a PM timp de minimum 30 de minute și în cazul în care mediul de stabilizare a PM a corespuns specificațiilor de la punctul 9.3.4. Cu toate acestea, în cazul în care se preconizează o masă a PM mai mare sau egală cu 400 μg, mediile de prelevare se stabilizează timp de cel puțin 60 de minute.
Paragraf
Cântărirea
Paragraf
Mediile de prelevare se cântăresc automat sau manual, astfel:
Paragraf
în cazul cântăririi automate, pentru pregătirea eșantioanelor în vederea cântăririi, se urmează instrucțiunile producătorului sistemului de automatizare; aceasta poate presupune amplasarea eșantioanelor într-un recipient special;
Paragraf
în cazul cântăririi manuale, se face apel la un bun raționament tehnic;
Paragraf
opțional, se permite cântărirea prin substituție (a se vedea punctul 8.2.3.10);
Paragraf
după cântărire, filtrul se pune la loc pe placa Petri și se acoperă.
Paragraf
Corecția de flotabilitate
Paragraf
Greutatea măsurată se corectează din punct de vedere al flotabilității, astfel cum se descrie la punctul 8.1.13.2.
Paragraf
Repetarea
Paragraf
Măsurătorile privind masa filtrului se pot repeta pentru a determina masa medie a filtrului, pe baza bunelor practici inginerești, precum și pentru a exclude valorile excepționale din calculul mediei.
Paragraf
Cântărirea pentru tară
Paragraf
Filtrele neutilizate care au fost cântărite pentru tară sunt amplasate în casete curate de filtre, iar casetele încărcate sunt amplasate într-un recipient acoperit sau etanș înainte de a fi duse în camera de încercare în vederea prelevării de eșantioane.
Paragraf
Cântărirea prin substituție
Paragraf
Cântărirea prin substituție este o opțiune care, în cazul în care este utilizată, implică măsurarea greutății de referință înainte și după fiecare cântărire a unui mediu de prelevare a eșantioanelor de PM (de exemplu, filtru). În timp ce sunt necesare mai multe măsurători în cazul cântăririi prin substituție, aceasta elimină abaterea de la zero a indicației balanței și se bazează pe linearitatea balanței doar pe un domeniu mic. Această metodă este cea mai adecvată pentru cuantificarea maselor totale de PM care reprezintă mai puțin de 0,1 % din masa mediului de prelevare. Cu toate acestea, este posibil ca metoda să nu fie adecvată atunci când masele totale ale particulelor solide depășesc 1 % din masa mediului de prelevare. În cazul în care se utilizează cântărirea prin substituție, aceasta este utilizată atât pentru cântărirea înainte de încercare, cât și pentru cea după încercare. Aceeași greutate de substituție se utilizează pentru ambele cântăriri, înainte și după încercare. Masa greutății de substituție se corectează din punctul de vedere al flotabilității în cazul în care densitatea greutății de substituție este mai mică de 2,0 g/cm3. Următoarele etape constituie un exemplu de metodă de cântărire prin substituție:
Paragraf
Se folosesc pensete cu legare la pământ sau o bandă de împământare, astfel cum se descrie la punctul 9.3.4.6.
Paragraf
Se folosește un neutralizator de electricitate statică, astfel cum se descrie la punctul 9.3.4.6, pentru minimizarea sarcinilor electrostatice de pe orice obiect plasat pe talerul balanței.
Paragraf
Se alege o greutate de substituție care corespunde specificațiilor pentru greutățile de etalonare de la punctul 9.5.2. De asemenea, greutatea de substituție are aceeași densitate ca greutatea folosită pentru etalonarea microbalanței și o masă similară cu a unui mediu de prelevare de eșantioane nefolosit (de exemplu, filtru). În cazul în care se folosesc filtre, masa greutății este de aproximativ 80-100 mg pentru filtre tipice cu diametru de 47 mm.
Paragraf
Se înregistrează indicația stabilă a balanței și apoi se îndepărtează greutatea de etalonare.
Paragraf
Se cântărește un mediu de prelevare neutilizat (de exemplu, un filtru nou), se înregistrează indicația stabilă a balanței și se măsoară punctul de condensare al mediului în care se află balanța, temperatura ambiantă și presiunea atmosferică.
Paragraf
Se cântărește din nou greutatea de etalonare și se înregistrează indicația stabilă a balanței.
Paragraf
Se calculează media aritmetică a celor două citiri pentru greutățile de etalonare înregistrate imediat înainte și după cântărirea eșantionului neutilizat. Acea valoare medie se scade din indicația eșantionului neutilizat, apoi se adaugă masa reală a greutății de etalonare indicată pe certificatul greutății de etalonare. Se înregistrează rezultatul. Aceasta reprezintă masa de tară a eșantionului neutilizat, fără corecția de flotabilitate.
Paragraf
Aceste etape ale cântăririi prin substituție se repetă pentru restul mediilor de prelevare neutilizate.
Paragraf
După terminarea cântăririi, se urmează instrucțiunile prezentate la punctele 8.2.3.7-8.2.3.9.
Paragraf
Condiționarea și cântărirea PM ulterioare încercării
Paragraf
Filtrul de eșantionare a PM se introduce în recipiente acoperite sau sigilate sau suporturile filtrului se închid pentru a proteja filtrele de eșantionare împotriva contaminării ambiante. Astfel protejate, filtrele sunt reintroduse în camera de condiționare a filtrelor PM. Filtrele de eșantionare a PM se condiționează și se cântăresc în mod corespunzător.
Paragraf
Verificarea periodică
Paragraf
Se asigură că mediile de cântărire și stabilizare a PM au corespuns verificărilor periodice de la punctul 8.1.13.1. După încheierea încercării, filtrele se readuc în mediul de cântărire și stabilizare a PM. Mediul de cântărire și stabilizare a PM corespunde cerințelor privind condițiile ambientale de la punctul 9.3.4.4. În caz contrar, filtrele se lasă acoperite până la îndeplinirea condițiilor corespunzătoare.
Paragraf
Scoaterea din recipiente etanșe
Paragraf
În mediul de stabilizare a PM, eșantioanele de PM se scot din recipientele etanșe. Filtrele se pot scoate din casetele lor înainte sau după stabilizare. La scoaterea unui filtru dintr-o casetă, jumătatea superioară a casetei se separă de jumătatea inferioară cu ajutorul unui separator de casete conceput în acest scop.
Paragraf
Legarea la pământ
Paragraf
Pentru manipularea eșantioanelor de PM, se folosesc pensete cu legare la pământ sau o bandă de împământare, astfel cum se descrie la punctul 9.3.4.5.
Paragraf
Controlul vizual
Paragraf
Eșantioanele de PM colectate și mediile de filtrare conexe se controlează vizual. În cazul în care sunt indicii că s-a deteriorat starea filtrului sau a eșantionului de PM colectat sau în cazul în care particulele solide sunt în contact cu orice altă suprafață în afară de filtru, nu se utilizează eșantionul pentru determinarea emisiilor de particule. În cazul contactului cu altă suprafață, suprafața afectată se curăță înainte de a continua.
Paragraf
Stabilizarea eșantioanelor de PM
Paragraf
Pentru stabilizarea eșantioanelor de PM, acestea se amplasează în unul sau mai multe recipiente cu deschidere la mediul de stabilizare a PM, astfel cum se descrie la punctul 9.3.4.3. Un eșantion de PM se consideră stabilizat în cazul în care s-a aflat în mediul de stabilizare a PM pe una dintre următoarele durate în care mediul de stabilizare a PM a corespuns specificațiilor de la punctul 9.3.4.3:
Paragraf
în cazul în care se anticipează o concentrație de PM mai mare de 0,353 μg/mm2 pe suprafața totală a filtrului, în ipoteza unei încărcări de 400 μg pentru o suprafață activă de filtrare cu diametru de 38 mm, filtrul se expune la mediul de stabilizare timp de minimum 60 de minute înainte de cântărire;
Paragraf
în cazul în care se anticipează o concentrație de PM mai mică de 0,353 μg/mm2 pe suprafața totală a filtrului, filtrul se expune la mediul de stabilizare timp de minimum 30 de minute înainte de cântărire;
Paragraf
în cazul în care nu se cunoaște concentrația de PM pe suprafața totală a filtrului pe durata încercării, filtrul se expune la mediul de stabilizare timp de minimum 60 de minute înainte de cântărire.
Paragraf
Determinarea masei filtrelor după încercare
Paragraf
Se repetă procedurile de la punctul 8.2.3 (punctele de la 8.2.3.6 până la 8.2.3.9) pentru determinarea masei filtrelor după încercare.
Paragraf
Masa totală
Paragraf
Fiecare masă de tară a filtrului, cu corecție de flotabilitate, se scade din masa respectivă a filtrului cu corecție de flotabilitate. Rezultatul este masa totală, mtotal, care se folosește în calculele de emisii din anexa VII.
Paragraf
Echipamentul de măsurare
Paragraf
Specificații pentru dinamometrul motorului
Paragraf
Lucrul mecanic al axului
Paragraf
Se folosește un dinamometru al motorului având caracteristici adecvate pentru realizarea ciclului de utilizare, inclusiv capacitatea de a satisface criteriile corespunzătoare pentru validarea ciclului. Pot fi folosite următoarele tipuri de dinamometre:
Paragraf
dinamometre cu curenți turbionari sau cu frânare în apă;
Paragraf
dinamometre cu acționare în curent alternativ sau în curent continuu;
Paragraf
unul sau mai multe dinamometre.
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC)
Paragraf
Măsurarea cuplului se poate face cu capsule dinamometrice sau cu torsiometre coaxiale.
Paragraf
În cazul utilizării unei capsule dinamometrice, semnal cuplului se transferă la axul motorului și se ia în considerare inerția dinamometrului. Cuplul real al motorului este cuplul indicat de capsula dinamometrică, la care se adaugă momentul de inerție al frânei, înmulțit cu accelerația unghiulară. Sistemul de control trebuie să efectueze calculul respectiv în timp real.
Paragraf
Accesoriile motorului
Paragraf
Se ia în considerare lucrul mecanic al accesoriilor motorului necesar pentru alimentarea, lubrifierea sau încălzirea motorului, circularea lichidului de răcire către motor sau acționarea sistemelor de posttratare a gazelor de evacuare; acestea se instalează în conformitate cu punctul 6.3.
Paragraf
Dispozitivul de fixare a motorului și sistemul de arbore de transmisie a puterii (categoria NRSh)
Paragraf
În cazul în care este necesar pentru încercarea corespunzătoare a motorului de categorie NRSh, se utilizează un dispozitiv de fixare a motorului pe standul de încercare și un sistem de arbore de transmisie a puterii pentru conectarea sistemului de rotație a dinamometrului specificat de producător.
Paragraf
Procedura de diluare (dacă este cazul)
Paragraf
Condiții pentru diluant și concentrații de fond
Paragraf
Componentele gazoase se pot măsura în stare brută sau diluată, în timp ce pentru măsurarea PM este necesară, în general, diluarea. Diluarea se poate realiza printr-un sistem de diluare în circuit principal sau în circuit parțial. Când se aplică diluarea, gazele de evacuare se pot dilua cu aer ambiant, aer sintetic sau azot. Pentru măsurarea emisiilor gazoase, temperatura diluantului este de minimum 288 K (15 oC). Pentru prelevarea eșantioanelor de PM, temperatura diluantului este specificată la punctul 9.2.2 pentru CVS și la punctul 9.2.3 pentru PFD cu raport de diluție variabil. Capacitatea de debit a sistemului de diluare trebuie să fie suficient de mare pentru a elimina complet condensarea apei din sistemele de diluare și de prelevare a eșantioanelor. În cazul în care umiditatea aerului este ridicată, se permite dezumidificarea aerului de diluare înainte de intrarea acestuia în sistemul de diluare. Pereții tunelului de diluare pot fi încălziți sau izolați, la fel ca și tubulatura pentru curentul principal în aval de tunel, pentru a preveni precipitarea constituenților cu conținut de apă din stare gazoasă în stare lichidă (condensarea apoasă).
Paragraf
Înainte ca un diluant să fie amestecat cu gazele de evacuare, el poate fi precondiționat prin creșterea sau reducerea temperaturii sau umidității. Se pot elimina constituenți din diluant pentru a reduce concentrațiile lor de fond. La eliminarea constituenților sau atunci când se iau în considerare concentrațiile de fond, se aplică următoarele prevederi:
Paragraf
concentrațiile constituenților în diluant se pot măsura și se pot compensa efectele de fond asupra rezultatelor încercării. A se vedea anexa VII pentru calcule de compensare a concentrațiile de fond;
Paragraf
pentru măsurarea emisiilor de fond de poluanți gazoși sau de particule, sunt permise următoarele modificări față de cerințele de la secțiunile 7.2, 9.3 și 9.4:
Paragraf
nu este necesară folosirea prelevării proporționale;
Paragraf
se pot utiliza sisteme de prelevare de eșantioane neîncălzite;
Paragraf
se poate utiliza prelevarea continuă a eșantioanelor indiferent dacă se folosește sau nu prelevarea pe lot pentru emisiile diluate;
Paragraf
se poate utiliza prelevarea pe lot indiferent dacă se folosește sau nu prelevarea continuă a eșantioanelor pentru emisiile diluate.
Paragraf
Pentru măsurarea nivelul de fond de PM, sunt disponibile următoarele opțiuni:
Paragraf
pentru eliminarea PM de fond, diluantul se filtrează cu filtre de aer cu eficiență ridicată de reținere a particulelor (HEPA), care au o eficiență inițială de colectare a minimum 99,97 % [a se vedea articolul 1 alineatul (19) pentru procedurile legate de eficiența filtrării cu filtre HEPA];
Paragraf
pentru corectarea nivelului de fond de PM fără filtrare HEPA, concentrația de fond de PM nu contribuie cu mai mult de 50 % la numărul de PM nete colectate pe filtrul de eșantionare;
Paragraf
corecția de fond a PM nete cu filtrare HEPA este permisă fără restricții de presiune.
Paragraf
Sistem cu debit integral
Paragraf
Diluarea debitului integral; prelevare de eșantioane la volum constant (CVS). Debitul integral de gaze de evacuare brute se diluează într-un tunel de diluare. Se poate menține un debit constant prin menținerea între anumite limite a temperaturii și presiunii la debitmetru. În cazul unui debit variabil, acesta se măsoară direct, pentru a permite prelevarea proporțională a eșantioanelor. Sistemul se proiectează după cum urmează (a se vedea figura 6.6):
Paragraf
se utilizează un tunel cu suprafețe interioare din oțel inoxidabil. Întregul tunel de diluare este legat la pământ; Ca alternativă, pot fi utilizate materiale care nu sunt conductoare de electricitate pentru categoriile de motoare care nu fac obiectul limitelor de PM sau PN;
Paragraf
contrapresiunea gazelor de evacuare nu trebuie redusă artificial prin sistemul de admisie al aerului de diluare. Presiunea statică în punctul în care se introduc în tunel gazele de evacuare brute se menține egală cu presiunea atmosferică, într-un interval de ± 1,2 kPa;
Paragraf
pentru a ușura procesul de amestecare, gazele de evacuare brute se introduc în tunel prin direcționare spre aval, de-a lungul liniei centrale a tunelului. O fracțiune din aerul de diluare se poate introduce radial de la suprafața interioară a tunelului, pentru minimizarea interacțiunii gazelor de evacuare cu pereții tunelului;
Paragraf
diluanți. Pentru prelevarea de eșantioane de PM, temperatura diluanților (aer ambiant, aer sintetic sau azot, astfel cum se menționează la punctul 9.2.1) se menține între 293 și 325 K (20-52 oC) în imediata apropiere a intrării în tunelul de diluare;
Paragraf
numărul Reynolds, Re, trebuie să fie minimum 4000 pentru fluxul de gaze de evacuare diluate, unde Re se bazează pe diametrul interior al tunelului de diluare. Re este definit în anexa VII. Verificarea amestecării corespunzătoare se efectuează prin trecerea unei sonde de prelevare de-a lungul diametrului tunelului, pe verticală și pe orizontală. În cazul în care răspunsul analizorului indică orice deviație care depășește ± 2 % din concentrația medie măsurată, CVS este lăsat să funcționeze la un debit superior sau se instalează o placă sau un orificiu de amestec, în scopul de a îmbunătăți procesului de amestecare;
Paragraf
precondiționarea pentru măsurarea debitului. Gazele de evacuare diluate pot fi condiționate înainte de măsurarea debitului, în măsura în care această condiționare are loc în aval de sondele încălzite pentru hidrocarburi sau particule solide, astfel:
Paragraf
se pot folosi regulatoare de debit, amortizoare de pulsații sau ambele;
Paragraf
se poate folosi un filtru;
Paragraf
se poate folosi un schimbător de căldură pentru a controla temperatura în amonte de orice debitmetru, dar se iau măsuri pentru a preveni condensarea apei;
Paragraf
condensarea apei. Condensarea apei depinde de umiditate, presiune, temperatură și concentrațiile altor constituenți, cum ar fi acidul sulfuric. Acești parametri variază în funcție de umiditatea aerului de admisie, umiditatea aerului de diluare, raportul aer-combustibil din motor și de compoziția combustibilului, inclusiv cantitatea de hidrogen și sulf din combustibil;
Paragraf
Pentru a se asigura măsurarea unui debit care corespunde unei concentrații măsurate, fie se iau măsuri pentru a preveni condensarea apei între locul de amplasare a sondei de prelevare și admisia debitmetrului din tunelul de diluare, fie se permite condensarea apei și se măsoară umiditatea la admisia în debitmetru. Pereții tunelului de diluare sau tubulatura pentru curentul principal în aval de tunel se pot încălzi sau izola pentru a preveni condensarea apoasă. Condensarea apei trebuie prevenită pe întregul parcurs al tunelului de diluare. Anumite componente ale gazelor de evacuare pot fi diluate sau eliminate prin prezența umidității.
Paragraf
Pentru prelevarea de eșantioane de PM, debitul deja proporțional de la CVS este supus unei (sau mai multor) diluări secundare, pentru a obține raportul de diluare total necesar, astfel cum se arată în figura 6.7 și cum se menționează la punctul 9.2.3.2;
Paragraf
raportul de diluare totală minim trebuie să se încadreze în intervalul 5:1-7:1 și să fie de minimum 2:1 pentru etapa de diluare primară pe baza debitului maxim de gaze de evacuare al motorului, în timpul ciclului de încercare sau pe durata intervalului de încercare;
Paragraf
timpul total de rămânere în sistem trebuie să fie între 0,5 și 5 s, măsurat de la punctul de introducere a diluantului până la suportul (suporturile) filtrului (filtrelor);
Paragraf
timpul total de rămânere în sistemul de diluare secundară, dacă acesta există, trebuie să fie de minimum 0,5 s, măsurat de la punctul de introducere a diluantului secundar până la suportul (suporturile) filtrului (filtrelor).
Paragraf
Pentru determinarea masei particulelor, sunt necesare un sistem de prelevare a eșantioanelor de particule, un filtru de prelevare a particulelor, o balanță gravimetrică și o cameră de cântărire controlată din punctul de vedere al temperaturii și umidității.
Paragraf
Figura 6.6
Paragraf
Exemple de configurații pentru prelevarea de eșantioane cu diluarea debitului integral
Paragraf
Sistem de diluare în circuit parțial (PFD)
Paragraf
Descrierea sistemului în circuit parțial
Paragraf
Figura 6.7 prezintă schema unui sistem PFD. Aceasta este o schemă generală, care prezintă principiile prelevării eșantionului, diluării și prelevării de eșantioane de PM. Schema nu trebuie interpretată în sensul în care toate componentele descrise în figură sunt necesare pentru alte sisteme posibile de prelevare de eșantioane care satisfac scopul de colectare a eșantioanelor. Sunt permise alte configurații, care nu corespund acestor scheme, cu condiția să servească aceluiași scop de colectare a eșantioanelor, de diluare și de prelevare de eșantioane de PM. Acestea trebuie să îndeplinească celelalte criterii, cum ar fi cele de la punctele 8.1.8.6 (etalonare periodică) și 8.2.1.2 (validare) pentru PFD cu diluare variabilă și cele de la punctul 8.1.4.5, precum și criteriile din tabelul 6.5 (verificarea linearității) și de la punctul 8.1.8.5.7 (verificare) pentru PFD cu diluare constantă.
Paragraf
Astfel cum se arată în figura 6.7, gazele de evacuare brute sau debitul diluat primar se transferă de la conducta de evacuare EP sau, respectiv, de la CVS la tunelul de diluare DT, prin intermediul sondei de prelevare SP și a liniei de transfer TL. Debitul total prin tunel este ajustat cu un regulator de debit și cu pompa de prelevare P a sistemului de prelevare de particule (PSS). Pentru prelevarea proporțională a gazelor de evacuare brute, debitul de aer de diluare se controlează cu ajutorul regulatorului de debit FC1, care poate folosi qmew (debitul masic de gaze de evacuare în stare umedă) sau qmaw (debitul masic de aer de admisie în stare umedă) și qmf (debitul masic de combustibil) ca semnale de comandă, pentru fracționarea dorită a gazelor de evacuare. Debitul eșantionului în tunelul de diluare DT este diferența între debitul total și debitul de aer de diluare. Debitul aerului de diluare se măsoară cu dispozitivul de măsurare a debitului FM1, iar debitul total, cu dispozitivul de măsurare a debitului de la sistemul de prelevare a eșantioanelor de particule. Raportul de diluare se calculează pe baza acestor două valori ale debitului. Pentru prelevarea de eșantioane cu un raport de diluare constant între gazele de evacuare brute sau diluate și debitul de gaze de evacuare (de exemplu, diluare secundară pentru prelevarea de eșantioane de PM), raportul de diluare pentru debitul de aer de diluare este de obicei constant și controlat cu ajutorul regulatorului de debit FC1 sau al pompei de aer de diluare.
Paragraf
Aerul de diluare (aer ambiant, aer sintetic sau azot) se filtrează prin intermediul unui filtru de aer (HEPA) cu eficiență ridicată de reținere a particulelor.
Paragraf
Figura 6.7
Paragraf
Schema sistemului de diluare în circuit parțial (tipul eșantionării totale)
Paragraf
Componentele din figura 6.7:
Paragraf
Debitele masice aplicabile numai pentru sistemul PFD de prelevare proporțională a gazelor de evacuare brute:
Paragraf
Diluarea
Paragraf
Temperatura diluanților (aer ambiant, aer sintetic sau azot, astfel cum se menționează la punctul 9.2.1) se menține între 293 și 325 K (20-52 oC) în imediata apropiere a intrării în tunelul de diluare.
Paragraf
Este permisă dezumidificarea aerului de diluare înainte de intrarea în sistemul de diluare. Sistemul de diluare în circuit parțial trebuie proiectat astfel încât să extragă un eșantion proporțional de gaze de evacuare din sistemul de evacuare a gazelor al motorului, compensând astfel variațiile debitului de gaze de evacuare, și să introducă în acest eșantion aerul de diluare pentru a se atinge o anumită temperatură la filtrul de încercare, în conformitate cu punctul 9.3.3.4.3. De aceea, este esențial ca raportul de diluare să fie determinat astfel încât să fie îndeplinite cerințele privind precizia de la punctul 8.1.8.6.1.
Paragraf
Pentru a se asigura măsurarea unui debit care corespunde unei concentrații măsurate, fie se iau măsuri pentru a preveni condensarea apei între locul de amplasare a sondei de prelevare și admisia debitmetrului din tunelul de diluare, fie se permite condensarea apei și se măsoară umiditatea la admisia în debitmetru. Sistemul PFD poate fi încălzit sau izolat pentru a preveni condensarea apei. Condensarea apei trebuie prevenită pe întregul parcurs al tunelului de diluare.
Paragraf
Raportul de diluare minim se încadrează în intervalul 5:1-7:1, pe baza debitului maxim de gaze de evacuare al motorului în timpul ciclului de încercare sau pe durata intervalului de încercare.
Paragraf
Timpul total de rămânere în sistem trebuie să fie între 0,5 și 5 s, măsurat de la punctul de introducere a diluantului până la suportul (suporturile) filtrului (filtrelor).
Paragraf
Pentru determinarea masei particulelor, sunt necesare un sistem de prelevare a eșantioanelor de particule, un filtru de prelevare a particulelor, o balanță gravimetrică și o cameră de cântărire controlată din punctul de vedere al temperaturii și umidității.
Paragraf
Aplicabilitate
Paragraf
Sistemul PFD se poate folosi pentru a extrage un eșantion proporțional de gaze de evacuare brute pentru orice sistem de prelevare continuă sau pe lot de PM sau de emisii gazoase, pentru orice ciclu de funcționare în regim tranzitoriu (NRTC sau LSI-NRTC), orice NRSC în mod discontinuu sau orice ciclu de funcționare RMC.
Paragraf
Sistemul poate fi utilizat și în cazul gazelor de evacuare diluate în prealabil, în cazul în care un debit deja proporțional este diluat la un raport de diluare constant (a se vedea figura 6.7). În acest mod, se realizează o diluare secundară de la un tunel CVS pentru a atinge raportul total de diluare necesar pentru prelevarea de eșantioane de PM.
Paragraf
Etalonarea
Paragraf
La punctul 8.1.8.6, este prezentată etalonarea unui sistem PFD pentru extragerea unui eșantion proporțional de gaze de evacuare brute.
Paragraf
Proceduri de prelevare de eșantioane
Paragraf
Cerințe generale privind prelevarea eșantioanelor
Paragraf
Proiectarea și realizarea sondei
Paragraf
O sondă este prima componentă a unui sistem de prelevare a eșantioanelor. Aceasta pătrunde într-un curent de gaze de evacuare brute sau diluate pentru a extrage un eșantion, astfel încât suprafața interioară și exterioară a acesteia să fie în contact cu gazele de evacuare. Din sondă, eșantionul este transportat într-o linie de transfer.
Paragraf
Sondele de prelevare se fabrică cu suprafețe interioare din oțel inoxidabil sau, în cazul prelevării de gaze de evacuare brute, din orice material nereactiv capabil să reziste la temperaturile gazelor de evacuare brute. Sondele de prelevare se amplasează acolo unde constituenții sunt amestecați la concentrația medie a eșantionului și unde interferența cu alte sonde este minimă. Se recomandă ca toate sondele să fie ferite de influențele straturilor periferice, a siajelor și turbioanelor, în special în apropierea ieșirii unui debitmetru pentru gaze de evacuare brute al conductei de evacuare, unde se poate produce o diluare neintenționată. Purjarea sau spălarea în contracurent a unei sonde nu trebuie să influențeze altă sondă în timpul încercării. Se poate utiliza o sondă unică pentru a extrage un eșantion cu mai mult de un constituent, în măsura în care sonda respectă toate specificațiile pentru fiecare constituent în parte.
Paragraf
Cameră de amestec (motoare categoria NRSh)
Paragraf
Poate fi utilizată o cameră de amestec pentru încercarea motoarelor de categoria NRSh, dacă producătorul permite acest lucru. Camera de amestec reprezintă o componentă opțională a sistemului de prelevare a eșantioanelor de gaze brute și este amplasată în sistemul de evacuare, între amortizorul de zgomot și sonda de prelevare. Forma și dimensiunile camerei de amestec și ale conductei sunt astfel încât să ofere un eșantion omogen și bine amestecat în locul în care este amplasată sonda de prelevare și astfel încât să se evite pulsații și rezonanțe puternice ale camerei, care ar putea influența rezultatele emisiilor.
Paragraf
Linii de transfer
Paragraf
Liniile de transfer care transportă un eșantion extras de la sondă până la un analizor, un mediu de stocare sau un sistem de diluare sunt reduse la minimum din punctul de vedere al lungimii, prin amplasarea analizoarelor, a mediilor de stocare și a sistemelor de diluare cât mai aproape posibil de sonde. Se reduce la minimum numărul de coturi ale liniilor de transfer, iar raza de curbură a coturilor inevitabile trebuie să fie cât mai mare.
Paragraf
Metode de prelevare a eșantioanelor
Paragraf
Pentru prelevarea continuă și pe lot a eșantioanelor, descrisă la punctul 7.2, se aplică următoarele condiții:
Paragraf
la extragerea dintr-un flux cu debit constant, eșantionul se transportă tot la un debit constant;
Paragraf
la extragerea dintr-un flux cu debit variabil, debitul eșantionului variază proporțional cu debitul variabil;
Paragraf
prelevarea proporțională se validează în modul prezentat la punctul 8.2.1.
Paragraf
Prelevarea eșantioanelor de gaze
Paragraf
Sonde de prelevare a eșantioanelor
Paragraf
Pentru prelevarea eșantioanelor de emisii gazoase, se utilizează sonde cu un orificiu sau cu mai multe orificii. Sondele pot fi orientate în orice direcție în raport cu debitul de gaze de evacuare brute sau diluate. Pentru unele sonde, se controlează temperaturile eșantionului, astfel:
Paragraf
în cazul sondelor care extrag NOx din gazele de evacuare diluate, se controlează temperatura peretelui sondei pentru a preveni condensarea apei;
Paragraf
în cazul sondelor care extrag hidrocarburi din gazele de evacuare diluate, se recomandă să se controleze temperatura peretelui sondei la aproximativ 191 oC, pentru a reduce la minimum contaminarea.
Paragraf
Cameră de amestec (motoare de categoria NRSh)
Paragraf
Atunci când este utilizat în conformitate cu punctul 9.3.1.1.1., volumul intern al camerei de amestec nu trebuie să fie mai mic decât de 10 ori capacitatea cilindrică unitară a motorului supus încercării. Camera de amestec se conectează cât mai aproape posibil de amortizorul de zgomot al motorului, iar suprafața interioară va avea o temperatură minimă de cel puțin 452 K (179 oC). Producătorul poate specifica modul de proiectare a camerei de amestec.
Paragraf
Linii de transfer
Paragraf
Se utilizează linii de transfer cu suprafețe interioare din oțel inoxidabil, PTFE, VitonTM sau orice alt material cu proprietăți mai bune pentru prelevarea eșantioanelor de emisii. Se utilizează un material nereactiv, capabil să reziste la temperaturile gazelor de evacuare. În cazul în care filtrul și carcasa lui satisfac aceleași cerințe privind temperatura ca și liniile de transfer, se pot folosi filtre coaxiale, astfel:
Paragraf
pentru linii de transfer al NOx în amonte față de un convertizor NO2-NO conform cu specificațiile de la punctul 8.1.11.5 sau față de un răcitor conform cu specificațiile de la punctul 8.1.11.4, se menține o temperatură a eșantionului care să prevină condensarea apei;
Paragraf
pentru liniile de transfer THC, se menține, pentru întreaga conductă, o toleranță a temperaturii peretelui de (464 ± 11) K [(191 ± 11) °C]. În cazul prelevării din gazele de evacuare brute, la sondă se poate conecta direct o linie de transfer neîncălzită, izolată. Lungimea și izolația liniei de transfer se proiectează astfel încât să reducă cea mai mare temperatură preconizată a gazelor de evacuare brute la nu mai puțin de 191 °C, măsurată la ieșirea din linia de transfer. Pentru prelevarea cu diluare, se prevede o zonă de tranziție între sondă și conducta de transfer, cu o lungime de până la 0,92 m, pentru tranziția la o temperatură a peretelui de (464 ± 11) K [(191 ± 11) °C].
Paragraf
Componente pentru condiționarea eșantionului
Paragraf
Uscătoare de eșantioane
Paragraf
Cerințe
Paragraf
Uscătoarele de eșantioane pot fi utilizate pentru eliminarea umezelii din eșantion în scopul de a reduce efectele apei asupra măsurătorilor de emisii gazoase. Uscătoarele de eșantioane îndeplinesc cerințele prevăzute la punctele 9.3.2.3.1.1 și 9.3.2.3.1.2. Conținutul de umiditate de 0,8 % din volum se folosește în ecuația (7-13).
Paragraf
Pentru cea mai mare concentrație de vapori de apă preconizată Hm, tehnica de îndepărtare a apei menține umiditatea la un nivel ≤ 5 g apă/kg aer uscat (sau aproximativ 0,8 % din volumul H2O), ceea ce reprezintă o umiditate relativă de 100 % la 277,1 K (3,9 °C) și 101,3 kPa. Această specificație privind umiditatea este echivalentă cu 25 % umiditate relativă la 298 K (25 °C) și 101,3 kPa. Aceasta se poate demonstra:
Paragraf
prin măsurarea temperaturii la ieșirea dintr-un dezumidificator termic; sau
Paragraf
prin măsurarea temperaturii într-un punct în amonte față de analizorul CLD; sau
Paragraf
efectuarea procedurii de verificare stabilită la punctul 8.1.12.
Paragraf
Tipul de uscătoare de eșantioane permise și procedura pentru estimarea conținutului de umiditate după uscător
Paragraf
Se poate utiliza oricare dintre tipurile de uscătoare de eșantioane descrise la acest punct.
Paragraf
În cazul în care se utilizează un uscător cu membrană osmotică în amonte de orice analizor de gaze sau mediu de stocare, acesta trebuie să satisfacă cerințele privind temperatura stabilite la punctul 9.3.2.2. Se monitorizează punctul de rouă Tdew, și presiunea absolută ptotal, în aval de un uscător cu membrană osmotică. Cantitatea de apă se calculează conform celor precizate în anexa VII, prin utilizarea valorilor de la înregistrarea continuă a Tdew și ptotal sau valorile maxime observate în timpul încercării sau nivelurile de alarmă stabilite pentru acestea. În lipsa unei măsurători directe, valoarea nominală a ptotal este dată de cea mai mică presiune absolută a uscătorului preconizată în timpul încercării.
Paragraf
Nu se poate utiliza un răcitor în amonte de un sistem de măsurare THC pentru motoare cu aprindere prin compresie. În cazul în care se utilizează un răcitor în amonte de convertizorul NO2-NO sau într-un sistem de prelevare de eșantioane fără convertizor NO2-NO, răcitorul corespunde verificării privind reducerea performanțelor cu privire la NO2, specificată la punctul 8.1.11.4. Se monitorizează punctul de rouă Tdew, și presiunea absolută ptotal, în aval de un răcitor. Cantitatea de apă se calculează conform celor precizate în anexa VII, prin utilizarea valorilor de la înregistrarea continuă a Tdew și ptotal sau valorile maxime observate în timpul încercării sau nivelurile de alarmă stabilite pentru acestea. În lipsa unei măsurători directe, valoarea nominală a ptotal este dată de cea mai mică presiune absolută a răcitorului preconizată în timpul încercării. În cazul în care se poate presupune un grad de saturație în răcitor, Tdew se poate calcula pe baza eficienței cunoscute a răcitorului și a temperaturii răcitorului rezultată prin monitorizarea continuă, Tchiller. În cazul în care valorile pentru Tchiller nu sunt înregistrate continuu, se poate folosi valoarea maximă observată în cursul unei încercări sau limita de alarmă stabilită ca valoare constantă pentru determinarea unei cantități constante de apă, în conformitate cu anexa VII. În cazul în care este valabilă presupunerea că Tchiller este egală cu Tdew, Tchiller se poate utiliza în locul Tdew, în conformitate cu anexa VII. În cazul în care este valabilă ipoteza unei diferențe constante de temperatură între Tchiller și Tdew, produsă de un punct cunoscut și fix de reîncălzire a eșantionului între orificiul de evacuare al răcitorului și locul de măsurare a temperaturii, această valoare presupusă a diferenței de temperatură poate fi inclusă în calculele privind emisiile. Valabilitatea oricăror ipoteze permise în cadrul acestui punct se demonstrează prin analiză tehnică sau prin date.
Paragraf
Pompe de prelevare a eșantioanelor
Paragraf
Se utilizează pompe de prelevare a eșantioanelor pentru orice gaz în amonte față de un analizor sau un mediu de stocare. Se utilizează pompe de prelevare a eșantioanelor cu suprafețe interioare din oțel inoxidabil, PTFE sau orice alt material cu proprietăți mai bune pentru prelevarea eșantioanelor de emisii. În cazul anumitor pompe de prelevare a eșantioanelor, temperaturile se controlează astfel:
Paragraf
atunci când se folosește o pompă de prelevare a eșantioanelor de NOx în amonte de un convertizor NO2-NO în conformitate cu cerințele de la punctul 8.1.11.5 sau față de un răcitor în conformitate cu cerințele de la punctul 8.1.11.4, pompa este încălzită pentru a preveni condensarea apei;
Paragraf
atunci când se folosește o pompă de prelevare THC în amonte de un analizor THC sau de un mediu de stocare, suprafețele sale interioare se încălzesc în limitele unei toleranțe de 464 ± 11 K (191 ±11) oC.
Paragraf
Epuratoare cu amoniac
Paragraf
Epuratoarele cu amoniac pot fi utilizate pentru orice sistem de prelevare gazoasă în scopul de a preveni interferența NH3, contaminarea convertizorului NO2-NO și depunerile pe sistemele de prelevare sau pe analizoare. Montarea epuratorului de amoniac se realizează în funcție de recomandările producătorului.
Paragraf
Medii de stocare a eșantioanelor
Paragraf
În cazul prelevării de eșantioane în saci, volumele de gaz se păstrează în recipiente suficient de curate, care permit un nivel minim de degajare sau permeabilitate a gazelor. Se aplică bunele practici inginerești pentru a determina nivelurile acceptabile de curățenie și de permeabilitate ale mediilor de stocare. Pentru curățarea unui recipient, acesta se poate purja și goli în mod repetat și se poate încălzi. Se folosește un recipient flexibil (de exemplu, un sac) într-un mediu cu temperatură controlată sau un recipient rigid cu temperatură controlată care este golit inițial sau care are un volum ce poate fi înlocuit, de exemplu un sistem cu piston și cilindru. Se folosesc recipiente care satisfac specificațiile din următorul tabel 6.6.
Paragraf
Prelevarea de eșantioane de PM
Paragraf
Sonde de prelevare a eșantioanelor
Paragraf
Se folosesc sonde cu o singură deschidere la capăt. Sondele pentru PM se orientează direct spre amonte.
Paragraf
Sonda pentru PM se poate proteja cu o un capac în formă de pălărie, conform cerințelor din figura 6.8. În cazul acesta nu se folosește sortatorul preliminar descris la punctul 9.3.3.3.
Paragraf
Figura 6.8
Paragraf
Schema unei sonde de prelevare de eșantioane cu sortator preliminar în formă de pălărie.
Paragraf
secțiune transversală
Paragraf
Linii de transfer
Paragraf
Se recomandă linii de transfer izolate sau încălzite sau o incintă încălzită, pentru a reduce la minimum diferențele de temperatură dintre liniile de transfer și componentele gazelor de evacuare. Se folosesc linii de transfer inerte față de particulele solide și cu conductivitate electrică pe suprafețele interioare. Se recomandă utilizarea unor linii de transfer din oțel inoxidabil; orice alt material în afară de oțelul inoxidabil trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca oțelul inoxidabil din punctul de vedere al performanțelor de prelevare. Suprafața interioară a liniilor de transfer pentru particule solide este legată la pământ.
Paragraf
Sortator preliminar
Paragraf
Este permisă utilizarea unui sortator preliminar de PM pentru a elimina particulele cu diametru mare, acesta fiind instalat în sistemul de diluare direct înainte de suportul filtrului. Se poate utiliza un singur sortator preliminar. În cazul în care se folosește o sondă cu capac în formă de pălărie (a se vedea figura 6.8), este interzisă utilizarea unui sortator preliminar.
Paragraf
Sortatorul preliminar de PM poate fi un impactor inerțial sau un separator ciclonic. Acesta este realizat din oțel inoxidabil. Sortatorul preliminar se configurează să elimine minimum 50 % din particulele solide cu un diametru aerodinamic de 10 μm și nu mai mult de 1 % din particulele cu un diametru aerodinamic de 1 μm în intervalul de debite la care este folosit. Sortatorul preliminar se configurează cu un sistem de ocolire a unui eventual filtru de eșantioane de PM, astfel încât debitul în sortatorul preliminar să se poată stabiliza înainte de începerea încercării. Filtrul de eșantioane de PM se amplasează la maximum 75 cm în aval de ieșirea din sortatorul preliminar.
Paragraf
Filtrul de eșantionare
Paragraf
Eșantioanele de gaze de evacuare diluate se prelevează cu un filtru care îndeplinește cerințele de la punctele 9.3.3.4.1-9.3.3.4.4 în cursul succesiunii de încercări.
Paragraf
Specificațiile filtrului
Paragraf
Toate tipurile de filtre au un coeficient de colectare de cel puțin 99,7 %. Pentru a demonstra conformitatea cu această cerință, se pot folosi măsurătorile producătorului de filtre de eșantionare, reflectate în specificațiile produselor respective. Materialul de filtrare poate fi:
Paragraf
fibră de sticlă acoperită cu fluorocarbură (PTFE); sau
Paragraf
membrană din fluorocarbură (PTFE).
Paragraf
În cazul în care masa netă preconizată a particulelor solide reținute pe filtru depășește 400 μg, se poate utiliza un filtru cu o eficiență de colectare minimă inițială de 98 %.
Paragraf
Dimensiunea filtrului
Paragraf
Dimensiunea nominală a filtrului este de 46,50 mm ± 0,6 mm în diametru (cel puțin 37 mm diametru util). Cu acordul prealabil al autorității de omologare, se pot utiliza filtre cu un diametru mai mare. Se recomandă o proporționalitate între filtru și suprafața utilă.
Paragraf
Diluarea și controlul temperaturii eșantioanelor de PM
Paragraf
Eșantioanele de PM se diluează cel puțin o dată în amonte de liniile de transfer, în cazul unui sistem CVS, și în aval, în cazul unui sistem PFD (a se vedea punctul 9.3.3.2 privind liniile de transfer). Temperatura eșantionului se controlează la o toleranță de 320 ± 5 K (47 ± 5 °C), măsurată oriunde în limita de 200 mm în amonte sau 200 mm în aval de mediul de filtrare a PM. Eșantionul de PM urmează să fie încălzit sau răcit în principal în funcție de condițiile de diluare, astfel cum se specifică la punctul 9.2.1 litera (a).
Paragraf
Viteza la suprafața filtrului
Paragraf
Viteza la suprafața filtrului se situează între 0,90 și 1,00 m/s, mai puțin de 5 % din valorile de debit înregistrate depășind acest interval. În cazul în care masa totală de PM depășește 400 μg, se poate reduce viteza la suprafața filtrului. Viteza la suprafața filtrului se măsoară ca debit volumetric al eșantionului la presiunea din amonte de filtru și la temperatura suprafeței filtrului, împărțit la suprafața expusă a filtrului. Pentru presiunea din amonte, se folosește presiunea din conducta sistemului de evacuare sau din tunelul CVS, atunci când căderea de presiune prin sistemul de prelevare de PM până la filtru este mai mică de 2 kPa.
Paragraf
Suportul de filtru
Paragraf
Pentru a reduce la minimum depunerea turbulentă și pentru a permite depunerea uniformă a particulelor pe filtru, se folosește un unghi divergent de 12,5o (de la centru) al conului pentru trecerea de la diametrul interior al liniei de transfer la diametrul expus al suprafeței filtrului. Pentru această trecere, se folosește oțel inoxidabil.
Paragraf
Medii de stabilizare și cântărire a particulelor solide pentru analiza gravimetrică
Paragraf
Mediul pentru analiza gravimetrică
Paragraf
Prezenta secțiune descrie cele două medii necesare pentru stabilizarea și cântărirea PM pentru analiza gravimetrică: mediul de stabilizare a PM, unde filtrele sunt păstrate înainte de cântărire, și mediul de cântărire, unde este localizată balanța. Cele două medii se pot afla într-un spațiu comun.
Paragraf
Atât mediul de stabilizare, cât și cel de cântărire trebuie menținute fără contaminanți precum praful, aerosolii sau materialele semivolatile, care ar putea contamina eșantioanele de PM.
Paragraf
Curățenia
Paragraf
Curățenia mediului de stabilizare a PM prin utilizarea filtrelor de referință se verifică în modul descris la punctul 8.1.12.1.4.
Paragraf
Temperatura camerei
Paragraf
Temperatura camerei (sau a încăperii) în care filtrele de particule sunt condiționate și cântărite este menținută la 295 ± 1 K (22 oC ± 1 oC) pe durata întregii condiționări și cântăriri a filtrului. Umiditatea este menținută la un punct de rouă de 282,5 ± 1 K (9,5 oC ± 1 oC) și o umiditate relativă de 45 % ± 8 %. În cazul în care mediile de stabilizare și cântărire sunt separate, mediul de stabilizare se menține la temperatura de 295 ± 3 K (22 oC ± 3 oC).
Paragraf
Verificarea condițiilor ambientale
Paragraf
La utilizarea unor instrumente de măsurare care corespund specificațiilor de la punctul 9.4, se verifică următoarele condiții ambientale:
Paragraf
Se înregistrează punctul de rouă și temperatura ambiantă. Aceste valori se utilizează pentru a determina dacă mediile de stabilizare și cântărire s-au menținut în limitele de toleranță specificate la punctul 9.3.4.3 timp de minimum 60 de minute înainte de cântărirea filtrelor.
Paragraf
Presiunea atmosferică se înregistrează continuu în interiorul mediului de cântărire. O alternativă acceptabilă este utilizarea unui barometru care măsoară presiunea atmosferică în afara mediului de cântărire, în măsura în care se poate asigura că presiunea atmosferică a balanței este întotdeauna în echilibru, putând varia în limita a ± 100 Pa din presiunea atmosferică comună. Atunci când se cântărește fiecare eșantion de PM, se prevede un mijloc de înregistrare a celei mai recente presiuni atmosferice. Această valoare se folosește la calculul corecției de flotabilitate a filtrului de prelevare a PM de la punctul 8.1.13.2.
Paragraf
Instalarea balanței
Paragraf
Balanța se instalează după cum urmează:
Paragraf
instalată pe o platformă amortizoare de vibrații, pentru a o izola de zgomotul și vibrațiile externe;
Paragraf
ecranată față de curenții de aer de convecție cu un ecran disipator de electricitate statică, cu legare la pământ.
Paragraf
Sarcinile electrostatice
Paragraf
Sarcinile electrostatice din mediul balanței se minimizează astfel:
Paragraf
balanța este legată la pământ;
Paragraf
se utilizează pensete din oțel inoxidabil atunci când eșantioanele de PM se manipulează manual;
Paragraf
pensetele se leagă la pământ prin intermediul unei benzi de împământare sau se asigură o bandă de împământare pentru operator, astfel încât banda de împământare să fie comună cu balanța;
Paragraf
se asigură un neutralizator de electricitate statică cu legare la pământ comună cu cea a balanței, pentru îndepărtarea sarcinilor electrostatice de la eșantioanele de particule solide.
Paragraf
Instrumente de măsurare
Paragraf
Introducere
Paragraf
Domeniu de aplicare
Paragraf
Prezentul punct prezintă instrumentele de măsurare și cerințele de sistem asociate privind încercarea de emisii. Acestea includ instrumente de laborator pentru măsurarea parametrilor motorului, condițiile ambientale, parametrii de debit și concentrațiile emisiilor (brute sau diluate).
Paragraf
Tipuri de instrumente
Paragraf
Orice instrument menționat în prezentul regulament se utilizează în modul descris în regulament (a se vedea tabelul 6.5 pentru cantitățile de măsurare ale acestor instrumente). De fiecare dată când un instrument menționat în prezentul regulament se utilizează într-un mod care nu este specificat sau atunci când se utilizează alt instrument în locul acestuia, se aplică cerințele privind echivalența, astfel cum se specifică la punctul 5.1.1. În cazul în care se specifică mai mult de un instrument pentru o anumită măsurare, unul dintre ele va fi identificat de autoritatea de omologare, la cerere, ca referință, pentru a demonstra echivalența unei proceduri alternative la procedura specificată.
Paragraf
Sisteme redundante
Paragraf
Cu aprobarea prealabilă a autorității de omologare, pentru toate instrumentele descrise la prezentul punct se pot folosi date de la mai multe instrumente pentru calculul rezultatelor încercării pentru o singură încercare. Se înregistrează rezultatele de la toate măsurările și se rețin datele brute. Această cerință se aplică indiferent dacă rezultatele măsurărilor sunt sau nu folosite efectiv la calcule.
Paragraf
Înregistrarea și controlul datelor
Paragraf
Sistemul de încercare este capabil să actualizeze datele, să înregistreze datele și să controleze sisteme legate de comanda operatorului, dinamometru, echipamentul de prelevare a eșantioanelor și instrumentele de măsurare. Se folosesc sisteme de achiziție și control al datelor care pot înregistra la frecvențele minime specificate, astfel cum se arată în tabelul 6.7 (acest tabel nu se aplică pentru încercarea de tip NRSC în mod discontinuu).
Paragraf
Specificații privind performanțele pentru instrumentele de măsurare
Paragraf
Prezentare generală
Paragraf
Sistemul de încercare în ansamblu corespunde tuturor etalonărilor, verificărilor și criteriilor de validare a încercării specificate la punctul 8.1, inclusiv cerințelor privind verificarea linearității de la punctele 8.1.4 și 8.2. Instrumentele corespund specificațiilor din tabelul 6.7 pentru toate intervalele utilizate pentru încercare. În plus, se păstrează orice documentație primită de la producătorii instrumentului care dovedește că instrumentele întrunesc specificațiile din tabelul 6.7.
Paragraf
Cerințe privind componentele
Paragraf
Tabelul 6.8 prezintă specificațiile pentru traductoare de cuplu, turație și presiune, senzori pentru temperatură și punctul de condensare și alte instrumente. Ansamblul sistemului pentru măsurarea datelor fizice și/sau chimice corespunde verificării de linearitate de la punctul 8.1.4. Pentru măsurătorile de emisii gazoase, se pot utiliza analizoare cu algoritmi de compensare care sunt funcții ale altor componente gazoase măsurate și ale proprietăților combustibilului pentru încercarea specifică a motorului. Orice algoritm de compensare asigură doar compensarea deviației, fără a afecta vreo amplificare (respectiv fără eroare sistematică).
Paragraf
Măsurarea parametrilor motorului și a condițiilor ambientale
Paragraf
Senzori de turație și de cuplu
Paragraf
Aplicare
Paragraf
Instrumentele de măsurare a semnalelor de intrare și ieșire pentru lucrul mecanic în timpul funcționării motorului corespund specificațiilor de la prezentul punct. Se recomandă utilizarea de senzori, traductoare și dispozitive de măsurare conforme cu specificațiile din tabelul 6.8. Ansamblul sistemelor de măsurare a semnalelor de intrare și ieșire pentru lucrul mecanic corespund verificărilor de linearitate de la punctul 8.1.4.
Paragraf
Lucrul mecanic al axului
Paragraf
Lucrul mecanic și puterea se calculează pe baza semnalelor de ieșire ale traductoarelor pentru turație și cuplu, în conformitate cu punctul 9.4.4.1. Ansamblul sistemelor de măsurare a turației și cuplului corespunde cerințelor de etalonare și verificărilor de la punctele 8.1.7 și 8.1.4.
Paragraf
Cuplul indus de inerția componentelor de accelerare și decelerare conectate la volant, de exemplu arborele principal și rotorul dinamometrului, se compensează după cum este necesar, pe baza bunelor practici inginerești.
Paragraf
Traductoare de presiune, senzori de temperatură și senzori pentru punctul de condensare
Paragraf
Ansamblul sistemelor de măsurare a presiunii, temperaturii și punctului de condensare corespunde cerințelor de etalonare de la punctul 8.1.7.
Paragraf
Traductoarele de presiune se amplasează într-un mediu cu temperatură controlată sau se compensează influența modificărilor de temperatură pe intervalul de funcționare preconizat. Materialele traductoarelor sunt compatibile cu fluidul măsurat.
Paragraf
Măsurători privind debitele
Paragraf
Pentru orice tip de debitmetru (pentru combustibil, aer de admisie, gaze de evacuare brute, gaze de evacuare diluate, eșantion), debitul trebuie condiționat, după caz, pentru a preveni afectarea preciziei sau repetabilității măsurării din cauza siajelor, a turbioanelor, a recirculării sau a pulsațiilor. Pentru anumite debitmetre, acest lucru se poate realiza cu ajutorul unei conducte drepte de o lungime suficientă (de exemplu, o lungime egală cu cel puțin 10 diametre ale conductei) sau prin utilizarea unor coturi, șicane sau diafragme special concepute (sau amortizoare pneumatice de pulsații pentru debitmetrul pentru combustibil), pentru a obține un profil staționar și previzibil al vitezei în amonte de debitmetru.
Paragraf
Debitmetrul pentru combustibil
Paragraf
Ansamblul sistemului pentru măsurarea debitului de combustibil îndeplinește cerințele de etalonare de la punctul 8.1.8.1. La orice măsurare a debitului de combustibil, se ia în considerare orice cantitate de combustibil care ocolește motorul sau revine de la motor în rezervorul de combustibil.
Paragraf
Debitmetrul pentru aerul de admisie
Paragraf
Ansamblul sistemului pentru măsurarea debitului de aer de admisie îndeplinește cerințele de etalonare de la punctul 8.1.8.2.
Paragraf
Debitmetrul pentru gazele de evacuare brute
Paragraf
Cerințe privind componentele
Paragraf
Ansamblul sistemului pentru măsurarea debitului de gaze de evacuare brute trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul 8.1.4. Orice debitmetru pentru gaze de evacuare brute se proiectează astfel încât să compenseze în mod corespunzător orice modificări ale stării termodinamice, a debitului și a compoziției gazelor de evacuare.
Paragraf
Timpul de răspuns al debitmetrului
Paragraf
Este necesar un debitmetru cu timp de răspuns mai mic decât cel indicat în tabelul 6.8 pentru controlul unui sistem de diluare în circuit parțial în scopul de a extrage un eșantion proporțional de gaze de evacuare brute. Pentru sistemele de diluare în circuit parțial cu control în timp real, timpul de răspuns al debitmetrului corespunde specificațiilor de la punctul 8.2.1.2.
Paragraf
Răcirea gazelor de evacuare
Paragraf
Acest punct nu se aplică răcirii gazelor de evacuare datorate proiectării motorului, inclusiv, însă fără a se limita la, galerii de evacuare cu răcire cu apă sau turbocompresor.
Paragraf
Este permisă răcirea gazelor de evacuare în amonte de debitmetru, cu următoarele restricții:
Paragraf
particulele nu se prelevează în aval de locul de răcire;
Paragraf
în cazul în care, prin răcire, temperatura gazelor de evacuare scade de la peste 475 K (202 oC) la sub 453 K (180 oC), nu se prelevează eșantioane de HC în aval de locul de răcire;
Paragraf
în cazul în care răcirea produce condensarea apei, nu se prelevează eșantioane de NOx în aval de locul de răcire, în afară de cazul în care răcitorul este în conformitate cu verificarea de performanță de la punctul 8.1.11.4;
Paragraf
în cazul în care răcirea produce condensarea apei înainte ca debitul să ajungă la debitmetru, se măsoară punctul de rouă Tdew și presiunea ptotal la intrarea în debitmetru. Aceste valori se folosesc în calculele de emisii, în conformitate cu anexa VII.
Paragraf
Debitmetre pentru aer de diluare și gaze de evacuare diluate
Paragraf
Aplicare
Paragraf
Debitele instantanee de gaze de evacuare diluate sau debitul total de gaze de evacuare diluate pe durata intervalului de încercare se determină cu ajutorul unui debitmetru pentru gaze de evacuare diluate. Debitele de gaze de evacuare brute sau debitul total de gaze de evacuare brute se pot calcula din diferența dintre indicațiile unui debitmetru pentru gazele de evacuare diluate și cele ale unui debitmetru pentru aerul de diluare.
Paragraf
Cerințe privind componentele
Paragraf
Ansamblul sistemului pentru măsurarea debitului de gaze de evacuare diluate trebuie să îndeplinească cerințele de etalonare și verificările de la punctele 8.1.8.4 și 8.1.8.5. Se pot folosi următoarele debitmetre:
Paragraf
pentru prelevarea la volum constant (CVS) a debitului total de gaze de evacuare diluate, se poate utiliza un tub Venturi cu debit critic (CFV) sau mai multe tuburi Venturi cu debit critic dispuse în paralel, o pompă volumetrică (PDP), un tub Venturi subsonic (SSV) sau un debitmetru ultrasonic (UFM). În combinație cu un schimbător de căldură în amonte, pot funcționa un tub Venturi cu debit critic sau o pompă volumetrică drept regulator pasiv de debit, menținând constantă temperatura gazelor de evacuare diluate într-un sistem CVS;
Paragraf
în cazul sistemului de diluare în circuit parțial (PFD), se poate folosi combinația dintre orice debitmetru și orice sistem activ de control al debitului pentru asigurarea prelevării proporționale a componentelor gazelor de evacuare. Se pot controla fie debitul total de gaze de evacuare, fie unul sau mai multe debite de prelevare, fie o combinație dintre acestea pentru asigurarea prelevării proporționale a eșantioanelor.
Paragraf
Pentru orice alt sistem de diluare, se pot folosi un element de flux laminar, un debitmetru ultrasonic, un tub Venturi cu debit critic (sau mai multe tuburi Venturi cu debit critic dispuse în paralel), o pompă volumetrică, un debitmetru de masă termică, un tub Pitot cu calculare a mediilor de presiune dinamică sau un anemometru cu fir cald.
Paragraf
Răcirea gazelor de evacuare
Paragraf
Gazele de evacuare diluate din amonte de debitmetru pot fi răcite, în măsura în care se respectă toate prevederile următoare:
Paragraf
particulele nu se prelevează în aval de locul de răcire;
Paragraf
în cazul în care, prin răcire, temperatura gazelor de evacuare scade de la peste 475 K (202 oC) la sub 453 K (180 oC), nu se prelevează eșantioane de HC în aval de locul de răcire;
Paragraf
în cazul în care răcirea produce condensarea apei, nu se prelevează eșantioane de NOx în aval de locul de răcire, în afară de cazul în care răcitorul este în conformitate cu verificarea de performanță de la punctul 8.1.11.4;
Paragraf
în cazul în care răcirea produce condensarea apei înainte ca debitul să ajungă la debitmetru, se măsoară punctul de rouă Tdew și presiunea ptotal la intrarea în debitmetru. Aceste valori se folosesc în calculele de emisii, în conformitate cu anexa VII.
Paragraf
Debitmetrul pentru prelevarea eșantioanelor pe lot
Paragraf
Se utilizează un debitmetru pentru eșantioane pentru a determina debitele eșantionului sau debitul total prelevat într-un sistem de prelevare a eșantioanelor pe lot într-un interval de încercare. Diferența între două debitmetre pentru prelevarea eșantioanelor se poate utiliza pentru a calcula debitul eșantionului într-un tunel de diluție, de exemplu pentru măsurarea PM prin diluare în circuit parțial și măsurarea PM prin diluarea secundară a debitului. Specificațiile pentru măsurarea diferențială a debitului pentru extragerea unui eșantion proporțional de gaze de evacuare brute sunt prezentate la punctul 8.1.8.6.1, iar etalonarea pentru măsurarea diferențială a debitelor este prezentată la punctul 8.1.8.6.2.
Paragraf
Ansamblul sistemului de măsurare a debitului de eșantioane corespunde cerințelor de etalonare stabilite la punctul 8.1.8.
Paragraf
Separatorul de gaze
Paragraf
Pentru amestecarea gazelor de etalonare, se poate folosi un separator de gaze.
Paragraf
Se folosește un separator de gaze care amestecă gazele în conformitate cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și concentrațiile preconizate pe durata încercării. Se pot folosi separatoare de gaze cu debit critic, separatoare de gaze cu tub capilar sau separatoare de gaze cu debitmetru de masă termic. Se aplică, în funcție de necesitate, corecții de viscozitate (în cazul în care acestea nu sunt realizate de software-ul intern al separatorului de gaze) în scopul de a asigura în mod corespunzător separarea corespunzătoare a gazelor. Sistemul separator de gaze este în conformitate cu verificarea linearității de la punctul 8.1.4.5. Opțional, dispozitivul de amestecare poate fi verificat cu un instrument liniar prin natura sa, de exemplu prin utilizarea unui gaz NO cu un detector CLD. Reglarea valorii de etalonare a instrumentului se realizează cu un gaz de etalonare conectat direct la instrument. Separatorul de gaze se verifică la reglajele utilizate, iar valoarea nominală se compară cu concentrația măsurată a instrumentului.
Paragraf
Măsurători ale CO și CO2
Paragraf
Se folosește un analizor nedispersiv cu absorbție în infraroșu (NDIR) pentru a măsura concentrațiile de CO și CO2 din gazele de evacuare brute sau diluate la prelevarea pe lot sau continuă a eșantioanelor.
Paragraf
Sistemul NDIR este conform cu cerințele de etalonare și verificarea linearității prevăzute la punctul 8.1.9.1 sau la punctul 8.1.9.2, după caz.
Paragraf
Măsurători ale hidrocarburilor
Paragraf
Detector cu ionizare în flacără
Paragraf
Aplicare
Paragraf
Se folosește un analizor cu detector cu ionizare în flacără încălzit (HFID) pentru a măsura concentrațiile de hidrocarburi din gazele de evacuare brute sau diluate la prelevarea pe lot sau continuă a eșantioanelor. Concentrațiile de hidrocarburi se determină pe baza unui număr de atomi de carbon egal cu 1, C1. Analizoarele FID încălzite mențin toate suprafețele expuse la emisii la o temperatură de 464 ± 11 K (191 ± 11 oC). Opțional, pentru motoarele cu aprindere prin scânteie alimentate cu GN sau GPL, analizorul de hidrocarburi poate fi de tip detector cu ionizare în flacără (FID) neîncălzit.
Paragraf
Cerințe privind componentele
Paragraf
Sistemul de tip FID pentru măsurarea hidrocarburilor totale corespunde tuturor verificărilor pentru măsurarea hidrocarburilor de la punctul 8.1.10.
Paragraf
Combustibilul și aerul de ardere pentru FID
Paragraf
Combustibilul și aerul de ardere pentru FID corespunde specificațiilor de la punctul 9.5.1. Combustibilul și aerul de ardere nu se amestecă înainte de a intra în analizorul FID, pentru a se asigura că analizorul FID funcționează cu flacără tip difuzie și nu cu flacără tip preamestec.
Paragraf
Rezervat
Paragraf
Rezervat
Paragraf
Rezervat
Paragraf
Măsurători ale NOx
Paragraf
Pentru măsurarea concentrației de NOx, sunt specificate două instrumente de măsurare și se poate utiliza oricare dintre aceste instrumente cu condiția să corespundă criteriilor specificate la punctul 9.4.8.1, respectiv 9.4.8.2. Detectorul cu chemoluminescență se folosește ca procedură de referință pentru comparație cu orice altă procedură de măsurare propusă la punctul 5.1.1.
Paragraf
Detector cu chemoluminiscență
Paragraf
Aplicare
Paragraf
Pentru a măsura concentrația de NOx din gazele de evacuare brute sau diluate la prelevarea pe lot sau continuă a eșantioanelor, se folosește un detector cu chemoluminiscență (CLD) cuplat cu un convertizor NO2-NO.
Paragraf
Cerințe privind componentele
Paragraf
Sistemul pe bază de CLD este în conformitate cu verificarea extincției de la punctul 8.1.11.1. Se poate folosi un sistem CLD încălzit sau neîncălzit și un sistem CLD care funcționează la presiunea atmosferică sau în vid.
Paragraf
Convertizorul NO2-NO
Paragraf
Se plasează un convertizor intern sau extern NO2-NO care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.5 în amonte față de CLD, iar convertizorul se configurează cu un sistem de ocolire pentru a facilita această verificare.
Paragraf
Efecte privind umiditatea
Paragraf
Toate temperaturile sistemului CLD se mențin la un nivel care să prevină condensarea apei. Pentru a îndepărta umiditatea dintr-un eșantion în amonte de CLD, se utilizează una dintre configurațiile următoare:
Paragraf
un sistem CLD conectat în aval față de orice uscător sau răcitor situat în aval față de un convertizor NO2-NO care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.5;
Paragraf
un sistem CLD conectat în aval față de orice uscător sau răcitor termic care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.4.
Paragraf
Timpul de răspuns
Paragraf
Se poate utiliza un sistem CLD încălzit pentru îmbunătățirea timpului de răspuns al CLD.
Paragraf
Analizor nedispersiv cu absorbție în ultraviolet
Paragraf
Aplicare
Paragraf
Se folosește un analizor nedispersiv cu absorbție în ultraviolet (NDUV) pentru a măsura concentrația de NOx din gazele de evacuare brute sau diluate pentru prelevarea pe lot sau continuă a eșantioanelor.
Paragraf
Cerințe privind componentele
Paragraf
Sistemul pe bază de CLD este în conformitate cu verificările stabilite la punctul 8.1.11.3.
Paragraf
Convertizorul NO2-NO
Paragraf
În cazul în care se utilizează un analizor NDUV care măsoară doar NO, se amplasează în amonte de analizorul NDUV un convertizor NO2-NO intern sau extern conform cu verificarea de la punctul 8.1.11.5. Convertizorul se configurează cu sistem de ocolire, pentru a facilita această verificare.
Paragraf
Efecte privind umiditatea
Paragraf
Temperatura NDUV se menține la un nivel care să prevină condensarea apei, în afară de cazul în care se utilizează una dintre configurațiile următoare:
Paragraf
se conectează un sistem NDUV în aval de orice uscător sau răcitor aflat în aval față de un convertizor NO2-NO care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.5;
Paragraf
se conectează un sistem NDUV în aval de orice uscător sau răcitor termic care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.4.
Paragraf
Măsurători ale O2
Paragraf
Se folosește un analizor cu detector paramagnetic (PMD) sau cu detecție magneto-pneumatică (MPD) pentru a măsura concentrația de O2 din gazele de evacuare brute sau diluate la prelevarea pe lot sau continuă a eșantioanelor.
Paragraf
Măsurători ale raportului aer-combustibil
Paragraf
Se poate utiliza un analizor cu oxid de zirconiu (ZrO2) pentru a măsura raportul aer-combustibil din gazele de evacuare brute la prelevarea continuă a eșantioanelor. Se pot utiliza măsurători ale O2 cu măsurători ale debitului de aer de admisie sau combustibil pentru a calcula debitul gazelor de evacuare în conformitate cu anexa VII.
Paragraf
Măsurători ale PM cu balanța gravimetrică
Paragraf
Se utilizează o balanță pentru a cântări cantitatea netă de PM colectată pe mediul de filtrare a eșantionului.
Paragraf
Ca cerință minimă, rezoluția balanței trebuie să fie mai mică sau egală cu valoarea repetabilității de 0,5 micrograme recomandată în tabelul 6.8. În cazul în care balanța are greutăți de etalonare interne pentru etalonarea de rutină și verificările de linearitate, greutățile de etalonare sunt conforme cu specificațiile de la punctul 9.5.2.
Paragraf
Balanța se configurează astfel încât timpii de stabilizare să fie optimi și aceasta să aibă stabilitate în locul unde este amplasată.
Paragraf
Măsurători ale amoniacului (NH3)
Paragraf
Se poate utiliza un analizor FTIR (spectroscopie în infraroșu cu transformată Fourier), un analizor NDUV sau un analizor în infraroșu cu laser, în conformitate cu apendicele 4.
Paragraf
Gaze analitice și standarde de masă
Paragraf
Gaze analitice
Paragraf
Gazele analitice sunt conforme cu specificațiile privind precizia și puritatea din această secțiune.
Paragraf
Specificațiile privind gaze
Paragraf
Se iau în considerare următoarele specificații privind gaze:
Paragraf
Pentru amestecarea cu gazele de etalonare și reglarea instrumentelor de măsură astfel încât să se obțină un răspuns la gazul de aducere la zero la un standard de etalonare zero, se folosesc gaze purificate. Se folosesc gaze cu un nivel de contaminare cel mult egal cu cea mai mare dintre următoarele valori în butelia de gaze sau la ieșirea unui generator de gaz de aducere la zero:
Paragraf
2 % contaminare, măsurată în raport cu concentrația medie preconizată pentru valoarea-limită de emisie. De exemplu, în cazul în care se preconizează o concentrație de CO de 100,0 μmol/mol, se permite utilizarea unui gaz de aducere la zero cu o contaminare a CO mai mică sau egală cu 2000 μmol/mol;
Paragraf
contaminarea specificată în tabelul 6.9, aplicabilă măsurătorilor de gaze de evacuare brute sau diluate;
Paragraf
contaminarea specificată în tabelul 6.10, aplicabilă măsurătorilor de gaze de evacuare brute.
Paragraf
Cu un analizor FID, se utilizează următoarele gaze:
Paragraf
combustibilul pentru FID se folosește cu o concentrație de H2 de 0,39-0,41 mol/mol, echilibrat cu He sau N2. Amestecul nu conține mai mult de 0,05 μmol/mol THC;
Paragraf
se utilizează un aer de ardere pentru analizorul FID care corespunde specificațiilor privind aerul purificat de la litera (a) de la prezentul punct;
Paragraf
gaz de aducere la zero pentru FID. Detectoarele cu ionizare în flacără se aduc la zero cu un gaz purificat care întrunește specificațiile de la litera (a) de la prezentul punct, cu excepția faptului că, pentru gazul purificat, concentrația de O2 poate avea orice valoare;
Paragraf
gaz de etalonare cu propan pentru FID. Etalonarea și reglarea sensibilității analizorului FID pentru THC se realizează cu concentrații de reglare de propan, C3H8. Etalonarea sa se realizează pe baza elementului carbon cu un singur atom (C1);
Paragraf
rezervat;
Paragraf
se folosesc următoarele amestecuri de gaze, cu gaze trasoare în limita a ± 1,0 % din valoarea reală a standardelor recunoscute la nivel internațional și/sau național sau a altor standarde de gaze aprobate:
Paragraf
CH4, restul aer sintetic purificat și/sau N2 (după caz);
Paragraf
rezervat;
Paragraf
C3H8, restul aer sintetic purificat și/sau N2 (după caz);
Paragraf
CO, restul N2 purificat;
Paragraf
CO2, restul N2 purificat;
Paragraf
NO, restul N2 purificat;
Paragraf
NO2, restul aer sintetic purificat;
Paragraf
O2, restul N2 purificat;
Paragraf
C3H8, CO, CO2, NO, restul N2 purificat;
Paragraf
C3H8, CH4, CO, CO2, NO, restul N2 purificat.
Paragraf
Se pot folosi gaze de alte tipuri decât cele enumerate la litera (c) de la prezentul punct (de exemplu metanol în aer, care se poate folosi pentru a determina factorii de răspuns), în măsura în care acestea sunt trasabile în limita a ± 3,0 % din valoarea reală a standardelor recunoscute la nivel internațional și/sau național sau a altor standarde de gaze aprobate și satisfac cerințele de stabilitate prevăzute la punctul 9.5.1.2.
Paragraf
Se pot genera gaze de etalonare proprii prin utilizarea unui dispozitiv de amestecare de precizie, de exemplu un separator de gaze, cu N2 purificat sau aer sintetic purificat. În cazul în care separatoarele de gaze corespund specificațiilor de la punctul 9.4.5.6, iar gazele amestecate corespund cerințelor de la literele (a) și (c) de la prezentul punct, se consideră că amestecurile rezultate corespund cerințelor de la prezentul punct 9.5.1.1.
Paragraf
Concentrația și data expirării
Paragraf
Se înregistrează concentrația oricărui gaz de etalonare standard și data sa de expirare specificată de furnizorul de gaze.
Paragraf
Niciun gaz de etalonare standard nu se poate utiliza după data sa de expirare, în afară de situația permisă la litera (b) de la prezentul punct.
Paragraf
Gazele de etalonare pot fi reetichetate și folosite după data expirării dacă acest lucru este aprobat în prealabil de autoritatea de omologare.
Paragraf
Transferul de gaze
Paragraf
Gazele se transferă de la sursă la analizoare prin utilizarea componentelor destinate exclusiv controlului și transferului acestor gaze.
Paragraf
Se respectă perioada de valabilitate a tuturor gazelor de etalonare. Se înregistrează data de expirare a gazelor de etalonare menționată de producător.
Paragraf
Standarde de masă
Paragraf
Se utilizează greutăți de etalonare a balanței pentru PM care sunt certificate, trasabile cu referire la standarde recunoscute la nivel internațional și/sau național, cu incertitudine în limita a 0,1 %. Greutățile de etalonare pot fi certificate de orice laborator de etalonare care utilizează standarde de trasabilitate recunoscute la nivel național și/sau internațional. Se asigură că cea mai mică greutate de etalonare nu are o masă mai mare de 10 ori masa unui mediu de prelevare a eșantioanelor de PM neutilizat. În raportul de etalonare, se menționează, de asemenea, densitatea greutăților.
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Echipamentul de măsurare a numărului de particule emise
Paragraf
Procedura de încercare de măsurare
Paragraf
Prelevarea de eșantioane
Paragraf
Numărul de particule din emisii se măsoară prin prelevarea continuă de eșantioane, fie dintr-un sistem de diluare în circuit parțial, astfel cum se descrie la punctul 9.2.3 din prezenta anexă, fie dintr-un sistem de diluare în circuit principal, astfel cum se descrie la punctul 9.2.2 din prezenta anexă.
Paragraf
Filtrarea diluantului
Paragraf
Diluantul folosit pentru diluarea primară și, după caz, pentru diluarea secundară a gazelor de evacuare din sistemul de diluare se trece prin filtre care respectă cerințele privind filtrele de particule de mare eficiență (HEPA) definite la articolul 1 alineatul (19). În mod opțional, diluantul poate fi trecut printr-un filtru cu cărbune activ înainte de a trece prin filtrul HEPA în scopul de a reduce și stabiliza concentrația de hidrocarburi din diluant. Se recomandă amplasarea unui filtru suplimentar grosier de particule în amonte de filtrul HEPA și în aval de filtrul cu cărbune activ, în cazul în care acesta este utilizat.
Paragraf
Compensarea pentru debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule – sisteme de diluare în circuit principal
Paragraf
Pentru a compensa debitul masic prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule, debitul masic extras (filtrat) se reinjectează în sistemul de diluare. O altă soluție posibilă constă în corectarea matematică a debitului masic total în sistemul de diluare în funcție de debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule. În cazul în care debitul masic total extras din sistemul de diluare pentru suma eșantionului pentru numărul de particule prelevate și a eșantionului privind masa particulelor este sub 0,5 % din debitul total al gazelor de evacuare diluate în tunelul de diluare (med), această corectare matematică sau reinjectare a gazului poate să nu mai fie utilizată.
Paragraf
Compensarea debitului prelevat pentru măsurarea numărului de particule – sisteme de diluare în circuit parțial
Paragraf
Pentru sistemele de diluare în circuit parțial, debitul masic prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule este luat în considerare în sistemul de reglare a proporționalității prelevării. Aceasta se realizează fie prin reinjectarea debitului prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule înapoi în sistemul de diluare în amonte față de dispozitivul de măsurare a debitului, fie prin corectare matematică, în conformitate cu specificațiile de la punctul 1.3.2. În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial cu prelevare totală, la calculul masei particulelor, astfel cum se precizează la punctul 1.3.3, debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule este corectat, de asemenea.
Paragraf
Debitul instantaneu al gazelor de evacuare în sistemul de diluare (qmp), folosit pentru controlul proporționalității prelevării este corectat în conformitate cu una dintre următoarele metode:
Paragraf
În cazul în care debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reinjectat în circuit, în locul ecuației (6-20) de la punctul 8.1.8.6.1 din prezenta anexă se utilizează ecuația (6-29):
Paragraf
unde:
Paragraf
qmdeweste debitul masic al gazelor de evacuare diluate, în kg/s,qmdweste debitul masic al aerului de diluare, în kg/s,qexeste debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s.
Paragraf
Semnalul qex transmis controlorului sistemului în circuit parțial are în orice moment precizia de ± 0,1 % din qmdew și este transmis cu o frecvență de cel puțin 1 Hz.
Paragraf
În cazul în care, pe de o parte, debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reintrodus, complet sau parțial, iar pe de altă parte, un debit echivalent este reinjectat în sistemul de diluare în amonte de dispozitivul de măsurare a debitului, în locul ecuației (6-20) de la punctul 8.1.8.6.1 se folosește ecuația (6-30):
Paragraf
unde:
Paragraf
qmdeweste debitul masic al gazelor de evacuare diluate, în kg/s;qmdweste debitul masic al aerului de diluare, în kg/s;qexeste debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s;qsweste debitul masic reinjectat în tunelul de diluare în scopul de a compensa debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s.
Paragraf
Diferența dintre qex și qsw transmisă controlorului sistemului cu debit parțial se încadrează în orice moment în ± 0,1 % din qmdew. Semnalul (semnalele) se transmite (transmit) cu o frecvență de cel puțin 1 Hz.
Paragraf
Corecția aplicată la măsurarea masei particulelor
Paragraf
În cazul în care un debit prelevat pentru măsurarea numărului de particule este extras dintr-un sistem de diluare în circuit parțial cu prelevare totală, masa particulelor (mPM), calculată la punctul 2.3.1.1 din anexa VII, se corectează după cum urmează pentru a ține seama de debitul prelevat. Această corecție este necesară chiar și în cazul în care debitul extras filtrat este reintrodus în sistemele de diluare în circuit parțial, conform ecuației (6-31):
Paragraf
unde:
Paragraf
Proporționalitatea prelevării în sistemul de diluare în circuit parțial
Paragraf
În vederea măsurării numărului de particule, se utilizează debitul masic al gazelor de evacuare, determinat în conformitate cu oricare dintre metodele descrise la punctele 2.1.6.1-2.1.6.4 din anexa VII, pentru reglarea sistemului de diluare în circuit parțial în vederea extragerii unui eșantion proporțional cu debitul masic al gazelor de evacuare. Trebuie verificată calitatea proporționalității prin efectuarea unei analize de regresie între eșantion și gazele de evacuare, în conformitate cu punctul 8.2.1.2 din prezenta anexă.
Paragraf
Calcularea numărului de particule
Paragraf
Determinarea și calcularea numărului de particule sunt prevăzute în apendicele 5 la anexa VII.
Paragraf
Echipamentul de măsurare
Paragraf
Specificații
Paragraf
Prezentare generală a sistemului
Paragraf
Sistemul de prelevare de particule constă într-o sondă sau un punct de prelevare care permite extragerea unui eșantion din debitul omogen amestecat dintr-un sistem cu diluare, astfel cum este descris la punctele 9.2.2 sau 9.2.3 din prezenta anexă, dintr-un separator de particule volatile (VPR) situat în amonte de contorul numărului de particule (PNC) și dintr-un tub de transfer corespunzător.
Paragraf
Se recomandă utilizarea unui sortator preliminar pentru mărimea particulelor (de exemplu, un separator tip ciclon, cu impact etc.) situat înainte de intrarea în VPR. Cu toate acestea, se consideră că o sondă de prelevare care funcționează ca un dispozitiv adecvat de preclasificare pentru mărimea particulelor precum cea prezentată în figura 6.8 reprezintă o alternativă acceptabilă la utilizarea unui sortator preliminar pentru mărimea particulelor. În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, este acceptabilă utilizarea aceluiași sortator preliminar pentru prelevarea în vederea măsurării masei particulelor și pentru prelevarea în vederea măsurării numărului de particule, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în aval de sortatorul preliminar. O altă soluție constă în utilizarea de sortatoare preliminare separate, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în amonte de sortatorul preliminar pentru măsurarea masei particulelor.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Punctul de prelevare a particulelor este situat în interiorul unui sistem de diluare.
Paragraf
Vârful sondei sau punctul de prelevare a eșantionului și tubul de transfer de particule (PTT) constituie împreună sistemul de transfer al particulelor (PTS). Sistemul PTS conduce eșantionul prelevat din tunelul de diluare la intrarea în VPR. Sistemul PTS trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal și al sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare parțială (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), sonda de prelevare a eșantionului se amplasează în apropierea axei mediane a tunelului, la o distanță cuprinsă între 10 și 20 de diametre ale tunelului în aval de orificiul de admisie a gazelor, orientată spre amonte în debitul de gaze din tunel, cu axa la extremitatea sa paralelă cu axa tunelului de diluare. Sonda de prelevare se amplasează în canalul de diluare astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare totală (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), punctul sau sonda de prelevare a particulelor se amplasează în tubul de transfer al particulelor, în amonte de filtrul de reținere a particulelor, de dispozitivul de măsurare a debitului și de orice punct de bifurcare de prelevare sau de ocolire. Punctul sau sonda de prelevare se amplasează astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare. Sonda de prelevare a particulelor se dimensionează astfel încât să nu afecteze funcționarea sistemului de diluare în circuit parțial.
Paragraf
Eșantionul de gaz prelevat de sistemul PTS îndeplinește următoarele condiții:
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal, numărul Reynolds (Re) al curgerii este < 1700.
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, numărul Reynolds (Re) al curgerii este < 1700 în PTT, și anume în aval de sonda sau punctul de prelevare a particulelor.
Paragraf
Timpul de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.
Paragraf
Se consideră acceptabilă orice altă configurație pentru PTS pentru care se poate demonstra o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm.
Paragraf
Tubul de ieșire (OT), care conduce eșantionul diluat de la VPR la intrarea în PNC, are următoarele proprietăți:
Paragraf
un diametru interior ≥ 4 mm;
Paragraf
fluxul de gaz al eșantionului prin OT are un timp de reținere de ≤ 0,8 secunde.
Paragraf
Se consideră acceptabilă orice altă configurație pentru OT pentru care se poate demonstra o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm.
Paragraf
VPR cuprinde dispozitive pentru diluarea eșantionului și pentru separarea particulelor volatile.
Paragraf
Toate componentele sistemului de diluare și ale sistemului de prelevare, de la conducta de evacuare până la PNC, care intră în contact cu gazele de evacuare brute și diluate, se proiectează astfel încât depunerea particulelor să fie redusă la minimum. Toate componentele trebuie să fie fabricate din materiale conductoare de electricitate, care să nu intre în reacție cu constituenții gazului de evacuare și sunt legate la pământ pentru a preveni efectele electrostatice.
Paragraf
Sistemul de prelevare a eșantioanelor de particule corespunde bunelor practici de prelevare a aerosolilor, care includ evitarea coturilor bruște și a variațiilor bruște de secțiune, utilizarea unor suprafețe interne netede și indicarea unei lungimi minime pentru conducta de prelevare a eșantioanelor. Sunt permise modificări progresive ale secțiunii transversale.
Paragraf
Cerințe specifice
Paragraf
Eșantionul de particule nu trece printr-o pompă înainte de a trece prin PNC.
Paragraf
Se recomandă utilizarea unui preclasificator al eșantionului.
Paragraf
Unitatea de precondiționare a eșantionului:
Paragraf
poate dilua eșantionul în una sau mai multe etape pentru a ajunge la o concentrație de particule sub limita superioară a modului de numărare particulă cu particulă al PNC și la o temperatură a gazelor la intrarea în PNC sub 308 K (35 oC);
Paragraf
include o etapă inițială de diluare încălzită, la ieșirea căruia temperatura eșantionului este de ≥ 423 K (150 oC) și ≤ 673 K (400 oC), iar eșantionul este diluat continuu cu un factor de minimum 10;
Paragraf
menține etapele încălzite la temperatura lor nominală de funcționare, în intervalul specificat la punctul 2.1.3.3.2, cu o toleranță de ± 10 K (± 10 °C);
Paragraf
obține un factor de reducere a concentrației de particule (fr(di)), astfel cum este definit la punctul 2.2.2.2 de mai jos, pentru particule al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, care nu depășește cu mai mult de 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu este mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule având diametrul mobilității electrice de 100 nm, pentru VPR în ansamblu;
Paragraf
de asemenea, atinge un nivel de evaporare a particulelor de 30 nm tetracontan [CH3(CH2)38CH3] de peste 99,0 %, cu o concentrație la intrare ≥ 10000 cm-3, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului.
Paragraf
Contorul de particule PNC:
Paragraf
poate funcționa în condiții de operare la debit total;
Paragraf
are o precizie de numărare de ± 10 % pe intervalul cuprins între 1 cm-3 și limita superioară la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă conform unui standard identificabil. La concentrații mai mici de 100 cm-3, pot fi solicitate măsurători a căror medie este calculată pe perioade extinse de prelevare pentru a demonstra precizia PNC cu un nivel ridicat de încredere statistică;
Paragraf
are o rezoluție de lectură de cel puțin 0,1 particule/cm-3 la concentrații mai mici de 100 cm-3;
Paragraf
are un răspuns liniar la concentrațiile de particule pe întreg domeniul de măsurare în modul de numărare particulă cu particulă;
Paragraf
are o frecvență de transmitere a datelor mai mare sau egală cu 0,5 Hz;
Paragraf
are un timp de răspuns pe întregul domeniu de măsurare a concentrațiilor mai mic de 5 s;
Paragraf
încorporează o funcție de corecție de coincidență până la corecție maximă de 10 % și să poată utiliza un factor de etalonare intern, determinat în conformitate cu punctul 2.2.1.3, dar să nu poată utiliza niciun alt algoritm de corectare sau de definire a eficienței de numărare;
Paragraf
are o eficiență de numărare de 50 % (± 12 %) pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 23 nm (± 1 nm) și de peste 90 % pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 41 nm (± 1 nm). Aceste eficiențe de numărare pot fi atinse prin mijloace interne (de exemplu, prin proiectarea adecvată a aparatului de măsură) sau externe (de exemplu, prin preclasificare dimensională);
Paragraf
în cazul în care PNC utilizează un lichid de lucru, acesta se înlocuiește cu frecvența specificată de producătorul instrumentului.
Paragraf
În cazul în care nu sunt menținute la o valoare constantă cunoscută în punctul unde este reglat debitul prin PNC, presiunea și/sau temperatura la intrarea în PNC se măsoară și se înregistrează în vederea corectării concentrației măsurate de particule pentru condițiile standard.
Paragraf
Suma timpilor de reținere ai PTS, VPR și OT plus timpul de răspuns al PNC nu trebuie să depășească 20 s.
Paragraf
Timpul de transformare al întregului sistem de prelevare pentru măsurarea numărului de particule (PTS, VPR, OT și PNC) se determină prin comutarea fluxului de aerosoli direct la intrarea în PTS. Comutarea fluxului de aerosoli are loc în mai puțin de 0,1 s. Aerosolul utilizat pentru încercare produce o schimbare a concentrației de cel puțin 60 % din valoarea maximă pe scara aparatului (FS).
Paragraf
Variația concentrației se înregistrează. Pentru sincronizarea semnalelor generate de concentrația numărului de particule și de debitul gazelor de evacuare, timpul de transformare se definește ca intervalul de timp scurs de la modificare (t0) până când răspunsul ajunge la 50 % din valoarea finală citită (t50).
Paragraf
Descrierea sistemului de măsură recomandat
Paragraf
Următorul punct descrie procedura recomandată pentru măsurarea numărului de particule. Cu toate acestea, este considerat acceptabil orice alt sistem care îndeplinește cerințele de performanță specificate la punctele 2.1.2 și 2.1.3.
Paragraf
Figurile 6.9 și 6.10 reprezintă scheme de principiu ale sistemelor recomandate de prelevare de particule pentru sistemele de diluare în circuit parțial și, respectiv, pentru sistemele de diluare în circuit principal.
Paragraf
Figura 6.9
Paragraf
Schema sistemului recomandat de prelevare de particule – prelevare din debitul parțial
Paragraf
gaze de evacuare provenite de la motor
Paragraf
*În mod alternativ, software-ul de control ar putea compensa debitul eliminat de sistemul PN
Paragraf
aer de compensare*
Paragraf
aer filtrat
Paragraf
ciclon
Paragraf
aer filtrat
Paragraf
aer în exces
Paragraf
Figura 6.10
Paragraf
Schema sistemului recomandat de prelevare de particule – prelevare din debitul total
Paragraf
cărbune
Paragraf
activ
Paragraf
direcția de curgere
Paragraf
gaze de la sistemul de evacuare al motorului
Paragraf
motorului
Paragraf
LEPA
Paragraf
HEPA
Paragraf
ciclon
Paragraf
aer filtrat
Paragraf
aer în exces
Paragraf
Descrierea sistemului de prelevare
Paragraf
Sistemul de prelevare de particule constă în vârful sondei de prelevare sau punctul de prelevare a particulelor în sistemul de diluare, un tub de transfer de particule (PTT), un pre-clasificator de particule (PCF) și un separator de particule volatile (VPR) situate în amonte de unitatea de măsurare a concentrației particulelor (PNC). Echipamentul VPR cuprinde dispozitive pentru diluarea eșantionului (dispozitivele de diluare a numărului de particule: PND1 și PND2) și pentru evaporarea particulelor (tubul de evaporare ET). Sonda sau punctul de prelevare pentru eșantionul de încercare se amplasează în canalul de diluare astfel încât un debit eșantion de gaz reprezentativ să poată fi prelevat dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare. Suma timpilor de reținere ai sistemului plus timpul de răspuns al PNC nu trebuie să depășească 20 s.
Paragraf
Sistemul de transfer de particule
Paragraf
Vârful sondei sau punctul de prelevare a eșantionului și tubul de transfer de particule (PTT) constituie împreună sistemul de transfer al particulelor (PTS). Sistemul PTS conduce eșantionul de la tunelul de diluare la intrarea în primul dispozitiv de diluare a numărului de particule. Sistemul PTS trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal și al sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare parțială (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), sonda de prelevare a eșantionului se amplasează în apropierea axei mediane a tunelului, la o distanță cuprinsă între 10 și 20 de diametre ale tunelului în aval de orificiul de admisie a gazelor, orientată spre amonte în debitul de gaze din tunel, cu axa la extremitatea sa paralelă cu axa tunelului de diluare. Sonda de prelevare se amplasează în canalul de diluare astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare totală (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), punctul sau sonda de prelevare a particulelor se amplasează în tubul de transfer al particulelor, în amonte de filtrul de reținere a particulelor, de dispozitivul de măsurare a debitului și de orice punct de bifurcare de prelevare sau de ocolire. Punctul sau sonda de prelevare se amplasează astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Paragraf
Eșantionul de gaz prelevat de PTS îndeplinește următoarele condiții:
Paragraf
Are un număr Reynolds al curgerii (Re) < 1700.
Paragraf
Timpul de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.
Paragraf
Se consideră acceptabilă orice altă configurație a PTS pentru care poate fi demonstrată o penetrare echivalentă a particulelor cu diametrul mobilității electrice de 30 nm.
Paragraf
Tubul de ieșire (OT), care conduce eșantionul diluat de la VPR la intrarea în PNC, are următoarele proprietăți:
Paragraf
un diametru interior ≥ 4 mm;
Paragraf
debitul eșantionului de gaz prin POT are o durată de reținere ≤ 0,8 secunde.
Paragraf
Se consideră acceptabilă orice altă configurație a OT pentru care poate fi demonstrată o pătrundere echivalentă a particulelor cu diametrul mobilității electrice de 30 nm.
Paragraf
Preclasificatorul de particule
Paragraf
Preclasificatorul de particule recomandat se amplasează în amonte de VPR. Diametrul particulelor corespunzător punctului de separare de 50 % al preclasificatorului este cuprins între 2,5 μm și 10 μm la debitul volumic selectat pentru prelevarea eșantionului pentru numărul de particule din emisii. Preclasificatorul permite trecerea a minimum 99 % din concentrația masică a particulelor de 1 μm care intră în preclasificator la debitul volumic selectat în vederea prelevării eșantionului pentru măsurarea numărului de particule din emisii. În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, este acceptabilă utilizarea aceluiași preclasificator pentru prelevarea de măsurare a masei particulelor și pentru prelevarea de măsurare a numărului de particule, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în aval de preclasificator. O altă soluție constă în utilizarea de preclasificatoare separate, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în amonte de preclasificatorul pentru măsurarea masei particulelor.
Paragraf
Separatorul de particule volatile (VPR)
Paragraf
VPR este alcătuit dintr-un prim dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule (PND1), dintr-un tub de evaporare și din al doilea dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule (PND2) conectate în serie. Funcția de diluare are ca obiectiv reducerea concentrației de particule a eșantionului care intră în unitatea de măsurare a concentrației de particule sub limita maximă la care poate funcționa PNC în modul de numărare particulă cu particulă și suprimarea formării de nuclee de cristalizare în eșantion. Sistemul VPR este prevăzut cu o funcție care indică dacă PND1 și tubul de evaporare funcționează la temperaturile corespunzătoare.
Paragraf
Sistemul VPR atinge un nivel de evaporare a particulelor de 30 nm tetracontan [CH3(CH2)38CH3] de peste 99,0 %, cu o concentrație la intrare ≥ 10000 cm-3, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului. De asemenea, VPR obține un factor de reducere a concentrației de particule (fr) pentru particulele al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, care nu depășește cu peste 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu este mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule cu diametrul mobilității electrice de 100 nm, pentru VPR în ansamblu.
Paragraf
Primul dispozitiv de diluare a concentrației de particule (PND1)
Paragraf
Primul dispozitiv de diluare a concentrației de particule este special proiectat pentru a dilua concentrația numărului de particule și pentru a funcționa la o temperatură (a peretelui) cuprinsă între 423 K și 673 K (150 oC și 400 oC). Temperatura prescrisă a peretelui este menținută, în acest interval, la o temperatură de funcționare constantă cu o toleranță de ± 10 oC și nu depășește temperatura peretelui tubului de evaporare ET (punctul 2.1.4.4.2). Dispozitivul de diluare este alimentat cu aer de diluare filtrat cu ajutorul unui filtru HEPA și trebuie să poată obține un factor de diluare între 10 și 200 de ori.
Paragraf
Tubul de evaporare (ET)
Paragraf
Pe toată lungimea tubului de evaporare ET, temperatura peretelui este mai mare sau egală cu cea a primului dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule și este menținută la o valoare nominală constantă cuprinsă între 300 oC și 400 oC, cu o toleranță de ± 10 oC.
Paragraf
A doilea dispozitiv de diluare a concentrației de particule (PND2)
Paragraf
PND2 este special proiectat pentru a dilua concentrația de particule. Dispozitivul de diluare este alimentat cu aer de diluare trecut prin filtrul HEPA și poate menține un factor unic de diluare cuprins între 10 și 30 de ori. Factorul de diluare al PND2 se alege din domeniul dintre 10 și 15, astfel încât concentrația de particule în aval de cel de al doilea dispozitiv de diluare să fie mai mică decât limita superioară la care poate funcționa PNC în modul de numărare particulă cu particulă, iar temperatura gazului înainte de intrarea în PNC să fie < 35 oC.
Paragraf
Contorul numărului de particule (PNC)
Paragraf
Contorul de particule PNC îndeplinește cerințele de la punctul 2.1.3.4.
Paragraf
Exemple de metode de etalonare/validare sunt disponibile la: www.unece.org/es/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29grpe/pmpfcp
Paragraf
Etalonarea contorului de particule
Paragraf
Serviciul tehnic verifică existența unui certificat de etalonare pentru PNC care atestă conformitatea acestuia cu un standard identificabil și este redactat în perioada de 12 luni anterioară încercării privind emisiile.
Paragraf
De asemenea, după fiecare operație importantă de întreținere, PNC se reetalonează și se emite un nou certificat de etalonare.
Paragraf
Etalonarea se efectuează în conformitate cu o metodă de etalonare standard:
Paragraf
prin compararea răspunsului dispozitivului PNC supus etalonării cu cel al unui electrometru cu aerosol etalonat la prelevarea simultană a particulelor de etalonare clasificate electrostatic; sau
Paragraf
prin compararea răspunsului dispozitivului PNC supus etalonării cu cel al unui al doilea PNC care a fost etalonat direct prin metoda descrisă mai sus.
Paragraf
În cazul electrometrului, etalonarea se efectuează utilizând cel puțin șase concentrații standard repartizate cât mai uniform posibil pe domeniul de măsurare al PNC. Unul dintre aceste puncte este punctul corespunzător unei concentrații nominale egală cu zero obținută prin instalarea la intrarea în fiecare instrument a unui filtru HEPA cu caracteristici corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definită în norma EN 1822:2008, sau a unui filtru cu performanțe echivalente. Fără aplicarea niciunui factor de etalonare dispozitivului PNC supus etalonării, concentrațiile măsurate nu trebuie se îndepărteze cu mai mult de ± 10 % de concentrația etalon pentru fiecare concentrație utilizată, cu excepția punctului zero; în caz contrar, dispozitivul PNC supus etalonării este respins. Se calculează și se înregistrează gradientul regresiei liniare al celor două seturi de date. Dispozitivului PNC supus etalonării i se aplică un factor de etalonare egal cu inversul gradientului. Liniaritatea răspunsului se calculează ca rădăcina pătrată a produsului Pearson al coeficienților momentului de corelare (R2) al celor două seturi de date și are o valoare mai mare sau egală cu 0,97. Atât pentru calculul gradientului, cât și pentru calculul lui R2, regresia liniară este forțată să treacă prin origine (situație corespunzătoare concentrației zero pentru ambele instrumente).
Paragraf
În cazul dispozitivului PNC de referință, etalonarea se efectuează utilizând cel puțin șase concentrații etalon repartizate pe domeniul de măsurare al PNC. Cel puțin trei puncte sunt concentrații mai mici de 1000 cm-3, celelalte concentrații sunt liniar distanțate pe domeniul cuprins între 1000 cm-3 și concentrația maximă la care poate funcționa PNC în modul de numărare particulă cu particulă. Unul dintre aceste puncte este punctul corespunzător unei concentrații nominale egală cu zero obținută prin instalarea la intrarea în fiecare instrument a unui filtru HEPA cu caracteristici corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definită în norma EN 1822:2008, sau a unui filtru cu performanțe echivalente. Fără aplicarea niciunui factor de etalonare dispozitivului PNC supus etalonării, concentrațiile măsurate nu se îndepărtează cu mai mult de ± 10 % de concentrația etalon pentru fiecare concentrație utilizată, cu excepția punctului zero; în caz contrar, dispozitivul PNC supus etalonării este respins. Se calculează și se înregistrează gradientul regresiei liniare al celor două seturi de date. Dispozitivului PNC supus etalonării i se aplică un factor de etalonare egal cu inversul gradientului. Liniaritatea răspunsului se calculează ca rădăcina pătrată a produsului Pearson al coeficienților momentului de corelare (R2) al celor două seturi de date și are o valoare mai mare sau egală cu 0,97. Atât pentru calculul gradientului, cât și pentru calculul lui R2, regresia liniară este forțată să treacă prin origine (situație corespunzătoare concentrației zero pentru ambele instrumente).
Paragraf
Etalonarea include, de asemenea, o verificare, pe baza cerințelor de la punctul 2.1.3.4.8, a eficienței cu care PNC detectează particule cu un diametru de mobilitate electrică de 23 nm. Verificarea eficienței de numărare a particulelor cu diametrul de 41 nm nu este necesară.
Paragraf
Etalonarea/validarea separatorului de particule volatile
Paragraf
Etalonarea factorilor de reducere a concentrației de particule ai VPR pe tot domeniul de reglare al diluării, la temperaturile nominale fixe de funcționare ale instrumentului, este necesară atunci când unitatea este nouă și după orice operație importantă de întreținere. Validarea periodică a factorului de reducere a concentrației de particule al VPR se limitează la verificarea unei singure configurații, specifică pentru măsurători pentru echipamente mobile fără destinație rutieră diesel echipate cu filtru de particule. Serviciul tehnic se asigură de existența unui certificat de etalonare sau de validare a separatorului de particule volatile, întocmit în perioada de șase luni anterioară încercării privind emisiile. În cazul în care separatorul de particule volatile este echipat cu dispozitive de alarmă pentru monitorizarea temperaturii, este permis un interval de 12 luni între două validări.
Paragraf
Caracteristicile VPR privind factorul de reducere a concentrației de particule sunt determinate pentru particule solide cu diametrul mobilității electrice de 30 nm, 50 nm și 100 nm. Factorii de reducere a concentrației de particule (fr(d)) pentru particule al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, nu depășesc cu peste 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu sunt mai mici cu peste 5 % decât factorul obținut pentru particule cu diametrul mobilității electrice de 100 nm. Pentru validare, factorul mediu de reducere a concentrației de particule se încadrează în limita a ± 10 % din factorul mediu de reducere a concentrației de particule ( ƒ_r ) determinat la prima etalonare a VPR.
Paragraf
Aerosolul de încercare utilizat la aceste măsurări conține particule solide cu diametrul mobilității electrice de 30, 50 și 100 nm și prezintă la intrarea în VPR o concentrație minimă de 5000 de particule/cm-3. Concentrațiile de particule se măsoară în amonte și în aval de fiecare componentă.
Paragraf
Factorul de reducere a concentrației de particule pentru fiecare dimensiune de particulă (fr(di)) se calculează cu ajutorul ecuației (6-32):
Paragraf
unde:
Paragraf
Nin(di) și Nout(di)
Paragraf
se corectează pentru a fi aduse în aceleași condiții. ƒ_r Factorul mediu de reducere a concentrației de particule () pentru un anumit reglaj al diluării se calculează cu ajutorul ecuației (6-33):
Paragraf
Se recomandă ca VPR să fie etalonat și validat ca unitate completă.
Paragraf
Serviciul tehnic se asigură de existența unui certificat de validare pentru VPR, în care este demonstrată eficiența acestuia de separare a particulelor volatile, întocmit în perioada de 6 luni anterioară încercării privind emisiile. În cazul în care separatorul de particule volatile este echipat cu dispozitive de alarmă pentru monitorizarea temperaturii, este permis un interval de 12 luni între două validări. VPR realizează o separare de peste 99,0 % a particulelor de tetracontan [CH3(CH2)38CH3] având un diametru al mobilității electrice de cel puțin 30 nm și o concentrație la intrare ≥ 10000 cm-3, atunci când funcționează la nivelul său de diluare minim și la temperatura de funcționare recomandată de producător.
Paragraf
Proceduri de verificare a sistemului de numărare de particule
Paragraf
Înainte de fiecare încercare, după instalarea unui filtru HEPA de particule cu performanțe corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definite în EN 1822:2008, sau cu performanțe echivalente la intrarea în sistemul de prelevare de particule (VPR și PNC), numărătorul de particule afișează o concentrație măsurată mai mică de 0,5 particule/cm-3.
Paragraf
O dată pe lună, se verifică dacă valoarea măsurată a debitului de intrare în contorul de particule se abate cu mai mult de 5 % de debitul nominal în numărătorul de particule măsurat cu un debitmetru etalonat.
Paragraf
Zilnic, după instalarea la intrarea în contorul de particule a unui filtru HEPA cel puțin din clasa H13 conform normei EN 1822:2008 sau a unui filtru cu performanțe echivalente, numărătorul indică o concentrație ≤ 0,2 cm-3. După îndepărtarea acestui filtru, contorul de particule, alimentat cu aer ambiant, indică o creștere a concentrației măsurate la cel puțin 100 de particule/cm-3 și o revenire la ≤ 0,2 cm-3 după reinstalarea filtrului HEPA.
Paragraf
Înainte de începutul fiecărei încercări, se confirmă că sistemul de măsurare indică faptul că tubul de evaporare, în cazul în care acesta face parte din sistem, a ajuns la temperatura sa corectă de funcționare.
Paragraf
Înainte de începutul fiecărei încercări, se confirmă că sistemul de măsurare indică faptul că dispozitivul de diluare PND1 a ajuns la temperatura sa corectă de funcționare.
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Cerințe de instalare pentru echipamente și dispozitive auxiliare
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Verificarea semnalului cuplului transmis de unitatea electronică de control
Paragraf
Introducere
Paragraf
Scopul acestui apendice este de a stabili cerințele privind verificarea, în cazul în care producătorul intenționează să utilizeze semnalul cuplului transmis de unitatea electronică de control (ECU) a motoarelor care sunt echipate astfel, pe parcursul efectuării încercării de monitorizare pentru motoarele în circulație, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/655.
Paragraf
Baza pentru cuplul net reprezintă cuplul net necorectat transmis de motor, inclusiv echipamentul și dispozitivele auxiliare care urmează să fie incluse în scopul unei încercări privind emisiile, în conformitate cu apendicele 2.
Paragraf
Semnalul cuplului transmis de ECU
Paragraf
Cu motorul montat pe standul de încercare în scopul efectuării procedurii de stabilire a diagramei de funcționare a motorului, se prevăd mijloace pentru citirea semnalului cuplului transmis de ECU, în conformitate cu cerințele stabilite în apendicele 6 la anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2017/655.
Paragraf
Procedura de verificare
Paragraf
Atunci când se efectuează procedura de stabilire a diagramei de funcționare a motorului în conformitate cu secțiunea 7.6.2 din prezenta anexă, valorile cuplului măsurate de dinamometru și semnalul cuplului transmis de ECU se înregistrează simultan în minimum trei puncte ale curbei de cuplu. Cel puțin una dintre valorile citite se înregistrează într-un un punct al curbei în care cuplul nu este mai mic de 98 % din valoarea maximă.
Paragraf
Cuplul transmis de ECU se acceptă fără a se efectua corecții în cazul în care, în fiecare punct în care au fost efectuate măsurători, factorul calculat prin împărțirea valorii cuplului înregistrate de dinamometru la valoarea cuplului înregistrată de ECU nu este mai mic de 0,93 (respectiv o diferență maximă de 7 %). În acest caz, în certificatul de omologare de tip se înregistrează că cuplul transmis de ECU a fost verificat fără a se efectua corecții. Atunci când factorul înregistrat la unul sau mai multe puncte de încercare este mai mic de 0,93, factorul de corecție mediu se determină din toate punctele în care au fost efectuate și înregistrate citiri în certificatul de omologare de tip. Atunci când un factor este înregistrat în certificatul de omologare de tip, acesta se aplică cuplului transmis de ECU pe perioada efectuării încercărilor de monitorizare pentru motoarele în circulație, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/655.
Paragraf
Apendicele 4
Paragraf
Procedura de măsurare a amoniacului
Paragraf
Prezentul apendice descrie procedura de măsurare a amoniacului (NH3). Pentru analizoarele neliniare, este acceptată utilizarea circuitelor de liniarizare.
Paragraf
Pentru măsurarea NH3, sunt specificate două principii de măsurare și se poate utiliza oricare dintre acestea, cu condiția respectării criteriilor stabilite la punctele 2.1, 2.2 sau, respectiv, 2.3. Nu se permite utilizarea uscătoarelor de gaz în cazul măsurării NH3.
Paragraf
Spectroscop în infraroșu cu transformată Fourier (denumit în continuare FTIR)
Paragraf
Principiul de măsurare
Paragraf
FTIR funcționează pe baza principiului spectroscopiei în infraroșu în bandă largă de frecvență. Acesta permite măsurarea simultană a componentelor gazului de evacuare ale cărui spectre standardizate sunt disponibile în instrument. Spectrul de absorbție (intensitate/lungime de undă) se calculează pe baza interferogramei măsurate (intensitate/timp) prin metoda transformatei Fourier.
Paragraf
Instalarea și prelevarea de eșantioane
Paragraf
FTIR se instalează în conformitate cu instrucțiunile producătorului instrumentului. Se selectează spre evaluare lungimea de undă corespunzătoare NH3. Canalul de prelevare [linie de prelevare, prefiltru (prefiltre) și supape] este fabricat din oțel inoxidabil sau PTFE și încălzit la valori setate între 383 K (110 oC) și 464 K (191 oC) pentru a reduce la minimum pierderile de NH3 și denaturarea eșantioanelor. În plus, linia de prelevare are o lungime cât mai redusă posibil.
Paragraf
Interferența mutuală
Paragraf
Rezoluția spectrală a lungimii de undă a NH3 este de 0,5 cm-1 pentru a reduce la minimum interferența mutuală a altor gaze prezente în gazul de evacuare.
Paragraf
Analizor nedispersiv cu absorbție de rezonanță cu raze ultraviolete (denumit în continuare NDUV)
Paragraf
Principiul de măsurare
Paragraf
Analizorul NDUV se bazează pe un principiu pur fizic, nefiind necesare gaze sau echipamente auxiliare. Principalul element al fotometrului este o lampă cu descărcare fără electrozi. Aceasta produce o radiație clar structurată în gama de radiații ultraviolete, permițând măsurarea mai multor componente, precum NH3.
Paragraf
Sistemul fotometric este prevăzut cu un fascicul dual în proiectarea în timp în scopul de a produce un fascicul de măsurare și unul de referință prin tehnica de corelare a filtrului.
Paragraf
Pentru a obține o stabilitate ridicată a semnalului de măsurare, fasciculul dual în proiectarea în timp este combinat cu un fascicul dual în proiectarea în spațiu. Semnalul detectorului care procesează indică o valoare neglijabilă a vitezei de deviație spre zero.
Paragraf
În modul de etalonare al analizorului, o celulă de cuarț etanșată se înclină spre traseul fasciculului în scopul de obține o valoare de etalonare exactă, întrucât se compensează orice reflexie și pierdere de absorbție ale geamurilor celulei. Întrucât gazul care umple celula are un grad ridicat de stabilitate, această metodă de etalonare conduce la o stabilitate foarte ridicată și de termen lung a fotometrului.
Paragraf
Instalarea
Paragraf
Analizorul se montează într-o cutie pentru analizoare care funcționează pe bază de prelevare extractivă, în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Amplasamentul analizorului trebuie să poată susține greutatea specificată de producător.
Paragraf
Traseul prelevării de eșantioane [linie de prelevare, prefiltru (prefiltre) și supape] este fabricat din oțel inoxidabil sau PTFE și încălzit la valorile setate între 383 K (110 oC) și 464 K (191 oC).
Paragraf
În plus, linia de prelevare are o lungime cât mai redusă posibil. Influența temperaturii și presiunii gazelor de evacuare, a mediului de montare și a vibrațiilor asupra măsurării trebuie să fie redusă la minimum.
Paragraf
Analizorul de gaz trebuie să fie protejat împotriva temperaturilor scăzute și ridicate, variațiilor de temperatură și curenților puternici de aer, acumulării prafului, atmosferei corozive și vibrațiilor. Se asigură circulația corespunzătoare a aerului în scopul de a evita acumularea de căldură. Se utilizează întreaga suprafață pentru a disipa căldura.
Paragraf
Sensibilitatea la interacțiune
Paragraf
Se alege un domeniu spectral corespunzător în scopul de a reduce la minimum sensibilitatea la interacțiunea cu celelalte gaze. Componentele tipice care cauzează sensibilitate la interacțiune la măsurarea NH3 sunt SO2, NO2 și NO.
Paragraf
În plus, pot fi utilizate metode suplimentare pentru reducerea sensibilității la interacțiune:
Paragraf
utilizarea filtrelor de interferență;
Paragraf
compensarea sensibilității la interacțiune prin măsurarea componentelor sensibile la interacțiune și utilizarea semnalului de măsurare pentru compensare.
Paragraf
Analizor în infraroșu cu laser
Paragraf
Principiul de măsurare
Paragraf
Un laser în infraroșu, precum un laser cu diodă acordabil (TDL) sau un laser cuantic în cascadă (QCL), poate emite lumină coerentă în apropierea spectrului infraroșu sau, respectiv, în centrul spectrului infraroșu, unde componentele de azot, inclusiv NH3, au o putere mare de absorbție. Aceste lasere optice pot oferi o bandă îngustă de rezoluție ridicată în mod pulsat în apropierea spectrului infraroșu sau în centrul spectrului infraroșu. Prin urmare, analizoarele în infraroșu cu laser pot reduce interferența cauzată de suprapunerea spectrelor componentelor coexistente ale gazelor din gazele de evacuare ale motorului.
Paragraf
Instalarea
Paragraf
Analizorul se montează fie direct în țeava de evacuare (in situ), fie într-o cutie pentru analizoare care funcționează pe bază de prelevare extractivă, în conformitate cu instrucțiunile producătorului. În cazul în care acesta se instalează într-o cutie pentru analizoare, traseul prelevării de eșantioane [linie de prelevare, prefiltru (prefiltre) și supape] este fabricat din oțel inoxidabil sau PTFE și încălzit la valorile setate între 383 K (110 oC) și 464 K (191 oC), pentru a reduce la minimum pierderile de NH3 și denaturarea eșantioanelor. În plus, linia de prelevare are o lungime cât mai redusă posibil.
Paragraf
Influența temperaturii și a presiunii gazelor de evacuare, a mediului de montare și a vibrațiilor asupra măsurării trebuie redusă la minimum sau trebuie utilizate tehnici de compensare.
Paragraf
După caz, învelișul de aer utilizat în combinație cu măsurarea in situ pentru protejarea instrumentului nu trebuie să afecteze concentrația niciunei componente a gazului de evacuare măsurate în aval de dispozitiv. În caz contrar, prelevarea altor componente ale gazului de evacuare se realizează în amonte de dispozitiv.
Paragraf
Verificarea interferenței în cazul analizoarelor în infraroșu cu laser pentru măsurarea NH3 (sensibilitate la interacțiune)
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care NH3 este măsurat cu un analizor în infraroșu cu laser, interferența se verifică la prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere.
Paragraf
Principii de măsurare pentru verificarea interferenței
Paragraf
Gazele de interferență pot interfera în mod pozitiv cu anumite analizoare în infraroșu cu laser, determinând un răspuns similar cu NH3. În cazul în care analizorul utilizează algoritmi de compensare bazați pe măsurarea altor gaze pentru a verifica această interferență, aceste măsurători se utilizează simultan pentru a verifica algoritmii de compensare în timpul verificării interferenței cu analizorul.
Paragraf
Se utilizează un bun raționament tehnic în scopul de a determina gazele de interferență pentru analizorul în infraroșu cu laser. A se remarca faptul că speciile de interferență, cu excepția H2O, depind de banda de absorbție în infraroșu a NH3 aleasă de producătorul instrumentului. Pentru fiecare analizor, se determină banda de absorbție în infraroșu a NH3. Pentru fiecare bandă de absorbție în infraroșu a NH3, se utilizează bunele practici inginerești pentru a determina gazele de interferență utilizate în verificare.
Paragraf
Procedura de verificare a emisiilor
Paragraf
Verificarea analizoarelor
Paragraf
Înainte de încercarea privind emisiile, se selectează intervalul analizorului. Sunt permise analizoarele de emisii cu comutare automată sau manuală. Nu este permisă comutarea intervalului analizoarelor de emisii pe durata ciclului de încercare.
Paragraf
În cazul în care dispozițiile de la punctul 3.4.2 nu se aplică în cazul instrumentului, se determină răspunsul la reglarea la zero sau răspunsul la etalonare. Pentru răspunsul la etalonare, se utilizează un gaz NH3 care întrunește specificațiile de la punctul 4.2.7. Este permisă utilizarea celulelor de referință care conțin un gaz de etalonare NH3.
Paragraf
Colectarea datelor relevante privind emisiile
Paragraf
Procedura de colectare a datelor privind NH3 este inițiată concomitent cu începutul succesiunii de încercare. Concentrația de NH3 se măsoară în mod continuu și se înregistrează cu o frecvență de cel puțin 1 Hz într-un un sistem informatic.
Paragraf
Operațiuni după încercare
Paragraf
La finalizarea încercării, prelevarea de eșantioane continuă până la scurgerea timpilor de răspuns ai sistemului. Determinarea abaterii de măsurare a analizoarelor, în conformitate cu punctul 3.4.1, este necesară doar în cazul în care informațiile de la punctul 3.4.2 nu sunt disponibile.
Paragraf
Abaterea analizorului
Paragraf
De îndată ce este practic posibil, dar nu mai târziu de 30 de minute după finalizarea ciclului de încercare sau în timpul perioadei de climatizare, se determină răspunsul la reglarea la zero sau răspunsul la reglarea sensibilității al analizorului. Diferența dintre rezultatele obținute înainte și după încercare trebuie să fie mai mică de 2 % din nivelul maxim al scalei.
Paragraf
Determinarea abaterii analizorului nu este necesară în următoarele situații:
Paragraf
în cazul în care abaterea răspunsului la reglarea la zero și abaterea etalonării specificate de producătorul instrumentului la punctele 4.2.3 și 4.2.4 îndeplinesc cerințele de la punctul 3.4.1;
Paragraf
în cazul în care intervalul de timp pentru abaterea răspunsului la reglarea la zero și abaterea etalonării, specificat de producătorul instrumentului la punctele 4.2.3 și 4.2.4, depășește durata încercării.
Paragraf
Specificațiile și verificarea analizorului
Paragraf
Cerințe de liniaritate
Paragraf
Analizorul întrunește cerințele de linearitate specificate în tabelul 6.5 din prezenta anexă. Verificarea linearității în conformitate cu punctul 8.1.4 din anexă se efectuează cel puțin cu frecvența minimă stabilită în tabelul 6.4 din anexă. Cu acordul prealabil al autorității de omologare, sunt permise mai puțin de 10 puncte de referință în cazul în care se poate demonstra o precizie echivalentă.
Paragraf
Pentru verificarea linearității, se utilizează un gaz NH3 care întrunește specificațiile de la punctul 4.2.7. Se permite utilizarea celulelor de referință care conțin un gaz de etalonare NH3.
Paragraf
Instrumentele ale căror semnale sunt utilizate pentru algoritmii de compensare îndeplinesc cerințele de linearitate prevăzute în tabelul 6.5 din prezenta anexă. Verificarea linearității se efectuează conform procedurilor de audit intern, de către producătorul instrumentului sau în conformitate cu cerințele ISO 9000.
Paragraf
Specificațiile analizorului
Paragraf
Analizorul are un interval de măsurare și un timp de răspuns conform cu precizia necesară măsurării concentrației de NH3, în condiții de funcționare în regim tranzitoriu și în regim staționar.
Paragraf
Limita minimă de detectare
Paragraf
Analizorul are o limită minimă de detectare de < 2 ppm în toate condițiile de încercare.
Paragraf
Precizia
Paragraf
Precizia, definită ca abaterea rezultatului analizorului de la valoarea de referință, nu trebuie să depășească ± 3 % din valoarea citită sau ± 2 ppm, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste două valori.
Paragraf
Abaterea răspunsului la reglarea la zero
Paragraf
Abaterea răspunsului la reglarea la zero și intervalul de timp corespunzător se specifică de către producătorul instrumentului.
Paragraf
Abaterea etalonării
Paragraf
Abaterea răspunsului la etalonare și intervalul de timp corespunzător se specifică de către producătorul instrumentului.
Paragraf
Timpul de răspuns al sistemului
Paragraf
Timpul de răspuns al sistemului este de ≤ 20 s.
Paragraf
Timpul de creștere
Paragraf
Timpul de creștere al analizorului este de ≤ 5 s.
Paragraf
Gazul de etalonare NH3
Paragraf
Este necesar un amestec de gaze cu următoarea compoziție chimică:
Paragraf
NH3 și azot purificat.
Paragraf
Concentrația reală a unui gaz de etalonare trebuie să fie de ± 3 % din valoarea nominală. Concentrația de NH3 se calculează în funcție de volum (procentajul de volum sau volum ppm).
Paragraf
Se înregistrează data de expirare a gazelor de etalonare.
Paragraf
Procedura de verificare a interferenței
Paragraf
Verificarea interferenței se efectuează după cum urmează:
Paragraf
analizorul pentru NH3 se pornește, se lasă să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări de emisii;
Paragraf
se generează un gaz de încercare de interferență umidificat prin barbotarea în apă distilată a unui gaz de etalonare cu mai multe componente, într-un recipient etanș. În cazul în care eșantionul nu este trecut printr-un uscător de eșantioane, se reglează temperatura recipientului astfel încât să se ajungă la un nivel de H2O cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată pentru durata încercării de emisii. Se utilizează o concentrație a gazului de interferență de etalonare cel puțin egală cu valoarea maximă anticipată pe durata încercării;
Paragraf
gazul de etalonare de interferență se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor;
Paragraf
se măsoară fracția molară de apă, xH2O, a gazului de încercare de interferență umidificat, cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al analizorului. De exemplu, pentru calcularea xH2O se măsoară punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută ptotal;
Paragraf
se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare a xH2O și analizor prin utilizarea bunelor practici inginerești;
Paragraf
se prevede o perioadă de stabilizare a răspunsului analizorului;
Paragraf
în timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează datele prelevate timp de 30 s. Se calculează media aritmetică a acestor date;
Paragraf
se consideră că analizorul îndeplinește criteriile verificării de interferență în cazul în care rezultatul de la litera (g) a acestui punct respectă toleranța specificată în această secțiune;
Paragraf
procedurile de verificare a interferenței pentru gazele de interferență individuale pot fi efectuate și separat. În cazul în care nivelurile gazului de interferență utilizat sunt mai mari decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercării, fiecare valoare observată a interferenței se ajustează descrescător prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre valoarea concentrației maxime anticipate și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Se pot utiliza concentrații de H2O aferente unor concentrații separate de verificare a interferențelor care sunt mai reduse decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercărilor (până la un conținut de 0,025 mol/mol H2O), dar interferența H2O observată se ajustează în sus prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre concentrația maximă de H2O anticipată și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Suma valorilor interferenței astfel ajustate respectă toleranțele pentru interferența combinată, astfel cum se precizează la litera (j) a acestui punct;
Paragraf
analizorul trebuie să aibă o interferență combinată situată în intervalul ± 2 % din valoarea medie aplicabilă a amoniacului (NH3) indicată la punctul 3.4 din anexa IV.
Paragraf
Sisteme alternative
Paragraf
Pot fi omologate de către autoritatea de omologare și alte sisteme sau analizoare, dacă se constată că acestea conduc la rezultate echivalente, în conformitate cu punctul 5.1.1 din prezenta anexă. În acest caz, rezultatele de la punctul respectiv fac referire la concentrația medie de NH3 calculată pentru ciclul aplicabil.
Paragraf
Apendicele 5
Paragraf
Descrierea răspunsurilor sistemului
Paragraf
Prezentul apendice descrie timpii utilizați pentru a exprima răspunsul sistemelor analitice și al altor sisteme de măsurare la un semnal de intrare.
Paragraf
Se aplică următorii timpii, astfel cum se indică în figura 6-11:
Paragraf
Timpul de întârziere este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 10 % din valoarea citită finală (t10), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Paragraf
Timpul de răspuns este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 90 % din valoarea citită finală (t90), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Paragraf
Timpul de creștere este diferența în timp dintre răspunsul de 10 % și cel de 90 % din valoarea citită finală (t90 – t10)
Paragraf
Timpul de transformare este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 50 % din valoarea citită finală (t50), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Paragraf
Timpul de început al etapei este momentul la care se constată o modificare a parametrului măsurat.
Paragraf
Figura 6-11
Paragraf
Ilustrarea răspunsurilor sistemului
Paragraf
Răspuns
Paragraf
Timp
Paragraf
timp de ridicare
Paragraf
timp de întârziere
Paragraf
timp de transformare
Paragraf
timp de răspuns
Paragraf
timp de început
Paragraf
al etapei
Litera
Secțiunea 5: Cerințele de performanță, inclusiv determinarea turațiilor de încercare
Litera
Secțiunea 6: Condițiile de încercare, inclusiv metoda de calculare a emisiilor de gaze de carter, metoda de determinare și de calculare a regenerării continue și a regenerării cu frecvență redusă a sistemelor de posttratare
Litera
Secțiunea 7: Procedurile de încercare, inclusiv diagramele de funcționare a motoarelor, generarea ciclului de încercare și procedura specifică de realizare a ciclului de încercare
Litera
Secțiunea 8: Proceduri de măsurare, inclusiv etalonarea instrumentului și verificări ale performanței și validarea instrumentului pentru încercare
Litera
Secțiunea 9: Echipamentul pentru măsurare, inclusiv instrumentele pentru măsurare, procedurile de diluare, procedurile de prelevare a eșantioanelor și gazele analitice și standardele de masă
Litera
Apendicele 1: Procedura de măsurare a PN
Litera a
oxizi de azot, NOx;
Litera b
hidrocarburi, exprimate în hidrocarburi totale, HC sau THC;
Litera c
monoxid de carbon, CO;
Litera d
particule în suspensie, PM;
Litera e
număr de particule, PN.
Litera a
emisiile de gaze de carter, determinate în conformitate cu punctul 6.10., dacă este cazul;
Litera b
factorii de ajustare pentru regenerarea cu frecvență redusă a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare stabiliți în conformitate cu punctul 6.6, dacă este cazul; și
Litera c
factorul de deteriorare determinat în conformitate cu anexa III, ca etapă finală a calculului,
Litera a
turație 100 % (turație maximă de încercare sau turație nominală);
Litera b
turație/turații de încercare intermediară/intermediare, astfel cum se specifică la punctul 5.2.5.4;
Litera c
turație de mers în gol, astfel cum se specifică la punctul 5.2.5.5.
Litera a
Calcul bazat pe valorile turației inferioare și ale turației superioare
Litera b
Calcul bazat pe metoda celui mai lung vector
Litera i
turațiile la care puterea este egală cu 98 % din Pmax. În cazul în care există o singură turație la care puterea este egală cu 98 % din Pmax, n_(P_(max)) este turația la care se înregistrează Pmax;
Litera ii
turațiile la care valoarea (n2normi + P2normi) este egală cu 98 % din valoarea maximă a (n2normi + P2normi).
Litera i
turațiile la care puterea este egală cu 98 % din Pmax. În cazul în care există o singură turație la care puterea este egală cu 98 % din Pmax, n_(P_(max)) este turația la care se înregistrează Pmax;
Litera ii
turațiile la care valoarea (n2normi + P2normi) este egală cu 98 % din valoarea maximă a (n2normi + P2normi).
Litera a
reducerea ușoară a MTS (maximum 3 %) în scopul de a face posibilă funcționarea corectă a NRTC;
Litera b
calcularea unei MTS alternative, cu ajutorul ecuației (6-4):
Litera a
turația la care a fost înregistrat cuplul maxim; sau
Litera b
media dintre turația minimă și turația maximă la care cuplul este egal cu 98 % din cuplul maxim. Dacă este cazul, se utilizează interpolarea liniară pentru a determina turațiile la care cuplul este egal cu 98 % din cuplul maxim.
Litera a
pentru motoarele destinate funcționării într-o gamă de turații pe curbă de cuplu la sarcină totală, turația intermediară este turația la cuplul maxim, dacă apare la o turație egală cu 60 %-75 % din turația nominală;
Litera b
în cazul în care turația la cuplul maxim este mai mică de 60 % din turația nominală, atunci turația intermediară este de 60 % din turația nominală;
Litera c
dacă turația la cuplul maxim este mai mare de 75 % din turația nominală, atunci turația intermediară este egală cu 75 % din turația nominală. În cazul în care motorul poate funcționa la turații mai mari de 75 % din turația nominală, turația intermediară este turația cea mai mică la care poate fi operat motorul;
Litera d
pentru motoarele care nu sunt destinate funcționării într-o gamă de turații pe o curbă de cuplu la sarcină totală în regim staționar, turația intermediară este egală cu 60 %-70 % din turația nominală;
Litera e
pentru motoarele destinate încercării în ciclul G1, cu excepția motoarelor de categoria ATS, turația intermediară este egală cu 85 % din turația nominală;
Litera f
pentru motoarele de categoria ATS încercate în ciclul G1, turația intermediară este egală cu 60 % sau 85 % din turația nominală, în funcție de valoarea mai apropiată de turația efectivă la cuplul maxim.
Litera a
raportul dintre cuplul necesar și cuplul maxim posibil la turația de încercare specificată (pentru toate ciclurile cu excepția D2 și E2);
Litera b
raportul dintre cuplul necesar și cuplul care corespunde puterii nete nominale declarate de producător (ciclurile D2 și E2).
Litera a
pentru ciclul de încercare E3, valorile pentru putere sunt valori procentuale din puterea netă maximă la o turație de 100 %, întrucât acest ciclu se bazează pe o curbă caracteristică teoretică a propulsiei pentru navele acționate de motoare destinate vehiculelor grele fără limită de lungime;
Litera b
pentru ciclul de încercare F, valorile pentru putere sunt valori procentuale din puterea netă maximă la o anumită turație de încercare, cu excepția turației de mers în gol, pentru care există un procentaj al puterii nete maxime la o turație de 100 %.
Litera a
fa să se situeze în intervalul 0,93 ≤ fa ≤ 1,07, excepția fiind cea permisă de punctele 6.1.2 și 6.1.4;
Litera b
temperatura aerului de admisie să se mențină la 298 ± 5 K (25 ± 5 oC), măsurată în amonte de oricare dintre componentele motorului, excepția fiind cea permisă de punctele 6.1.3 și 6.1.4 și astfel cum se prevede la punctele 6.1.5 și 6.1.6.
Litera a
un barometru a cărui indicație de ieșire se utilizează ca presiune atmosferică pentru o întreagă instalație de încercare care cuprinde mai mult de o cameră de încercare cu dinamometru, atât timp cât echipamentul de control al aerului de admisie menține presiunea ambiantă, la încercarea motorului, la o valoare egală cu presiunea atmosferică comună, cu o toleranță de ± 1 kPa;
Litera b
un dispozitiv de măsurare a umidității, pentru a măsura umiditatea aerului de admisie pentru o întreagă instalație de încercare care are mai mult de o cameră de încercare cu stand dinamometric, atât timp cât echipamentul de control al aerului de admisie menține punctul de rouă, la încercarea motorului, a o valoare egală cu valoarea umidității comune, cu o toleranță de ± 0,5 K.
Litera a
pe întreaga durată a încercării, la orificiul de admisie în sistemul de răcire se menține o temperatură a lichidului de răcire a aerului de cel puțin 293 K (20 °C);
Litera b
la turația nominală și la sarcina maximă, debitul lichidului de răcire se reglează astfel încât să se mențină o temperatură a aerului egală cu valoarea stabilită din proiectare de producător pentru temperatura de la orificiul de evacuare al sistemului de răcire a aerului de supraalimentare, cu o toleranță de ± 5 K (± 5 °C). Temperatura aerului la ieșire se măsoară în locul indicat de producător. Pe întreaga durată a încercării, se utilizează punctul de referință al debitului lichidului de răcire a aerului;
Litera c
în cazul în care producătorul motorului specifică limite ale pierderii de presiune pentru sistemul de răcire a aerului de supraalimentare, pierderea de presiune din sistemul respectiv, în condițiile de funcționare a motorului stabilite de producător, se situează între limitele specificate de acesta. Pierderea de presiune se măsoară în punctele specificate de producător.
Litera
Multiplicativ
Litera
Aditiv
Litera a
se aplică rezultatelor încercărilor NRTC, LSI-NRTC și NRSC ponderate aplicabile, în cazul în care acesta este stabilit pentru un întreg ciclu ponderat;
Litera b
se aplică rezultatelor modurilor individuale ale ciclului NRSC în mod discontinuu aplicabil pentru care regenerarea are loc înainte de calcularea rezultatului ponderat al emisiilor ciclului, în cazul în care acesta este stabilit pentru modurile individuale ale ciclului NRSC în mod discontinuu aplicabil. În acest caz, se utilizează metoda filtrelor multiple pentru măsurarea PM;
Litera c
poate fi extins la alte motoare din aceeași familie;
Litera d
poate fi extins la alte familii de motoare care utilizează același sistem de posttratare, astfel cum este definit în anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, cu aprobarea în prealabil a autorității de omologare, pe baza dovezilor tehnice pe care producătorul trebuie să le furnizeze cu privire la similitudinea emisiilor.
Litera a
un producător poate opta pentru omiterea factorilor de ajustare privind unul sau mai multe dintre familiile (sau configurațiile) sale de motoare atunci când efectul regenerării este neglijabil sau când momentul începerii regenerării nu poate fi identificat. În astfel de cazuri, nu se utilizează niciun factor de ajustare, iar producătorul poartă răspunderea de a asigura conformitatea cu limitele de emisii pentru toate încercările, indiferent dacă regenerarea se produce sau nu;
Litera b
la cererea producătorului, autoritatea de omologare poate înregistra situațiile de regenerare într-un mod diferit de cel precizat la litera (a). Cu toate acestea, o astfel de opțiune se aplică numai în cazul regenerărilor care se produc cu frecvență foarte redusă și cărora nu li se pot aplica în mod practic factorii de ajustare descriși la punctul 6.6.2.3.
Litera a
materialele din care sunt confecționate conductele trebuie să aibă pereți netezi, să fie conducătoare de electricitate și să nu intre în reacție cu gazele de carter emise. Lungimea conductelor trebuie să fie cât mai redusă posibil;
Litera b
numărul coturilor din conductele carterului de laborator trebuie să fie cel mai mic posibil, iar raza de curbură a coturilor inevitabile cât mai mare posibil;
Litera c
conductele de evacuare ale carterului de laborator trebuie să îndeplinească specificațiile producătorului referitoare la contrapresiunea din interiorul carterului;
Litera d
conductele de evacuare ale carterului trebuie conectate la fluxul de gaze de evacuare emise brute din aval de orice sistem de posttratare a gazelor de evacuare și de orice restricție de evacuare instalată, dar la o distanță suficientă în amonte de orice sonde de prelevare, pentru a asigura amestecul complet cu gazele de evacuare ale motorului înainte de prelevarea eșantioanelor. Tubul de evacuare al carterului trebuie amplasat pe direcția fluxului liber de gaze de evacuare al sistemului, astfel încât să fie evitate efectele stratului limită și să se faciliteze amestecarea. Tubul de evacuare a emisiilor de carter poate fi orientat în orice direcție în raport cu fluxul de gaze de evacuare brute.
Litera a
configurațiile de laborator pentru măsurarea emisiilor (punctul 7.2);
Litera b
procedurile de încercare preliminară și încercare ulterioară (punctul 7.3);
Litera c
ciclurile de încercare (punctul 7.4);
Litera d
succesiunea generală a încercărilor (punctul 7.5);
Litera e
diagrama de funcționare a motorului (punctul 7.6);
Litera f
generarea ciclului de încercare (punctul 7.7);
Litera g
procedura specifică de realizare a ciclului de încercare (punctul 7.8).
Litera a
Motorul se precondiționează prin efectuarea a cel puțin celei de a doua jumătăți a RMC, în funcție de numărul de moduri de încercare. Motorul nu trebuie să fie oprit din funcționare între cicluri. Imediat după finalizarea fiecărui ciclu de precondiționare, următorul ciclu (inclusiv încercarea privind emisiile) se efectuează de îndată ce este posibil. Atunci când este posibil, se recomandă ca următorul ciclu să se efectueze în 60 de secunde de la finalizarea ultimului ciclu de precondiționare.
Litera b
Motorul se încălzește și se lasă să funcționeze la 50 % din valoarea turației și 50 % din valoarea cuplului pentru orice ciclu de încercare RMC, altul decât ciclul de tip D2, E2 sau G, sau la turația nominală a motorului și 50 % din valoarea de cuplu pentru orice ciclu de încercare RMC de tip D2, E2 sau G, până la stabilizarea temperaturii motorului (a lichidului de răcire și a lubrifiantului). 50 % din valoarea turației se calculează în conformitate cu punctul 5.2.5.1 în cazul unui motor pentru care se utilizează MTS pentru generarea turațiilor de încercare și se calculează în conformitate cu punctul 7.7.1.3 în toate celelalte cazuri. 50 % din valoarea cuplului se definește ca 50 % din valoarea maximă disponibilă a cuplului la turația respectivă.
Litera a
se verifică eventualele scurgeri în termen de 8 ore înainte de prelevarea eșantioanelor de emisii, în conformitate cu punctul 8.1.8.7;
Litera b
în cazul prelevării de eșantioane pe loturi, se atașează medii de stocare curate, cum ar fi sacii goliți sau filtrele a căror masă proprie a fost cântărită;
Litera c
toate instrumentele de măsură se manipulează în conformitate cu instrucțiunile producătorului instrumentului și cu bunele practici inginerești;
Litera d
se pornesc sistemele de diluare, pompele de prelevare a eșantioanelor, ventilatoarele de răcire și sistemul de colectare a datelor;
Litera e
debitele eșantioanelor se ajustează la nivelurile dorite, cu ajutorul debitelor derivației, dacă se dorește acest lucru;
Litera f
schimbătoarele de căldură din sistemul de prelevare a eșantioanelor se încălzesc sau se răcesc în prealabil la temperatura optimă de operare în vederea efectuării unei încercări;
Litera g
componentele încălzite sau răcite, precum liniile de prelevare a eșantioanelor, filtrele, răcitoarele și pompele sunt lăsate să se stabilizeze la temperaturile de operare;
Litera h
sistemul de diluare a gazelor de evacuare se pornește cu cel puțin 10 minute înaintea unei succesiuni de încercări;
Litera i
etalonarea analizoarelor de gaze și aducerea la zero a sistemelor de analiză continuă se efectuează în conformitate cu procedura de la punctul 7.3.1.5;
Litera j
toate dispozitivele electronice se aduc la zero o dată sau în mod repetat înainte de efectuarea unui set de încercări.
Litera a
toate analizoarele eșantioanelor gazoase se resetează și se etalonează în termen de cel mult 30 de minute după finalizarea ciclului de încercare sau în timpul perioadei de funcționare cu șocul tras, pentru a se verifica stabilitatea analizoarelor de gaze;
Litera b
toate eșantioanele de gaze convenționale se analizează în termen de cel mult 30 de minute după finalizarea NRTC cu pornire la cald sau în timpul perioadei de funcționare cu șocul tras;
Litera c
eșantioanele de fond se analizează după cel mult 60 de minute de la finalizarea NRTC cu pornire la cald.
Litera a
în cazul analizoarelor de gaz pe lot și în mod continuu, valoarea medie a analizorului se înregistrează după stabilizarea unui gaz de aducere la zero în analizor. Perioada de stabilizare poate include timpul necesar pentru golirea analizorului de gazele prelevate și pentru așteptarea răspunsului analizorului;
Litera b
valoarea medie a analizorului se înregistrează după stabilizarea gazului de etalonare în analizor. Perioada de stabilizare poate include timpul necesar pentru golirea analizorului de gazele prelevate și pentru așteptarea răspunsului analizorului;
Litera c
aceste date sunt utilizate pentru a valida și a corecta abaterea în conformitate cu punctul 8.2.2.
Litera a
funcționarea cu pornire la rece începe după ce motorul și sistemele de posttratare a gazelor de evacuare s-au răcit la temperatura ambiantă după răcirea naturală a motorului sau după răcirea forțată și stabilizarea temperaturii motorului, a lichidului de răcire și uleiului, a sistemelor de posttratare a gazelor de evacuare și a tuturor dispozitivelor de control al motorului la o temperatură cuprinsă între 293 K și 303 K (între 20 și 30 °C). Măsurarea emisiilor pentru această funcționare începe imediat după pornirea la rece a motorului;
Litera b
perioada de impregnare la cald începe imediat după finalizarea etapei de pornire la rece. Motorul se oprește și se condiționează pentru pornirea la cald prin impregnare timp de 20 de minute ± 1 minut;
Litera c
funcționarea cu pornire la cald începe imediat după perioada de impregnare la cald prin demararea motorului. Analizoarele de gaze se pornesc cu cel puțin 10 secunde înainte de sfârșitul perioadei de impregnare la cald, pentru a evita modificarea vârfurilor de semnal. Măsurarea emisiilor pentru această funcționare începe în paralel cu demararea motorului.
Litera a
motorul se pornește și este lăsat să funcționeze în primele 180 de secunde ale ciclului de funcționare, apoi este lăsat să funcționeze la ralanti, fără sarcină, timp de 30 de secunde. Emisiile nu se măsoară pe durata succesiunii de încălzire;
Litera b
la sfârșitul perioadei de 30 de secunde de funcționare la ralanti, începe măsurarea emisiilor, iar motorul este lăsat să funcționeze de-a lungul întregului ciclu de funcționare de la început (secunda 0).
Litera a
turațiile și sarcinile de încercare ale motorului trebuie să fie definite pentru motorul supus încercării prin măsurarea cuplului maxim (în cazul motoarelor cu turație constantă) sau a curbei cuplului maxim (în cazul motoarelor cu turație variabilă), ca funcție a turației motorului;
Litera b
ciclurile de încercare normalizate trebuie să fie denormalizate prin utilizarea cuplului (în cazul motoarelor cu turație constantă) sau a turațiilor și cuplurilor (în cazul motoarelor cu turație variabilă) indicate la punctul 7.5 litera (a);
Litera c
motorul, echipamentele și instrumentele de măsurare se pregătesc în avans pentru următoarea încercare privind emisiile sau serie de încercări (ciclu cu pornire la rece și la cald);
Litera d
se efectuează procedurile înainte de încercare pentru a verifica buna funcționare a anumitor echipamente și analizoare. Toate analizoarele trebuie să fie etalonate. Toate datele colectate înainte de încercare se înregistrează;
Litera e
motorul se pornește (NRTC) sau se menține pornit (ciclurile în regim staționar și LSI-NRTC) la începutul ciclului de încercare, iar sistemul de prelevare a eșantioanelor este pornit în același timp;
Litera f
emisiile și ceilalți parametri necesari se măsoară sau se înregistrează în timpul prelevării eșantioanelor (în cazul NRTC, LSI-NRTC și RMC, pe durata întregului ciclu de încercare);
Litera g
se efectuează procedurile după încercare pentru a verifica buna funcționare a anumitor echipamente și analizoare;
Litera h
filtrul (filtrele) de PM se precondiționează, se cântărește (cântăresc) (masă proprie neîncărcată), se montează, se recondiționează, se cântărește (cântăresc) din nou (masă încărcată), apoi eșantioanele se evaluează conform procedurilor înainte de încercare (punctul 7.3.1.6) și după încercare (punctul 7.3.2.2);
Litera i
rezultatele încercărilor de emisii se evaluează.
Litera a
în conformitate cu recomandările din manualul utilizatorului, folosindu-se un motor de pornire de serie sau un sistem de pornire pneumatică și o baterie încărcată complet, o sursă de alimentare corespunzătoare sau o sursă de aer comprimat corespunzătoare sau
Litera b
cu ajutorul dinamometrului, prin rotirea arborelui motor până la pornire. Motorul este operat de regulă în intervalul de ± 25 % din turația normală de demarare sau este pornit prin creșterea liniară a turației dinamometrului de la zero la 100 min-1 sub turația inferioară la ralanti, dar numai până când motorul pornește.
Litera a
În cazul în care motorul se calează în orice moment în timpul funcționării cu pornire la rece a NRTC, întreaga încercare se anulează.
Litera b
În cazul în care motorul se calează în orice moment în timpul funcționării cu pornire la cald a NRTC, numai această parte se anulează. Motorul este lăsat să funcționeze cu șocul tras în conformitate cu punctul 7.8.3 și se repetă funcționarea cu pornire la cald. În acest caz, încercarea cu pornire la rece nu trebuie repetată.
Litera c
În cazul în care motorul se calează oricând pe parcursul ciclului de încercare LSI-NRTC, încercarea se anulează.
Litera d
În cazul în care motorul se calează oricând pe parcursul ciclului de încercare NRSC (în mod continuu sau discontinuu), încercarea se anulează și se repetă începând cu procedura de încălzire a motorului. În cazul în care particulele sunt măsurate prin metoda cu filtre multiple (câte un filtru de eșantionare pentru fiecare mod de operare), încercarea se continuă prin stabilizarea motorului în modul anterior de condiționare a temperaturii motorului și începerea măsurării în modul în care motorul s-a calat.
Litera a
motorul este scos din sarcină și funcționează la turația de mers în gol;
Litera i
în cazul motoarelor cu regulator pentru turație inferioară, comanda operatorului este minimă, dinamometrul sau alt dispozitiv de sarcină este setat la cuplu zero pe arborele principal de ieșire, iar motorul este lăsat să regleze turația. Se măsoară turația de mers în gol cu motorul cald;
Litera ii
în cazul motoarelor fără regulator pentru turație inferioară, dinamometrul este setat la cuplu zero pe arborele principal de ieșire, comanda operatorului este ajustată la cea mai mică turație posibilă cu sarcină minimă declarată de producător (cunoscută, de asemenea, ca turația de ralanti la cald declarată de producător);
Litera iii
cuplul la ralanti declarat de producător poate fi utilizat pentru toate motoarele cu turație variabilă (cu sau fără regulator de turație inferioară), în cazul în care cuplul la ralanti cu o valoare diferită de 0 este reprezentativ pentru funcționarea normală;
Litera b
comanda operatorului este adusă la maximum, iar turația motorului se menține între turația de mers în gol la cald și 95 % din turația de mers în gol la cald a motorului. În cazul motoarelor cu cicluri de funcționare de referință, a căror turație minimă este mai mare decât turația de ralanti la cald, realizarea diagramei poate fi inițiată între turația minimă de referință și 95 % din turația minimă de referință;
Litera c
se crește turația motorului la o rată medie de 8 ± 1 min-1/s sau se realizează diagrama motorului prin creșterea constantă a turațiilor, astfel încât trecerea de la turația minimă de stabilire a diagramei motorului la cea maximă să dureze între 4 și 6 minute. Intervalul turației de stabilire a diagramei motorului se situează între turația de ralanti la cald și 95 % din turația de mers în gol la cald și cea mai mare turație peste puterea maximă la care este produsă sub 70 % din puterea maximă. În cazul în care această turație este nesigură sau nereprezentativă (de exemplu, în cazul motoarelor fără regulator de turație), diagrama de funcționare se realizează la turația maximă sigură sau la turația maximă reprezentativă, conform bunelor practici inginerești. Turația motorului și punctele cuplului se înregistrează la o frecvență de prelevare de cel puțin 1 Hz;
Litera d
în cazul în care un producător consideră că tehnicile de stabilire a diagramei de funcționare descrise mai sus sunt nesigure sau nereprezentative pentru un anumit motor, se pot utiliza tehnici alternative de stabilire a diagramei de funcționare a motorului. Astfel de tehnici alternative satisfac scopul procedurilor specificate de stabilire a diagramei de funcționare pentru a determina cuplul maxim disponibil la toate turațiile motorului obținute în cadrul ciclurilor de încercare. Abaterile de la tehnicile de stabilire a diagramei de funcționare a motorului specificate în prezenta secțiune din motive de securitate sau de reprezentativitate se aprobă de către serviciul tehnic, împreună cu justificarea utilizării acestora. Cu toate acestea, curba de cuplu nu este stabilită în niciun caz la turații descrescătoare în cazul motoarelor cu regulator sau turbocompresor;
Litera e
nu este necesară stabilirea diagramei de funcționare a motorului înainte de fiecare ciclu de încercare. Diagrama de funcționare a unui motor se reface în cazul în care:
Litera i
a trecut o perioadă excesivă de timp de la ultima stabilire a diagramei de funcționare, determinată pe baza bunelor practice tehnice; sau
Litera ii
au avut loc modificări fizice sau reetalonări ale motorului care ar putea afecta performanțele acestuia; sau
Litera iii
presiunea atmosferică la conducta de admisie a aerului nu se situează în limita a ± 5 kPa față de valoarea înregistrată la ultima determinare a diagramei de funcționare.
Litera i
în cazul motoarelor cu regulator pentru turație inferioară, comanda operatorului este minimă, dinamometrul sau alt dispozitiv de sarcină este setat la cuplu zero pe arborele principal de ieșire, iar motorul este lăsat să regleze turația. Se măsoară turația de mers în gol cu motorul cald;
Litera ii
în cazul motoarelor fără regulator pentru turație inferioară, dinamometrul este setat la cuplu zero pe arborele principal de ieșire, comanda operatorului este ajustată la cea mai mică turație posibilă cu sarcină minimă declarată de producător (cunoscută, de asemenea, ca turația de ralanti la cald declarată de producător);
Litera iii
cuplul la ralanti declarat de producător poate fi utilizat pentru toate motoarele cu turație variabilă (cu sau fără regulator de turație inferioară), în cazul în care cuplul la ralanti cu o valoare diferită de 0 este reprezentativ pentru funcționarea normală;
Litera i
a trecut o perioadă excesivă de timp de la ultima stabilire a diagramei de funcționare, determinată pe baza bunelor practice tehnice; sau
Litera ii
au avut loc modificări fizice sau reetalonări ale motorului care ar putea afecta performanțele acestuia; sau
Litera iii
presiunea atmosferică la conducta de admisie a aerului nu se situează în limita a ± 5 kPa față de valoarea înregistrată la ultima determinare a diagramei de funcționare.
Litera a
Motorul este lăsat să funcționeze la o turație nominală și la o putere nominală atât timp cât este necesar pentru obținerea unei operațiuni stabile, cu ajutorul regulatorului sau al regulatorului simulat de control al turației, care este acționat de comanda operatorului.
Litera b
Turația este crescută până când motorul este capabil să mențină turația constantă. În acest stadiu, se înregistrează puterea. Înainte de efectuarea verificării, producătorul și serviciile tehnice care efectuează verificarea convin asupra metodei de determinare în siguranță a momentul în care a fost atins stadiul respectiv, în funcție de caracteristicile regulatorului. Puterea înregistrată nu trebuie să depășească cu mai mult de 12,5 % puterea nominală, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 27 din Regulamentul (UE) 2016/1628. În cazul în care valoarea este depășită, producătorul trebuie să revizuiască puterea nominală declarată.
Litera a
Motorul este lăsat să funcționeze la turația constantă fără sarcină (la turație superioară, nu la turație inferioară la ralanti), cu ajutorul regulatorului sau al regulatorului simulat de control al turației acționat de comanda operatorului, timp de cel puțin 15 s, cu excepția cazului în care motorul specific nu poate efectua această sarcină.
Litera b
Cuplul este crescut în mod constant cu ajutorul dinamometrului. Procesul de stabilire a diagramei de funcționare a motorului este efectuat astfel încât trecerea de la turația constantă fără sarcină la cuplul care corespunde puterii nominale pentru motoarele supuse încercării în ciclurile D2 sau E2 sau la cuplul maxim în cazul altor cicluri de încercare la turație constantă să nu dureze mai puțin de două minute. În timpul acestui proces, turația și cuplul reale se înregistrează cu o frecvență de cel puțin 1 Hz.
Litera c
În cazul unui motor cu turație constantă prevăzut cu un regulator care poate fi comutat pe turații alternative, motorul este încercat la fiecare turație constantă aplicabilă.
Litera a
turația normalizată se transformă într-o succesiune de turații de referință nref, în conformitate cu punctul 7.7.2.2;
Litera b
cuplul normalizat este exprimat ca procent din cuplul determinat de curba diagramei de funcționare a motorului, generată în conformitate cu punctul 7.6.2, la turația de referință corespunzătoare. Aceste valori normalizate se transformă într-o succesiune de cupluri de referință Tref, în conformitate cu punctul 7.7.2.3;
Litera c
valorile de referință ale turației și cuplului, exprimate în unități coerente, sunt înmulțite pentru a calcula valorile de referință ale puterii.
Litera
% speed = 43 %
Litera
% torque = 82 %
Litera
MTS = 2200 min-1
Litera
nidle = 600 min-1
Litera a
Încercarea se efectuează în ordinea crescătoare a numerelor modurilor, astfel cum sunt indicate pentru ciclul de încercare (a se vedea apendicele 1 la anexa XVII).
Litera b
Fiecare mod se desfășoară pe o perioadă de cel puțin 10 minute. În fiecare mod, motorul se stabilizează timp de cel puțin cinci minute. Eșantioanele de gaze emise și, după caz, PN, se prelevează timp de 1-3 minute la sfârșitul fiecărui mod, iar eșantioanele de PM emise se prelevează în conformitate cu litera (c).
Litera c
În cazul emisiilor de PM, prelevarea eșantioanelor de particule se poate efectua prin metoda cu un singur filtru sau cu filtre multiple. Întrucât, în funcție de metodă, rezultatele pot varia ușor, metoda utilizată trebuie declarată împreună cu rezultatele încercării.
Litera d
Turația și sarcina motorului, temperatura aerului de admisie, debitul de combustibil și, acolo unde este cazul, de aer sau de gaze de evacuare se măsoară în fiecare mod, la aceleași intervale utilizate pentru măsurarea concentrațiilor gazoase.
Litera e
Dacă motorul se calează sau prelevarea emisiilor este întreruptă în orice moment în timpul prelevării de eșantioane de emisii pentru un NRSC în modul discontinuu și cu metoda cu un singur filtru, încercarea se anulează și se repetă începând cu procedura de încălzire a motorului. În cazul în care particulele sunt măsurate prin metoda cu filtre multiple (câte un filtru de eșantionare pentru fiecare mod de operare), încercarea se continuă prin stabilizarea motorului în modul anterior de condiționare a temperaturii motorului și începerea măsurării în modul în care motorul s-a calat.
Litera f
Se efectuează procedurile ulterioare încercării, în conformitate cu punctul 7.3.2.
Litera a
Executarea RMC, prelevarea eșantioanelor de gaze de evacuare, înregistrarea datelor și integrarea valorilor măsurate încep simultan;
Litera b
cuplul și turația se controlează în primul mod din ciclul de încercare;
Litera c
în cazul în care motorul se calează în timpul executării RMC, încercarea se anulează. Motorul se precondiționează și încercarea se repetă;
Litera d
se continuă prelevarea de eșantioane la sfârșitul RMC, cu excepția prelevării de eșantioane de PM, toate sistemele fiind lăsate să funcționeze pentru a permite scurgerea timpului de răspuns. Ulterior, prelevarea și înregistrarea se opresc, inclusiv înregistrarea eșantioanelor de fond. În sfârșit, se opresc toate dispozitivele integrate și se înregistrează încheierea ciclului de încercare;
Litera e
se efectuează procedurile ulterioare încercării, în conformitate cu punctul 7.3.2.
Litera a
turația se menține liniară în intervalul ± 2 % din turația nominală,
Litera b
cuplul se menține liniar în intervalul ± 5 % din cuplul maxim la turația nominală.
Litera
Succesiunea de încercări începe imediat după ce motorul a fost pornit la rece, astfel cum se menționează la punctul 7.3.1.2, în cazul NRTC cu pornire la rece, sau după perioada de impregnare la cald, în cazul NRTC cu pornire la cald. Se urmează succesiunea prezentată la punctul 7.4.2.1.
Litera
Înregistrarea datelor, prelevarea eșantioanelor de gaze de evacuare și integrarea valorilor măsurate se inițiază simultan cu pornirea motorului. Ciclul de încercare începe la pornirea motorului și se execută conform schemei prezentate în apendicele 3 la anexa XVII.
Litera
Prelevarea de eșantioane continuă la sfârșitul ciclului și toate sistemele sunt lăsate să funcționeze pentru a permite curgerea timpului de răspuns. Ulterior, prelevarea și înregistrarea se opresc, inclusiv înregistrarea eșantioanelor de fond. În sfârșit, se opresc toate dispozitivele integrate și se înregistrează încheierea ciclului de încercare.
Litera
Încercarea începe conform succesiunii indicate la punctul 7.4.2.2.
Litera
Înregistrarea datelor, prelevarea eșantioanelor de gaze de evacuare și integrarea valorilor măsurate se efectuează simultan cu începerea LSI-NRTC, la sfârșitul perioadei de ralanti de 30 de secunde indicate la punctul 7.4.2.2 litera (b). Ciclul de încercare se execută conform schemei prezentate în apendicele 3 la anexa XVII.
Litera
Prelevarea de eșantioane continuă la sfârșitul ciclului și toate sistemele sunt lăsate să funcționeze pentru a permite curgerea timpului de răspuns. Ulterior, prelevarea și înregistrarea se opresc, inclusiv înregistrarea eșantioanelor de fond. În sfârșit, se opresc toate dispozitivele integrate și se înregistrează încheierea ciclului de încercare.
Litera a
sistemul de măsurare funcționează la temperaturile, presiunile și debitele specificate;
Litera b
instrumentul se aduce la valoarea zero prin introducerea unui semnal zero, la fel ca înaintea unei încercări privind emisiile. În cazul analizoarelor de gaze, se utilizează un gaz zero care îndeplinește specificațiile de la punctul 9.5.1 și care se introduce direct în orificiul analizorului;
Litera c
instrumentul se etalonează prin introducerea unui semnal de etalonare, la fel ca înaintea unei încercări privind emisiile. În cazul analizoarelor de gaze, se utilizează un gaz de etalonare care îndeplinește specificațiile de la punctul 9.5.1 și care se introduce direct în orificiul analizorului;
Litera d
după etalonarea instrumentului, valoarea zero se verifică cu același semnal utilizat la litera (b) a prezentului punct. În funcție de valoarea citită, se determină pe baza bunelor practici inginerești dacă este necesară o nouă aducere la zero sau etalonarea instrumentului înainte de a trece la următoarea etapă;
Litera e
în cazul tuturor cantităților măsurate, se apelează la recomandările producătorului și la bunele practici inginerești pentru a alege valorile de referință yrefi care acoperă întreaga gamă de valori anticipate să apară în timpul încercării de emisii, evitând astfel necesitatea de extrapolare în afara intervalului acestor valori. Se selectează un semnal de referință zero, care să reprezinte una din valorile de referință pentru verificarea linearității. Pentru verificările de linearitate autonome privind presiunea și temperatura, se aleg cel puțin trei valori de referință. Pentru toate celelalte verificări ale linearității, se aleg cel puțin 10 valori de referință;
Litera f
ordinea de introducere a seriilor de valori de referință se alege în conformitate cu recomandările producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești;
Litera g
cantitățile de referință se generează și se introduc în modul descris la punctul 8.1.4.4. În cazul analizoarelor de gaze, se utilizează concentrații de gaze cunoscute ca fiind conforme cu specificațiile de la punctul 9.5.1, care se introduc direct în orificiul analizorului;
Litera h
se prevede o perioadă de stabilizare a instrumentului în timpul măsurării valorii de referință;
Litera i
valoarea de referință se măsoară timp de 30 s la o frecvență de înregistrare cel puțin egală cu frecvența minimă menționată în tabelul 6.7 și se înregistrează media aritmetică a valorilor înregistrate y_i ;
Litera j
se repetă pașii de la literele (g)-(i) ale prezentului punct până la măsurarea tuturor cantităților de referință;
Litera k
se utilizează mediile aritmetice y_i și valorile de referință yrefi pentru a calcula parametrii de regresie liniară prin metoda celor mai mici pătrate și valorile statistice pentru a face comparația cu criteriile minime de performanță indicate în tabelul 6.5. Se utilizează calculele descrise în apendicele 3 la anexa VII.
Litera a
verificarea linearității se efectuează cu o frecvență mai mare în cazul în care această măsură este recomandată de producător sau pe baza bunelor practici inginerești;
Litera b
min înseamnă valoarea minimă de referință utilizată în timpul verificării linearității;
Litera c
max înseamnă, în general, valoarea maximă de referință utilizată în timpul verificării linearității. De exemplu, în cazul separatoarelor de gaze, xmax reprezintă concentrația gazului de etalonare care nu este separat și diluat. Următoarele exemple reprezintă cazuri speciale, în care max se referă la o valoare diferită:
Litera i
în cazul verificării linearității balanței de PM, mmax se referă la masa tipică a unui filtru de PM;
Litera ii
în cazul verificării linearității cuplului, Tmax se referă la valoarea maximă a cuplului specificată de producător pentru motorul cu cel mai mare cuplu care urmează a fi supus încercării;
Litera d
intervalele specificate sunt incluzive. De exemplu, un interval specificat de 0,98-1,02 pentru panta a1 înseamnă 0,98 ≤ a1 ≤ 1,02;
Litera e
aceste verificări ale linearității nu sunt necesare pentru sistemele considerate conforme la verificarea debitului gazelor de evacuare diluate descrisă la punctul 8.1.8.5 pentru verificarea cu propan sau pentru sistemele care corespund în limitele a ± 2 % pe baza unui bilanț chimic de carbon sau oxigen al aerului de admisie, combustibilului și gazelor de evacuare;
Litera f
criteriile a1 pentru aceste cantități sunt îndeplinite numai în cazul în care este necesară valoarea absolută a cantității, spre deosebire de un semnal care este doar proporțional cu valoarea reală, în mod liniar;
Litera g
temperaturile autonome includ temperaturile motorului și condițiile ambientale utilizate pentru stabilirea sau verificarea condițiilor de funcționare a motorului, temperaturile utilizate pentru stabilirea sau verificarea condițiilor critice din sistemul de încercare și temperaturile utilizate pentru calcularea emisiilor:
Litera i
următoarele verificări de linearitate a temperaturii sunt obligatorii: aerul de admisie; stand(uri) de posttratare (în cazul motoarelor supuse încercării cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare în cicluri cu criterii cu pornire la rece); aerul de diluare pentru prelevarea eșantioanelor de PM (CVS, diluare dublă și sisteme cu debit parțial); eșantionul de PM; eșantionul din răcitor (pentru sistemele de prelevare gazoasă care utilizează răcitoare pentru uscarea eșantioanelor);
Litera ii
următoarele verificări ale linearității temperaturii sunt obligatorii numai atunci când sunt specificate de producătorul motorului: la admisia combustibilului; la ieșirea aerului din sistemul de răcire a aerului de alimentare în camera de încercare (în cazul motoarelor supuse încercării cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); la intrarea lichidului de răcire în sistemul de răcire a aerului de alimentare în camera de încercare (în cazul motoarelor supuse încercării cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); uleiul din carter/baia de ulei; lichidul de răcire dinaintea termostatului (la motoarele răcite cu lichid);
Litera h
presiunile autonome includ presiunile motorului și condițiile ambientale utilizate pentru stabilirea sau verificarea condițiilor de funcționare a motorului, presiunile utilizate pentru stabilirea sau verificarea condițiilor critice din sistemul de încercare și presiunile utilizate pentru calcularea emisiilor:
Litera i
următoarele verificări de linearitate a presiunii sunt obligatorii: restricția de presiune la admisia aerului; contrapresiunea pentru gazele de evacuare; barometrul; presiunea manometrică la intrarea în CVS (în cazul în care se efectuează măsurări cu CVS); eșantionul din răcitor (pentru sistemele de prelevare gazoasă care utilizează răcitoare pentru uscarea eșantioanelor);
Litera ii
următoarele verificări ale linearității presiunii sunt obligatorii numai atunci când sunt specificate de producătorul motorului: sistemul de răcire a aerului de alimentare și pierderea de presiune din conducta de legătură, în camera de încercare (în cazul motoarelor supraalimentate supuse încercării, cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); la admisia combustibilului; la ieșirea combustibilului.
Litera i
în cazul verificării linearității balanței de PM, mmax se referă la masa tipică a unui filtru de PM;
Litera ii
în cazul verificării linearității cuplului, Tmax se referă la valoarea maximă a cuplului specificată de producător pentru motorul cu cel mai mare cuplu care urmează a fi supus încercării;
Litera i
următoarele verificări de linearitate a temperaturii sunt obligatorii: aerul de admisie; stand(uri) de posttratare (în cazul motoarelor supuse încercării cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare în cicluri cu criterii cu pornire la rece); aerul de diluare pentru prelevarea eșantioanelor de PM (CVS, diluare dublă și sisteme cu debit parțial); eșantionul de PM; eșantionul din răcitor (pentru sistemele de prelevare gazoasă care utilizează răcitoare pentru uscarea eșantioanelor);
Litera ii
următoarele verificări ale linearității temperaturii sunt obligatorii numai atunci când sunt specificate de producătorul motorului: la admisia combustibilului; la ieșirea aerului din sistemul de răcire a aerului de alimentare în camera de încercare (în cazul motoarelor supuse încercării cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); la intrarea lichidului de răcire în sistemul de răcire a aerului de alimentare în camera de încercare (în cazul motoarelor supuse încercării cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); uleiul din carter/baia de ulei; lichidul de răcire dinaintea termostatului (la motoarele răcite cu lichid);
Litera i
următoarele verificări de linearitate a presiunii sunt obligatorii: restricția de presiune la admisia aerului; contrapresiunea pentru gazele de evacuare; barometrul; presiunea manometrică la intrarea în CVS (în cazul în care se efectuează măsurări cu CVS); eșantionul din răcitor (pentru sistemele de prelevare gazoasă care utilizează răcitoare pentru uscarea eșantioanelor);
Litera ii
următoarele verificări ale linearității presiunii sunt obligatorii numai atunci când sunt specificate de producătorul motorului: sistemul de răcire a aerului de alimentare și pierderea de presiune din conducta de legătură, în camera de încercare (în cazul motoarelor supraalimentate supuse încercării, cu o cameră de încercare cu schimbător de căldură, care simulează un sistem de răcire a aerului de alimentare al echipamentului mobil fără destinație rutieră); la admisia combustibilului; la ieșirea combustibilului.
Litera a
Timpul de răspuns al sistemului este ≤ 10 s, cu un timp de creștere ≤ 5 s pentru toate componentele măsurate (CO, NOx, CO2 și HC) și toate gamele utilizate.
Litera b
Pentru a demonstra o frecvență de actualizare și înregistrare acceptabilă în raport cu timpul general de răspuns, sistemul îndeplinește unul dintre următoarele criterii:
Litera i
produsul dintre timpul mediu de urcare și frecvența la care sistemul înregistrează o concentrație actualizată trebuie să fie cel puțin 5. În orice caz, timpul mediu de urcare nu trebuie să depășească 10 s;
Litera ii
frecvența la care sistemul înregistrează concentrația este de cel puțin 2 Hz (a se vedea tabelul 6.7).
Litera i
produsul dintre timpul mediu de urcare și frecvența la care sistemul înregistrează o concentrație actualizată trebuie să fie cel puțin 5. În orice caz, timpul mediu de urcare nu trebuie să depășească 10 s;
Litera ii
frecvența la care sistemul înregistrează concentrația este de cel puțin 2 Hz (a se vedea tabelul 6.7).
Litera a
se respectă instrucțiunile de pornire și funcționare ale producătorului sistemului de analiză pentru instalarea sistemului. Sistemul de măsurare se ajustează pentru optimizarea performanței, în funcție de necesități. Verificarea se efectuează prin operarea analizorului în același mod ca în cazul încercării privind emisiile. În cazul în care sistemul de prelevare a eșantioanelor al analizorului este utilizat, de asemenea, de alte analizoare și în cazul în care debitul de gaz către celelalte analizoare afectează timpul de răspuns al sistemului, celelalte analizoare se pornesc și sunt lăsate să funcționeze în timpul încercării de verificare. Această încercare de verificare poate fi efectuată pe mai multe analizoare care utilizează simultan același sistem de prelevare a eșantioanelor. În cazul în care, în cursul încercării privind emisiile, se folosesc filtre de tip analog sau filtre digitale în timp real, acestea se utilizează în același mod în timpul acestei verificări;
Litera b
în cazul echipamentelor utilizate pentru validarea timpului de răspuns, se recomandă ca lungimea liniilor de transfer al gazelor între toate punctele de conexiune să fie minimă. Se conectează o sursă de aer de aducere la zero la un orificiu de admisie al unei supape rapide cu trei căi (două orificii de admisie și unul de evacuare), pentru a controla debitul de gaze de aducere la zero și de gaze mixte de etalonare către orificiul de admisie al sondei sistemului de prelevare sau un racord în formă de T lângă orificiul de evacuare al sondei. În mod normal, debitul gazului este mai mare decât debitul eșantionului prin sondă, iar cantitatea în exces este deversată prin orificiul de admisie al sondei. Dacă debitul gazului este mai mic decât debitul sondei, concentrațiile gazului se ajustează în funcție de diluarea provocată de aerul ambiant atras în sondă. Pot fi utilizate gaze de etalonare binare sau multiple. Gazele de etalonare pot fi combinate cu ajutorul unui dispozitiv de combinare sau amestecare a gazelor. Utilizarea unor astfel de dispozitive este recomandată atunci când gazele de etalonare diluate în N2 se combină cu gazele de etalonare diluate în aer.
Litera c
colectarea datelor are loc după cum urmează:
Litera i
se deschide supapa pentru a porni debitul de gaz zero;
Litera ii
se permite o perioadă de stabilizare, în funcție de întârzierile debitului și de răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Litera iii
se inițiază înregistrarea datelor, la frecvența utilizată în timpul încercărilor privind emisiile. Fiecare valoare înregistrată este o concentrație unică actualizată, măsurată de analizor; valorile înregistrate nu pot fi modificate prin interpolare sau filtrare;
Litera iv
se modifică poziția supapei pentru a permite curgerea gazelor de etalonare către analizoare. Acest timp se înregistrează ca t0;
Litera v
se iau în considerare întârzierile debitului și răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Litera vi
se face comutarea debitului, pentru a permite curgerea către analizor a gazului zero. Acest timp se înregistrează ca t100;
Litera vii
se iau în considerare întârzierile debitului și răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Litera viii
pașii prezentați la litera (c) subpunctele (iv)-(vii) de la prezentul punct se repetă până la înregistrarea a șapte cicluri complete și se încheie prin curgerea gazului zero către analizoare;
Litera ix
se oprește înregistrarea.
Litera i
se deschide supapa pentru a porni debitul de gaz zero;
Litera ii
se permite o perioadă de stabilizare, în funcție de întârzierile debitului și de răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Litera iii
se inițiază înregistrarea datelor, la frecvența utilizată în timpul încercărilor privind emisiile. Fiecare valoare înregistrată este o concentrație unică actualizată, măsurată de analizor; valorile înregistrate nu pot fi modificate prin interpolare sau filtrare;
Litera iv
se modifică poziția supapei pentru a permite curgerea gazelor de etalonare către analizoare. Acest timp se înregistrează ca t0;
Litera v
se iau în considerare întârzierile debitului și răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Litera vi
se face comutarea debitului, pentru a permite curgerea către analizor a gazului zero. Acest timp se înregistrează ca t100;
Litera vii
se iau în considerare întârzierile debitului și răspunsul complet al celui mai lent analizor;
Litera viii
pașii prezentați la litera (c) subpunctele (iv)-(vii) de la prezentul punct se repetă până la înregistrarea a șapte cicluri complete și se încheie prin curgerea gazului zero către analizoare;
Litera ix
se oprește înregistrarea.
Litera a
Dacă se alege demonstrarea conformității cu punctul 8.1.5.3 litera (b) subpunctul (i) din prezenta secțiune, se aplică următoarea procedură: timpii de creștere (în s) se înmulțesc cu frecvențele respective de înregistrare, exprimate în Hz (1/s). Valoarea fiecărui rezultat trebuie să fie cel puțin egală cu 5. Dacă valoarea este mai mică de 5, se mărește frecvența de înregistrare, se ajustează debitele sau se modifică sistemul de prelevare a eșantioanelor pentru a mări timpul de creștere la valoarea necesară. De asemenea, se pot configura filtre digitale pentru a mări timpul de creștere.
Litera b
Dacă se alege demonstrarea conformității cu punctul 8.1.5.3 litera (b) subpunctul (ii) din prezenta secțiune, este suficientă demonstrarea conformității cu cerințele de la punctul 8.1.5.3 litera (b) subpunctul (ii) din prezenta secțiune.
Litera a
Prezenta secțiune descrie modul de etalonare a debitmetrelor pentru sistemele de prelevare de eșantioane cu volum constant (CVS) pentru gaze de evacuare diluate.
Litera b
Etalonarea se efectuează în timp ce debitmetrul este instalat în poziția sa permanentă. Etalonarea se efectuează după orice modificare a configurației debitului în amonte sau în aval de debitmetru care poate afecta etalonarea acestuia. Etalonarea se efectuează la prima instalare a CVS și în cazul în care eventuale măsuri corective nu remediază cauzele care au împiedicat verificarea debitului de gaze de evacuare diluate (respectiv verificarea cu propan) prevăzută la punctul 8.1.8.5.
Litera c
Debitmetrul CVS se etalonează cu ajutorul unui debitmetru de referință, cum ar fi un debitmetru cu tub Venturi subsonic, un ajutaj de debit cu rază lungă, un orificiu cu acces neted, un element de debit laminar, un set de tuburi Venturi cu un debit critic sau un debitmetru ultrasonic. Se utilizează un debitmetru de referință, care raportează cantități trasabile cu referire la standarde internaționale, cu o incertitudine de ± 1 %. Răspunsul la debit al debitmetrului de referință se utilizează ca valoare de referință pentru etalonarea debitmetrului CVS.
Litera d
Este interzisă utilizarea de site sau alte restricții de presiune în amonte care pot afecta debitul înainte de intrarea în debitmetrul de referință, cu excepția cazului în care etalonarea debitmetrului s-a efectuat cu astfel de restricții de presiune.
Litera e
Succesiunea de etalonare descrisă la prezentul punct 8.1.8.4 se referă la metoda molară. Pentru succesiunea corespunzătoare metodei masice, a se consulta punctul 2.5 din anexa VII.
Litera f
CFV sau SSV poate fi înlăturat alternativ din poziția sa permanentă pentru etalonare atât timp cât sunt îndeplinite următoarele cerințe la montarea CVS:
Punctul 1
La montarea CVF sau SSV în sistemul CVS, se aplică bunele practici inginerești pentru a verifica că nu au fost introduse scurgeri între orificiul de admisie CVS și tubul Venturi.
Punctul 2
După etalonarea ex situ a tuburilor Venturi, trebuie verificate toate combinațiile de debit cu tuburi Venturi pentru CFV sau cel puțin 10 puncte de debit pentru un SSV prin utilizarea verificării cu propan, astfel cum se descrie la punctul 8.1.8.5. Rezultatul verificării cu propan pentru fiecare punct de debit al tubului Venturi nu poate depăși toleranța prevăzută la punctul 8.1.8.5.6.
Punctul 3
Pentru a verifica etalonarea ex situ a unui sistem CVS prevăzut cu mai multe CFV, se efectuează următoarea verificare
Litera i
Se utilizează un dispozitiv cu debit constant pentru a obține un debit constant de propan în tunelul de diluare.
Litera ii
Concentrațiile de hidrocarbon se măsoară la cel puțin 10 debite separate pentru un debitmetru SSV sau la toate combinațiile de debit posibile pentru un debitmetru CFV, menținându-se în același timp constant debitul.
Litera iii
Concentrația de hidrocarbon de fond din aerul de diluare se măsoară înainte și după efectuarea încercării. Concentrația de fond medie din fiecare măsurare la fiecare punct de diluare trebuie să se scadă înainte de efectuarea analizei de regresie de la subpunctul (iv).
Litera iv
Trebuie efectuată o regresie a puterii, prin utilizarea tuturor perechilor de valori ale debitului și concentrației corectate în scopul de a obține o relație de forma y = a × xb, prin utilizarea concentrației ca variabilă independentă și a debitului ca variabilă dependentă. Pentru fiecare punct de date, este necesară calcularea diferenței dintre debitul măsurat și valoarea reprezentată de ajustarea curbei. Diferența la fiecare punct trebuie să fie mai mică cu ± 1 % din valoarea de regresie corespunzătoare. Valoarea pentru b trebuie să se situeze între – 1,005 și – 0,995. În cazul în care rezultatele nu se încadrează în aceste limite, trebuie luate măsuri corective în concordanță cu punctul 8.1.8.5.1 litera (a).
Litera i
Se utilizează un dispozitiv cu debit constant pentru a obține un debit constant de propan în tunelul de diluare.
Litera ii
Concentrațiile de hidrocarbon se măsoară la cel puțin 10 debite separate pentru un debitmetru SSV sau la toate combinațiile de debit posibile pentru un debitmetru CFV, menținându-se în același timp constant debitul.
Litera iii
Concentrația de hidrocarbon de fond din aerul de diluare se măsoară înainte și după efectuarea încercării. Concentrația de fond medie din fiecare măsurare la fiecare punct de diluare trebuie să se scadă înainte de efectuarea analizei de regresie de la subpunctul (iv).
Litera iv
Trebuie efectuată o regresie a puterii, prin utilizarea tuturor perechilor de valori ale debitului și concentrației corectate în scopul de a obține o relație de forma y = a × xb, prin utilizarea concentrației ca variabilă independentă și a debitului ca variabilă dependentă. Pentru fiecare punct de date, este necesară calcularea diferenței dintre debitul măsurat și valoarea reprezentată de ajustarea curbei. Diferența la fiecare punct trebuie să fie mai mică cu ± 1 % din valoarea de regresie corespunzătoare. Valoarea pentru b trebuie să se situeze între – 1,005 și – 0,995. În cazul în care rezultatele nu se încadrează în aceste limite, trebuie luate măsuri corective în concordanță cu punctul 8.1.8.5.1 litera (a).
Punctul 1
La montarea CVF sau SSV în sistemul CVS, se aplică bunele practici inginerești pentru a verifica că nu au fost introduse scurgeri între orificiul de admisie CVS și tubul Venturi.
Punctul 2
După etalonarea ex situ a tuburilor Venturi, trebuie verificate toate combinațiile de debit cu tuburi Venturi pentru CFV sau cel puțin 10 puncte de debit pentru un SSV prin utilizarea verificării cu propan, astfel cum se descrie la punctul 8.1.8.5. Rezultatul verificării cu propan pentru fiecare punct de debit al tubului Venturi nu poate depăși toleranța prevăzută la punctul 8.1.8.5.6.
Punctul 3
Pentru a verifica etalonarea ex situ a unui sistem CVS prevăzut cu mai multe CFV, se efectuează următoarea verificare
Litera i
Se utilizează un dispozitiv cu debit constant pentru a obține un debit constant de propan în tunelul de diluare.
Litera ii
Concentrațiile de hidrocarbon se măsoară la cel puțin 10 debite separate pentru un debitmetru SSV sau la toate combinațiile de debit posibile pentru un debitmetru CFV, menținându-se în același timp constant debitul.
Litera iii
Concentrația de hidrocarbon de fond din aerul de diluare se măsoară înainte și după efectuarea încercării. Concentrația de fond medie din fiecare măsurare la fiecare punct de diluare trebuie să se scadă înainte de efectuarea analizei de regresie de la subpunctul (iv).
Litera iv
Trebuie efectuată o regresie a puterii, prin utilizarea tuturor perechilor de valori ale debitului și concentrației corectate în scopul de a obține o relație de forma y = a × xb, prin utilizarea concentrației ca variabilă independentă și a debitului ca variabilă dependentă. Pentru fiecare punct de date, este necesară calcularea diferenței dintre debitul măsurat și valoarea reprezentată de ajustarea curbei. Diferența la fiecare punct trebuie să fie mai mică cu ± 1 % din valoarea de regresie corespunzătoare. Valoarea pentru b trebuie să se situeze între – 1,005 și – 0,995. În cazul în care rezultatele nu se încadrează în aceste limite, trebuie luate măsuri corective în concordanță cu punctul 8.1.8.5.1 litera (a).
Litera i
Se utilizează un dispozitiv cu debit constant pentru a obține un debit constant de propan în tunelul de diluare.
Litera ii
Concentrațiile de hidrocarbon se măsoară la cel puțin 10 debite separate pentru un debitmetru SSV sau la toate combinațiile de debit posibile pentru un debitmetru CFV, menținându-se în același timp constant debitul.
Litera iii
Concentrația de hidrocarbon de fond din aerul de diluare se măsoară înainte și după efectuarea încercării. Concentrația de fond medie din fiecare măsurare la fiecare punct de diluare trebuie să se scadă înainte de efectuarea analizei de regresie de la subpunctul (iv).
Litera iv
Trebuie efectuată o regresie a puterii, prin utilizarea tuturor perechilor de valori ale debitului și concentrației corectate în scopul de a obține o relație de forma y = a × xb, prin utilizarea concentrației ca variabilă independentă și a debitului ca variabilă dependentă. Pentru fiecare punct de date, este necesară calcularea diferenței dintre debitul măsurat și valoarea reprezentată de ajustarea curbei. Diferența la fiecare punct trebuie să fie mai mică cu ± 1 % din valoarea de regresie corespunzătoare. Valoarea pentru b trebuie să se situeze între – 1,005 și – 0,995. În cazul în care rezultatele nu se încadrează în aceste limite, trebuie luate măsuri corective în concordanță cu punctul 8.1.8.5.1 litera (a).
Litera a
sistemul se conectează conform ilustrației din figura 6.5;
Litera b
pierderile între debitmetrul de etalonare și PDP sunt sub 0,3 % din debitul total la cel mai mic punct de curgere etalonat; de exemplu, la cea mai mare restricție de presiune și la cel mai mic punct de turație a PDP;
Litera c
în timpul funcționării PDP, la orificiul de admisie al acesteia se menține o temperatură constantă, în limitele ± 2 % din temperatura medie absolută la orificiul de admisie Tin;
Litera d
turația PDP se setează la primul punct de turație la care se dorește etalonarea;
Litera e
restrictorul variabil se comută în poziția maxim deschis;
Litera f
PDP este lăsată să funcționeze timp de cel puțin trei minute pentru stabilizarea sistemului. Apoi, fără a întrerupe PDP, se înregistrează valorile medii pentru datele prelevate timp de cel puțin 30 s, pentru fiecare dintre următoarele cantități:
Litera i
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Litera ii
temperatura medie la orificiul de admisie al PDP, Tin;
Litera iii
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al PDP, pin;
Litera iv
presiunea statică medie absolută la orificiul de evacuare al PDP, pout;
Litera v
turația medie a PDP, nPDP;
Litera g
supapa restrictoare se închide progresiv, pentru a reduce presiunea absolută la orificiul de admisie în PDP, pin;
Litera h
se repetă pașii de la punctul 8.1.8.4.2 literele (f) și (g) pentru a înregistra date la cel puțin șase poziții ale restrictorului, care să reflecte toată gama de presiuni de utilizare posibile la orificiul de admisie al PDP;
Litera i
PDP se etalonează cu ajutorul datelor colectate și a ecuațiilor specificate în anexa VII;
Litera j
pașii de la literele (f)-(i) din prezenta secțiune se repetă pentru fiecare turație de funcționare a PDP;
Litera k
ecuațiile prezentate în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară) sau în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) se utilizează pentru a determina ecuația debitului PDP în scopul încercării privind emisiile;
Litera l
etalonarea se verifică prin efectuarea unei verificări CVS (respectiv verificare cu propan), după metoda descrisă la punctul 8.1.8.5;
Litera m
este interzisă utilizarea PDP sub presiunea minimă la orificiul de admisie încercată în timpul etalonării.
Litera i
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Litera ii
temperatura medie la orificiul de admisie al PDP, Tin;
Litera iii
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al PDP, pin;
Litera iv
presiunea statică medie absolută la orificiul de evacuare al PDP, pout;
Litera v
turația medie a PDP, nPDP;
Litera a
sistemul se conectează conform ilustrației din figura 6.5;
Litera b
suflanta se pornește în aval de CFV;
Litera c
în timpul funcționării CFV, la orificiul de admisie al acestuia se menține o temperatură constantă, în limitele a ± 2 % din temperatura medie absolută la orificiul de admisie Tin;
Litera d
pierderile între debitmetrul de etalonare și CFV sunt sub 0,3 % din debitul total la cea mai mare restricție de presiune;
Litera e
restrictorul variabil se pune în poziția maxim deschis. În lipsa unui restrictor variabil, presiunea în aval de CFV poate fi variată prin modificarea vitezei suflantei sau cu ajutorul unei scurgeri controlate. Trebuie reținut faptul că unele suflante au restricții de funcționare în regim fără sarcină;
Litera f
CFV este lăsată să funcționeze timp de cel puțin trei minute pentru stabilizarea sistemului. Apoi, fără a întrerupe CFV, se înregistrează valorile medii pentru datele prelevate timp de cel puțin 30 s pentru fiecare dintre următoarele cantități:
Litera i
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Litera ii
opțional, punctul mediu de condensare al aerului de etalonare, Tdew. A se vedea anexa VII pentru ipotezele permise pe durata măsurării emisiilor;
Litera iii
temperatura medie la orificiul de admisie al tubului Venturi, Tin;
Litera iv
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al tubului Venturi, pin;
Litera v
presiunea statică diferențială medie între orificiul de admisie și orificiul de evacuare al CFV, ΔpCFV;
Litera g
supapa restrictoare se închide progresiv, pentru a reduce presiunea absolută la orificiul de admisie în CFV, pin;
Litera h
se repetă pașii de la literele (f) și (g) de la prezentul punct pentru a înregistra datele medii la cel puțin 10 poziții ale restrictorului, astfel încât să fie verificată toată gama posibilă a ΔpCFV anticipată pe durata încercării. Pentru etalonarea la cele mai mici restricții de presiune posibile, nu este necesar să se îndepărteze componentele de etalonare sau componentele CVS;
Litera i
Cd și raportul de presiune maxim admis r se determină prin metoda descrisă în anexa VII;
Litera j
Cd se utilizează pentru a determina debitul CFV pe durata unei încercări de emisii. CFV nu se utilizează sub cea mai mare valoare r admisă, determinată conform prevederilor din anexa VII;
Litera k
etalonarea se verifică prin efectuarea unei verificări CVS (respectiv verificare cu propan), după metoda descrisă la punctul 8.1.8.5;
Litera l
în cazul în care CVS este configurat să opereze simultan mai multe CFV în paralel, CVS se etalonează prin una dintre următoarele metode:
Litera i
fiecare combinație de CFV-uri se etalonează în conformitate cu prezentul punct și anexa VII. A se vedea anexa VII pentru instrucțiuni privind calcularea debitelor pentru această opțiune;
Litera ii
fiecare CFV se etalonează în conformitate cu prezentul punct și cu anexa VII. A se vedea anexa VII pentru instrucțiuni privind calcularea debitelor pentru această opțiune.
Litera i
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Litera ii
opțional, punctul mediu de condensare al aerului de etalonare, Tdew. A se vedea anexa VII pentru ipotezele permise pe durata măsurării emisiilor;
Litera iii
temperatura medie la orificiul de admisie al tubului Venturi, Tin;
Litera iv
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al tubului Venturi, pin;
Litera v
presiunea statică diferențială medie între orificiul de admisie și orificiul de evacuare al CFV, ΔpCFV;
Litera i
fiecare combinație de CFV-uri se etalonează în conformitate cu prezentul punct și anexa VII. A se vedea anexa VII pentru instrucțiuni privind calcularea debitelor pentru această opțiune;
Litera ii
fiecare CFV se etalonează în conformitate cu prezentul punct și cu anexa VII. A se vedea anexa VII pentru instrucțiuni privind calcularea debitelor pentru această opțiune.
Litera a
sistemul se conectează conform ilustrației din figura 6.5;
Litera b
suflanta se pornește în aval de SSV;
Litera c
pierderile între debitmetrul de etalonare și SSV sunt sub 0,3 % din debitul total la cea mai mare restricție de presiune;
Litera d
în timpul funcționării SSV, la orificiul de admisie al acestuia se menține o temperatură constantă, în limitele a ± 2 % din temperatura medie absolută la orificiul de admisie Tin;
Litera e
restrictorul variabil sau suflanta cu turație variabilă se reglează la un debit mai mare decât cea mai mare valoare anticipată pe durata încercării. Debitele nu se extrapolează peste valorile etalonate; din acest motiv, se recomandă ca numărul Reynolds, Re, din zona gâtului SSV la cel mai mare debit etalonat să fie mai mare decât valoarea maximă Re anticipată pe durata încercării;
Litera f
SSV este lăsat să funcționeze timp de cel puțin trei minute pentru stabilizarea sistemului. Ulterior, fără a întrerupe SSV, se înregistrează valorile medii pentru date prelevate timp de cel puțin 30 s pentru fiecare dintre următoarele cantități:
Litera i
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Litera ii
opțional, punctul mediu de condensare al aerului de etalonare, Tdew. A se vedea anexa VII pentru ipotezele permise;
Litera iii
temperatura medie la orificiul de admisie al tubului Venturi, Tin;
Litera iv
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al tubului Venturi, pin;
Litera v
presiunea statică diferențială între presiunea statică la orificiul de admisie al tubului Venturi și presiunea statică în zona gâtului tubului Venturi, ΔpSSV;
Litera g
supapa restrictoare se închide progresiv sau se scade viteza suflantei pentru a reduce debitul;
Litera h
se repetă pașii de la literele (f) și (g) ale prezentului punct pentru a înregistra datele la cel puțin 10 debite;
Litera i
se determină o formă funcțională a Cd în raport cu Re, cu ajutorul datelor colectate și a ecuațiilor din anexa VII;
Litera j
etalonarea se verifică prin efectuarea unei verificări CVS (și anume, verificare cu propan), în conformitate cu punctul 8.1.8.5, folosind noua ecuație Cd în raport cu Re;
Litera k
SSV se utilizează numai între debitele etalonate minim și maxim;
Litera l
ecuațiile prezentate în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară) sau în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) se utilizează pentru a determina debitului SSV în timpul încercării.
Litera i
debitul mediu al debitmetrului de referință, q_(Vref) ;
Litera ii
opțional, punctul mediu de condensare al aerului de etalonare, Tdew. A se vedea anexa VII pentru ipotezele permise;
Litera iii
temperatura medie la orificiul de admisie al tubului Venturi, Tin;
Litera iv
presiunea statică medie absolută la orificiul de admisie al tubului Venturi, pin;
Litera v
presiunea statică diferențială între presiunea statică la orificiul de admisie al tubului Venturi și presiunea statică în zona gâtului tubului Venturi, ΔpSSV;
Litera a
Verificarea cu propan a CVS are rolul de a constata dacă există discrepanțe între valorile măsurate ale debitului de gaze de evacuare diluate. De asemenea, verificarea cu propan are rolul de verificare a dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot pentru a constata dacă există discrepanțe într-un astfel de sistem care extrage un eșantion din CVS, conform descrierii de la subpunctul (vi) a prezentului punct. Verificarea poate fi efectuată, de asemenea, cu alte gaze decât propanul, precum CO2 sau CO, în conformitate cu bunele practici inginerești și cu respectarea practicilor de siguranță. O verificare cu propan eșuată poate indica una sau mai multe probleme care pot impune măsuri corective, după cum urmează:
Litera i
etalonarea incorectă a analizorului. Analizorul FID este reetalonat, reparat sau înlocuit;
Litera ii
se efectuează verificări ale scurgerilor pentru tunelul CVS, racorduri, piesele de fixare și sistemul de prelevare a eșantioanelor HC, în conformitate cu punctul 8.1.8.7;
Litera iii
verificarea problemelor privind procesul de amestecare se efectuează în conformitate cu punctul 9.2.2;
Litera iv
verificarea contaminării cu hidrocarburi a sistemului de prelevare a eșantioanelor se efectuează în conformitate cu punctul 7.3.1.3;
Litera v
modificarea etalonării CVS. Se efectuează o etalonare in situ a debitmetrului CVS, conform descrierii de la punctul 8.1.8.4;
Litera vi
alte probleme de funcționare a echipamentelor și a software-ului de verificare a CVS sau a sistemului de prelevare a eșantioanelor. Sistemul CVS, precum și echipamentul și software-ul de verificare CVS se verifică pentru a depista eventualele discrepanțe.
Litera b
Verificarea cu propan se efectuează cu ajutorul unei mase de referință sau al unui debit de referință pentru C3H8 utilizat ca gaz de marcare în CVS. În cazul în care se utilizează un debit de referință, se înregistrează orice comportament necorespunzător al C3H8 în debitmetrul de referință. A se vedea secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) sau secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară), care descriu metoda de etalonare și utilizare a anumitor debitmetre. Nu se pot utiliza ipoteze privind gazul ideal, astfel cum se precizează la punctul 8.1.8.5 și în anexa VII. Verificarea cu propan compară masa calculată a C3H8 injectat, folosind măsurătorile privind HC și debitul CVS, cu valoarea de referință.
Litera i
etalonarea incorectă a analizorului. Analizorul FID este reetalonat, reparat sau înlocuit;
Litera ii
se efectuează verificări ale scurgerilor pentru tunelul CVS, racorduri, piesele de fixare și sistemul de prelevare a eșantioanelor HC, în conformitate cu punctul 8.1.8.7;
Litera iii
verificarea problemelor privind procesul de amestecare se efectuează în conformitate cu punctul 9.2.2;
Litera iv
verificarea contaminării cu hidrocarburi a sistemului de prelevare a eșantioanelor se efectuează în conformitate cu punctul 7.3.1.3;
Litera v
modificarea etalonării CVS. Se efectuează o etalonare in situ a debitmetrului CVS, conform descrierii de la punctul 8.1.8.4;
Litera vi
alte probleme de funcționare a echipamentelor și a software-ului de verificare a CVS sau a sistemului de prelevare a eșantioanelor. Sistemul CVS, precum și echipamentul și software-ul de verificare CVS se verifică pentru a depista eventualele discrepanțe.
Litera a
măsurarea cu ajutorul metodei gravimetrice se desfășoară după cum urmează: masa unui cilindru mic, umplut cu monoxid de carbon sau propan, se determină cu o precizie de ± 0,01 g. Sistemul CVS este lăsat să funcționeze timp de aproximativ 5-10 minute ca într-o încercare normală privind emisiile de gaze de evacuare, în timp ce în sistem se injectează monoxid de carbon sau propan. Cantitatea de gaz pur emisă se stabilește prin intermediul cântăririi diferențiale. Se analizează un eșantion de gaz cu echipamentul obișnuit (sac de prelevare sau metodă integrată) și se calculează masa de gaz;
Litera b
măsurarea cu ajutorul unui orificiu pentru curgere critică se desfășoară după cum urmează: sistemul CVS se alimentează cu o cantitate cunoscută de gaz pur (monoxid de carbon sau propan) printr-un orificiu pentru curgere critică etalonat. În cazul în care presiunea de admisie este suficient de ridicată, debitul, care este ajustat cu ajutorul orificiului pentru debit critic, este independent de presiunea la ieșirea din orificiu (debit critic). Sistemul CVS se utilizează precum în condițiile unei încercări normale privind emisiile de gaze, timp de aproximativ 5-10 minute. Se analizează un eșantion de gaz cu echipamentul obișnuit (sac de eșantionare sau metodă integrată) și se calculează masa gazului.
Litera a
dacă se utilizează o masă de C3H8 de referință în locul unui debit de referință, se obține un cilindru încărcat cu C3H8. Masa de C3H8 a cilindrului de referință se determină cu o precizie de ± 0,5 % din cantitatea de C3H8 care se anticipează că va fi utilizată;
Litera b
se aleg debite adecvate pentru CVS și C3H8;
Litera c
se alege un orificiu de injectare a C3H8 în CVS. Orificiul ales este cât mai aproape posibil de locul în care sistemul de gaze de evacuare al motorului este introdus în CVS. Cilindrul încărcat cu C3H8 se conectează la sistemul de injectare;
Litera d
CVS se pune în funcțiune și se stabilizează;
Litera e
toate schimbătoarele de căldură din sistemul de prelevare de eșantioane se supun unei operațiuni prealabile de încălzire sau răcire;
Litera f
se așteaptă până când componentele încălzite și răcite, precum liniile de prelevare a eșantioanelor, filtrele, răcitoarele și pompele, sunt lăsate să se stabilizeze la temperatura de funcționare;
Litera g
se efectuează, după caz, o verificare a etanșeității în partea vidată a sistemului de eșantionare de HC, în conformitate cu punctul 8.1.8.7.
Litera a
se selectează cel mai redus interval al analizorului de HC care poate măsura concentrația de C3H8 anticipată pentru CVS și se aleg debitele de C3H8;
Litera b
analizorul de HC se aduce la zero prin introducerea de aer zero în orificiul acestuia;
Litera c
analizorul de HC se etalonează prin introducerea unui gaz C3H8 de etalonare în orificiul acestuia;
Litera d
se injectează aer de aducere la zero în exces în sonda de HC sau într-un fiting dintre sonda de HC și linia de transfer;
Litera e
concentrația stabilă de HC din sistemul de prelevare a eșantioanelor de HC se măsoară în timpul circulării aerului de aducere la zero. În cazul măsurării HC pe lot, se umple recipientul pentru lotul prelevat (de exemplu, un sac) și se măsoară concentrația surplusului de HC;
Litera f
în cazul în care concentrația surplusului de HC depășește 2 μmol/mol, procedura poate fi continuată numai după eliminarea contaminării. Se determină sursa de contaminare și se iau măsuri corective precum curățarea sistemului sau înlocuirea porțiunilor contaminate;
Litera g
atunci când concentrația surplusului de HC nu depășește 2 μmol/mol, această valoare se înregistrează ca xHCinit și se utilizează pentru corectarea contaminării cu HC descrise în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) sau în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară).
Litera a
Verificarea cu propan se efectuează după cum urmează:
Litera i
în cazul prelevării de eșantioane de HC pe lot, se atașează medii de stocare curate, cum ar fi saci goliți;
Litera ii
instrumentele de măsurare a HC se utilizează în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
Litera iii
în cazul în care se prevede o corecție pentru concentrațiile de fond ale HC în aerul de diluare, se măsoară și se înregistrează HC de fond din aerul de diluare;
Litera iv
toate dispozitivele integrate se aduc la zero;
Litera v
începe prelevarea eșantioanelor și se pornesc toate integratoarele de debit;
Litera vi
C3H8 se eliberează în ritmul ales. În cazul în care se utilizează un debit de C3H8 de referință, se începe integrarea acestuia;
Litera vii
se continuă eliberarea de C3H8 până se ajunge la o cantitate suficientă pentru a asigura o cuantificare precisă a C3H8de referință și a C3H8 măsurat;
Litera viii
cilindrul cu C3H8 se închide, iar prelevarea de eșantioane continuă până la compensarea întârzierilor provocate de transportul eșantionului și răspunsul analizorului;
Litera ix
prelevarea de eșantioane încetează și se opresc toate integratoarele;
Litera b
Atunci când se utilizează metoda măsurării cu orificiu pentru debit critic, se poate aplica următoarea procedură de verificare cu propan ca alternativă la metoda descrisă la punctul 8.1.8.5.5 litera (a):
Litera i
în cazul prelevării de eșantioane de HC pe lot, se atașează medii de stocare curate, cum ar fi saci goliți;
Litera ii
instrumentele de măsurare a HC se utilizează în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
Litera iii
în cazul în care se prevede o corecție pentru concentrațiile de fond ale HC în aerul de diluare, se măsoară și se înregistrează HC de fond din aerul de diluare;
Litera iv
toate dispozitivele integrate se aduc la zero;
Litera v
conținutul cilindrului de referință umplut cu C3H8 se eliberează în ritmul ales;
Litera vi
începe prelevarea de eșantioane și se pornesc toate integratoarele de debit după ce se confirmă stabilitatea concentrației de HC;
Litera vii
continuă eliberarea conținutului cilindrului până se ajunge la o cantitate suficientă de C3H8 pentru a asigura o cuantificare precisă a C3H8 de referință și a C3H8 măsurat;
Litera viii
se opresc toate integratoarele;
Litera ix
se închide cilindrul cu C3H8 de referință.
Litera i
în cazul prelevării de eșantioane de HC pe lot, se atașează medii de stocare curate, cum ar fi saci goliți;
Litera ii
instrumentele de măsurare a HC se utilizează în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
Litera iii
în cazul în care se prevede o corecție pentru concentrațiile de fond ale HC în aerul de diluare, se măsoară și se înregistrează HC de fond din aerul de diluare;
Litera iv
toate dispozitivele integrate se aduc la zero;
Litera v
începe prelevarea eșantioanelor și se pornesc toate integratoarele de debit;
Litera vi
C3H8 se eliberează în ritmul ales. În cazul în care se utilizează un debit de C3H8 de referință, se începe integrarea acestuia;
Litera vii
se continuă eliberarea de C3H8 până se ajunge la o cantitate suficientă pentru a asigura o cuantificare precisă a C3H8de referință și a C3H8 măsurat;
Litera viii
cilindrul cu C3H8 se închide, iar prelevarea de eșantioane continuă până la compensarea întârzierilor provocate de transportul eșantionului și răspunsul analizorului;
Litera ix
prelevarea de eșantioane încetează și se opresc toate integratoarele;
Litera i
în cazul prelevării de eșantioane de HC pe lot, se atașează medii de stocare curate, cum ar fi saci goliți;
Litera ii
instrumentele de măsurare a HC se utilizează în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
Litera iii
în cazul în care se prevede o corecție pentru concentrațiile de fond ale HC în aerul de diluare, se măsoară și se înregistrează HC de fond din aerul de diluare;
Litera iv
toate dispozitivele integrate se aduc la zero;
Litera v
conținutul cilindrului de referință umplut cu C3H8 se eliberează în ritmul ales;
Litera vi
începe prelevarea de eșantioane și se pornesc toate integratoarele de debit după ce se confirmă stabilitatea concentrației de HC;
Litera vii
continuă eliberarea conținutului cilindrului până se ajunge la o cantitate suficientă de C3H8 pentru a asigura o cuantificare precisă a C3H8 de referință și a C3H8 măsurat;
Litera viii
se opresc toate integratoarele;
Litera ix
se închide cilindrul cu C3H8 de referință.
Litera a
în cazul în care s-a utilizat metoda prelevării de eșantioane pe lot, este necesar ca loturile de eșantioane să fie analizate cât mai repede posibil;
Litera b
contaminarea și concentrația de fond se corectează după efectuarea analizei de HC;
Litera c
masa totală de C3H8 bazată pe datele privind CVS și HC se calculează conform descrierii din anexa VII, prin utilizarea masei molare de C3H8, MC3H8 în locul masei molare efective de HC, MHC;
Litera d
În cazul în care se utilizează o masă de referință (tehnica gravimetrică), masa de propan a cilindrului se determină în intervalul ± 0,5 %, iar masa de referință a C3H8 se calculează prin scăderea masei de propan din cilindrul gol din masa de propan din cilindrul plin. În cazul în care se utilizează un orificiu cu debit critic (măsurare cu un orificiu cu debit critic), masa propanului se calculează ca debitul înmulțit cu timpul de încercare;
Litera e
masa de referință a C3H8 se scade din masa calculată. Dacă această diferență se încadrează în intervalul ± 3 % din masa de referință, se consideră că CVS trece verificarea.
Litera a
sistemul de prelevare a eșantioanelor de HC se configurează pentru a preleva un eșantion în apropierea locului în care este amplasat mediul de stocare al dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot (de exemplu, un filtru de particule); în cazul în care presiunea absolută din locul respectiv este prea mică pentru a preleva un eșantion de HC, HC poate fi prelevat de la evacuarea pompei dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot. Prelevarea eșantionului de la evacuarea pompei se efectuează cu prudență, întrucât o eventuală scurgere la pompă în aval de debitmetrul dispozitivului de prelevare a eșantioanelor pe lot, deși acceptabilă în alte situații, va provoca o eroare falsă la verificarea cu propan;
Litera b
verificarea cu propan se repetă conform descrierii de la prezentul punct, însă eșantionul de HC se prelevează din dispozitivul de prelevare a eșantioanelor pe lot;
Litera c
se calculează masa de C3H8 în funcție de diluarea secundară din dispozitivul de prelevare a eșantioanelor pe lot;
Litera d
masa de referință a C3H8 se scade din masa calculată. Dacă această diferență se încadrează în intervalul ± 5 % din masa de referință, se consideră că dispozitivul de prelevare a eșantioanelor pe lot respectă condițiile care au făcut obiectul verificării. În caz contrar, se iau măsuri corective.
Litera a
În cazul în care se utilizează un uscător de eșantioane pentru eliminarea apei din eșantionul de gaz, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1, se verifică funcționarea răcitoarelor termice la instalare și după operațiuni majore de întreținere. Funcționarea uscătoarelor cu membrană osmotică se verifică la instalare, după operațiuni majore de întreținere și cu maximum 35 de zile înainte de încercare.
Litera b
Apa poate limita capacitatea unui analizor de a măsura în mod corect componenta de interes a gazului de evacuare; prin urmare, aceasta este eliminată uneori înainte ca eșantionul de gaz să intre în analizor. De exemplu, apa poate interfera în mod negativ, prin extincție colizională, cu răspunsul la NOx al unui CLD, și poate interfera în mod pozitiv cu un analizor NDIR prin crearea unui răspuns similar cu cel al CO.
Litera c
Uscătorul de eșantioane îndeplinește specificațiile prevăzute la punctul 9.3.2.3.1 pentru punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută, ptotal, în aval de uscătorul cu membrană osmotică sau de răcitorul termic.
Litera d
Se utilizează următoarea metodă de verificare a funcționării uscătorului de eșantioane sau se elaborează un alt protocol, pe baza bunelor practici inginerești:
Litera i
se utilizează tuburi din politetrafluoretilenă (PTFE) sau oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Litera ii
se umidifică N2 sau aerul purificat, prin barbotare în apă distilată într-un recipient etanș care umidifică gazul până la cel mai înalt punct de rouă al eșantionului, estimat în timpul prelevării de eșantioane de emisii;
Litera iii
gazul umidificat se introduce în amonte de uscătorul de eșantioane;
Litera iv
temperatura gazului umidificat în aval de recipient se menține cu cel puțin 5 oC deasupra punctului de condensare al acestuia;
Litera v
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, ptotal, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al uscătorului de eșantioane, pentru a verifica dacă punctul de rouă este punctul cu valoarea cea mai ridicată estimat pe durata prelevării de eșantioane de emisii;
Litera vi
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, total, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de evacuare al uscătorului de eșantioane;
Litera vii
uscătorul de eșantioane îndeplinește criteriile de verificare în cazul în care rezultatul de la litera (d) subpunctul (vi) din prezenta secțiune este mai mic decât punctul de rouă corespunzător specificațiilor uscătorului de eșantioane prevăzute la punctul 9.3.2.3.1 plus 2 oC sau dacă fracția molară de la litera (d) subpunctul (vi) este mai mică decât valoarea corespunzătoare din specificațiile uscătorului de eșantioane plus 0,002 mol/mol sau 0,2 % din volum. În scopul verificării, punctul de rouă al eșantionului este exprimat în grade absolute (Kelvin).
Litera i
se utilizează tuburi din politetrafluoretilenă (PTFE) sau oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Litera ii
se umidifică N2 sau aerul purificat, prin barbotare în apă distilată într-un recipient etanș care umidifică gazul până la cel mai înalt punct de rouă al eșantionului, estimat în timpul prelevării de eșantioane de emisii;
Litera iii
gazul umidificat se introduce în amonte de uscătorul de eșantioane;
Litera iv
temperatura gazului umidificat în aval de recipient se menține cu cel puțin 5 oC deasupra punctului de condensare al acestuia;
Litera v
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, ptotal, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al uscătorului de eșantioane, pentru a verifica dacă punctul de rouă este punctul cu valoarea cea mai ridicată estimat pe durata prelevării de eșantioane de emisii;
Litera vi
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, total, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de evacuare al uscătorului de eșantioane;
Litera vii
uscătorul de eșantioane îndeplinește criteriile de verificare în cazul în care rezultatul de la litera (d) subpunctul (vi) din prezenta secțiune este mai mic decât punctul de rouă corespunzător specificațiilor uscătorului de eșantioane prevăzute la punctul 9.3.2.3.1 plus 2 oC sau dacă fracția molară de la litera (d) subpunctul (vi) este mai mică decât valoarea corespunzătoare din specificațiile uscătorului de eșantioane plus 0,002 mol/mol sau 0,2 % din volum. În scopul verificării, punctul de rouă al eșantionului este exprimat în grade absolute (Kelvin).
Litera a
Preciziile absolute pentru qmdew și qmdw sunt de ± 0,2 %, ceea ce garantează o precizie a qmp ≤ 5 % la un coeficient de diluare de 15. Cu toate acestea, la rapoarte de diluare mai mari, vor apărea erori de diluare mai mari;
Litera b
etalonarea qmdw în raport cu qmdew se efectuează astfel încât să se obțină aceleași precizii pentru qmp ca la punctul (a). Pentru detalii suplimentare, a se vedea punctul 8.1.8.6.2;
Litera c
precizia qmp se determină indirect din precizia raportului de diluare, determinată cu ajutorul unui gaz trasor, de exemplu CO2. Pentru qmp sunt necesare precizii echivalente cu metoda de la litera (a);
Litera d
precizia absolută a qmdew și qmdw se încadrează în intervalul ± 2 % din întreaga scală, eroarea maximă a diferenței dintre qmdew și qmdw este mai mică sau în limita a 0,2 %, iar eroarea liniară se încadrează în intervalul ± 0,2 % din cel mai mare qmdew observat pe durata încercării.
Litera a
Debitmetrul pentru qmdw se conectează în serie la debitmetrul pentru qmdew, diferența dintre cele două debitmetre se etalonează pentru cel puțin cinci puncte de reglare, cu valori de debit la distanțe egale între valoarea cea mai mică qmdw și valoarea lui qmdew utilizate în timpul încercării. Tunelul de diluare poate fi ocolit.
Litera b
Un dispozitiv etalonat de măsurare a debitului se conectează în serie la debitmetrul pentru qmdew și se verifică precizia pentru valoarea utilizată în cursul încercării. Dispozitivul etalonat de măsurare a debitului se conectează în serie la debitmetrul pentru qmdw și se verifică precizia pentru cel puțin cinci puncte de reglare corespunzătoare unui raport de diluare dintre 3 și 15, în raport cu valoarea qmdew utilizată în timpul încercării.
Litera c
Linia de transfer TL (a se vedea figura 6.7) se deconectează de la sistemul de evacuare și se conectează la un dispozitiv etalonat de măsurare a debitului, cu o gamă compatibilă pentru măsurarea qmp. qmdew se stabilește la valoarea utilizată în timpul încercării, iar qmdw se reglează secvențial la cel puțin cinci valori corespunzătoare unor rapoarte de diluare cuprinse între 3 și 15. Alternativ, se poate asigura un circuit special de etalonare a debitului, prin care se ocolește tunelul, însă debitul total și debitul aerului de diluare trec prin aceleași contoare ca și în încercarea reală.
Litera d
Se introduce un gaz trasor în linia de transfer TL a sistemului de evacuare. Gazul trasor poate fi o componentă a gazului de evacuare, cum ar fi CO2 sau NOx. După diluarea din tunel, se măsoară componenta gazului trasor. Măsurarea se efectuează pentru cinci rapoarte de diluare cuprinse între 3 și 15. Precizia debitului eșantionului se determină pe baza raportului de diluare rd, cu ajutorul ecuației (6-21):
Litera a
capătul sondei sistemului se etanșează prin una dintre următoarele metode:
Litera i
capătul sondei de prelevare a eșantioanelor se obturează cu un capac sau cu un dop;
Litera ii
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar linia de transfer se obturează cu un capac sau cu un dop;
Litera iii
se închide o supapă etanșă la scurgeri, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Litera b
se pun în funcțiune toate pompele de vid. După stabilizare, se verifică dacă debitul prin partea vidată a sistemului de prelevare de eșantioane este mai mic de 0,5 % din debitul normal de funcționare al sistemului. Debitele tipice ale analizorului și derivației se pot estima prin aproximarea debitului normal de funcționare al sistemului.
Litera i
capătul sondei de prelevare a eșantioanelor se obturează cu un capac sau cu un dop;
Litera ii
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar linia de transfer se obturează cu un capac sau cu un dop;
Litera iii
se închide o supapă etanșă la scurgeri, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Litera a
se pregătește un analizor de gaze identic cu cele utilizate în încercările privind emisiile;
Litera b
se introduce gazul de etalonare în orificiul analizorului și se verifică dacă măsurarea concentrației acestuia se efectuează cu acuratețea și repetabilitatea de măsurare anticipate;
Litera c
surplusul de gaz de etalonare se direcționează către una dintre următoarele puncte ale sistemului de prelevare de eșantioane:
Litera i
capătul sondei de prelevare;
Litera ii
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar surplusul de gaz de etalonare se introduce la capătul deschis al liniei de transfer;
Litera iii
se instalează o supapă cu trei căi, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Litera d
se verifică dacă valoarea măsurată a concentrației surplusului de gaz de etalonare se încadrează în intervalul de ± 0,5 % din concentrația gazului de etalonare. O valoare măsurată mai mică decât valoarea anticipată indică o pierdere, iar o valoare mai mare decât cea anticipată poate indica o problemă a gazului de etalonare sau a analizorului propriu-zis. O valoare măsurată mai mare decât cea anticipată nu indică o pierdere.
Litera i
capătul sondei de prelevare;
Litera ii
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar surplusul de gaz de etalonare se introduce la capătul deschis al liniei de transfer;
Litera iii
se instalează o supapă cu trei căi, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Litera a
capătul sondei sistemului se etanșează cât mai aproape de deschiderea sondei, prin una dintre următoarele metode:
Litera i
capătul sondei de prelevare a eșantioanelor se obturează cu un capac sau cu un dop;
Litera ii
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar linia de transfer se obturează cu un capac sau cu un dop;
Litera iii
se închide o supapă etanșă la scurgeri, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Litera b
se pun în funcțiune toate pompele de vid. Se extrage un volum de vid reprezentativ pentru condiții de funcționare normale. În cazul în care se utilizează saci de prelevare a eșantioanelor, se recomandă ca procedura normală de pompare în sacul de prelevare să se repete de două ori, pentru a reduce la minimum orice volum blocat;
Litera c
se opresc pompele de prelevare de eșantioane și se sigilează sistemul. Se măsoară și se înregistrează presiunea absolută a gazului capturat și, opțional, temperatura absolută a sistemului. Se alocă o perioadă suficientă de timp pentru depunerea eventualelor componente tranzitorii și pentru ca o scurgere de 0,5 % să provoace o modificare de presiune de cel puțin 10 ori mai mare decât rezoluția traductorului de presiune. Se înregistrează din nou presiunea și, după caz, temperatura;
Litera d
se calculează debitul scurgerii la o valoare ipotetică zero pentru volumele pompate în sacul de prelevare de eșantioane și, pe baza valorilor cunoscute pentru volumul sistemului de prelevare, se calculează presiunea inițială și cea finală, temperaturile opționale și timpul scurs. Se verifică dacă debitul de pierdere a vidului este mai mic de 0,5 % din debitul în condiții normale de utilizare a sistemului, cu ajutorul ecuației (6-22):
Litera i
capătul sondei de prelevare a eșantioanelor se obturează cu un capac sau cu un dop;
Litera ii
linia de transfer se decuplează de la sondă, iar linia de transfer se obturează cu un capac sau cu un dop;
Litera iii
se închide o supapă etanșă la scurgeri, amplasată în linie între sondă și linia de transfer;
Litera a
analizorul NDIR pentru CO2 se pornește, se lasă să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări de emisii;
Litera b
se generează un gaz de încercare umidificat prin barbotarea în apă distilată a aerului de aducere la zero, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.5.1, într-un recipient etanș. În cazul în care eșantionul nu este trecut printr-un uscător, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de încercare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată pentru durata încercării. În cazul în care eșantionul este trecut printr-un uscător în timpul încercării, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de încercare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată la ieșirea din uscător, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1.1;
Litera c
temperatura gazului de încercare umidificat se menține cu cel puțin 5 oK deasupra punctului său de rouă în aval de recipient;
Litera d
gazul de încercare umidificat se introduce în sistemul de prelevare de eșantioane. Gazul de încercare umidificat poate fi introdus în aval de un eventual uscător de eșantioane utilizat în cursul încercării;
Litera e
se măsoară fracția molară de apă, xH2O, a gazului de încercare umidificat, cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al analizorului. De exemplu, pentru calcularea xH2O se măsoară punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută ptotal;
Litera f
se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare a xH2O și analizor prin utilizarea bunelor practici inginerești;
Litera g
se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului. Perioada de stabilizare include timpul necesar pentru purjarea liniei de transfer și pentru așteptarea răspunsului analizorului;
Litera h
în timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează datele prelevate timp de 30 s. Se calculează media aritmetică a datelor respective. Analizorul îndeplinește criteriile verificării de interferență în cazul în care această valoare se situează în intervalul (0,0 ± 0,4) mmol/mol.
Litera a
analizorul NDIR pentru CO se pornește, se lasă să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări privind emisiile;
Litera b
se generează un gaz de încercare CO2 umidificat prin barbotarea în apă distilată a unui gaz CO2 de etalonare, într-un recipient etanș. În cazul în care eșantionul nu este trecut printr-un uscător, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de încercare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată pentru durata încercării. În cazul în care eșantionul este trecut printr-un uscător în timpul încercării, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de încercare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată la ieșirea din uscător, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1.1. Se utilizează o concentrație a gazului CO2 de etalonare cel puțin egală cu valoarea maximă anticipată pe durata încercării;
Litera c
gazul CO2 de încercare umidificat se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor. Acesta poate fi introdus în aval de un eventual uscător de eșantioane utilizat în cursul încercării;
Litera d
se măsoară fracția molară de apă, xH2O, a gazului de încercare umidificat, cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al analizorului. De exemplu, pentru calcularea xH2O se măsoară punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută ptotal;
Litera e
se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare a xH2O și analizor prin utilizarea bunelor practici inginerești;
Litera f
se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului.
Litera g
în timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează datele prelevate timp de 30 s. Se calculează media aritmetică a datelor respective;
Litera h
se consideră că analizorul îndeplinește criteriile verificării de interferențe în cazul în care rezultatul obținut conform celor prevăzute la litera (g) a prezentului punct respectă toleranța de la punctul 8.1.9.2.3;
Litera i
de asemenea, se pot efectua separat procedurile privind interferența CO2 și H2O. În cazul în care nivelurile de CO2 și H2O utilizate sunt mai mari decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercării, fiecare valoare observată a interferenței se ajustează descrescător prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre valoarea concentrației maxime anticipate și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Se pot utiliza concentrații de H2O aferente unor proceduri separate de verificare a interferențelor care sunt mai reduse decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercărilor (până la un conținut de 0,025 mol/mol H2O), dar interferența H2O observată se ajustează în sus prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre concentrația maximă de H2O anticipată și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Suma celor două valori ajustate respectă toleranța specificată la punctul 8.1.9.2.3.
Litera a
se optimizează răspunsul unui FID la diferite hidrocarburi la prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere. Răspunsul analizorului FID la propilenă și toluen trebuie să fie între 0,9 și 1,1 în raport cu propanul;
Litera b
factorul de răspuns al analizorului FID la metan (CH4) se determină la prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere, astfel cum se descrie la punctul 8.1.10.1.4;
Litera c
verificarea răspunsului la metan (CH4) se efectuează într-un interval de 185 de zile înainte de încercare.
Litera a
Se utilizează instrucțiunile producătorului instrumentului și bunele practici inginerești pentru pornirea inițială a instrumentului și reglarea de bază a funcționării folosind combustibil pentru FID și aer de aducere la zero. Analizoarele FID încălzite se înscriu în intervalele de temperatură de funcționare impuse. Răspunsul analizorului FID se optimizează în conformitate cu cerințele privind factorii de răspuns la hidrocarburi și privind verificarea interferenței oxigenului în conformitate cu punctul 8.1.10.1.1 litera (a) și cu punctul 8.1.10.2 pentru intervalul cel mai uzual al analizorului preconizat în cadrul încercării privind emisiile. Pentru optimizarea cu precizie a analizorului FID, se poate folosi un interval mai mare al analizorului, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în cazul în care intervalul uzual al analizorului este mai mic decât intervalul de optimizare specificat de producătorul instrumentului.
Litera b
Analizoarele FID încălzite se înscriu în intervalele de temperatură de funcționare impuse. Răspunsul analizorului FID este optimizat pentru cel mai uzual interval al analizorului preconizat în cadrul încercării privind emisiile. După reglarea debitelor de combustibil și aer ale FID conform recomandărilor producătorului, în analizor se introduce un gaz de etalonare.
Litera c
În scopul optimizării, se aplică pașii următori, de la (i) la (iv), sau procedura indicată de producătorului instrumentului. Opțional, în scopul optimizării, se pot utiliza procedurile prezentate în documentul SAE nr. 770141.
Litera i
Răspunsul la un anumit debit de combustibil al FID se determină pe baza diferenței dintre răspunsul la gazul de etalonare și răspunsul la gazul de aducere la zero.
Litera ii
Debitul de combustibil se reglează treptat peste și sub specificațiile producătorului. Se înregistrează răspunsul la etalonare și la reglarea la zero pentru respectivele debite de combustibil ale FID.
Litera iii
Se reprezintă grafic diferența dintre răspunsul la etalonare și reglarea la zero și se reglează debitul de combustibil spre partea cu valori maxime a curbei. Acesta este reglajul inițial al debitului, care poate necesita o optimizare suplimentară, în funcție de rezultatele factorilor de răspuns la hidrocarburi și de verificare a interferenței cu oxigenul, în conformitate cu punctul 8.1.10.1.1 litera (a) și cu punctul 8.1.10.2.
Litera iv
În cazul în care interferența cu oxigenul și factorii de răspuns la hidrocarburi nu îndeplinesc specificațiile următoare, debitul aerului se reglează treptat peste și sub specificațiile producătorului, repetându-se procedura de la punctul 8.1.10.1.1 litera (a) și de la punctul 8.1.10.2 pentru fiecare debit.
Litera d
Se determină debitele și/sau presiunile optime pentru combustibilul pentru FID și aerul de ardere, apoi se prelevează eșantioane din acestea și se înregistrează pentru referință ulterioară.
Litera i
Răspunsul la un anumit debit de combustibil al FID se determină pe baza diferenței dintre răspunsul la gazul de etalonare și răspunsul la gazul de aducere la zero.
Litera ii
Debitul de combustibil se reglează treptat peste și sub specificațiile producătorului. Se înregistrează răspunsul la etalonare și la reglarea la zero pentru respectivele debite de combustibil ale FID.
Litera iii
Se reprezintă grafic diferența dintre răspunsul la etalonare și reglarea la zero și se reglează debitul de combustibil spre partea cu valori maxime a curbei. Acesta este reglajul inițial al debitului, care poate necesita o optimizare suplimentară, în funcție de rezultatele factorilor de răspuns la hidrocarburi și de verificare a interferenței cu oxigenul, în conformitate cu punctul 8.1.10.1.1 litera (a) și cu punctul 8.1.10.2.
Litera iv
În cazul în care interferența cu oxigenul și factorii de răspuns la hidrocarburi nu îndeplinesc specificațiile următoare, debitul aerului se reglează treptat peste și sub specificațiile producătorului, repetându-se procedura de la punctul 8.1.10.1.1 litera (a) și de la punctul 8.1.10.2 pentru fiecare debit.
Litera a
se alege o concentrație a gazului de etalonare cu C3H8, pentru a etalona analizorul înainte de încercarea de emisii. Se folosesc doar gaze de etalonare conforme cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și se înregistrează concentrația de C3H8;
Litera b
se alege un gaz de etalonare cu CH4 conform cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și se înregistrează concentrația de CH4;
Litera c
analizorul FID se utilizează în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
Litera d
se confirmă faptul că analizorul FID a fost etalonat folosind C3H8. Etalonarea acestuia se efectuează pe baza unui număr de atomi de carbon egal cu 1 (C1);
Litera e
FID se aduce la zero cu un gaz de aducere la zero utilizat pentru încercarea emisiilor;
Litera f
se etalonează FID cu gazul de etalonare cu C3H8 ales;
Litera g
gazul de etalonare CH4 ales în conformitate cu litera (b) se introduce în orificiul pentru eșantioane al analizorului FID;
Litera h
se stabilizează răspunsul analizorului. Timpul de stabilizare poate include timpul necesar pentru purjarea analizorului și pentru răspuns;
Litera i
în timp ce analizorul măsoară concentrația de CH4, se înregistrează datele măsurate timp de 30 s și se calculează media aritmetică a valorilor respective;
Litera j
concentrația medie măsurată se împarte la concentrația de etalonare înregistrată a gazului de etalonare cu CH4. Rezultatul reprezintă factorul de răspuns al analizorului FID pentru CH4, RFCH4[THC-FID].
Litera a
Se verifică mai întâi dacă toate valorile pentru presiunea și/sau debitul combustibilului pentru FID, ale aerului de aprindere și ale eșantionului se încadrează în intervalul ± 5,0 % din valorile anterioare cel mai recent determinate, astfel cum se arată la punctul 8.1.10.1.3. În cazul în care debitele trebuie ajustate, se determină un nou RFCH4[THC-FID], astfel cum este descris la punctul 8.1.10.1.4. Ar trebui să se verifice dacă valoarea RFCH4[THC-FID] determinată se încadrează în limita de toleranță specificată la punctul 8.1.10.1.5.
Litera b
În cazul în care RFCH4[THC-FID] nu se încadrează în limitele de toleranță specificate la punctul 8.1.10.1.5, răspunsul FID se optimizează din nou, astfel cum este descris la punctul 8.1.10.1.3.
Litera c
Se determină un nou RFCH4[THC-FID] astfel cum este descris la punctul 8.1.10.1.4. Această nouă valoare a RFCH4[THC-FID] se utilizează în calculele pentru determinarea HC descrise în secțiunea 2 din anexa VII (metoda masică) sau în secțiunea 3 din anexa VII (metoda molară).
Litera a
Se aleg trei gaze de etalonare care corespund specificațiilor de la punctul 9.5.1 și care conțin concentrația de C3H8 necesară pentru etalonarea analizoarelor înainte de încercarea privind emisiile. Se selectează gaze de reglare a sensibilității de referință cu CH4 pentru etalonarea FID cu CH4 cu un separator nemetanic. Cele trei concentrații de gaz de echilibru se aleg astfel încât concentrațiile de O2 și N2 să reprezinte concentrațiile minimă, maximă și intermediară de O2 preconizate în cursul încercării. Cerința pentru utilizarea concentrației medii de O2 se poate elimina în cazul în care analizorul FID este etalonat cu gaz de etalonare echilibrat cu concentrația medie preconizată de oxigen.
Litera b
Se confirmă faptul că analizorul FID îndeplinește toate specificațiile de la punctul 8.1.10.1.
Litera c
Analizorul FID se pornește și se lasă să funcționeze în același mod ca înaintea unei încercări privind emisiile. Indiferent de sursa de aer a arzătorului FID pe durata încercării, pentru această verificare se utilizează aer de aducere la zero ca sursă de aer a arzătorului FID.
Litera d
Analizorul este adus la zero.
Litera e
Se etalonează analizorului cu un gaz de etalonare care este utilizat pe durata încercării privind emisiile.
Litera f
Răspunsul la reglarea la zero se verifică folosind gazul zero utilizat pe parcursul încercării privind emisiile. Se trece la pasul următor în cazul în care valoarea medie a răspunsului la reglarea la zero pentru datele prelevate timp de 30 s reprezintă ± 0,5 % din valoarea de referință de etalonare utilizată la litera (e) a prezentului punct; în caz contrar, procedura se reia de la litera (d) a prezentului punct.
Litera g
Răspunsul analizorului se verifică utilizând gazul de etalonare cu concentrația minimă de O2 preconizată în cursul încercării. Valoarea medie a răspunsului pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s se înregistrează ca xO2minHC.
Litera h
Răspunsul analizorului FID la reglarea la zero se verifică prin utilizarea gazul de aducere la zero folosit la încercarea privind emisiile. Se trece la pasul următor în cazul în care valoarea medie a răspunsului la reglarea la zero pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s reprezintă ± 0,5 % din valoarea de referință de etalonare folosită la litera (e) a prezentului punct; în caz contrar, procedura se reia de la litera (d) a prezentului punct.
Litera i
Răspunsul analizorului se verifică utilizând gazul de etalonare cu concentrația medie de O2 preconizată în cursul încercării. Valoarea medie a răspunsului pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s se înregistrează ca xO2avgHC.
Litera j
Răspunsul analizorului FID la reglarea la zero se verifică prin utilizarea gazul de aducere la zero folosit la încercarea emisiilor. Se trece la pasul următor în cazul în care valoarea medie a răspunsului la reglarea la zero pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s reprezintă ± 0,5 % din valoarea de referință de etalonare folosită la litera (e) a prezentului punct; în caz contrar, procedura se reia de la litera (d) a prezentului punct.
Litera k
Răspunsul analizorului se verifică folosind gazul de etalonare cu concentrația maximă de O2 preconizată în cursul încercării. Valoarea medie a răspunsului pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s se înregistrează ca xO2maxHC.
Litera l
Răspunsul analizorului FID la reglarea la zero se verifică prin utilizarea gazul de aducere la zero folosit la încercarea emisiilor. Se trece la pasul următor în cazul în care valoarea medie a răspunsului la reglarea la zero pentru datele stabilizate prelevate timp de 30 s reprezintă ± 0,5 % din valoarea de referință de etalonare folosită la litera (e) a prezentului punct; în caz contrar, procedura se reia de la litera (d) a prezentului punct.
Litera m
Se calculează diferența procentuală între xO2maxHC și concentrația gazului de referință. Se calculează diferența procentuală între xO2avgHC și concentrația gazului de referință. Se calculează diferența procentuală între xO2minHC și concentrația gazului de referință. Se determină diferența procentuală maximă între cele trei valori. Aceasta reprezintă interferența O2.
Litera n
În cazul în care interferența O2 este în limita a ± 3 %, se consideră că FID corespunde cerințelor care fac obiectul verificării interferenței O2; în caz contrar, trebuie efectuate una sau mai multe dintre următoarele acțiuni pentru remedierea deficienței:
Litera i
se repetă verificarea pentru a determina dacă s-a făcut o greșeală în cadrul procedurii;
Litera ii
pentru încercarea privind emisiile, se aleg gaze de aducere la zero și de etalonare cu concentrații mai mari sau mai mici de O2 și se repetă verificarea;
Litera iii
se ajustează debitul de aer al FID, debitul de combustibil și debitul eșantionului. Trebuie reținut faptul că, în cazul în care se ajustează debitele pe un analizor FID pentru hidrocarburi totale în scopul de a îndeplini condițiile de verificare a interferenței O2, RFCH4 se aduce la zero pentru următoarea verificare RFCH4. După ajustare se repetă verificarea interferenței O2 și se determină RFCH4;
Litera iv
Analizorul FID se repară sau se înlocuiește și se repetă verificarea interferenței O2.
Litera i
se repetă verificarea pentru a determina dacă s-a făcut o greșeală în cadrul procedurii;
Litera ii
pentru încercarea privind emisiile, se aleg gaze de aducere la zero și de etalonare cu concentrații mai mari sau mai mici de O2 și se repetă verificarea;
Litera iii
se ajustează debitul de aer al FID, debitul de combustibil și debitul eșantionului. Trebuie reținut faptul că, în cazul în care se ajustează debitele pe un analizor FID pentru hidrocarburi totale în scopul de a îndeplini condițiile de verificare a interferenței O2, RFCH4 se aduce la zero pentru următoarea verificare RFCH4. După ajustare se repetă verificarea interferenței O2 și se determină RFCH4;
Litera iv
Analizorul FID se repară sau se înlocuiește și se repetă verificarea interferenței O2.
Litera a
se utilizează tuburi din PTFE sau din oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Litera b
separatorul de gaze se configurează astfel încât să se amestece cantități aproape egale de gaze de etalonare și de diluare;
Litera c
în cazul în care modul de funcționare a analizorului CLD permite doar detectarea NO, nu și a NOx total, analizorul CLD se utilizează în modul de funcționare cu detectarea NO;
Litera d
se utilizează un gaz de etalonare cu CO2 în conformitate cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și la o concentrație aproximativ dublă față de concentrația maximă de CO2 preconizată pe durata încercării de emisii;
Litera e
se utilizează un gaz de etalonare cu NO în conformitate cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și la o concentrație aproximativ dublă față de concentrația maximă de NO preconizată pe durata încercării de emisii. În cazul în care concentrația preconizată de NO este mai mică decât intervalul de verificare minim specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în scopul de a obține o verificare precisă;
Litera f
analizorul CLD se aduce la zero și se etalonează. Analizorul CLD se etalonează cu gaz de etalonare cu NO conform literei (e) de la prezentul punct, prin intermediul separatorului de gaze. Gazul de etalonare cu NO se conectează la orificiul de etalonare pentru separatorul de gaze; la orificiul de diluare al separatorului de gaze, se conectează un gaz de aducere la zero; se folosește același raport nominal de amestec cu cel ales la litera (b) a prezentului punct, iar concentrația NO la ieșirea separatorului de gaze se folosește pentru etalonarea analizorului CLD. Se aplică corecțiile necesare privind proprietățile gazului, pentru a asigura separarea precisă a gazelor;
Litera g
gazul de etalonare cu CO2 se conectează la orificiul de etalonare pentru separatorul de gaze;
Litera h
gazul de etalonare cu NO se conectează la orificiul de diluare al separatorului de gaze;
Litera i
ieșirea separatorului de gaze se stabilizează în timpul trecerii NO și CO2 prin separatorul de gaze. Se determină concentrația de CO2 de la ieșirea separatorului de gaze, aplicând corecțiile necesare privind proprietățile gazului pentru a asigura separarea precisă a gazelor. Această concentrație, xCO2act, se înregistrează și se folosește în calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3. Ca alternativă la utilizarea unui separator de gaze, se poate folosi un alt dispozitiv simplu de amestecare a gazelor. În acest caz, se folosește un analizor pentru a determina concentrația de CO2. În cazul în care se utilizează un analizor NDIR împreună cu un dispozitiv simplu de amestecare a gazelor, acesta îndeplinește cerințele din prezenta secțiune și se etalonează cu gaz de etalonare cu CO2 conform literei (d) de la prezentul punct. Linearitatea analizorului NDIR trebuie verificată în prealabil pe întregul interval până la dublul concentrației maxime de CO2 preconizate pe durata încercării;
Litera j
concentrația de NO se măsoară în aval față de separatorul de gaze cu analizorul CLD. Se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului. Perioada de stabilizare poate include timpul necesar pentru purjarea liniei de transfer și pentru înregistrarea răspunsului analizorului. În timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează valorile măsurate la ieșirea din analizor într-un interval de 30 de secunde. Din aceste date se calculează media aritmetică a concentrației, xNOmeas. xNOmeas se înregistrează și se utilizează în calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3;
Litera k
concentrația efectivă de NO, xNOact, se calculează la ieșirea separatorului de gaze pe baza concentrațiilor gazului de etalonare și xCO2act, cu ajutorul ecuației (6-24). Valoarea calculată se utilizează în calculele de verificare a extincției cu ajutorul ecuației (6-23);
Litera l
valorile înregistrate în conformitate cu punctele 8.1.11.1.4 și 8.1.11.1.5 se utilizează pentru a calcula extincția după metoda prezentată la punctul 8.1.11.2.3.
Litera a
se utilizează tuburi din PTFE sau din oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Litera b
în cazul în care modul de funcționare a analizorului CLD permite doar detectarea NO, nu și a NOx total, analizorul CLD se utilizează în modul de funcționare cu detectarea NO;
Litera c
se utilizează un gaz de etalonare cu NO în conformitate cu specificațiile de la punctul 9.5.1 și la o concentrație aproximativ dublă față de concentrația maximă de NO preconizată pe durata încercării de emisii. În cazul în care concentrația preconizată de NO este mai mică decât intervalul de verificare minim specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în scopul de a obține o verificare precisă;
Litera d
analizorul CLD se aduce la zero și se etalonează. Analizorul CLD se etalonează cu gazul de etalonare cu NO menționat la litera (c) a prezentului punct, se înregistrează concentrația gazului de etalonare ca xNOdry și se utilizează la calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3;
Litera e
gazul de etalonare cu NO se umidifică prin barbotarea sa în apă distilată, într-un recipient închis. În cazul în care gazul de etalonare cu NO umidificat nu trece printr-un uscător de eșantioane pentru această încercare de verificare, temperatura recipientului se reglează astfel încât cantitatea de H2O din gazul de etalonare să atingă un nivel aproximativ egal cu fracția molară maximă a H2O preconizată pe parcursul încercării de emisii. În cazul în care gazul de etalonare cu NO umidificat nu trece printr-un uscător de eșantioane, calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3 ajustează extincția produsă de H2O la fracția molară maximă a H2O preconizată pe parcursul încercării privind emisiile. În cazul în care gazul de etalonare cu NO umidificat traversează un uscător în timpul acestei încercării de verificare, temperatura recipientului se reglează astfel încât conținutul de H2O din gazul de etalonare să atingă un nivel cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată la ieșirea din uscător, în conformitate cu punctul 9.3.2.3.1.1. În cazul acesta, calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3 nu ajustează extincția măsurată produsă de H2O;
Litera f
gazul de etalonare cu NO umidificat se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor. Acesta se poate introduce în amonte sau în aval față de uscătorul de eșantion utilizat pe parcursul încercării de emisii. În funcție de punctul de introducere, se alege metoda de calcul de la litera (e) a prezentului punct. Trebuie reținut faptul că uscătorul de eșantioane trebuie să corespundă criteriilor de verificare de la punctul 8.1.12;
Litera g
se măsoară fracția molară a H2O în gazul de etalonare cu NO umidificat. În cazul în care se utilizează un uscător de eșantioane, fracția molară a H2O în gazul de etalonare cu NO umidificat se măsoară în aval față de uscătorul de eșantioane, xH2Omeas. Se recomandă să se măsoare xH2Omeas cât mai aproape posibil de orificiul de admisie în analizorul CLD. Se poate calcula xH2Omeas din valorile măsurate ale punctului de rouă Tdew și presiunii absolute ptotal;
Litera h
conform bunelor practici inginerești, se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare xH2Omeas și analizor. Se recomandă ca sistemul să fie proiectat astfel încât temperaturile pereților în liniile de transfer, fitingurile și supapele dintre punctul de măsurare xH2Omeas și analizor să fie cu cel puțin 5 K peste punctul de rouă local al gazului de eșantionare;
Litera i
concentrația gazului de etalonare cu NO umidificat se măsoară cu analizorul CLD. Se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului. Perioada de stabilizare poate include timpul necesar pentru purjarea liniei de transfer și pentru înregistrarea răspunsului analizorului. În timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează valorile măsurate la ieșirea din analizor într-un interval de 30 de secunde. Din aceste date se calculează media aritmetică, xNOwet. Se înregistrează xNOwet și se utilizează în calculele de verificare a extincției de la punctul 8.1.11.2.3.
Litera a
Analizorul NDUV se pornește, este lăsat să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în conformitate cu instrucțiunile producătorului.
Litera b
Se recomandă să se extragă gaze de evacuare de la motor pentru efectuarea acestei verificări. Pentru cuantificarea NOx din gazele de evacuare, se utilizează un analizor CLD care corespunde specificațiilor de la punctul 9.4. Răspunsul analizorului CLD se utilizează ca valoare de referință. De asemenea, HC se măsoară în gazele de evacuare cu un analizor FID care corespunde specificațiilor de la punctul 9.4. Răspunsul analizorului FID se utilizează ca valoarea de referință pentru hidrocarburi.
Litera c
Gazele de evacuare de la motor se introduc în analizorul NDUV în amonte față de un eventual uscător de eșantioane, în cazul în care acesta se folosește pe perioada încercării.
Litera d
Se alocă suficient timp pentru stabilizarea răspunsul analizorului. Timpul de stabilizare poate include timpul necesar pentru purjarea liniei de transfer și pentru răspunsul analizorului.
Litera e
În timp ce toate analizoarele măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează 30 s din datele prelevate și se calculează mediile aritmetice pentru cele trei analizoare.
Litera f
Media pentru analizorul CLD se scade din media pentru analizorul NDUV.
Litera g
Această diferență se înmulțește cu raportul dintre concentrația medie de hidrocarburi preconizată și concentrația de hidrocarburi măsurată în timpul verificării. Analizorul corespunde condițiilor de verificare a interferenței de la prezentul punct dacă rezultatul se încadrează în limita a ± 2 % din concentrația de NOx preconizată pentru valoarea-limită de emisie, conform ecuației (6-25):
Litera a
Reglarea instrumentului. Se urmează instrucțiunile de punere în funcțiune și utilizare ale producătorilor analizorului și uscătorului de analizoare. Analizorul și uscătorul se reglează corespunzător pentru optimizarea performanței;
Litera b
Reglarea echipamentului și colectarea datelor.
Litera i
Analizorul (analizoarele) de gaz pentru NOx total se aduce (aduc) la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări privind emisiile.
Litera ii
Se selectează gazul de etalonare cu NO2 (gaz de echilibrare a aerului uscat) care are o concentrație de NO2 aproape de concentrația maximă preconizată pe perioada încercării. În cazul în care concentrația preconizată de NO2 este mai mică decât intervalul de verificare specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, pentru o verificare precisă.
Litera iii
Gazul de etalonare se injectează în exces prin sonda de prelevare de gaz a sistemului sau prin fitingul de preaplin. Se acordă timpul necesar pentru stabilizarea răspunsului la NOx total, luându-se în considerare numai întârzierile cauzate de transport și de răspunsul instrumentului.
Litera iv
Se calculează media datelor privind concentrațiile de NOx total înregistrate timp de 30 s și valoarea se înregistrează ca xNOxref.
Litera v
Se oprește fluxul de gaz de etalonare NO2.
Litera vi
În continuare, se saturează sistemul de prelevare prin supraalimentarea unui orificiu de evacuare a generatorului de umiditate, reglat la un punct de rouă de 323 K (50 oC), către sonda de prelevare a gazului sau fitingul de preaplin al sistemului. Orificiul de evacuare a generatorului de umiditate se eșantionează prin sistemul de prelevare a eșantioanelor și uscătorul de eșantioane timp de minimum 10 minute, până când se preconizează că uscătorul elimină o cantitate de apă constantă.
Litera vii
Se comută imediat înapoi pe supraalimentarea cu gaz de etalonare NO2 utilizat pentru stabilirea xNOxref. Se acordă timpul necesar pentru stabilizarea răspunsului la NOx total, luându-se în considerare numai întârzierile cauzate de transport și de răspunsul instrumentului. Se calculează media datelor privind concentrațiile de NOx total înregistrate timp de 30 s și această valoare se înregistrează ca xNOxmeas.
Litera viii
xNOxmeas se corectează în raport cu xNOxdry pe baza vaporilor de apă reziduali trecuți prin uscătorul de eșantioane la temperatura și presiunea de ieșire din uscător.
Litera c
Evaluarea performanței. În cazul în care xNOxdry este sub 95 % din xNOxref, uscătorul se repară sau se înlocuiește.
Litera i
Analizorul (analizoarele) de gaz pentru NOx total se aduce (aduc) la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări privind emisiile.
Litera ii
Se selectează gazul de etalonare cu NO2 (gaz de echilibrare a aerului uscat) care are o concentrație de NO2 aproape de concentrația maximă preconizată pe perioada încercării. În cazul în care concentrația preconizată de NO2 este mai mică decât intervalul de verificare specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, pentru o verificare precisă.
Litera iii
Gazul de etalonare se injectează în exces prin sonda de prelevare de gaz a sistemului sau prin fitingul de preaplin. Se acordă timpul necesar pentru stabilizarea răspunsului la NOx total, luându-se în considerare numai întârzierile cauzate de transport și de răspunsul instrumentului.
Litera iv
Se calculează media datelor privind concentrațiile de NOx total înregistrate timp de 30 s și valoarea se înregistrează ca xNOxref.
Litera v
Se oprește fluxul de gaz de etalonare NO2.
Litera vi
În continuare, se saturează sistemul de prelevare prin supraalimentarea unui orificiu de evacuare a generatorului de umiditate, reglat la un punct de rouă de 323 K (50 oC), către sonda de prelevare a gazului sau fitingul de preaplin al sistemului. Orificiul de evacuare a generatorului de umiditate se eșantionează prin sistemul de prelevare a eșantioanelor și uscătorul de eșantioane timp de minimum 10 minute, până când se preconizează că uscătorul elimină o cantitate de apă constantă.
Litera vii
Se comută imediat înapoi pe supraalimentarea cu gaz de etalonare NO2 utilizat pentru stabilirea xNOxref. Se acordă timpul necesar pentru stabilizarea răspunsului la NOx total, luându-se în considerare numai întârzierile cauzate de transport și de răspunsul instrumentului. Se calculează media datelor privind concentrațiile de NOx total înregistrate timp de 30 s și această valoare se înregistrează ca xNOxmeas.
Litera viii
xNOxmeas se corectează în raport cu xNOxdry pe baza vaporilor de apă reziduali trecuți prin uscătorul de eșantioane la temperatura și presiunea de ieșire din uscător.
Litera a
Se urmează instrucțiunile de punere în funcțiune și utilizare ale producătorilor analizorului și convertizorului NO2-NO. Analizorul și convertizorul se reglează corespunzător în scopul optimizării performanței.
Litera b
Orificiul de admisie într-un ozonator se conectează la o sursă de aer de aducere la zero sau oxigen, iar orificiul de evacuare se conectează la un orificiu al unui racord cu trei căi, în formă de T. Un gaz de etalonare cu NO se conectează la alt orificiu, iar intrarea convertizorului NO2-NO se conectează la ultimul orificiu.
Litera c
La efectuarea verificării se parcurg următorii pași:
Litera i
Aerul din ozonizator se evacuează și se întrerupe alimentarea electrică a ozonizatorului, iar convertizorul NO2-NO se trece pe modul ocolire (și anume, modul NO). Se acordă timp pentru stabilizare, luându-se în considerare numai întârzierile legate de transport și de răspunsul instrumentului.
Litera ii
Debitele de NO și de gaz de aducere la zero se ajustează astfel încât concentrația de NO la analizor să fie aproape de concentrația maximă de NOx total preconizată pe parcursul încercării. Concentrația de NO2 din amestecul de gaze trebuie să fie sub 5 % din concentrația de NO. Se înregistrează concentrația de NO calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar valoarea se înregistrează ca xNOref. În cazul în care concentrația preconizată de NO este mai mică decât intervalul de verificare minim specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în scopul de a obține o verificare precisă.
Litera iii
Se pornește alimentarea cu O2 a ozonizatorului și debitul de O2 se ajustează astfel încât concentrația de NO indicată de analizor să fie cu aproximativ 10 % sub xNOref. Se înregistrează concentrația de NO calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNO+O2mix.
Litera iv
Se pornește ozonizatorul și se ajustează rata de generare a ozonului astfel încât concentrația de NO măsurată de analizor să fie de aproximativ 20 % din xNOref, menținându-se minimum 10 % de NO nereacționat. Se înregistrează concentrația de NO calculând media datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOmeas.
Litera v
Se comută analizorul de NOx pe modul NOx și se măsoară NOx total. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOxmeas.
Litera vi
Se oprește ozonizatorul, însă se menține debitul de gaz prin sistem. Analizorul de NOx va indica concentrația de NOx în amestecul NO + O2. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor în 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOx+O2mix.
Litera vii
Se întrerupe alimentarea cu O2. Analizorul de NOx va indica concentrația de NOx în amestecul inițial NO-N2. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOxref. Această valoare este cu cel mult 5 % mai mare decât valoarea xNOref.
Litera d
Evaluarea performanței. Eficiența convertizorului NOx se calculează prin substituirea concentrațiilor obținute, în ecuația (6-26):
Litera e
În cazul în care rezultatul este sub 95 %, convertizorul NO2-NO se repară sau se înlocuiește.
Litera i
Aerul din ozonizator se evacuează și se întrerupe alimentarea electrică a ozonizatorului, iar convertizorul NO2-NO se trece pe modul ocolire (și anume, modul NO). Se acordă timp pentru stabilizare, luându-se în considerare numai întârzierile legate de transport și de răspunsul instrumentului.
Litera ii
Debitele de NO și de gaz de aducere la zero se ajustează astfel încât concentrația de NO la analizor să fie aproape de concentrația maximă de NOx total preconizată pe parcursul încercării. Concentrația de NO2 din amestecul de gaze trebuie să fie sub 5 % din concentrația de NO. Se înregistrează concentrația de NO calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar valoarea se înregistrează ca xNOref. În cazul în care concentrația preconizată de NO este mai mică decât intervalul de verificare minim specificat de producătorul instrumentului, se poate utiliza o concentrație mai mare, în conformitate cu recomandarea producătorului instrumentului și pe baza bunelor practici inginerești, în scopul de a obține o verificare precisă.
Litera iii
Se pornește alimentarea cu O2 a ozonizatorului și debitul de O2 se ajustează astfel încât concentrația de NO indicată de analizor să fie cu aproximativ 10 % sub xNOref. Se înregistrează concentrația de NO calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNO+O2mix.
Litera iv
Se pornește ozonizatorul și se ajustează rata de generare a ozonului astfel încât concentrația de NO măsurată de analizor să fie de aproximativ 20 % din xNOref, menținându-se minimum 10 % de NO nereacționat. Se înregistrează concentrația de NO calculând media datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOmeas.
Litera v
Se comută analizorul de NOx pe modul NOx și se măsoară NOx total. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOxmeas.
Litera vi
Se oprește ozonizatorul, însă se menține debitul de gaz prin sistem. Analizorul de NOx va indica concentrația de NOx în amestecul NO + O2. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor în 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOx+O2mix.
Litera vii
Se întrerupe alimentarea cu O2. Analizorul de NOx va indica concentrația de NOx în amestecul inițial NO-N2. Se înregistrează concentrația de NOx calculând media aritmetică a datelor prelevate de la analizor timp de 30 s, iar această valoare se înregistrează ca xNOxref. Această valoare este cu cel mult 5 % mai mare decât valoarea xNOref.
Litera i
se utilizează tuburi din politetrafluoretilenă (PTFE) sau oțel inoxidabil pentru realizarea conexiunilor necesare;
Litera ii
se umidifică N2 sau aerul purificat, prin barbotare în apă distilată într-un recipient etanș care umidifică gazul până la cel mai înalt punct de rouă al eșantionului, estimat în timpul prelevării de eșantioane de emisii;
Litera iii
gazul umidificat se introduce în amonte de uscătorul de eșantioane;
Litera iv
temperatura gazului umidificat în aval de recipient se menține cu cel puțin 5 K (5 °C) deasupra punctului de rouă;
Litera v
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, ptotal, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al uscătorului de eșantioane, pentru a verifica dacă punctul de rouă este punctul cu valoarea cea mai ridicată estimat pe durata prelevării de eșantioane de emisii;
Litera vi
punctul de rouă al gazului umidificat, Tdew, și presiunea, ptotal, se măsoară cât mai aproape posibil de orificiul de evacuare al uscătorului de eșantioane;
Litera vii
uscătorul de eșantioane îndeplinește criteriile de verificare în cazul în care rezultatul de la litera (d) subpunctul (vi) din prezenta secțiune este mai mic decât punctul de rouă corespunzător specificațiilor uscătorului de eșantioane prevăzute la punctul 9.3.2.3.1 plus 2 K (2 °C) sau dacă fracția molară de la litera (d) subpunctul (vi) este mai mică decât valoarea corespunzătoare din specificațiile uscătorului de eșantioane plus 0,002 mol/mol sau 0,2 % din volum. În scopul verificării, punctul de rouă al eșantionului este exprimat în grade absolute (Kelvin).
Litera a
verificarea independentă a performanței balanței de PM cu maximum 370 de zile înainte de cântărirea oricărui filtru;
Litera b
aducerea la zero și etalonarea balanței cu maximum 12 zile înainte de cântărirea unui filtru;
Litera c
verificarea faptului că determinarea masei filtrelor de referință înainte și după cântărirea unui filtru se încadrează sub o anumită toleranță specificată.
Litera a
o procedură manuală impune ca balanța să fie adusă la zero și să fie etalonată cu cel puțin o greutate de etalonare. În cazul în care se obțin valori medii normale prin repetarea procesului de cântărire pentru îmbunătățirea exactității și preciziei cântăririi particulelor, se utilizează același proces pentru verificarea performanțelor balanței;
Litera b
se efectuează o procedură automată cu greutăți de etalonare interne utilizate în mod automat pentru a verifica performanțele balanței. Greutățile de etalonare interne corespund specificațiilor de la punctul 9.5.2 pentru efectuarea acestei verificări.
Litera a
în mediul de stabilizare a particulelor solide, se păstrează cel puțin două eșantioane din mediile de prelevare a particulelor solide nefolosite. Acestea se folosesc ca referință. Se utilizează pentru referință filtrele nefolosite din același material și cu aceeași dimensiune;
Litera b
referințele se stabilizează în mediul de stabilizare a particulelor solide. Referințele se consideră stabilizate atunci când au fost păstrate în mediul de stabilizare a particulelor solide timp de minimum 30 de minute și mediul de stabilizare a particulelor solide a corespuns specificațiilor de la punctul 9.3.4.4 cel puțin pe durata ultimelor 60 de minute;
Litera c
se exersează balanța de câteva ori cu un eșantion de referință, fără a se înregistra valorile;
Litera d
balanța se aduce la zero și se etalonează. Se plasează pe balanță o masă de încercare (de exemplu, o greutate de etalonare), care apoi se îndepărtează, asigurându-se că balanța revine la o indicație de zero acceptabilă, într-un timp de stabilizare normal;
Litera e
fiecare dintre mediile de referință (de exemplu, filtre) este cântărit, iar masele acestora se înregistrează. În cazul în care se obțin valori medii normale prin repetarea procesului de cântărire pentru îmbunătățirea exactității și preciziei maselor mediilor de referință (de exemplu, filtre), se utilizează același proces pentru măsurarea valorilor medii ale maselor mediilor de prelevare (de exemplu, filtre);
Litera f
se înregistrează punctul de condensare al mediului balanței, temperatura ambiantă și presiunea atmosferică;
Litera g
condițiile de mediu înregistrate se utilizează pentru a corecta rezultatele privind flotabilitatea, astfel cum se descrie la punctul 8.1.13.2. Se înregistrează masa pentru fiecare referință, corectată în funcție de flotabilitate;
Litera h
fiecare masă de referință a mediilor de referință (de exemplu, filtre), corectată în funcție de flotabilitate, se scade din masa corectată în funcție de flotabilitate, măsurată și înregistrată anterior;
Litera i
în cazul în care oricare dintre masele observate ale filtrelor de referință se modifică cu mai mult decât este admis în conformitate cu prezentul punct, se invalidează toate determinările privind masa particulelor solide efectuate de la ultima validare reușită a masei mediilor de referință (de exemplu, filtre). Filtrele de particule solide de referință se pot elimina în cazul în care numai una dintre masele filtrelor s-a modificat cu o valoare mai mare decât cea permisă și se poate identifica sigur o cauză specială pentru acea modificare a masei filtrului, care nu ar fi afectat alte filtre implicate în proces. Astfel, validarea se poate considera ca fiind reușită. În acest caz, mediile de referință contaminate nu sunt incluse în determinarea conformității cu litera (j) a prezentului punct, ci filtrul de referință afectat este eliminat și înlocuit;
Litera j
în cazul în care oricare dintre masele de referință se modifică cu mai mult decât este admis în conformitate cu prezentul punct 8.1.13.1.4, se invalidează toate determinările pentru particule solide efectuate între ultimele două determinări ale masei mediilor de referință. În cazul în care mediul de prelevare a particulelor solide este eliminat în conformitate cu litera (i) a prezentului punct, este disponibilă cel puțin o diferență de masă de referință care îndeplinește criteriile stabilite la prezentul punct 8.1.13.1.4. În caz contrar, se invalidează toate rezultatele privind particulele solide determinate între cele două momente în care s-au determinat masele mediilor de referință (de exemplu, filtre).
Litera c
pentru sticlă borosilicată acoperită cu PTFE, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 2300 kg/m3;
Litera d
pentru medii cu membrană (peliculă) din PTFE cu inel de susținere integral din polimetilpentenă, care reprezintă 95 % din masa mediilor, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 920 kg/m3;
Litera e
pentru medii cu membrană (peliculă) din PTFE cu inel de susținere integral din PTFE, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 2144 kg/m3.
Litera a
verificarea independentă a performanței balanței de PM cu maximum 370 de zile înainte de cântărirea oricărui filtru;
Litera b
aducerea la zero și etalonarea balanței cu maximum 12 zile înainte de cântărirea unui filtru;
Litera c
verificarea faptului că determinarea masei filtrelor de referință înainte și după cântărirea unui filtru se încadrează sub o anumită toleranță specificată.
Litera a
o procedură manuală impune ca balanța să fie adusă la zero și să fie etalonată cu cel puțin o greutate de etalonare. În cazul în care se obțin valori medii normale prin repetarea procesului de cântărire pentru îmbunătățirea exactității și preciziei cântăririi particulelor, se utilizează același proces pentru verificarea performanțelor balanței;
Litera b
se efectuează o procedură automată cu greutăți de etalonare interne utilizate în mod automat pentru a verifica performanțele balanței. Greutățile de etalonare interne trebuie să corespundă specificațiilor de la punctul 9.5.2 pentru efectuarea verificării respective.
Litera a
în mediul de stabilizare a particulelor solide, se păstrează cel puțin două eșantioane din mediile de prelevare a particulelor solide nefolosite. Acestea se folosesc ca referință. Se utilizează ca referință filtre nefolosite din același material și cu aceeași dimensiune;
Litera b
referințele se stabilizează în mediul de stabilizare a PM. Referințele se consideră stabilizate atunci când au fost păstrate în mediul de stabilizare a PM timp de cel puțin 30 de minute și dacă mediul de stabilizare a PM a corespuns specificațiilor de la punctul 9.3.4.4 cel puțin pe durata ultimelor 60 de minute anterioare;
Litera c
se exersează balanța de mai multe ori cu un eșantion de referință, fără a se înregistra valorile;
Litera d
balanța se aduce la zero și se etalonează. Se plasează pe balanță o masă de încercare (de exemplu, o greutate de etalonare), care apoi se îndepărtează, asigurându-se că balanța revine la o indicație de zero acceptabilă, într-un timp de stabilizare normal;
Litera e
fiecare dintre mediile de referință (de exemplu, filtrele) este cântărit, iar masele acestora se înregistrează. În cazul în care se obțin valori medii normale prin repetarea procesului de cântărire pentru îmbunătățirea exactității și preciziei maselor mediilor de referință (de exemplu, filtre), se utilizează același proces pentru măsurarea valorilor medii ale maselor mediilor de prelevare (de exemplu, filtre);
Litera f
se înregistrează punctul de rouă al mediului balanței, temperatura ambiantă și presiunea atmosferică;
Litera g
condițiile de mediu înregistrate se utilizează pentru a corecta rezultatele privind flotabilitatea, astfel cum se descrie la punctul 8.1.13.2. Se înregistrează masa pentru fiecare referință, corectată în funcție de flotabilitate;
Litera h
fiecare masă de referință a mediilor de referință (de exemplu, filtrele), corectată în funcție de flotabilitate, se scade din masa corectată în funcție de flotabilitate măsurată și înregistrată anterior;
Litera i
în cazul în care oricare dintre masele observate ale filtrelor de referință se modifică cu mai mult decât este admis în conformitate cu prezentul punct, se invalidează toate determinările privind masa PM efectuate de la ultima validare reușită a masei mediilor de referință (de exemplu, filtre). Filtrele de PM de referință se pot elimina în cazul în care numai una dintre masele filtrelor s-a modificat cu o valoare mai mare decât cea permisă și se poate identifica sigur o cauză specială pentru acea modificare a masei filtrului, care nu ar fi afectat alte filtre implicate în proces. Astfel, validarea se poate considera ca fiind reușită. În acest caz, mediile de referință contaminate nu sunt incluse în determinarea conformității cu litera (j) a prezentului punct, iar filtrul de referință afectat este eliminat și înlocuit;
Litera j
în cazul în care oricare dintre masele de referință se modifică cu mai mult decât este admis în conformitate cu punctul 8.1.13.1.4, se invalidează toate determinările pentru particule solide efectuate între ultimele două determinări ale masei mediilor de referință. În cazul în care mediul de prelevare a particulelor solide este eliminat în conformitate cu litera (i), trebuie să fie disponibilă cel puțin o diferență de masă de referință care îndeplinește criteriile stabilite la prezentul punct 8.1.13.1.4. În caz contrar, se invalidează toate rezultatele privind particulele solide determinate între cele două momente în care s-au determinat masele mediilor de referință (de exemplu, filtre).
Litera a
pentru sticlă borosilicată acoperită cu PTFE, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 2300 kg/m3;
Litera b
pentru medii cu membrană (peliculă) din PTFE cu inel de susținere integral din polimetilpentenă, care reprezintă 95 % din masa mediilor, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 920 kg/m3;
Litera c
pentru medii cu membrană (peliculă) din PTFE cu inel de susținere integral din PTFE, se utilizează o densitate a mediilor de prelevare de 2144 kg/m3.
Litera a
opțiunea cu tub Venturi cu debit critic. Pentru tuburile Venturi cu debit critic, se utilizează valorile înregistrate pentru condițiile de la intrarea în tubul Venturi sau mediile lor la 1 Hz. Se demonstrează că densitatea debitului la intrarea în tubul Venturi a fost constantă în limita a ± 2,5 % din densitatea medie sau densitatea-țintă pentru fiecare interval de încercare. În cazul unui tub Venturi cu debit critic CSV, acest lucru se demonstrează arătând că temperatura absolută la intrarea în tubul Venturi a fost constantă în limita a ± 4 % din temperatura absolută medie sau țintă pentru fiecare interval de încercare;
Litera b
opțiunea cu pompă volumetrică. Se utilizează valorile înregistrate pentru condițiile la orificiul de aspirație al pompei sau mediile lor la 1 Hz. Se demonstrează că densitatea debitului la orificiul de aspirație al pompei a fost constantă, în limita a ± 2,5 % din densitatea medie sau densitatea-țintă pentru fiecare interval de încercare. În cazul unei pompe CSV, acest lucru se demonstrează arătând că temperatura absolută la admisia pompei a fost constantă, în limita a ± 2 % din temperatura absolută medie sau țintă pentru fiecare interval de încercare.
Litera a
coeficientul de corelare r2 al regresiei liniare dintre qmp,i și qmew,i nu este mai mic de 0,95;
Litera b
eroarea standard de estimare a qmp,i pe baza qmew,i nu depășește ± 5 % din qmp maxim;
Litera c
ordonata la origine a liniei de regresie pentru qmp nu depășește ± 2 % din qmp maxim.
Litera a
în cazul cântăririi automate, pentru pregătirea eșantioanelor în vederea cântăririi, se urmează instrucțiunile producătorului sistemului de automatizare; aceasta poate presupune amplasarea eșantioanelor într-un recipient special;
Litera b
în cazul cântăririi manuale, se face apel la un bun raționament tehnic;
Litera c
opțional, se permite cântărirea prin substituție (a se vedea punctul 8.2.3.10);
Litera d
după cântărire, filtrul se pune la loc pe placa Petri și se acoperă.
Litera a
Se folosesc pensete cu legare la pământ sau o bandă de împământare, astfel cum se descrie la punctul 9.3.4.6.
Litera b
Se folosește un neutralizator de electricitate statică, astfel cum se descrie la punctul 9.3.4.6, pentru minimizarea sarcinilor electrostatice de pe orice obiect plasat pe talerul balanței.
Litera c
Se alege o greutate de substituție care corespunde specificațiilor pentru greutățile de etalonare de la punctul 9.5.2. De asemenea, greutatea de substituție are aceeași densitate ca greutatea folosită pentru etalonarea microbalanței și o masă similară cu a unui mediu de prelevare de eșantioane nefolosit (de exemplu, filtru). În cazul în care se folosesc filtre, masa greutății este de aproximativ 80-100 mg pentru filtre tipice cu diametru de 47 mm.
Litera d
Se înregistrează indicația stabilă a balanței și apoi se îndepărtează greutatea de etalonare.
Litera e
Se cântărește un mediu de prelevare neutilizat (de exemplu, un filtru nou), se înregistrează indicația stabilă a balanței și se măsoară punctul de condensare al mediului în care se află balanța, temperatura ambiantă și presiunea atmosferică.
Litera f
Se cântărește din nou greutatea de etalonare și se înregistrează indicația stabilă a balanței.
Litera g
Se calculează media aritmetică a celor două citiri pentru greutățile de etalonare înregistrate imediat înainte și după cântărirea eșantionului neutilizat. Acea valoare medie se scade din indicația eșantionului neutilizat, apoi se adaugă masa reală a greutății de etalonare indicată pe certificatul greutății de etalonare. Se înregistrează rezultatul. Aceasta reprezintă masa de tară a eșantionului neutilizat, fără corecția de flotabilitate.
Litera h
Aceste etape ale cântăririi prin substituție se repetă pentru restul mediilor de prelevare neutilizate.
Litera i
După terminarea cântăririi, se urmează instrucțiunile prezentate la punctele 8.2.3.7-8.2.3.9.
Litera a
în cazul în care se anticipează o concentrație de PM mai mare de 0,353 μg/mm2 pe suprafața totală a filtrului, în ipoteza unei încărcări de 400 μg pentru o suprafață activă de filtrare cu diametru de 38 mm, filtrul se expune la mediul de stabilizare timp de minimum 60 de minute înainte de cântărire;
Litera b
în cazul în care se anticipează o concentrație de PM mai mică de 0,353 μg/mm2 pe suprafața totală a filtrului, filtrul se expune la mediul de stabilizare timp de minimum 30 de minute înainte de cântărire;
Litera c
în cazul în care nu se cunoaște concentrația de PM pe suprafața totală a filtrului pe durata încercării, filtrul se expune la mediul de stabilizare timp de minimum 60 de minute înainte de cântărire.
Litera a
dinamometre cu curenți turbionari sau cu frânare în apă;
Litera b
dinamometre cu acționare în curent alternativ sau în curent continuu;
Litera c
unul sau mai multe dinamometre.
Litera a
concentrațiile constituenților în diluant se pot măsura și se pot compensa efectele de fond asupra rezultatelor încercării. A se vedea anexa VII pentru calcule de compensare a concentrațiile de fond;
Litera b
pentru măsurarea emisiilor de fond de poluanți gazoși sau de particule, sunt permise următoarele modificări față de cerințele de la secțiunile 7.2, 9.3 și 9.4:
Litera i
nu este necesară folosirea prelevării proporționale;
Litera ii
se pot utiliza sisteme de prelevare de eșantioane neîncălzite;
Litera iii
se poate utiliza prelevarea continuă a eșantioanelor indiferent dacă se folosește sau nu prelevarea pe lot pentru emisiile diluate;
Litera iv
se poate utiliza prelevarea pe lot indiferent dacă se folosește sau nu prelevarea continuă a eșantioanelor pentru emisiile diluate.
Litera c
Pentru măsurarea nivelul de fond de PM, sunt disponibile următoarele opțiuni:
Litera i
pentru eliminarea PM de fond, diluantul se filtrează cu filtre de aer cu eficiență ridicată de reținere a particulelor (HEPA), care au o eficiență inițială de colectare a minimum 99,97 % [a se vedea articolul 1 alineatul (19) pentru procedurile legate de eficiența filtrării cu filtre HEPA];
Litera ii
pentru corectarea nivelului de fond de PM fără filtrare HEPA, concentrația de fond de PM nu contribuie cu mai mult de 50 % la numărul de PM nete colectate pe filtrul de eșantionare;
Litera iii
corecția de fond a PM nete cu filtrare HEPA este permisă fără restricții de presiune.
Litera i
nu este necesară folosirea prelevării proporționale;
Litera ii
se pot utiliza sisteme de prelevare de eșantioane neîncălzite;
Litera iii
se poate utiliza prelevarea continuă a eșantioanelor indiferent dacă se folosește sau nu prelevarea pe lot pentru emisiile diluate;
Litera iv
se poate utiliza prelevarea pe lot indiferent dacă se folosește sau nu prelevarea continuă a eșantioanelor pentru emisiile diluate.
Litera i
pentru eliminarea PM de fond, diluantul se filtrează cu filtre de aer cu eficiență ridicată de reținere a particulelor (HEPA), care au o eficiență inițială de colectare a minimum 99,97 % [a se vedea articolul 1 alineatul (19) pentru procedurile legate de eficiența filtrării cu filtre HEPA];
Litera ii
pentru corectarea nivelului de fond de PM fără filtrare HEPA, concentrația de fond de PM nu contribuie cu mai mult de 50 % la numărul de PM nete colectate pe filtrul de eșantionare;
Litera iii
corecția de fond a PM nete cu filtrare HEPA este permisă fără restricții de presiune.
Litera a
se utilizează un tunel cu suprafețe interioare din oțel inoxidabil. Întregul tunel de diluare este legat la pământ; Ca alternativă, pot fi utilizate materiale care nu sunt conductoare de electricitate pentru categoriile de motoare care nu fac obiectul limitelor de PM sau PN;
Litera b
contrapresiunea gazelor de evacuare nu trebuie redusă artificial prin sistemul de admisie al aerului de diluare. Presiunea statică în punctul în care se introduc în tunel gazele de evacuare brute se menține egală cu presiunea atmosferică, într-un interval de ± 1,2 kPa;
Litera c
pentru a ușura procesul de amestecare, gazele de evacuare brute se introduc în tunel prin direcționare spre aval, de-a lungul liniei centrale a tunelului. O fracțiune din aerul de diluare se poate introduce radial de la suprafața interioară a tunelului, pentru minimizarea interacțiunii gazelor de evacuare cu pereții tunelului;
Litera d
diluanți. Pentru prelevarea de eșantioane de PM, temperatura diluanților (aer ambiant, aer sintetic sau azot, astfel cum se menționează la punctul 9.2.1) se menține între 293 și 325 K (20-52 oC) în imediata apropiere a intrării în tunelul de diluare;
Litera e
numărul Reynolds, Re, trebuie să fie minimum 4000 pentru fluxul de gaze de evacuare diluate, unde Re se bazează pe diametrul interior al tunelului de diluare. Re este definit în anexa VII. Verificarea amestecării corespunzătoare se efectuează prin trecerea unei sonde de prelevare de-a lungul diametrului tunelului, pe verticală și pe orizontală. În cazul în care răspunsul analizorului indică orice deviație care depășește ± 2 % din concentrația medie măsurată, CVS este lăsat să funcționeze la un debit superior sau se instalează o placă sau un orificiu de amestec, în scopul de a îmbunătăți procesului de amestecare;
Litera f
precondiționarea pentru măsurarea debitului. Gazele de evacuare diluate pot fi condiționate înainte de măsurarea debitului, în măsura în care această condiționare are loc în aval de sondele încălzite pentru hidrocarburi sau particule solide, astfel:
Litera i
se pot folosi regulatoare de debit, amortizoare de pulsații sau ambele;
Litera ii
se poate folosi un filtru;
Litera iii
se poate folosi un schimbător de căldură pentru a controla temperatura în amonte de orice debitmetru, dar se iau măsuri pentru a preveni condensarea apei;
Litera g
condensarea apei. Condensarea apei depinde de umiditate, presiune, temperatură și concentrațiile altor constituenți, cum ar fi acidul sulfuric. Acești parametri variază în funcție de umiditatea aerului de admisie, umiditatea aerului de diluare, raportul aer-combustibil din motor și de compoziția combustibilului, inclusiv cantitatea de hidrogen și sulf din combustibil;
Litera h
raportul de diluare totală minim trebuie să se încadreze în intervalul 5:1-7:1 și să fie de minimum 2:1 pentru etapa de diluare primară pe baza debitului maxim de gaze de evacuare al motorului, în timpul ciclului de încercare sau pe durata intervalului de încercare;
Litera i
timpul total de rămânere în sistem trebuie să fie între 0,5 și 5 s, măsurat de la punctul de introducere a diluantului până la suportul (suporturile) filtrului (filtrelor);
Litera j
timpul total de rămânere în sistemul de diluare secundară, dacă acesta există, trebuie să fie de minimum 0,5 s, măsurat de la punctul de introducere a diluantului secundar până la suportul (suporturile) filtrului (filtrelor).
Litera i
se pot folosi regulatoare de debit, amortizoare de pulsații sau ambele;
Litera ii
se poate folosi un filtru;
Litera iii
se poate folosi un schimbător de căldură pentru a controla temperatura în amonte de orice debitmetru, dar se iau măsuri pentru a preveni condensarea apei;
Litera a
la extragerea dintr-un flux cu debit constant, eșantionul se transportă tot la un debit constant;
Litera b
la extragerea dintr-un flux cu debit variabil, debitul eșantionului variază proporțional cu debitul variabil;
Litera c
prelevarea proporțională se validează în modul prezentat la punctul 8.2.1.
Litera a
în cazul sondelor care extrag NOx din gazele de evacuare diluate, se controlează temperatura peretelui sondei pentru a preveni condensarea apei;
Litera b
în cazul sondelor care extrag hidrocarburi din gazele de evacuare diluate, se recomandă să se controleze temperatura peretelui sondei la aproximativ 191 oC, pentru a reduce la minimum contaminarea.
Litera a
pentru linii de transfer al NOx în amonte față de un convertizor NO2-NO conform cu specificațiile de la punctul 8.1.11.5 sau față de un răcitor conform cu specificațiile de la punctul 8.1.11.4, se menține o temperatură a eșantionului care să prevină condensarea apei;
Litera b
pentru liniile de transfer THC, se menține, pentru întreaga conductă, o toleranță a temperaturii peretelui de (464 ± 11) K [(191 ± 11) °C]. În cazul prelevării din gazele de evacuare brute, la sondă se poate conecta direct o linie de transfer neîncălzită, izolată. Lungimea și izolația liniei de transfer se proiectează astfel încât să reducă cea mai mare temperatură preconizată a gazelor de evacuare brute la nu mai puțin de 191 °C, măsurată la ieșirea din linia de transfer. Pentru prelevarea cu diluare, se prevede o zonă de tranziție între sondă și conducta de transfer, cu o lungime de până la 0,92 m, pentru tranziția la o temperatură a peretelui de (464 ± 11) K [(191 ± 11) °C].
Litera a
prin măsurarea temperaturii la ieșirea dintr-un dezumidificator termic; sau
Litera b
prin măsurarea temperaturii într-un punct în amonte față de analizorul CLD; sau
Litera c
efectuarea procedurii de verificare stabilită la punctul 8.1.12.
Litera a
În cazul în care se utilizează un uscător cu membrană osmotică în amonte de orice analizor de gaze sau mediu de stocare, acesta trebuie să satisfacă cerințele privind temperatura stabilite la punctul 9.3.2.2. Se monitorizează punctul de rouă Tdew, și presiunea absolută ptotal, în aval de un uscător cu membrană osmotică. Cantitatea de apă se calculează conform celor precizate în anexa VII, prin utilizarea valorilor de la înregistrarea continuă a Tdew și ptotal sau valorile maxime observate în timpul încercării sau nivelurile de alarmă stabilite pentru acestea. În lipsa unei măsurători directe, valoarea nominală a ptotal este dată de cea mai mică presiune absolută a uscătorului preconizată în timpul încercării.
Litera b
Nu se poate utiliza un răcitor în amonte de un sistem de măsurare THC pentru motoare cu aprindere prin compresie. În cazul în care se utilizează un răcitor în amonte de convertizorul NO2-NO sau într-un sistem de prelevare de eșantioane fără convertizor NO2-NO, răcitorul corespunde verificării privind reducerea performanțelor cu privire la NO2, specificată la punctul 8.1.11.4. Se monitorizează punctul de rouă Tdew, și presiunea absolută ptotal, în aval de un răcitor. Cantitatea de apă se calculează conform celor precizate în anexa VII, prin utilizarea valorilor de la înregistrarea continuă a Tdew și ptotal sau valorile maxime observate în timpul încercării sau nivelurile de alarmă stabilite pentru acestea. În lipsa unei măsurători directe, valoarea nominală a ptotal este dată de cea mai mică presiune absolută a răcitorului preconizată în timpul încercării. În cazul în care se poate presupune un grad de saturație în răcitor, Tdew se poate calcula pe baza eficienței cunoscute a răcitorului și a temperaturii răcitorului rezultată prin monitorizarea continuă, Tchiller. În cazul în care valorile pentru Tchiller nu sunt înregistrate continuu, se poate folosi valoarea maximă observată în cursul unei încercări sau limita de alarmă stabilită ca valoare constantă pentru determinarea unei cantități constante de apă, în conformitate cu anexa VII. În cazul în care este valabilă presupunerea că Tchiller este egală cu Tdew, Tchiller se poate utiliza în locul Tdew, în conformitate cu anexa VII. În cazul în care este valabilă ipoteza unei diferențe constante de temperatură între Tchiller și Tdew, produsă de un punct cunoscut și fix de reîncălzire a eșantionului între orificiul de evacuare al răcitorului și locul de măsurare a temperaturii, această valoare presupusă a diferenței de temperatură poate fi inclusă în calculele privind emisiile. Valabilitatea oricăror ipoteze permise în cadrul acestui punct se demonstrează prin analiză tehnică sau prin date.
Litera a
atunci când se folosește o pompă de prelevare a eșantioanelor de NOx în amonte de un convertizor NO2-NO în conformitate cu cerințele de la punctul 8.1.11.5 sau față de un răcitor în conformitate cu cerințele de la punctul 8.1.11.4, pompa este încălzită pentru a preveni condensarea apei;
Litera b
atunci când se folosește o pompă de prelevare THC în amonte de un analizor THC sau de un mediu de stocare, suprafețele sale interioare se încălzesc în limitele unei toleranțe de 464 ± 11 K (191 ±11) oC.
Litera a
fibră de sticlă acoperită cu fluorocarbură (PTFE); sau
Litera b
membrană din fluorocarbură (PTFE).
Litera a
Se înregistrează punctul de rouă și temperatura ambiantă. Aceste valori se utilizează pentru a determina dacă mediile de stabilizare și cântărire s-au menținut în limitele de toleranță specificate la punctul 9.3.4.3 timp de minimum 60 de minute înainte de cântărirea filtrelor.
Litera b
Presiunea atmosferică se înregistrează continuu în interiorul mediului de cântărire. O alternativă acceptabilă este utilizarea unui barometru care măsoară presiunea atmosferică în afara mediului de cântărire, în măsura în care se poate asigura că presiunea atmosferică a balanței este întotdeauna în echilibru, putând varia în limita a ± 100 Pa din presiunea atmosferică comună. Atunci când se cântărește fiecare eșantion de PM, se prevede un mijloc de înregistrare a celei mai recente presiuni atmosferice. Această valoare se folosește la calculul corecției de flotabilitate a filtrului de prelevare a PM de la punctul 8.1.13.2.
Litera a
instalată pe o platformă amortizoare de vibrații, pentru a o izola de zgomotul și vibrațiile externe;
Litera b
ecranată față de curenții de aer de convecție cu un ecran disipator de electricitate statică, cu legare la pământ.
Litera a
balanța este legată la pământ;
Litera b
se utilizează pensete din oțel inoxidabil atunci când eșantioanele de PM se manipulează manual;
Litera c
pensetele se leagă la pământ prin intermediul unei benzi de împământare sau se asigură o bandă de împământare pentru operator, astfel încât banda de împământare să fie comună cu balanța;
Litera d
se asigură un neutralizator de electricitate statică cu legare la pământ comună cu cea a balanței, pentru îndepărtarea sarcinilor electrostatice de la eșantioanele de particule solide.
Litera a
particulele nu se prelevează în aval de locul de răcire;
Litera b
în cazul în care, prin răcire, temperatura gazelor de evacuare scade de la peste 475 K (202 oC) la sub 453 K (180 oC), nu se prelevează eșantioane de HC în aval de locul de răcire;
Litera c
în cazul în care răcirea produce condensarea apei, nu se prelevează eșantioane de NOx în aval de locul de răcire, în afară de cazul în care răcitorul este în conformitate cu verificarea de performanță de la punctul 8.1.11.4;
Litera d
în cazul în care răcirea produce condensarea apei înainte ca debitul să ajungă la debitmetru, se măsoară punctul de rouă Tdew și presiunea ptotal la intrarea în debitmetru. Aceste valori se folosesc în calculele de emisii, în conformitate cu anexa VII.
Litera a
pentru prelevarea la volum constant (CVS) a debitului total de gaze de evacuare diluate, se poate utiliza un tub Venturi cu debit critic (CFV) sau mai multe tuburi Venturi cu debit critic dispuse în paralel, o pompă volumetrică (PDP), un tub Venturi subsonic (SSV) sau un debitmetru ultrasonic (UFM). În combinație cu un schimbător de căldură în amonte, pot funcționa un tub Venturi cu debit critic sau o pompă volumetrică drept regulator pasiv de debit, menținând constantă temperatura gazelor de evacuare diluate într-un sistem CVS;
Litera b
în cazul sistemului de diluare în circuit parțial (PFD), se poate folosi combinația dintre orice debitmetru și orice sistem activ de control al debitului pentru asigurarea prelevării proporționale a componentelor gazelor de evacuare. Se pot controla fie debitul total de gaze de evacuare, fie unul sau mai multe debite de prelevare, fie o combinație dintre acestea pentru asigurarea prelevării proporționale a eșantioanelor.
Litera a
particulele nu se prelevează în aval de locul de răcire;
Litera b
în cazul în care, prin răcire, temperatura gazelor de evacuare scade de la peste 475 K (202 oC) la sub 453 K (180 oC), nu se prelevează eșantioane de HC în aval de locul de răcire;
Litera c
în cazul în care răcirea produce condensarea apei, nu se prelevează eșantioane de NOx în aval de locul de răcire, în afară de cazul în care răcitorul este în conformitate cu verificarea de performanță de la punctul 8.1.11.4;
Litera d
în cazul în care răcirea produce condensarea apei înainte ca debitul să ajungă la debitmetru, se măsoară punctul de rouă Tdew și presiunea ptotal la intrarea în debitmetru. Aceste valori se folosesc în calculele de emisii, în conformitate cu anexa VII.
Litera a
un sistem CLD conectat în aval față de orice uscător sau răcitor situat în aval față de un convertizor NO2-NO care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.5;
Litera b
un sistem CLD conectat în aval față de orice uscător sau răcitor termic care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.4.
Litera a
se conectează un sistem NDUV în aval de orice uscător sau răcitor aflat în aval față de un convertizor NO2-NO care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.5;
Litera b
se conectează un sistem NDUV în aval de orice uscător sau răcitor termic care corespunde verificării de la punctul 8.1.11.4.
Litera a
Pentru amestecarea cu gazele de etalonare și reglarea instrumentelor de măsură astfel încât să se obțină un răspuns la gazul de aducere la zero la un standard de etalonare zero, se folosesc gaze purificate. Se folosesc gaze cu un nivel de contaminare cel mult egal cu cea mai mare dintre următoarele valori în butelia de gaze sau la ieșirea unui generator de gaz de aducere la zero:
Litera i
2 % contaminare, măsurată în raport cu concentrația medie preconizată pentru valoarea-limită de emisie. De exemplu, în cazul în care se preconizează o concentrație de CO de 100,0 μmol/mol, se permite utilizarea unui gaz de aducere la zero cu o contaminare a CO mai mică sau egală cu 2000 μmol/mol;
Litera ii
contaminarea specificată în tabelul 6.9, aplicabilă măsurătorilor de gaze de evacuare brute sau diluate;
Litera iii
contaminarea specificată în tabelul 6.10, aplicabilă măsurătorilor de gaze de evacuare brute.
Litera b
Cu un analizor FID, se utilizează următoarele gaze:
Litera i
combustibilul pentru FID se folosește cu o concentrație de H2 de 0,39-0,41 mol/mol, echilibrat cu He sau N2. Amestecul nu conține mai mult de 0,05 μmol/mol THC;
Litera ii
se utilizează un aer de ardere pentru analizorul FID care corespunde specificațiilor privind aerul purificat de la litera (a) de la prezentul punct;
Litera iii
gaz de aducere la zero pentru FID. Detectoarele cu ionizare în flacără se aduc la zero cu un gaz purificat care întrunește specificațiile de la litera (a) de la prezentul punct, cu excepția faptului că, pentru gazul purificat, concentrația de O2 poate avea orice valoare;
Litera iv
gaz de etalonare cu propan pentru FID. Etalonarea și reglarea sensibilității analizorului FID pentru THC se realizează cu concentrații de reglare de propan, C3H8. Etalonarea sa se realizează pe baza elementului carbon cu un singur atom (C1);
Litera v
rezervat;
Litera c
se folosesc următoarele amestecuri de gaze, cu gaze trasoare în limita a ± 1,0 % din valoarea reală a standardelor recunoscute la nivel internațional și/sau național sau a altor standarde de gaze aprobate:
Litera i
CH4, restul aer sintetic purificat și/sau N2 (după caz);
Litera ii
rezervat;
Litera iii
C3H8, restul aer sintetic purificat și/sau N2 (după caz);
Litera iv
CO, restul N2 purificat;
Litera v
CO2, restul N2 purificat;
Litera vi
NO, restul N2 purificat;
Litera vii
NO2, restul aer sintetic purificat;
Litera viii
O2, restul N2 purificat;
Litera ix
C3H8, CO, CO2, NO, restul N2 purificat;
Litera x
C3H8, CH4, CO, CO2, NO, restul N2 purificat.
Litera d
Se pot folosi gaze de alte tipuri decât cele enumerate la litera (c) de la prezentul punct (de exemplu metanol în aer, care se poate folosi pentru a determina factorii de răspuns), în măsura în care acestea sunt trasabile în limita a ± 3,0 % din valoarea reală a standardelor recunoscute la nivel internațional și/sau național sau a altor standarde de gaze aprobate și satisfac cerințele de stabilitate prevăzute la punctul 9.5.1.2.
Litera e
Se pot genera gaze de etalonare proprii prin utilizarea unui dispozitiv de amestecare de precizie, de exemplu un separator de gaze, cu N2 purificat sau aer sintetic purificat. În cazul în care separatoarele de gaze corespund specificațiilor de la punctul 9.4.5.6, iar gazele amestecate corespund cerințelor de la literele (a) și (c) de la prezentul punct, se consideră că amestecurile rezultate corespund cerințelor de la prezentul punct 9.5.1.1.
Litera i
2 % contaminare, măsurată în raport cu concentrația medie preconizată pentru valoarea-limită de emisie. De exemplu, în cazul în care se preconizează o concentrație de CO de 100,0 μmol/mol, se permite utilizarea unui gaz de aducere la zero cu o contaminare a CO mai mică sau egală cu 2000 μmol/mol;
Litera ii
contaminarea specificată în tabelul 6.9, aplicabilă măsurătorilor de gaze de evacuare brute sau diluate;
Litera iii
contaminarea specificată în tabelul 6.10, aplicabilă măsurătorilor de gaze de evacuare brute.
Litera i
combustibilul pentru FID se folosește cu o concentrație de H2 de 0,39-0,41 mol/mol, echilibrat cu He sau N2. Amestecul nu conține mai mult de 0,05 μmol/mol THC;
Litera ii
se utilizează un aer de ardere pentru analizorul FID care corespunde specificațiilor privind aerul purificat de la litera (a) de la prezentul punct;
Litera iii
gaz de aducere la zero pentru FID. Detectoarele cu ionizare în flacără se aduc la zero cu un gaz purificat care întrunește specificațiile de la litera (a) de la prezentul punct, cu excepția faptului că, pentru gazul purificat, concentrația de O2 poate avea orice valoare;
Litera iv
gaz de etalonare cu propan pentru FID. Etalonarea și reglarea sensibilității analizorului FID pentru THC se realizează cu concentrații de reglare de propan, C3H8. Etalonarea sa se realizează pe baza elementului carbon cu un singur atom (C1);
Litera v
rezervat;
Litera i
CH4, restul aer sintetic purificat și/sau N2 (după caz);
Litera ii
rezervat;
Litera iii
C3H8, restul aer sintetic purificat și/sau N2 (după caz);
Litera iv
CO, restul N2 purificat;
Litera v
CO2, restul N2 purificat;
Litera vi
NO, restul N2 purificat;
Litera vii
NO2, restul aer sintetic purificat;
Litera viii
O2, restul N2 purificat;
Litera ix
C3H8, CO, CO2, NO, restul N2 purificat;
Litera x
C3H8, CH4, CO, CO2, NO, restul N2 purificat.
Litera a
Niciun gaz de etalonare standard nu se poate utiliza după data sa de expirare, în afară de situația permisă la litera (b) de la prezentul punct.
Litera b
Gazele de etalonare pot fi reetichetate și folosite după data expirării dacă acest lucru este aprobat în prealabil de autoritatea de omologare.
Litera a
În cazul în care debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reinjectat în circuit, în locul ecuației (6-20) de la punctul 8.1.8.6.1 din prezenta anexă se utilizează ecuația (6-29):
Litera b
În cazul în care, pe de o parte, debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reintrodus, complet sau parțial, iar pe de altă parte, un debit echivalent este reinjectat în sistemul de diluare în amonte de dispozitivul de măsurare a debitului, în locul ecuației (6-20) de la punctul 8.1.8.6.1 se folosește ecuația (6-30):
Litera a
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal, numărul Reynolds (Re) al curgerii este < 1700.
Litera b
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, numărul Reynolds (Re) al curgerii este < 1700 în PTT, și anume în aval de sonda sau punctul de prelevare a particulelor.
Litera c
Timpul de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.
Litera d
Se consideră acceptabilă orice altă configurație pentru PTS pentru care se poate demonstra o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm.
Litera e
Tubul de ieșire (OT), care conduce eșantionul diluat de la VPR la intrarea în PNC, are următoarele proprietăți:
Litera f
un diametru interior ≥ 4 mm;
Litera g
fluxul de gaz al eșantionului prin OT are un timp de reținere de ≤ 0,8 secunde.
Litera h
Se consideră acceptabilă orice altă configurație pentru OT pentru care se poate demonstra o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm.
Litera 2.1.3.3.1
poate dilua eșantionul în una sau mai multe etape pentru a ajunge la o concentrație de particule sub limita superioară a modului de numărare particulă cu particulă al PNC și la o temperatură a gazelor la intrarea în PNC sub 308 K (35 oC);
Litera 2.1.3.3.2
include o etapă inițială de diluare încălzită, la ieșirea căruia temperatura eșantionului este de ≥ 423 K (150 oC) și ≤ 673 K (400 oC), iar eșantionul este diluat continuu cu un factor de minimum 10;
Litera 2.1.3.3.3
menține etapele încălzite la temperatura lor nominală de funcționare, în intervalul specificat la punctul 2.1.3.3.2, cu o toleranță de ± 10 K (± 10 °C);
Litera 2.1.3.3.4
obține un factor de reducere a concentrației de particule (fr(di)), astfel cum este definit la punctul 2.2.2.2 de mai jos, pentru particule al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, care nu depășește cu mai mult de 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu este mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule având diametrul mobilității electrice de 100 nm, pentru VPR în ansamblu;
Litera 2.1.3.3.5
de asemenea, atinge un nivel de evaporare a particulelor de 30 nm tetracontan [CH3(CH2)38CH3] de peste 99,0 %, cu o concentrație la intrare ≥ 10000 cm-3, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului.
Litera 2.1.3.4.1
poate funcționa în condiții de operare la debit total;
Litera 2.1.3.4.2
are o precizie de numărare de ± 10 % pe intervalul cuprins între 1 cm-3 și limita superioară la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă conform unui standard identificabil. La concentrații mai mici de 100 cm-3, pot fi solicitate măsurători a căror medie este calculată pe perioade extinse de prelevare pentru a demonstra precizia PNC cu un nivel ridicat de încredere statistică;
Litera 2.1.3.4.3
are o rezoluție de lectură de cel puțin 0,1 particule/cm-3 la concentrații mai mici de 100 cm-3;
Litera 2.1.3.4.4
are un răspuns liniar la concentrațiile de particule pe întreg domeniul de măsurare în modul de numărare particulă cu particulă;
Litera 2.1.3.4.5
are o frecvență de transmitere a datelor mai mare sau egală cu 0,5 Hz;
Litera 2.1.3.4.6
are un timp de răspuns pe întregul domeniu de măsurare a concentrațiilor mai mic de 5 s;
Litera 2.1.3.4.7
încorporează o funcție de corecție de coincidență până la corecție maximă de 10 % și să poată utiliza un factor de etalonare intern, determinat în conformitate cu punctul 2.2.1.3, dar să nu poată utiliza niciun alt algoritm de corectare sau de definire a eficienței de numărare;
Litera 2.1.3.4.8
are o eficiență de numărare de 50 % (± 12 %) pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 23 nm (± 1 nm) și de peste 90 % pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 41 nm (± 1 nm). Aceste eficiențe de numărare pot fi atinse prin mijloace interne (de exemplu, prin proiectarea adecvată a aparatului de măsură) sau externe (de exemplu, prin preclasificare dimensională);
Litera 2.1.3.4.9
în cazul în care PNC utilizează un lichid de lucru, acesta se înlocuiește cu frecvența specificată de producătorul instrumentului.
Litera
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal și al sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare parțială (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), sonda de prelevare a eșantionului se amplasează în apropierea axei mediane a tunelului, la o distanță cuprinsă între 10 și 20 de diametre ale tunelului în aval de orificiul de admisie a gazelor, orientată spre amonte în debitul de gaze din tunel, cu axa la extremitatea sa paralelă cu axa tunelului de diluare. Sonda de prelevare se amplasează în canalul de diluare astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Litera
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare totală (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), punctul sau sonda de prelevare a particulelor se amplasează în tubul de transfer al particulelor, în amonte de filtrul de reținere a particulelor, de dispozitivul de măsurare a debitului și de orice punct de bifurcare de prelevare sau de ocolire. Punctul sau sonda de prelevare se amplasează astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Litera
Are un număr Reynolds al curgerii (Re) < 1700.
Litera
Timpul de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.
Litera
un diametru interior ≥ 4 mm;
Litera
debitul eșantionului de gaz prin POT are o durată de reținere ≤ 0,8 secunde.
Litera a
prin compararea răspunsului dispozitivului PNC supus etalonării cu cel al unui electrometru cu aerosol etalonat la prelevarea simultană a particulelor de etalonare clasificate electrostatic; sau
Litera b
prin compararea răspunsului dispozitivului PNC supus etalonării cu cel al unui al doilea PNC care a fost etalonat direct prin metoda descrisă mai sus.
Litera a
utilizarea filtrelor de interferență;
Litera b
compensarea sensibilității la interacțiune prin măsurarea componentelor sensibile la interacțiune și utilizarea semnalului de măsurare pentru compensare.
Litera a
în cazul în care abaterea răspunsului la reglarea la zero și abaterea etalonării specificate de producătorul instrumentului la punctele 4.2.3 și 4.2.4 îndeplinesc cerințele de la punctul 3.4.1;
Litera b
în cazul în care intervalul de timp pentru abaterea răspunsului la reglarea la zero și abaterea etalonării, specificat de producătorul instrumentului la punctele 4.2.3 și 4.2.4, depășește durata încercării.
Litera a
analizorul pentru NH3 se pornește, se lasă să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări de emisii;
Litera b
se generează un gaz de încercare de interferență umidificat prin barbotarea în apă distilată a unui gaz de etalonare cu mai multe componente, într-un recipient etanș. În cazul în care eșantionul nu este trecut printr-un uscător de eșantioane, se reglează temperatura recipientului astfel încât să se ajungă la un nivel de H2O cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată pentru durata încercării de emisii. Se utilizează o concentrație a gazului de interferență de etalonare cel puțin egală cu valoarea maximă anticipată pe durata încercării;
Litera c
gazul de etalonare de interferență se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor;
Litera d
se măsoară fracția molară de apă, xH2O, a gazului de încercare de interferență umidificat, cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al analizorului. De exemplu, pentru calcularea xH2O se măsoară punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută ptotal;
Litera e
se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare a xH2O și analizor prin utilizarea bunelor practici inginerești;
Litera f
se prevede o perioadă de stabilizare a răspunsului analizorului;
Litera g
în timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează datele prelevate timp de 30 s. Se calculează media aritmetică a acestor date;
Litera h
se consideră că analizorul îndeplinește criteriile verificării de interferență în cazul în care rezultatul de la litera (g) a acestui punct respectă toleranța specificată în această secțiune;
Litera i
procedurile de verificare a interferenței pentru gazele de interferență individuale pot fi efectuate și separat. În cazul în care nivelurile gazului de interferență utilizat sunt mai mari decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercării, fiecare valoare observată a interferenței se ajustează descrescător prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre valoarea concentrației maxime anticipate și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Se pot utiliza concentrații de H2O aferente unor concentrații separate de verificare a interferențelor care sunt mai reduse decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercărilor (până la un conținut de 0,025 mol/mol H2O), dar interferența H2O observată se ajustează în sus prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre concentrația maximă de H2O anticipată și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Suma valorilor interferenței astfel ajustate respectă toleranțele pentru interferența combinată, astfel cum se precizează la litera (j) a acestui punct;
Litera j
analizorul trebuie să aibă o interferență combinată situată în intervalul ± 2 % din valoarea medie aplicabilă a amoniacului (NH3) indicată la punctul 3.4 din anexa IV.
Litera 2.1
Timpul de întârziere este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 10 % din valoarea citită finală (t10), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Litera 2.2
Timpul de răspuns este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 90 % din valoarea citită finală (t90), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Litera 2.3
Timpul de creștere este diferența în timp dintre răspunsul de 10 % și cel de 90 % din valoarea citită finală (t90 – t10)
Litera 2.4
Timpul de transformare este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 50 % din valoarea citită finală (t50), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Litera 2.5
Timpul de început al etapei este momentul la care se constată o modificare a parametrului măsurat.
Anexa 14
Apendicele 1
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Echipamentul de măsurare a numărului de particule emise
Paragraf
Procedura de încercare de măsurare
Paragraf
Prelevarea de eșantioane
Paragraf
Numărul de particule din emisii se măsoară prin prelevarea continuă de eșantioane, fie dintr-un sistem de diluare în circuit parțial, astfel cum se descrie la punctul 9.2.3 din prezenta anexă, fie dintr-un sistem de diluare în circuit principal, astfel cum se descrie la punctul 9.2.2 din prezenta anexă.
Paragraf
Filtrarea diluantului
Paragraf
Diluantul folosit pentru diluarea primară și, după caz, pentru diluarea secundară a gazelor de evacuare din sistemul de diluare se trece prin filtre care respectă cerințele privind filtrele de particule de mare eficiență (HEPA) definite la articolul 1 alineatul (19). În mod opțional, diluantul poate fi trecut printr-un filtru cu cărbune activ înainte de a trece prin filtrul HEPA în scopul de a reduce și stabiliza concentrația de hidrocarburi din diluant. Se recomandă amplasarea unui filtru suplimentar grosier de particule în amonte de filtrul HEPA și în aval de filtrul cu cărbune activ, în cazul în care acesta este utilizat.
Paragraf
Compensarea pentru debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule – sisteme de diluare în circuit principal
Paragraf
Pentru a compensa debitul masic prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule, debitul masic extras (filtrat) se reinjectează în sistemul de diluare. O altă soluție posibilă constă în corectarea matematică a debitului masic total în sistemul de diluare în funcție de debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule. În cazul în care debitul masic total extras din sistemul de diluare pentru suma eșantionului pentru numărul de particule prelevate și a eșantionului privind masa particulelor este sub 0,5 % din debitul total al gazelor de evacuare diluate în tunelul de diluare (med), această corectare matematică sau reinjectare a gazului poate să nu mai fie utilizată.
Paragraf
Compensarea debitului prelevat pentru măsurarea numărului de particule – sisteme de diluare în circuit parțial
Paragraf
Pentru sistemele de diluare în circuit parțial, debitul masic prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule este luat în considerare în sistemul de reglare a proporționalității prelevării. Aceasta se realizează fie prin reinjectarea debitului prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule înapoi în sistemul de diluare în amonte față de dispozitivul de măsurare a debitului, fie prin corectare matematică, în conformitate cu specificațiile de la punctul 1.3.2. În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial cu prelevare totală, la calculul masei particulelor, astfel cum se precizează la punctul 1.3.3, debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule este corectat, de asemenea.
Paragraf
Debitul instantaneu al gazelor de evacuare în sistemul de diluare (qmp), folosit pentru controlul proporționalității prelevării este corectat în conformitate cu una dintre următoarele metode:
Paragraf
În cazul în care debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reinjectat în circuit, în locul ecuației (6-20) de la punctul 8.1.8.6.1 din prezenta anexă se utilizează ecuația (6-29):
Paragraf
unde:
Paragraf
qmdeweste debitul masic al gazelor de evacuare diluate, în kg/s,qmdweste debitul masic al aerului de diluare, în kg/s,qexeste debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s.
Paragraf
Semnalul qex transmis controlorului sistemului în circuit parțial are în orice moment precizia de ± 0,1 % din qmdew și este transmis cu o frecvență de cel puțin 1 Hz.
Paragraf
În cazul în care, pe de o parte, debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reintrodus, complet sau parțial, iar pe de altă parte, un debit echivalent este reinjectat în sistemul de diluare în amonte de dispozitivul de măsurare a debitului, în locul ecuației (6-20) de la punctul 8.1.8.6.1 se folosește ecuația (6-30):
Paragraf
unde:
Paragraf
qmdeweste debitul masic al gazelor de evacuare diluate, în kg/s;qmdweste debitul masic al aerului de diluare, în kg/s;qexeste debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s;qsweste debitul masic reinjectat în tunelul de diluare în scopul de a compensa debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s.
Paragraf
Diferența dintre qex și qsw transmisă controlorului sistemului cu debit parțial se încadrează în orice moment în ± 0,1 % din qmdew. Semnalul (semnalele) se transmite (transmit) cu o frecvență de cel puțin 1 Hz.
Paragraf
Corecția aplicată la măsurarea masei particulelor
Paragraf
În cazul în care un debit prelevat pentru măsurarea numărului de particule este extras dintr-un sistem de diluare în circuit parțial cu prelevare totală, masa particulelor (mPM), calculată la punctul 2.3.1.1 din anexa VII, se corectează după cum urmează pentru a ține seama de debitul prelevat. Această corecție este necesară chiar și în cazul în care debitul extras filtrat este reintrodus în sistemele de diluare în circuit parțial, conform ecuației (6-31):
Paragraf
unde:
Paragraf
Proporționalitatea prelevării în sistemul de diluare în circuit parțial
Paragraf
În vederea măsurării numărului de particule, se utilizează debitul masic al gazelor de evacuare, determinat în conformitate cu oricare dintre metodele descrise la punctele 2.1.6.1-2.1.6.4 din anexa VII, pentru reglarea sistemului de diluare în circuit parțial în vederea extragerii unui eșantion proporțional cu debitul masic al gazelor de evacuare. Trebuie verificată calitatea proporționalității prin efectuarea unei analize de regresie între eșantion și gazele de evacuare, în conformitate cu punctul 8.2.1.2 din prezenta anexă.
Paragraf
Calcularea numărului de particule
Paragraf
Determinarea și calcularea numărului de particule sunt prevăzute în apendicele 5 la anexa VII.
Paragraf
Echipamentul de măsurare
Paragraf
Specificații
Paragraf
Prezentare generală a sistemului
Paragraf
Sistemul de prelevare de particule constă într-o sondă sau un punct de prelevare care permite extragerea unui eșantion din debitul omogen amestecat dintr-un sistem cu diluare, astfel cum este descris la punctele 9.2.2 sau 9.2.3 din prezenta anexă, dintr-un separator de particule volatile (VPR) situat în amonte de contorul numărului de particule (PNC) și dintr-un tub de transfer corespunzător.
Paragraf
Se recomandă utilizarea unui sortator preliminar pentru mărimea particulelor (de exemplu, un separator tip ciclon, cu impact etc.) situat înainte de intrarea în VPR. Cu toate acestea, se consideră că o sondă de prelevare care funcționează ca un dispozitiv adecvat de preclasificare pentru mărimea particulelor precum cea prezentată în figura 6.8 reprezintă o alternativă acceptabilă la utilizarea unui sortator preliminar pentru mărimea particulelor. În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, este acceptabilă utilizarea aceluiași sortator preliminar pentru prelevarea în vederea măsurării masei particulelor și pentru prelevarea în vederea măsurării numărului de particule, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în aval de sortatorul preliminar. O altă soluție constă în utilizarea de sortatoare preliminare separate, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în amonte de sortatorul preliminar pentru măsurarea masei particulelor.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Punctul de prelevare a particulelor este situat în interiorul unui sistem de diluare.
Paragraf
Vârful sondei sau punctul de prelevare a eșantionului și tubul de transfer de particule (PTT) constituie împreună sistemul de transfer al particulelor (PTS). Sistemul PTS conduce eșantionul prelevat din tunelul de diluare la intrarea în VPR. Sistemul PTS trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal și al sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare parțială (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), sonda de prelevare a eșantionului se amplasează în apropierea axei mediane a tunelului, la o distanță cuprinsă între 10 și 20 de diametre ale tunelului în aval de orificiul de admisie a gazelor, orientată spre amonte în debitul de gaze din tunel, cu axa la extremitatea sa paralelă cu axa tunelului de diluare. Sonda de prelevare se amplasează în canalul de diluare astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare totală (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), punctul sau sonda de prelevare a particulelor se amplasează în tubul de transfer al particulelor, în amonte de filtrul de reținere a particulelor, de dispozitivul de măsurare a debitului și de orice punct de bifurcare de prelevare sau de ocolire. Punctul sau sonda de prelevare se amplasează astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare. Sonda de prelevare a particulelor se dimensionează astfel încât să nu afecteze funcționarea sistemului de diluare în circuit parțial.
Paragraf
Eșantionul de gaz prelevat de sistemul PTS îndeplinește următoarele condiții:
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal, numărul Reynolds (Re) al curgerii este < 1700.
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, numărul Reynolds (Re) al curgerii este < 1700 în PTT, și anume în aval de sonda sau punctul de prelevare a particulelor.
Paragraf
Timpul de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.
Paragraf
Se consideră acceptabilă orice altă configurație pentru PTS pentru care se poate demonstra o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm.
Paragraf
Tubul de ieșire (OT), care conduce eșantionul diluat de la VPR la intrarea în PNC, are următoarele proprietăți:
Paragraf
un diametru interior ≥ 4 mm;
Paragraf
fluxul de gaz al eșantionului prin OT are un timp de reținere de ≤ 0,8 secunde.
Paragraf
Se consideră acceptabilă orice altă configurație pentru OT pentru care se poate demonstra o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm.
Paragraf
VPR cuprinde dispozitive pentru diluarea eșantionului și pentru separarea particulelor volatile.
Paragraf
Toate componentele sistemului de diluare și ale sistemului de prelevare, de la conducta de evacuare până la PNC, care intră în contact cu gazele de evacuare brute și diluate, se proiectează astfel încât depunerea particulelor să fie redusă la minimum. Toate componentele trebuie să fie fabricate din materiale conductoare de electricitate, care să nu intre în reacție cu constituenții gazului de evacuare și sunt legate la pământ pentru a preveni efectele electrostatice.
Paragraf
Sistemul de prelevare a eșantioanelor de particule corespunde bunelor practici de prelevare a aerosolilor, care includ evitarea coturilor bruște și a variațiilor bruște de secțiune, utilizarea unor suprafețe interne netede și indicarea unei lungimi minime pentru conducta de prelevare a eșantioanelor. Sunt permise modificări progresive ale secțiunii transversale.
Paragraf
Cerințe specifice
Paragraf
Eșantionul de particule nu trece printr-o pompă înainte de a trece prin PNC.
Paragraf
Se recomandă utilizarea unui preclasificator al eșantionului.
Paragraf
Unitatea de precondiționare a eșantionului:
Paragraf
poate dilua eșantionul în una sau mai multe etape pentru a ajunge la o concentrație de particule sub limita superioară a modului de numărare particulă cu particulă al PNC și la o temperatură a gazelor la intrarea în PNC sub 308 K (35 oC);
Paragraf
include o etapă inițială de diluare încălzită, la ieșirea căruia temperatura eșantionului este de ≥ 423 K (150 oC) și ≤ 673 K (400 oC), iar eșantionul este diluat continuu cu un factor de minimum 10;
Paragraf
menține etapele încălzite la temperatura lor nominală de funcționare, în intervalul specificat la punctul 2.1.3.3.2, cu o toleranță de ± 10 K (± 10 °C);
Paragraf
obține un factor de reducere a concentrației de particule (fr(di)), astfel cum este definit la punctul 2.2.2.2 de mai jos, pentru particule al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, care nu depășește cu mai mult de 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu este mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule având diametrul mobilității electrice de 100 nm, pentru VPR în ansamblu;
Paragraf
de asemenea, atinge un nivel de evaporare a particulelor de 30 nm tetracontan [CH3(CH2)38CH3] de peste 99,0 %, cu o concentrație la intrare ≥ 10000 cm-3, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului.
Paragraf
Contorul de particule PNC:
Paragraf
poate funcționa în condiții de operare la debit total;
Paragraf
are o precizie de numărare de ± 10 % pe intervalul cuprins între 1 cm-3 și limita superioară la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă conform unui standard identificabil. La concentrații mai mici de 100 cm-3, pot fi solicitate măsurători a căror medie este calculată pe perioade extinse de prelevare pentru a demonstra precizia PNC cu un nivel ridicat de încredere statistică;
Paragraf
are o rezoluție de lectură de cel puțin 0,1 particule/cm-3 la concentrații mai mici de 100 cm-3;
Paragraf
are un răspuns liniar la concentrațiile de particule pe întreg domeniul de măsurare în modul de numărare particulă cu particulă;
Paragraf
are o frecvență de transmitere a datelor mai mare sau egală cu 0,5 Hz;
Paragraf
are un timp de răspuns pe întregul domeniu de măsurare a concentrațiilor mai mic de 5 s;
Paragraf
încorporează o funcție de corecție de coincidență până la corecție maximă de 10 % și să poată utiliza un factor de etalonare intern, determinat în conformitate cu punctul 2.2.1.3, dar să nu poată utiliza niciun alt algoritm de corectare sau de definire a eficienței de numărare;
Paragraf
are o eficiență de numărare de 50 % (± 12 %) pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 23 nm (± 1 nm) și de peste 90 % pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 41 nm (± 1 nm). Aceste eficiențe de numărare pot fi atinse prin mijloace interne (de exemplu, prin proiectarea adecvată a aparatului de măsură) sau externe (de exemplu, prin preclasificare dimensională);
Paragraf
în cazul în care PNC utilizează un lichid de lucru, acesta se înlocuiește cu frecvența specificată de producătorul instrumentului.
Paragraf
În cazul în care nu sunt menținute la o valoare constantă cunoscută în punctul unde este reglat debitul prin PNC, presiunea și/sau temperatura la intrarea în PNC se măsoară și se înregistrează în vederea corectării concentrației măsurate de particule pentru condițiile standard.
Paragraf
Suma timpilor de reținere ai PTS, VPR și OT plus timpul de răspuns al PNC nu trebuie să depășească 20 s.
Paragraf
Timpul de transformare al întregului sistem de prelevare pentru măsurarea numărului de particule (PTS, VPR, OT și PNC) se determină prin comutarea fluxului de aerosoli direct la intrarea în PTS. Comutarea fluxului de aerosoli are loc în mai puțin de 0,1 s. Aerosolul utilizat pentru încercare produce o schimbare a concentrației de cel puțin 60 % din valoarea maximă pe scara aparatului (FS).
Paragraf
Variația concentrației se înregistrează. Pentru sincronizarea semnalelor generate de concentrația numărului de particule și de debitul gazelor de evacuare, timpul de transformare se definește ca intervalul de timp scurs de la modificare (t0) până când răspunsul ajunge la 50 % din valoarea finală citită (t50).
Paragraf
Descrierea sistemului de măsură recomandat
Paragraf
Următorul punct descrie procedura recomandată pentru măsurarea numărului de particule. Cu toate acestea, este considerat acceptabil orice alt sistem care îndeplinește cerințele de performanță specificate la punctele 2.1.2 și 2.1.3.
Paragraf
Figurile 6.9 și 6.10 reprezintă scheme de principiu ale sistemelor recomandate de prelevare de particule pentru sistemele de diluare în circuit parțial și, respectiv, pentru sistemele de diluare în circuit principal.
Paragraf
Figura 6.9
Paragraf
Schema sistemului recomandat de prelevare de particule – prelevare din debitul parțial
Paragraf
gaze de evacuare provenite de la motor
Paragraf
*În mod alternativ, software-ul de control ar putea compensa debitul eliminat de sistemul PN
Paragraf
aer de compensare*
Paragraf
aer filtrat
Paragraf
ciclon
Paragraf
aer filtrat
Paragraf
aer în exces
Paragraf
Figura 6.10
Paragraf
Schema sistemului recomandat de prelevare de particule – prelevare din debitul total
Paragraf
cărbune
Paragraf
activ
Paragraf
direcția de curgere
Paragraf
gaze de la sistemul de evacuare al motorului
Paragraf
motorului
Paragraf
LEPA
Paragraf
HEPA
Paragraf
ciclon
Paragraf
aer filtrat
Paragraf
aer în exces
Paragraf
Descrierea sistemului de prelevare
Paragraf
Sistemul de prelevare de particule constă în vârful sondei de prelevare sau punctul de prelevare a particulelor în sistemul de diluare, un tub de transfer de particule (PTT), un pre-clasificator de particule (PCF) și un separator de particule volatile (VPR) situate în amonte de unitatea de măsurare a concentrației particulelor (PNC). Echipamentul VPR cuprinde dispozitive pentru diluarea eșantionului (dispozitivele de diluare a numărului de particule: PND1 și PND2) și pentru evaporarea particulelor (tubul de evaporare ET). Sonda sau punctul de prelevare pentru eșantionul de încercare se amplasează în canalul de diluare astfel încât un debit eșantion de gaz reprezentativ să poată fi prelevat dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare. Suma timpilor de reținere ai sistemului plus timpul de răspuns al PNC nu trebuie să depășească 20 s.
Paragraf
Sistemul de transfer de particule
Paragraf
Vârful sondei sau punctul de prelevare a eșantionului și tubul de transfer de particule (PTT) constituie împreună sistemul de transfer al particulelor (PTS). Sistemul PTS conduce eșantionul de la tunelul de diluare la intrarea în primul dispozitiv de diluare a numărului de particule. Sistemul PTS trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal și al sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare parțială (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), sonda de prelevare a eșantionului se amplasează în apropierea axei mediane a tunelului, la o distanță cuprinsă între 10 și 20 de diametre ale tunelului în aval de orificiul de admisie a gazelor, orientată spre amonte în debitul de gaze din tunel, cu axa la extremitatea sa paralelă cu axa tunelului de diluare. Sonda de prelevare se amplasează în canalul de diluare astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Paragraf
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare totală (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), punctul sau sonda de prelevare a particulelor se amplasează în tubul de transfer al particulelor, în amonte de filtrul de reținere a particulelor, de dispozitivul de măsurare a debitului și de orice punct de bifurcare de prelevare sau de ocolire. Punctul sau sonda de prelevare se amplasează astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Paragraf
Eșantionul de gaz prelevat de PTS îndeplinește următoarele condiții:
Paragraf
Are un număr Reynolds al curgerii (Re) < 1700.
Paragraf
Timpul de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.
Paragraf
Se consideră acceptabilă orice altă configurație a PTS pentru care poate fi demonstrată o penetrare echivalentă a particulelor cu diametrul mobilității electrice de 30 nm.
Paragraf
Tubul de ieșire (OT), care conduce eșantionul diluat de la VPR la intrarea în PNC, are următoarele proprietăți:
Paragraf
un diametru interior ≥ 4 mm;
Paragraf
debitul eșantionului de gaz prin POT are o durată de reținere ≤ 0,8 secunde.
Paragraf
Se consideră acceptabilă orice altă configurație a OT pentru care poate fi demonstrată o pătrundere echivalentă a particulelor cu diametrul mobilității electrice de 30 nm.
Paragraf
Preclasificatorul de particule
Paragraf
Preclasificatorul de particule recomandat se amplasează în amonte de VPR. Diametrul particulelor corespunzător punctului de separare de 50 % al preclasificatorului este cuprins între 2,5 μm și 10 μm la debitul volumic selectat pentru prelevarea eșantionului pentru numărul de particule din emisii. Preclasificatorul permite trecerea a minimum 99 % din concentrația masică a particulelor de 1 μm care intră în preclasificator la debitul volumic selectat în vederea prelevării eșantionului pentru măsurarea numărului de particule din emisii. În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, este acceptabilă utilizarea aceluiași preclasificator pentru prelevarea de măsurare a masei particulelor și pentru prelevarea de măsurare a numărului de particule, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în aval de preclasificator. O altă soluție constă în utilizarea de preclasificatoare separate, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în amonte de preclasificatorul pentru măsurarea masei particulelor.
Paragraf
Separatorul de particule volatile (VPR)
Paragraf
VPR este alcătuit dintr-un prim dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule (PND1), dintr-un tub de evaporare și din al doilea dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule (PND2) conectate în serie. Funcția de diluare are ca obiectiv reducerea concentrației de particule a eșantionului care intră în unitatea de măsurare a concentrației de particule sub limita maximă la care poate funcționa PNC în modul de numărare particulă cu particulă și suprimarea formării de nuclee de cristalizare în eșantion. Sistemul VPR este prevăzut cu o funcție care indică dacă PND1 și tubul de evaporare funcționează la temperaturile corespunzătoare.
Paragraf
Sistemul VPR atinge un nivel de evaporare a particulelor de 30 nm tetracontan [CH3(CH2)38CH3] de peste 99,0 %, cu o concentrație la intrare ≥ 10000 cm-3, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului. De asemenea, VPR obține un factor de reducere a concentrației de particule (fr) pentru particulele al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, care nu depășește cu peste 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu este mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule cu diametrul mobilității electrice de 100 nm, pentru VPR în ansamblu.
Paragraf
Primul dispozitiv de diluare a concentrației de particule (PND1)
Paragraf
Primul dispozitiv de diluare a concentrației de particule este special proiectat pentru a dilua concentrația numărului de particule și pentru a funcționa la o temperatură (a peretelui) cuprinsă între 423 K și 673 K (150 oC și 400 oC). Temperatura prescrisă a peretelui este menținută, în acest interval, la o temperatură de funcționare constantă cu o toleranță de ± 10 oC și nu depășește temperatura peretelui tubului de evaporare ET (punctul 2.1.4.4.2). Dispozitivul de diluare este alimentat cu aer de diluare filtrat cu ajutorul unui filtru HEPA și trebuie să poată obține un factor de diluare între 10 și 200 de ori.
Paragraf
Tubul de evaporare (ET)
Paragraf
Pe toată lungimea tubului de evaporare ET, temperatura peretelui este mai mare sau egală cu cea a primului dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule și este menținută la o valoare nominală constantă cuprinsă între 300 oC și 400 oC, cu o toleranță de ± 10 oC.
Paragraf
A doilea dispozitiv de diluare a concentrației de particule (PND2)
Paragraf
PND2 este special proiectat pentru a dilua concentrația de particule. Dispozitivul de diluare este alimentat cu aer de diluare trecut prin filtrul HEPA și poate menține un factor unic de diluare cuprins între 10 și 30 de ori. Factorul de diluare al PND2 se alege din domeniul dintre 10 și 15, astfel încât concentrația de particule în aval de cel de al doilea dispozitiv de diluare să fie mai mică decât limita superioară la care poate funcționa PNC în modul de numărare particulă cu particulă, iar temperatura gazului înainte de intrarea în PNC să fie < 35 oC.
Paragraf
Contorul numărului de particule (PNC)
Paragraf
Contorul de particule PNC îndeplinește cerințele de la punctul 2.1.3.4.
Paragraf
Exemple de metode de etalonare/validare sunt disponibile la: www.unece.org/es/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29grpe/pmpfcp
Paragraf
Etalonarea contorului de particule
Paragraf
Serviciul tehnic verifică existența unui certificat de etalonare pentru PNC care atestă conformitatea acestuia cu un standard identificabil și este redactat în perioada de 12 luni anterioară încercării privind emisiile.
Paragraf
De asemenea, după fiecare operație importantă de întreținere, PNC se reetalonează și se emite un nou certificat de etalonare.
Paragraf
Etalonarea se efectuează în conformitate cu o metodă de etalonare standard:
Paragraf
prin compararea răspunsului dispozitivului PNC supus etalonării cu cel al unui electrometru cu aerosol etalonat la prelevarea simultană a particulelor de etalonare clasificate electrostatic; sau
Paragraf
prin compararea răspunsului dispozitivului PNC supus etalonării cu cel al unui al doilea PNC care a fost etalonat direct prin metoda descrisă mai sus.
Paragraf
În cazul electrometrului, etalonarea se efectuează utilizând cel puțin șase concentrații standard repartizate cât mai uniform posibil pe domeniul de măsurare al PNC. Unul dintre aceste puncte este punctul corespunzător unei concentrații nominale egală cu zero obținută prin instalarea la intrarea în fiecare instrument a unui filtru HEPA cu caracteristici corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definită în norma EN 1822:2008, sau a unui filtru cu performanțe echivalente. Fără aplicarea niciunui factor de etalonare dispozitivului PNC supus etalonării, concentrațiile măsurate nu trebuie se îndepărteze cu mai mult de ± 10 % de concentrația etalon pentru fiecare concentrație utilizată, cu excepția punctului zero; în caz contrar, dispozitivul PNC supus etalonării este respins. Se calculează și se înregistrează gradientul regresiei liniare al celor două seturi de date. Dispozitivului PNC supus etalonării i se aplică un factor de etalonare egal cu inversul gradientului. Liniaritatea răspunsului se calculează ca rădăcina pătrată a produsului Pearson al coeficienților momentului de corelare (R2) al celor două seturi de date și are o valoare mai mare sau egală cu 0,97. Atât pentru calculul gradientului, cât și pentru calculul lui R2, regresia liniară este forțată să treacă prin origine (situație corespunzătoare concentrației zero pentru ambele instrumente).
Paragraf
În cazul dispozitivului PNC de referință, etalonarea se efectuează utilizând cel puțin șase concentrații etalon repartizate pe domeniul de măsurare al PNC. Cel puțin trei puncte sunt concentrații mai mici de 1000 cm-3, celelalte concentrații sunt liniar distanțate pe domeniul cuprins între 1000 cm-3 și concentrația maximă la care poate funcționa PNC în modul de numărare particulă cu particulă. Unul dintre aceste puncte este punctul corespunzător unei concentrații nominale egală cu zero obținută prin instalarea la intrarea în fiecare instrument a unui filtru HEPA cu caracteristici corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definită în norma EN 1822:2008, sau a unui filtru cu performanțe echivalente. Fără aplicarea niciunui factor de etalonare dispozitivului PNC supus etalonării, concentrațiile măsurate nu se îndepărtează cu mai mult de ± 10 % de concentrația etalon pentru fiecare concentrație utilizată, cu excepția punctului zero; în caz contrar, dispozitivul PNC supus etalonării este respins. Se calculează și se înregistrează gradientul regresiei liniare al celor două seturi de date. Dispozitivului PNC supus etalonării i se aplică un factor de etalonare egal cu inversul gradientului. Liniaritatea răspunsului se calculează ca rădăcina pătrată a produsului Pearson al coeficienților momentului de corelare (R2) al celor două seturi de date și are o valoare mai mare sau egală cu 0,97. Atât pentru calculul gradientului, cât și pentru calculul lui R2, regresia liniară este forțată să treacă prin origine (situație corespunzătoare concentrației zero pentru ambele instrumente).
Paragraf
Etalonarea include, de asemenea, o verificare, pe baza cerințelor de la punctul 2.1.3.4.8, a eficienței cu care PNC detectează particule cu un diametru de mobilitate electrică de 23 nm. Verificarea eficienței de numărare a particulelor cu diametrul de 41 nm nu este necesară.
Paragraf
Etalonarea/validarea separatorului de particule volatile
Paragraf
Etalonarea factorilor de reducere a concentrației de particule ai VPR pe tot domeniul de reglare al diluării, la temperaturile nominale fixe de funcționare ale instrumentului, este necesară atunci când unitatea este nouă și după orice operație importantă de întreținere. Validarea periodică a factorului de reducere a concentrației de particule al VPR se limitează la verificarea unei singure configurații, specifică pentru măsurători pentru echipamente mobile fără destinație rutieră diesel echipate cu filtru de particule. Serviciul tehnic se asigură de existența unui certificat de etalonare sau de validare a separatorului de particule volatile, întocmit în perioada de șase luni anterioară încercării privind emisiile. În cazul în care separatorul de particule volatile este echipat cu dispozitive de alarmă pentru monitorizarea temperaturii, este permis un interval de 12 luni între două validări.
Paragraf
Caracteristicile VPR privind factorul de reducere a concentrației de particule sunt determinate pentru particule solide cu diametrul mobilității electrice de 30 nm, 50 nm și 100 nm. Factorii de reducere a concentrației de particule (fr(d)) pentru particule al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, nu depășesc cu peste 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu sunt mai mici cu peste 5 % decât factorul obținut pentru particule cu diametrul mobilității electrice de 100 nm. Pentru validare, factorul mediu de reducere a concentrației de particule se încadrează în limita a ± 10 % din factorul mediu de reducere a concentrației de particule ( ƒ_r ) determinat la prima etalonare a VPR.
Paragraf
Aerosolul de încercare utilizat la aceste măsurări conține particule solide cu diametrul mobilității electrice de 30, 50 și 100 nm și prezintă la intrarea în VPR o concentrație minimă de 5000 de particule/cm-3. Concentrațiile de particule se măsoară în amonte și în aval de fiecare componentă.
Paragraf
Factorul de reducere a concentrației de particule pentru fiecare dimensiune de particulă (fr(di)) se calculează cu ajutorul ecuației (6-32):
Paragraf
unde:
Paragraf
Nin(di) și Nout(di)
Paragraf
se corectează pentru a fi aduse în aceleași condiții. ƒ_r Factorul mediu de reducere a concentrației de particule () pentru un anumit reglaj al diluării se calculează cu ajutorul ecuației (6-33):
Paragraf
Se recomandă ca VPR să fie etalonat și validat ca unitate completă.
Paragraf
Serviciul tehnic se asigură de existența unui certificat de validare pentru VPR, în care este demonstrată eficiența acestuia de separare a particulelor volatile, întocmit în perioada de 6 luni anterioară încercării privind emisiile. În cazul în care separatorul de particule volatile este echipat cu dispozitive de alarmă pentru monitorizarea temperaturii, este permis un interval de 12 luni între două validări. VPR realizează o separare de peste 99,0 % a particulelor de tetracontan [CH3(CH2)38CH3] având un diametru al mobilității electrice de cel puțin 30 nm și o concentrație la intrare ≥ 10000 cm-3, atunci când funcționează la nivelul său de diluare minim și la temperatura de funcționare recomandată de producător.
Paragraf
Proceduri de verificare a sistemului de numărare de particule
Paragraf
Înainte de fiecare încercare, după instalarea unui filtru HEPA de particule cu performanțe corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definite în EN 1822:2008, sau cu performanțe echivalente la intrarea în sistemul de prelevare de particule (VPR și PNC), numărătorul de particule afișează o concentrație măsurată mai mică de 0,5 particule/cm-3.
Paragraf
O dată pe lună, se verifică dacă valoarea măsurată a debitului de intrare în contorul de particule se abate cu mai mult de 5 % de debitul nominal în numărătorul de particule măsurat cu un debitmetru etalonat.
Paragraf
Zilnic, după instalarea la intrarea în contorul de particule a unui filtru HEPA cel puțin din clasa H13 conform normei EN 1822:2008 sau a unui filtru cu performanțe echivalente, numărătorul indică o concentrație ≤ 0,2 cm-3. După îndepărtarea acestui filtru, contorul de particule, alimentat cu aer ambiant, indică o creștere a concentrației măsurate la cel puțin 100 de particule/cm-3 și o revenire la ≤ 0,2 cm-3 după reinstalarea filtrului HEPA.
Paragraf
Înainte de începutul fiecărei încercări, se confirmă că sistemul de măsurare indică faptul că tubul de evaporare, în cazul în care acesta face parte din sistem, a ajuns la temperatura sa corectă de funcționare.
Paragraf
Înainte de începutul fiecărei încercări, se confirmă că sistemul de măsurare indică faptul că dispozitivul de diluare PND1 a ajuns la temperatura sa corectă de funcționare.
Litera a
În cazul în care debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reinjectat în circuit, în locul ecuației (6-20) de la punctul 8.1.8.6.1 din prezenta anexă se utilizează ecuația (6-29):
Litera b
În cazul în care, pe de o parte, debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reintrodus, complet sau parțial, iar pe de altă parte, un debit echivalent este reinjectat în sistemul de diluare în amonte de dispozitivul de măsurare a debitului, în locul ecuației (6-20) de la punctul 8.1.8.6.1 se folosește ecuația (6-30):
Litera a
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal, numărul Reynolds (Re) al curgerii este < 1700.
Litera b
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial, numărul Reynolds (Re) al curgerii este < 1700 în PTT, și anume în aval de sonda sau punctul de prelevare a particulelor.
Litera c
Timpul de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.
Litera d
Se consideră acceptabilă orice altă configurație pentru PTS pentru care se poate demonstra o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm.
Litera e
Tubul de ieșire (OT), care conduce eșantionul diluat de la VPR la intrarea în PNC, are următoarele proprietăți:
Litera f
un diametru interior ≥ 4 mm;
Litera g
fluxul de gaz al eșantionului prin OT are un timp de reținere de ≤ 0,8 secunde.
Litera h
Se consideră acceptabilă orice altă configurație pentru OT pentru care se poate demonstra o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm.
Litera 2.1.3.3.1
poate dilua eșantionul în una sau mai multe etape pentru a ajunge la o concentrație de particule sub limita superioară a modului de numărare particulă cu particulă al PNC și la o temperatură a gazelor la intrarea în PNC sub 308 K (35 oC);
Litera 2.1.3.3.2
include o etapă inițială de diluare încălzită, la ieșirea căruia temperatura eșantionului este de ≥ 423 K (150 oC) și ≤ 673 K (400 oC), iar eșantionul este diluat continuu cu un factor de minimum 10;
Litera 2.1.3.3.3
menține etapele încălzite la temperatura lor nominală de funcționare, în intervalul specificat la punctul 2.1.3.3.2, cu o toleranță de ± 10 K (± 10 °C);
Litera 2.1.3.3.4
obține un factor de reducere a concentrației de particule (fr(di)), astfel cum este definit la punctul 2.2.2.2 de mai jos, pentru particule al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, care nu depășește cu mai mult de 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu este mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule având diametrul mobilității electrice de 100 nm, pentru VPR în ansamblu;
Litera 2.1.3.3.5
de asemenea, atinge un nivel de evaporare a particulelor de 30 nm tetracontan [CH3(CH2)38CH3] de peste 99,0 %, cu o concentrație la intrare ≥ 10000 cm-3, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului.
Litera 2.1.3.4.1
poate funcționa în condiții de operare la debit total;
Litera 2.1.3.4.2
are o precizie de numărare de ± 10 % pe intervalul cuprins între 1 cm-3 și limita superioară la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă conform unui standard identificabil. La concentrații mai mici de 100 cm-3, pot fi solicitate măsurători a căror medie este calculată pe perioade extinse de prelevare pentru a demonstra precizia PNC cu un nivel ridicat de încredere statistică;
Litera 2.1.3.4.3
are o rezoluție de lectură de cel puțin 0,1 particule/cm-3 la concentrații mai mici de 100 cm-3;
Litera 2.1.3.4.4
are un răspuns liniar la concentrațiile de particule pe întreg domeniul de măsurare în modul de numărare particulă cu particulă;
Litera 2.1.3.4.5
are o frecvență de transmitere a datelor mai mare sau egală cu 0,5 Hz;
Litera 2.1.3.4.6
are un timp de răspuns pe întregul domeniu de măsurare a concentrațiilor mai mic de 5 s;
Litera 2.1.3.4.7
încorporează o funcție de corecție de coincidență până la corecție maximă de 10 % și să poată utiliza un factor de etalonare intern, determinat în conformitate cu punctul 2.2.1.3, dar să nu poată utiliza niciun alt algoritm de corectare sau de definire a eficienței de numărare;
Litera 2.1.3.4.8
are o eficiență de numărare de 50 % (± 12 %) pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 23 nm (± 1 nm) și de peste 90 % pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 41 nm (± 1 nm). Aceste eficiențe de numărare pot fi atinse prin mijloace interne (de exemplu, prin proiectarea adecvată a aparatului de măsură) sau externe (de exemplu, prin preclasificare dimensională);
Litera 2.1.3.4.9
în cazul în care PNC utilizează un lichid de lucru, acesta se înlocuiește cu frecvența specificată de producătorul instrumentului.
Litera
În cazul sistemelor de diluare în circuit principal și al sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare parțială (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), sonda de prelevare a eșantionului se amplasează în apropierea axei mediane a tunelului, la o distanță cuprinsă între 10 și 20 de diametre ale tunelului în aval de orificiul de admisie a gazelor, orientată spre amonte în debitul de gaze din tunel, cu axa la extremitatea sa paralelă cu axa tunelului de diluare. Sonda de prelevare se amplasează în canalul de diluare astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Litera
În cazul sistemelor de diluare în circuit parțial de tip prelevare totală (astfel cum sunt descrise la punctul 9.2.3 din prezenta anexă), punctul sau sonda de prelevare a particulelor se amplasează în tubul de transfer al particulelor, în amonte de filtrul de reținere a particulelor, de dispozitivul de măsurare a debitului și de orice punct de bifurcare de prelevare sau de ocolire. Punctul sau sonda de prelevare se amplasează astfel încât să se preleveze eșantionul dintr-un amestec omogen de diluant/gaze de evacuare.
Litera
Are un număr Reynolds al curgerii (Re) < 1700.
Litera
Timpul de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.
Litera
un diametru interior ≥ 4 mm;
Litera
debitul eșantionului de gaz prin POT are o durată de reținere ≤ 0,8 secunde.
Litera a
prin compararea răspunsului dispozitivului PNC supus etalonării cu cel al unui electrometru cu aerosol etalonat la prelevarea simultană a particulelor de etalonare clasificate electrostatic; sau
Litera b
prin compararea răspunsului dispozitivului PNC supus etalonării cu cel al unui al doilea PNC care a fost etalonat direct prin metoda descrisă mai sus.
Anexa 15
Apendicele 2
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Cerințe de instalare pentru echipamente și dispozitive auxiliare
Anexa 16
Apendicele 3
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Verificarea semnalului cuplului transmis de unitatea electronică de control
Paragraf
Introducere
Paragraf
Scopul acestui apendice este de a stabili cerințele privind verificarea, în cazul în care producătorul intenționează să utilizeze semnalul cuplului transmis de unitatea electronică de control (ECU) a motoarelor care sunt echipate astfel, pe parcursul efectuării încercării de monitorizare pentru motoarele în circulație, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/655.
Paragraf
Baza pentru cuplul net reprezintă cuplul net necorectat transmis de motor, inclusiv echipamentul și dispozitivele auxiliare care urmează să fie incluse în scopul unei încercări privind emisiile, în conformitate cu apendicele 2.
Paragraf
Semnalul cuplului transmis de ECU
Paragraf
Cu motorul montat pe standul de încercare în scopul efectuării procedurii de stabilire a diagramei de funcționare a motorului, se prevăd mijloace pentru citirea semnalului cuplului transmis de ECU, în conformitate cu cerințele stabilite în apendicele 6 la anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2017/655.
Paragraf
Procedura de verificare
Paragraf
Atunci când se efectuează procedura de stabilire a diagramei de funcționare a motorului în conformitate cu secțiunea 7.6.2 din prezenta anexă, valorile cuplului măsurate de dinamometru și semnalul cuplului transmis de ECU se înregistrează simultan în minimum trei puncte ale curbei de cuplu. Cel puțin una dintre valorile citite se înregistrează într-un un punct al curbei în care cuplul nu este mai mic de 98 % din valoarea maximă.
Paragraf
Cuplul transmis de ECU se acceptă fără a se efectua corecții în cazul în care, în fiecare punct în care au fost efectuate măsurători, factorul calculat prin împărțirea valorii cuplului înregistrate de dinamometru la valoarea cuplului înregistrată de ECU nu este mai mic de 0,93 (respectiv o diferență maximă de 7 %). În acest caz, în certificatul de omologare de tip se înregistrează că cuplul transmis de ECU a fost verificat fără a se efectua corecții. Atunci când factorul înregistrat la unul sau mai multe puncte de încercare este mai mic de 0,93, factorul de corecție mediu se determină din toate punctele în care au fost efectuate și înregistrate citiri în certificatul de omologare de tip. Atunci când un factor este înregistrat în certificatul de omologare de tip, acesta se aplică cuplului transmis de ECU pe perioada efectuării încercărilor de monitorizare pentru motoarele în circulație, în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/655.
Anexa 17
Apendicele 4
Paragraf
Apendicele 4
Paragraf
Procedura de măsurare a amoniacului
Paragraf
Prezentul apendice descrie procedura de măsurare a amoniacului (NH3). Pentru analizoarele neliniare, este acceptată utilizarea circuitelor de liniarizare.
Paragraf
Pentru măsurarea NH3, sunt specificate două principii de măsurare și se poate utiliza oricare dintre acestea, cu condiția respectării criteriilor stabilite la punctele 2.1, 2.2 sau, respectiv, 2.3. Nu se permite utilizarea uscătoarelor de gaz în cazul măsurării NH3.
Paragraf
Spectroscop în infraroșu cu transformată Fourier (denumit în continuare FTIR)
Paragraf
Principiul de măsurare
Paragraf
FTIR funcționează pe baza principiului spectroscopiei în infraroșu în bandă largă de frecvență. Acesta permite măsurarea simultană a componentelor gazului de evacuare ale cărui spectre standardizate sunt disponibile în instrument. Spectrul de absorbție (intensitate/lungime de undă) se calculează pe baza interferogramei măsurate (intensitate/timp) prin metoda transformatei Fourier.
Paragraf
Instalarea și prelevarea de eșantioane
Paragraf
FTIR se instalează în conformitate cu instrucțiunile producătorului instrumentului. Se selectează spre evaluare lungimea de undă corespunzătoare NH3. Canalul de prelevare [linie de prelevare, prefiltru (prefiltre) și supape] este fabricat din oțel inoxidabil sau PTFE și încălzit la valori setate între 383 K (110 oC) și 464 K (191 oC) pentru a reduce la minimum pierderile de NH3 și denaturarea eșantioanelor. În plus, linia de prelevare are o lungime cât mai redusă posibil.
Paragraf
Interferența mutuală
Paragraf
Rezoluția spectrală a lungimii de undă a NH3 este de 0,5 cm-1 pentru a reduce la minimum interferența mutuală a altor gaze prezente în gazul de evacuare.
Paragraf
Analizor nedispersiv cu absorbție de rezonanță cu raze ultraviolete (denumit în continuare NDUV)
Paragraf
Principiul de măsurare
Paragraf
Analizorul NDUV se bazează pe un principiu pur fizic, nefiind necesare gaze sau echipamente auxiliare. Principalul element al fotometrului este o lampă cu descărcare fără electrozi. Aceasta produce o radiație clar structurată în gama de radiații ultraviolete, permițând măsurarea mai multor componente, precum NH3.
Paragraf
Sistemul fotometric este prevăzut cu un fascicul dual în proiectarea în timp în scopul de a produce un fascicul de măsurare și unul de referință prin tehnica de corelare a filtrului.
Paragraf
Pentru a obține o stabilitate ridicată a semnalului de măsurare, fasciculul dual în proiectarea în timp este combinat cu un fascicul dual în proiectarea în spațiu. Semnalul detectorului care procesează indică o valoare neglijabilă a vitezei de deviație spre zero.
Paragraf
În modul de etalonare al analizorului, o celulă de cuarț etanșată se înclină spre traseul fasciculului în scopul de obține o valoare de etalonare exactă, întrucât se compensează orice reflexie și pierdere de absorbție ale geamurilor celulei. Întrucât gazul care umple celula are un grad ridicat de stabilitate, această metodă de etalonare conduce la o stabilitate foarte ridicată și de termen lung a fotometrului.
Paragraf
Instalarea
Paragraf
Analizorul se montează într-o cutie pentru analizoare care funcționează pe bază de prelevare extractivă, în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Amplasamentul analizorului trebuie să poată susține greutatea specificată de producător.
Paragraf
Traseul prelevării de eșantioane [linie de prelevare, prefiltru (prefiltre) și supape] este fabricat din oțel inoxidabil sau PTFE și încălzit la valorile setate între 383 K (110 oC) și 464 K (191 oC).
Paragraf
În plus, linia de prelevare are o lungime cât mai redusă posibil. Influența temperaturii și presiunii gazelor de evacuare, a mediului de montare și a vibrațiilor asupra măsurării trebuie să fie redusă la minimum.
Paragraf
Analizorul de gaz trebuie să fie protejat împotriva temperaturilor scăzute și ridicate, variațiilor de temperatură și curenților puternici de aer, acumulării prafului, atmosferei corozive și vibrațiilor. Se asigură circulația corespunzătoare a aerului în scopul de a evita acumularea de căldură. Se utilizează întreaga suprafață pentru a disipa căldura.
Paragraf
Sensibilitatea la interacțiune
Paragraf
Se alege un domeniu spectral corespunzător în scopul de a reduce la minimum sensibilitatea la interacțiunea cu celelalte gaze. Componentele tipice care cauzează sensibilitate la interacțiune la măsurarea NH3 sunt SO2, NO2 și NO.
Paragraf
În plus, pot fi utilizate metode suplimentare pentru reducerea sensibilității la interacțiune:
Paragraf
utilizarea filtrelor de interferență;
Paragraf
compensarea sensibilității la interacțiune prin măsurarea componentelor sensibile la interacțiune și utilizarea semnalului de măsurare pentru compensare.
Paragraf
Analizor în infraroșu cu laser
Paragraf
Principiul de măsurare
Paragraf
Un laser în infraroșu, precum un laser cu diodă acordabil (TDL) sau un laser cuantic în cascadă (QCL), poate emite lumină coerentă în apropierea spectrului infraroșu sau, respectiv, în centrul spectrului infraroșu, unde componentele de azot, inclusiv NH3, au o putere mare de absorbție. Aceste lasere optice pot oferi o bandă îngustă de rezoluție ridicată în mod pulsat în apropierea spectrului infraroșu sau în centrul spectrului infraroșu. Prin urmare, analizoarele în infraroșu cu laser pot reduce interferența cauzată de suprapunerea spectrelor componentelor coexistente ale gazelor din gazele de evacuare ale motorului.
Paragraf
Instalarea
Paragraf
Analizorul se montează fie direct în țeava de evacuare (in situ), fie într-o cutie pentru analizoare care funcționează pe bază de prelevare extractivă, în conformitate cu instrucțiunile producătorului. În cazul în care acesta se instalează într-o cutie pentru analizoare, traseul prelevării de eșantioane [linie de prelevare, prefiltru (prefiltre) și supape] este fabricat din oțel inoxidabil sau PTFE și încălzit la valorile setate între 383 K (110 oC) și 464 K (191 oC), pentru a reduce la minimum pierderile de NH3 și denaturarea eșantioanelor. În plus, linia de prelevare are o lungime cât mai redusă posibil.
Paragraf
Influența temperaturii și a presiunii gazelor de evacuare, a mediului de montare și a vibrațiilor asupra măsurării trebuie redusă la minimum sau trebuie utilizate tehnici de compensare.
Paragraf
După caz, învelișul de aer utilizat în combinație cu măsurarea in situ pentru protejarea instrumentului nu trebuie să afecteze concentrația niciunei componente a gazului de evacuare măsurate în aval de dispozitiv. În caz contrar, prelevarea altor componente ale gazului de evacuare se realizează în amonte de dispozitiv.
Paragraf
Verificarea interferenței în cazul analizoarelor în infraroșu cu laser pentru măsurarea NH3 (sensibilitate la interacțiune)
Paragraf
Domeniu de aplicare și frecvență
Paragraf
În cazul în care NH3 este măsurat cu un analizor în infraroșu cu laser, interferența se verifică la prima instalare a analizorului și după operațiuni majore de întreținere.
Paragraf
Principii de măsurare pentru verificarea interferenței
Paragraf
Gazele de interferență pot interfera în mod pozitiv cu anumite analizoare în infraroșu cu laser, determinând un răspuns similar cu NH3. În cazul în care analizorul utilizează algoritmi de compensare bazați pe măsurarea altor gaze pentru a verifica această interferență, aceste măsurători se utilizează simultan pentru a verifica algoritmii de compensare în timpul verificării interferenței cu analizorul.
Paragraf
Se utilizează un bun raționament tehnic în scopul de a determina gazele de interferență pentru analizorul în infraroșu cu laser. A se remarca faptul că speciile de interferență, cu excepția H2O, depind de banda de absorbție în infraroșu a NH3 aleasă de producătorul instrumentului. Pentru fiecare analizor, se determină banda de absorbție în infraroșu a NH3. Pentru fiecare bandă de absorbție în infraroșu a NH3, se utilizează bunele practici inginerești pentru a determina gazele de interferență utilizate în verificare.
Paragraf
Procedura de verificare a emisiilor
Paragraf
Verificarea analizoarelor
Paragraf
Înainte de încercarea privind emisiile, se selectează intervalul analizorului. Sunt permise analizoarele de emisii cu comutare automată sau manuală. Nu este permisă comutarea intervalului analizoarelor de emisii pe durata ciclului de încercare.
Paragraf
În cazul în care dispozițiile de la punctul 3.4.2 nu se aplică în cazul instrumentului, se determină răspunsul la reglarea la zero sau răspunsul la etalonare. Pentru răspunsul la etalonare, se utilizează un gaz NH3 care întrunește specificațiile de la punctul 4.2.7. Este permisă utilizarea celulelor de referință care conțin un gaz de etalonare NH3.
Paragraf
Colectarea datelor relevante privind emisiile
Paragraf
Procedura de colectare a datelor privind NH3 este inițiată concomitent cu începutul succesiunii de încercare. Concentrația de NH3 se măsoară în mod continuu și se înregistrează cu o frecvență de cel puțin 1 Hz într-un un sistem informatic.
Paragraf
Operațiuni după încercare
Paragraf
La finalizarea încercării, prelevarea de eșantioane continuă până la scurgerea timpilor de răspuns ai sistemului. Determinarea abaterii de măsurare a analizoarelor, în conformitate cu punctul 3.4.1, este necesară doar în cazul în care informațiile de la punctul 3.4.2 nu sunt disponibile.
Paragraf
Abaterea analizorului
Paragraf
De îndată ce este practic posibil, dar nu mai târziu de 30 de minute după finalizarea ciclului de încercare sau în timpul perioadei de climatizare, se determină răspunsul la reglarea la zero sau răspunsul la reglarea sensibilității al analizorului. Diferența dintre rezultatele obținute înainte și după încercare trebuie să fie mai mică de 2 % din nivelul maxim al scalei.
Paragraf
Determinarea abaterii analizorului nu este necesară în următoarele situații:
Paragraf
în cazul în care abaterea răspunsului la reglarea la zero și abaterea etalonării specificate de producătorul instrumentului la punctele 4.2.3 și 4.2.4 îndeplinesc cerințele de la punctul 3.4.1;
Paragraf
în cazul în care intervalul de timp pentru abaterea răspunsului la reglarea la zero și abaterea etalonării, specificat de producătorul instrumentului la punctele 4.2.3 și 4.2.4, depășește durata încercării.
Paragraf
Specificațiile și verificarea analizorului
Paragraf
Cerințe de liniaritate
Paragraf
Analizorul întrunește cerințele de linearitate specificate în tabelul 6.5 din prezenta anexă. Verificarea linearității în conformitate cu punctul 8.1.4 din anexă se efectuează cel puțin cu frecvența minimă stabilită în tabelul 6.4 din anexă. Cu acordul prealabil al autorității de omologare, sunt permise mai puțin de 10 puncte de referință în cazul în care se poate demonstra o precizie echivalentă.
Paragraf
Pentru verificarea linearității, se utilizează un gaz NH3 care întrunește specificațiile de la punctul 4.2.7. Se permite utilizarea celulelor de referință care conțin un gaz de etalonare NH3.
Paragraf
Instrumentele ale căror semnale sunt utilizate pentru algoritmii de compensare îndeplinesc cerințele de linearitate prevăzute în tabelul 6.5 din prezenta anexă. Verificarea linearității se efectuează conform procedurilor de audit intern, de către producătorul instrumentului sau în conformitate cu cerințele ISO 9000.
Paragraf
Specificațiile analizorului
Paragraf
Analizorul are un interval de măsurare și un timp de răspuns conform cu precizia necesară măsurării concentrației de NH3, în condiții de funcționare în regim tranzitoriu și în regim staționar.
Paragraf
Limita minimă de detectare
Paragraf
Analizorul are o limită minimă de detectare de < 2 ppm în toate condițiile de încercare.
Paragraf
Precizia
Paragraf
Precizia, definită ca abaterea rezultatului analizorului de la valoarea de referință, nu trebuie să depășească ± 3 % din valoarea citită sau ± 2 ppm, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste două valori.
Paragraf
Abaterea răspunsului la reglarea la zero
Paragraf
Abaterea răspunsului la reglarea la zero și intervalul de timp corespunzător se specifică de către producătorul instrumentului.
Paragraf
Abaterea etalonării
Paragraf
Abaterea răspunsului la etalonare și intervalul de timp corespunzător se specifică de către producătorul instrumentului.
Paragraf
Timpul de răspuns al sistemului
Paragraf
Timpul de răspuns al sistemului este de ≤ 20 s.
Paragraf
Timpul de creștere
Paragraf
Timpul de creștere al analizorului este de ≤ 5 s.
Paragraf
Gazul de etalonare NH3
Paragraf
Este necesar un amestec de gaze cu următoarea compoziție chimică:
Paragraf
NH3 și azot purificat.
Paragraf
Concentrația reală a unui gaz de etalonare trebuie să fie de ± 3 % din valoarea nominală. Concentrația de NH3 se calculează în funcție de volum (procentajul de volum sau volum ppm).
Paragraf
Se înregistrează data de expirare a gazelor de etalonare.
Paragraf
Procedura de verificare a interferenței
Paragraf
Verificarea interferenței se efectuează după cum urmează:
Paragraf
analizorul pentru NH3 se pornește, se lasă să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări de emisii;
Paragraf
se generează un gaz de încercare de interferență umidificat prin barbotarea în apă distilată a unui gaz de etalonare cu mai multe componente, într-un recipient etanș. În cazul în care eșantionul nu este trecut printr-un uscător de eșantioane, se reglează temperatura recipientului astfel încât să se ajungă la un nivel de H2O cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată pentru durata încercării de emisii. Se utilizează o concentrație a gazului de interferență de etalonare cel puțin egală cu valoarea maximă anticipată pe durata încercării;
Paragraf
gazul de etalonare de interferență se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor;
Paragraf
se măsoară fracția molară de apă, xH2O, a gazului de încercare de interferență umidificat, cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al analizorului. De exemplu, pentru calcularea xH2O se măsoară punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută ptotal;
Paragraf
se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare a xH2O și analizor prin utilizarea bunelor practici inginerești;
Paragraf
se prevede o perioadă de stabilizare a răspunsului analizorului;
Paragraf
în timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează datele prelevate timp de 30 s. Se calculează media aritmetică a acestor date;
Paragraf
se consideră că analizorul îndeplinește criteriile verificării de interferență în cazul în care rezultatul de la litera (g) a acestui punct respectă toleranța specificată în această secțiune;
Paragraf
procedurile de verificare a interferenței pentru gazele de interferență individuale pot fi efectuate și separat. În cazul în care nivelurile gazului de interferență utilizat sunt mai mari decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercării, fiecare valoare observată a interferenței se ajustează descrescător prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre valoarea concentrației maxime anticipate și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Se pot utiliza concentrații de H2O aferente unor concentrații separate de verificare a interferențelor care sunt mai reduse decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercărilor (până la un conținut de 0,025 mol/mol H2O), dar interferența H2O observată se ajustează în sus prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre concentrația maximă de H2O anticipată și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Suma valorilor interferenței astfel ajustate respectă toleranțele pentru interferența combinată, astfel cum se precizează la litera (j) a acestui punct;
Paragraf
analizorul trebuie să aibă o interferență combinată situată în intervalul ± 2 % din valoarea medie aplicabilă a amoniacului (NH3) indicată la punctul 3.4 din anexa IV.
Paragraf
Sisteme alternative
Paragraf
Pot fi omologate de către autoritatea de omologare și alte sisteme sau analizoare, dacă se constată că acestea conduc la rezultate echivalente, în conformitate cu punctul 5.1.1 din prezenta anexă. În acest caz, rezultatele de la punctul respectiv fac referire la concentrația medie de NH3 calculată pentru ciclul aplicabil.
Litera a
utilizarea filtrelor de interferență;
Litera b
compensarea sensibilității la interacțiune prin măsurarea componentelor sensibile la interacțiune și utilizarea semnalului de măsurare pentru compensare.
Litera a
în cazul în care abaterea răspunsului la reglarea la zero și abaterea etalonării specificate de producătorul instrumentului la punctele 4.2.3 și 4.2.4 îndeplinesc cerințele de la punctul 3.4.1;
Litera b
în cazul în care intervalul de timp pentru abaterea răspunsului la reglarea la zero și abaterea etalonării, specificat de producătorul instrumentului la punctele 4.2.3 și 4.2.4, depășește durata încercării.
Litera a
analizorul pentru NH3 se pornește, se lasă să funcționeze, se aduce la zero și se etalonează în același mod ca înaintea unei încercări de emisii;
Litera b
se generează un gaz de încercare de interferență umidificat prin barbotarea în apă distilată a unui gaz de etalonare cu mai multe componente, într-un recipient etanș. În cazul în care eșantionul nu este trecut printr-un uscător de eșantioane, se reglează temperatura recipientului astfel încât să se ajungă la un nivel de H2O cel puțin egal cu valoarea maximă anticipată pentru durata încercării de emisii. Se utilizează o concentrație a gazului de interferență de etalonare cel puțin egală cu valoarea maximă anticipată pe durata încercării;
Litera c
gazul de etalonare de interferență se introduce în sistemul de prelevare a eșantioanelor;
Litera d
se măsoară fracția molară de apă, xH2O, a gazului de încercare de interferență umidificat, cât mai aproape posibil de orificiul de admisie al analizorului. De exemplu, pentru calcularea xH2O se măsoară punctul de rouă, Tdew, și presiunea absolută ptotal;
Litera e
se evită producerea condensului în liniile de transfer, fitingurile sau supapele dintre punctul de măsurare a xH2O și analizor prin utilizarea bunelor practici inginerești;
Litera f
se prevede o perioadă de stabilizare a răspunsului analizorului;
Litera g
în timp ce analizorul măsoară concentrația eșantionului, se înregistrează datele prelevate timp de 30 s. Se calculează media aritmetică a acestor date;
Litera h
se consideră că analizorul îndeplinește criteriile verificării de interferență în cazul în care rezultatul de la litera (g) a acestui punct respectă toleranța specificată în această secțiune;
Litera i
procedurile de verificare a interferenței pentru gazele de interferență individuale pot fi efectuate și separat. În cazul în care nivelurile gazului de interferență utilizat sunt mai mari decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercării, fiecare valoare observată a interferenței se ajustează descrescător prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre valoarea concentrației maxime anticipate și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Se pot utiliza concentrații de H2O aferente unor concentrații separate de verificare a interferențelor care sunt mai reduse decât nivelurile maxime anticipate pe durata încercărilor (până la un conținut de 0,025 mol/mol H2O), dar interferența H2O observată se ajustează în sus prin înmulțirea interferenței observate cu raportul dintre concentrația maximă de H2O anticipată și valoarea reală utilizată pe durata acestei proceduri. Suma valorilor interferenței astfel ajustate respectă toleranțele pentru interferența combinată, astfel cum se precizează la litera (j) a acestui punct;
Litera j
analizorul trebuie să aibă o interferență combinată situată în intervalul ± 2 % din valoarea medie aplicabilă a amoniacului (NH3) indicată la punctul 3.4 din anexa IV.
Anexa 18
Apendicele 5
Paragraf
Apendicele 5
Paragraf
Descrierea răspunsurilor sistemului
Paragraf
Prezentul apendice descrie timpii utilizați pentru a exprima răspunsul sistemelor analitice și al altor sisteme de măsurare la un semnal de intrare.
Paragraf
Se aplică următorii timpii, astfel cum se indică în figura 6-11:
Paragraf
Timpul de întârziere este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 10 % din valoarea citită finală (t10), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Paragraf
Timpul de răspuns este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 90 % din valoarea citită finală (t90), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Paragraf
Timpul de creștere este diferența în timp dintre răspunsul de 10 % și cel de 90 % din valoarea citită finală (t90 – t10)
Paragraf
Timpul de transformare este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 50 % din valoarea citită finală (t50), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Paragraf
Timpul de început al etapei este momentul la care se constată o modificare a parametrului măsurat.
Paragraf
Figura 6-11
Paragraf
Ilustrarea răspunsurilor sistemului
Paragraf
Răspuns
Paragraf
Timp
Paragraf
timp de ridicare
Paragraf
timp de întârziere
Paragraf
timp de transformare
Paragraf
timp de răspuns
Paragraf
timp de început
Paragraf
al etapei
Litera 2.1
Timpul de întârziere este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 10 % din valoarea citită finală (t10), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Litera 2.2
Timpul de răspuns este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 90 % din valoarea citită finală (t90), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Litera 2.3
Timpul de creștere este diferența în timp dintre răspunsul de 10 % și cel de 90 % din valoarea citită finală (t90 – t10)
Litera 2.4
Timpul de transformare este diferența în timp dintre modificarea componentei de măsurat în punctul de referință și un răspuns al sistemului de 50 % din valoarea citită finală (t50), sonda de prelevare a eșantioanelor fiind definită ca punct de referință.
Litera 2.5
Timpul de început al etapei este momentul la care se constată o modificare a parametrului măsurat.
Anexa 19
ANEXA VII
Paragraf
ANEXA VII
Paragraf
Metode de evaluare și de calculare a datelor
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Calcularea emisiilor se efectuează în conformitate cu secțiunea 2 (calcule pe baza masei) sau cu secțiunea 3 (calcule pe bază molară). Nu se permite utilizarea unei combinații a celor două metode. Nu este necesară efectuarea calculelor în conformitate cu ambele secțiuni, 2 și 3.
Paragraf
Cerințele specifice privind măsurarea numărului de particule (PN), dacă este cazul, sunt prevăzute în apendicele 5.
Paragraf
Simboluri generale
Paragraf
Indici
Paragraf
Simboluri și abrevieri pentru componentele chimice (utilizate, de asemenea, ca indici)
Paragraf
Simboluri și abrevieri pentru compoziția combustibilului
Paragraf
Calculul emisiilor pe baza masei
Paragraf
Măsurarea emisiilor de gaze din gazele de evacuare brute
Paragraf
Încercări de tip NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Rata de emisie a unei emisii de gaze qmgas,i [g/h] pentru fiecare mod i al încercării în regim staționar se calculează prin înmulțirea concentrației de emisii de gaze cu debitul său respectiv, după cum urmează:
Paragraf
unde:
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și încercări de tip RMC
Paragraf
Masa totală pentru fiecare încercare a emisiei de gaze mgas [g/încercare] se calculează prin înmulțirea concentrațiilor instantanee la același moment cu debitele gazelor de evacuare și integrarea pe durata ciclului de încercare, cu ajutorul ecuației (7-2):
Paragraf
unde:
Paragraf
Conversia concentrației de la stare uscată la stare umedă
Paragraf
În cazul în care emisiile se măsoară în stare uscată, concentrația măsurată în stare uscată cd se convertește în concentrație în stare umedă cw, cu ajutorul ecuației (7-3):
Paragraf
unde:
Paragraf
Pentru arderea completă, factorul de conversie de la uscat la umed pentru gazele de evacuare brute se notează cu kw,a [-] și se calculează cu ajutorul ecuației (7-4):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
În ecuația (7-4), se poate considera raportul pr/pb:
Paragraf
Pentru arderea incompletă (amestecuri substanțiale de combustibil cu aer) și pentru încercările privind emisiile fără măsurarea directă a debitului de aer, se preferă o altă metodă de calcul a kw,a:
Paragraf
unde:
Paragraf
Corecția NOx pentru umiditate și temperatură
Paragraf
Întrucât emisia de NOx depinde de condițiile de aer ambiant, concentrația de NOx se corectează în funcție de temperatura și umiditatea aerului ambiant prin aplicarea factorilor kh,D sau kh,G [-], care se obțin cu ajutorul ecuațiilor (7-9) și (7-10). Acești factori sunt valabili pentru un interval de umiditate cuprins între 0 și 25 g H2O/kg aer uscat.
Paragraf
pentru motoarele cu aprindere prin compresie
Paragraf
pentru motoarele cu aprindere prin scânteie
Paragraf
unde:
Paragraf
Factorul u specific componentei
Paragraf
La punctele 2.1.5.1 și 2.1.5.2, sunt descrise două proceduri de calculare. Procedura stabilită la punctul 2.1.5.1 este mai simplă, întrucât folosește valori tabelare u pentru raportul dintre densitatea componentelor gazoase și cea a gazului de evacuare. Procedura stabilită la punctul 2.1.5.2 este mai exactă pentru calitățile de combustibil care se abat de la specificațiile din anexa VIII, însă necesită o analiză elementară a compoziției combustibilului.
Paragraf
Valori tabelare
Paragraf
Prin aplicarea unor simplificări (luarea în considerare a valorii și a condițiilor privind aerul de admisie astfel cum sunt prezentate în tabelul 7.1) ecuațiilor de la punctul 2.1.5.2, se obțin pentru ugas valorile furnizate în tabelul 7.1.
Paragraf
Valori calculate
Paragraf
Factorul specific componentei, ugas,i, poate fi calculat din raportul dintre densitatea componentei și densitatea gazelor de evacuare sau, în mod alternativ, din raportul corespunzător al maselor molare [cu ajutorul ecuațiilor (7-11) sau (7-12)]:
Paragraf
sau
Paragraf
unde:
Paragraf
Masa molară a gazelor de evacuare, Me,i, pentru o compoziție generală a combustibilului CHαOεNδSγ, se determină pornind de la ipoteza arderii complete și se calculează cu ajutorul ecuației (7-13):
Paragraf
(7-13)
Paragraf
unde:
Paragraf
Densitatea instantanee a gazelor de evacuare brute re,i [kg/m3] se calculează cu ajutorul ecuației (7-14):
Paragraf
unde:
Paragraf
Debitul masic al gazelor de evacuare
Paragraf
Metoda de măsurare a aerului și a combustibilului
Paragraf
Metoda implică măsurarea debitului de aer și a debitului de combustibil cu debitmetre adecvate. Debitul instantaneu al gazelor de evacuare qmew,i [kg/s] se calculează cu ajutorul ecuației (7-15):
Paragraf
unde:
Paragraf
Metoda de măsurare a gazului trasor
Paragraf
Această metodă presupune măsurarea concentrației unui gaz trasor în gazele de evacuare. Debitul instantaneu al gazelor de evacuare qmew,i [kg/s] se calculează cu ajutorul ecuației (7-16):
Paragraf
unde:
Paragraf
Concentrația de fond a gazului trasor cb se poate determina prin calcularea mediei concentrației de fond măsurate imediat înainte și după efectuarea încercării. În cazul în care concentrația de fond este mai mică de 1 % din concentrația gazului trasor după amestecare, cmix,i, la debitul maxim al gazelor de evacuare, concentrația de fond poate fi neglijată.
Paragraf
Metoda de măsurare a debitului de aer și a raportului aer/combustibil
Paragraf
Metoda presupune calcularea masei gazelor de evacuare din debitul de aer și raportul aer/combustibil. Debitul masic instantaneu al gazelor de evacuare qmew,i [kg/s] se calculează cu ajutorul ecuației (7-17):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Metoda bilanțului de carbon, procedură într-o singură etapă
Paragraf
Următoarea formulă într-o singură etapă, dată de ecuația (7-20), se poate folosi pentru calculul debitului masic al gazelor de evacuare în stare umedă qmew,i [kg/s]:
Paragraf
cu factorul de carbon fc [-] dat de:
Paragraf
unde:
Paragraf
și factorul kfd [m3/kg combustibil], care se calculează cu ajutorul ecuației (7-22) în stare uscată prin scăderea apei formate prin combustie din kf:
Paragraf
unde:
Paragraf
Emisii gazoase diluate
Paragraf
Masa emisiilor gazoase
Paragraf
Debitul masic al gazelor de evacuare se măsoară cu un instrument de prelevare de eșantioane cu volum constant (CVS), care poate utiliza o pompă volumetrică (PDP), un tub Venturi cu debit critic (CFV) sau un tub Venturi subsonic (SSV).
Paragraf
Pentru sistemele cu debit masic constant (respectiv cu schimbător de căldură), masa poluanților mgas [g/încercare] se determină cu ajutorul ecuației (7-23):
Paragraf
unde:
Paragraf
ugas este raportul dintre densitatea componentei din gazele de evacuare și densitatea aerului, indicată în tabelul 7.2 sau calculată cu ajutorul ecuației (7-34) [-];
Paragraf
cgas concentrația de fond medie corectată a componentei în stare umedă [ppm] sau respectiv [ % vol];
Paragraf
kh factorul de corecție NOx [-], se aplică numai pentru calculul emisiilor de NOx;
Paragraf
k = 1 pentru cgasr,w,i în [ppm], k = 10000 pentru cgasr,w,i în [ % vol];
Paragraf
med masa totală a gazelor de evacuare diluate pe durata ciclului [kg/încercare].
Paragraf
Pentru sistemele cu compensare a debitului (fără schimbător de căldură), masa poluanților mgas [g/încercare] se determină prin calcularea masei instantanee a emisiilor, prin integrare și corecție de fond, cu ajutorul ecuației (7-24):
Paragraf
unde:
Paragraf
Concentrațiile cgas, ce și cd pot fi valori măsurate într-un eșantion pe lot (într-un sac, dar nu este permis pentru NOx și HC) sau pot fi valori medii obținute prin integrarea măsurătorilor continue. De asemenea, med,i trebuie calculată ca medie prin integrarea pe durata ciclului de încercare.
Paragraf
Următoarele ecuații arată modul de calcul al cantităților necesare (ce, ugas și med).
Paragraf
Conversia concentrației de la stare uscată la stare umedă
Paragraf
Toate concentrațiile stabilite la punctul 2.2.1 măsurate în stare uscată se convertesc în stare umedă cu ajutorul ecuației (7-3).
Paragraf
Gaze de evacuare diluate
Paragraf
Concentrațiile în stare uscată se convertesc la concentrații în stare umedă prin aplicarea uneia dintre următoarele două ecuații [(7-25) sau (7-26)]:
Paragraf
sau
Paragraf
unde:
Paragraf
Factorul de corecție de la stare uscată la stare umedă kw2 ia în considerare conținutul de apă din aerul de admisie și aerul de diluare și se calculează cu ajutorul ecuației (7-27):
Paragraf
unde:
Paragraf
Factorul de diluare
Paragraf
Factorul de diluare D [-] (care este necesar pentru calculul corecției de fond și a kw2) se calculează cu ajutorul ecuației (7-28):
Paragraf
unde:
Paragraf
Factorul stoichiometric se calculează cu ajutorul ecuației (7-29)
Paragraf
unde:
Paragraf
Alternativ, în cazul în care nu se cunoaște compoziția combustibilului, se pot folosi următorii factori stoichiometrici:
Paragraf
FS (motorină) = 13,4
Paragraf
FS (GPL) = 11,6
Paragraf
FS (GN) = 9,5
Paragraf
FS (E10) = 13,3
Paragraf
FS (E85) = 11,5
Paragraf
Dacă debitul gazelor de evacuare se măsoară direct, factorul de diluare D [-] se poate calcula cu ajutorul ecuației (7-30):
Paragraf
unde:
Paragraf
qVCVS = debitul volumic al gazelor de evacuare diluate [m3/s];
Paragraf
qVew = debitul volumic al gazelor de evacuare brute [m3/s].
Paragraf
Aerul de diluare
Paragraf
unde:
Paragraf
Determinarea concentrației de fond corectate
Paragraf
Concentrația de fond medie a poluanților gazoși din aerul de diluare se scade din concentrațiile măsurate, pentru a se obține concentrațiile nete ale poluanților. Valorile medii ale concentrațiilor de fond se pot determina prin metoda sacului de prelevare sau prin măsurarea continuă cu integrare. Se folosește ecuația (7-33)
Paragraf
unde:
Paragraf
Factorul u specific componentei
Paragraf
Factorul ugas specific componentei gazelor diluate se poate calcula cu ajutorul ecuației (7-34) sau poate fi preluat din tabelul 7.2; în tabelul 7.2, densitatea gazelor de evacuare diluate a fost considerată egală cu densitatea aerului.
Paragraf
unde:
Paragraf
Calculul debitului masic al gazelor de evacuare
Paragraf
Sistemul PDP-CVS
Paragraf
Masa gazelor de evacuare diluate [kg/încercare] pe durata ciclului se calculează cu ajutorul ecuației (7-35), dacă temperatura gazelor de evacuare diluate med este menținută constantă pe durata ciclului, cu o toleranță de ± 6 K, cu ajutorul unui schimbător de căldură:
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care se utilizează un sistem cu compensarea debitului (respectiv fără schimbător de căldură), masa gazelor de evacuare diluate med,i [kg] în cursul intervalului de timp se calculează cu ajutorul ecuației (7-36):
Paragraf
unde:
Paragraf
Sistemul CFV-CVS
Paragraf
Debitul masic pe durata ciclului med [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (7-37), dacă temperatura gazelor de evacuare diluate este menținută constantă pe durata ciclului, cu o toleranță de ± 11 K, cu ajutorul unui schimbător de căldură:
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care se utilizează un sistem cu compensarea debitului (respectiv fără schimbător de căldură), masa gazelor de evacuare diluate med,i [kg] în cursul intervalului de timp se calculează cu ajutorul ecuației (7-38):
Paragraf
unde:
Paragraf
Sistemul SSV-CVS
Paragraf
Debitul gazelor de evacuare diluate pe durata ciclului med [kg/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (7-39), dacă temperatura gazelor de evacuare diluate este menținută constantă pe durata ciclului, cu o toleranță de ± 11 K, cu ajutorul unui schimbător de căldură:
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care se utilizează un sistem cu compensarea debitului (respectiv fără schimbător de căldură), masa gazelor de evacuare diluate med,i [kg] în cursul intervalului de timp se calculează cu ajutorul ecuației (7-41):
Paragraf
unde:
Paragraf
Calculul emisiilor de particule
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Masa particulelor se calculează după corecția de flotabilitate a masei eșantionului de particule, în conformitate cu punctul 8.1.13.2.5 din anexa VI.
Paragraf
Sistem de diluare în circuit parțial
Paragraf
Calculul în funcție de raportul de prelevare
Paragraf
Emisia de particule pe durata ciclului mPM [g] se calculează cu ajutorul ecuației (7-42):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul sistemului de prelevare totală, msep și msed sunt identice.
Paragraf
Calculul în funcție de raportul de diluare
Paragraf
Emisia de particule pe durata ciclului mPM [g] se calculează cu ajutorul ecuației (7-44):
Paragraf
unde:
Paragraf
Masa totală a gazelor de evacuare diluate echivalente pe durata ciclului medf [kg] se determină cu ajutorul ecuației:
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Sistem de diluare în circuit principal
Paragraf
Masa emisiilor se calculează cu ajutorul ecuației (7-48):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Corecția de fond
Paragraf
Corecția de fond a masei de particule mPM,c [g] se poate realiza cu ajutorul ecuației (7-50):
Paragraf
unde:
Paragraf
Calculul pentru NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Sistemul de diluare
Paragraf
Toate calculele se bazează pe valorile medii ale modurilor individuale i pe durata perioadei de prelevare.
Paragraf
Pentru diluarea în circuit închis, debitul masic echivalent al gazelor de evacuare diluate se determină cu ajutorul ecuației (7-51) și al sistemului de măsurare a debitului prezentat în figura 9.2:
Paragraf
unde:
Paragraf
qmedfdebitul masic echivalent al gazelor de evacuare diluate [kg/s];qmewdebitul masic al gazelor de evacuare, în stare umedă [kg/s];rdraportul de diluare [-];qmdewdebitul masic al gazelor de evacuare diluate, în stare umedă [kg/s];qmdwdebitul masic al aerului de diluare [kg/s].
Paragraf
Pentru sistemele de diluare în circuit principal, qmdew se utilizează ca qmedf.
Paragraf
Calculul debitului masic de particule
Paragraf
Debitul emisiei de particule pe durata ciclului qmPM [g/h] se calculează cu ajutorul ecuațiilor (7-53), (7-56), (7-57) sau (7-58):
Paragraf
Pentru metoda cu un singur filtru
Paragraf
unde:
Paragraf
qmPMdebitul masic de particule [g/h];mfmasa de particule prelevată pe durata ciclului [mg]; q_(medf) debitul masic echivalent mediu al gazelor de evacuare diluate, în stare umedă [kg/s];qmedfidebitul masic echivalent al gazelor de evacuare diluate, în stare umedă în modul i [kg/s];WFifactor de ponderare pentru modul i [-];msepmasa gazelor de evacuare diluate care trec prin filtrele de colectare a particulelor [kg];msepimasa eșantionului de gaze de evacuare diluate care a trecut prin filtrul de prelevare a particulelor în modul i [kg];Nnumărul de măsurări [-]
Paragraf
Pentru metoda cu filtre multiple
Paragraf
unde:
Paragraf
qmPMidebitul masic de particule pentru modul i [g/h];mfimasa eșantionului de particule colectat în modul i [mg];qmedfidebitul masic echivalent al gazelor de evacuare diluate, în stare umedă, în modul i [kg/s];msepimasa eșantionului de gaze de evacuare diluate care a trecut prin filtrul de prelevare a particulelor în modul i [kg].
Paragraf
Masa de PM se determină pe durata ciclului de încercare prin însumarea valorilor medii ale modurilor individuale i pe durata perioadei de prelevare.
Paragraf
Corecția de fond a debitului masic de particule qmPM [g/h] sau qmPMi [g/h] se poate realiza după cum urmează:
Paragraf
Pentru metoda cu un singur filtru
Paragraf
unde:
Paragraf
qmPMdebitul masic de particule [g/h];mfmasa eșantionului de particule colectate [mg];msepmasa eșantionului de gaze de evacuare diluate care a trecut prin filtrul de prelevare a particulelor [kg];mf,dmasa eșantionului de particule colectate din aerul de diluare [mg];mdmasa eșantionului de aer de diluare trecut prin filtrele de prelevare a particulelor [kg];Difactorul de diluare în modul i [a se vedea ecuația (7-28) de la punctul 2.2.2.2] [-];WFifactor de ponderare pentru modul i [-]; q_(medf) debitul masic echivalent mediu al gazelor de evacuare diluate, în stare umedă [kg/s].
Paragraf
Pentru metoda cu filtre multiple
Paragraf
unde:
Paragraf
qmPMidebitul masic de particule în modul i [g/h];mfimasa eșantionului de particule colectat în modul i [mg];msepimasa eșantionului de gaze de evacuare diluate care a trecut prin filtrul de prelevare a particulelor în modul i [kg];mf,dmasa eșantionului de particule colectate din aerul de diluare [mg];mdmasa eșantionului de aer de diluare trecut prin filtrele de prelevare a particulelor [kg];Dfactorul de diluare (a se vedea ecuația (7-28) de la punctul 2.2.2.2) [-];qmedfidebitul masic echivalent al gazelor de evacuare diluate, în stare umedă, în modul i [kg/s].
Paragraf
În cazul în care se realizează mai mult de o măsurătoare, se înlocuiește cu m_(f,d)m_d .
Paragraf
Lucrul mecanic al ciclului de încercare și emisiile specifice
Paragraf
Emisii de gaze
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Se face trimitere la punctele 2.1 și 2.2 pentru gazele de evacuare brute, respectiv diluate. Valorile rezultate pentru putere P [kW] sunt integrate pe un interval de încercare. Lucrul mecanic total Wact [kWh] se calculează cu ajutorul ecuației (7-59):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care sunt montate dispozitive auxiliare în conformitate cu apendicele 2 la anexa VI, nu se efectuează ajustări pentru cuplul instantaneu al motorului în ecuația (7-59). În cazul în care, în conformitate cu punctul 6.3.2 sau 6.3.3 din anexa VI la prezentul regulament, dispozitivele auxiliare necesare care ar fi trebuit montate pentru încercare nu sunt instalate sau dispozitivele auxiliare care ar fi trebuit demontate pentru încercare sunt instalate, valoarea pentru Ti utilizată în ecuația (7-59) se ajustează cu ajutorul ecuației (7-60):
Paragraf
unde:
Paragraf
Emisiile specifice egas [g/kWh] se calculează în următoarele moduri, în funcție de tipul de ciclu de încercare.
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul NRTC, pentru emisiile de gaze, altele decât CO2, rezultatul final al încercării egas [g/kWh] este media ponderată între încercarea cu pornire la rece și încercarea cu pornire la cald, cu ajutorul ecuației (7-62):
Paragraf
unde:
Paragraf
mcold reprezintă emisiile masice de gaze la NRTC cu pornire la rece [g];
Paragraf
Wact, cold reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la rece [kWh];
Paragraf
mhot reprezintă emisiile masice de gaze la NRTC cu pornire la cald [g];
Paragraf
Wact, hot reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la cald [kWh].
Paragraf
În cazul încercării NRTC, pentru CO2, rezultatul final al încercării, eCO2 [g/kWh], se calculează pe baza NRTC cu pornire la cald, cu ajutorul ecuației (7-63):
Paragraf
unde:
Paragraf
mCO2, hot reprezintă emisiile masice de CO2 la NRTC cu pornire la cald [g].
Paragraf
Wact, hot reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la cald [kWh]
Paragraf
NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Emisiile specifice egas [g/kWh] se calculează cu ajutorul ecuației (7-64):
Paragraf
unde:
Paragraf
Emisiile de particule
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Emisiile specifice de particule se calculează cu ajutorul ecuației (7-61), unde egas [g/kWh] și mgas [g/încercare] sunt înlocuite cu ePM [g/kWh], respectiv mPM [g/încercare]:
Paragraf
unde:
Paragraf
Emisiile în ciclul tranzitoriu compus (respectiv NRTC cu pornire la rece și NRTC cu pornire la cald) se calculează astfel cum se indică la punctul 2.4.1.1.
Paragraf
NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Emisiile de particule specifice ePM [g/kWh] se calculează cu ajutorul ecuațiilor (7-66) sau (7-67):
Paragraf
Pentru metoda cu un singur filtru
Paragraf
unde:
Paragraf
Piputerea motorului pentru modul i [kW] calculată ca suma dintre puterea măsurată Pmeas [kW] și puterea necesară pentru acționarea dispozitivelor auxiliare PAUX [kW] determinată în conformitate cu ecuația (6-8) din anexa VI (Pi = Pmeas + PAUX);WFifactor de ponderare pentru modul i [-];qmPMdebitul masic de particule [g/h];Nmodenumărul de moduri din NRSC în mod continuu aplicabil.
Paragraf
Pentru metoda cu filtre multiple
Paragraf
unde:
Paragraf
Piputerea motorului pentru modul i [kW] calculată ca suma dintre puterea măsurată Pmeas [kW] și puterea necesară pentru acționarea dispozitivelor auxiliare PAUX [kW] determinată în conformitate cu ecuația (6-8) din anexa VI (Pi = Pmeas + PAUX);WFifactorul de ponderare pentru modul i [-];qmPMidebitul masic de particule în modul i [g/h];Nmodenumărul de moduri din NRSC în mod continuu aplicabil.
Paragraf
În cazul metodei cu un singur filtru, factorul de ponderare efectiv, WFei, pentru fiecare mod se calculează cu ajutorul ecuației (7-68):
Paragraf
unde:
Paragraf
Valorile factorilor de ponderare efectivi trebuie să se încadreze în intervalul 0,005 (valoare absolută) față de factorii de ponderare enumerați în apendicele 1 la anexa XVII.
Paragraf
Ajustări pentru sistemele de control a emisiilor care sunt regenerate în mod ocazional (periodic)
Paragraf
În cazul motoarelor, altele decât cele de categoria RLL, echipate cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare care sunt regenerate în mod ocazional (periodic) (a se vedea punctul 6.6.2 din anexa VI), emisiile specifice de gaze și particule poluante calculate în conformitate cu punctele 2.4.1 și 2.4.2 se corectează prin folosirea factorului de ajustare multiplicativ aplicabil sau a factorului de ajustare aditiv aplicabil. În cazul în care regenerarea ocazională nu a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare superioară (kru,m sau kru,a). În cazul în care regenerarea ocazională a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare inferioară (krd,m sau krd,a). În cazul NRSC în mod discontinuu, atunci când factorii de ajustare au fost determinați pentru fiecare mod, aceștia se aplică pentru fiecare mod în timpul calculării rezultatului ponderat al emisiilor.
Paragraf
Ajustări pentru factorul de deteriorare
Paragraf
Emisiile specifice de gaze și particule poluante calculate în conformitate cu punctele 2.4.1 și 2.4.2, dacă este cazul, inclusiv factorul de ajustare a regenerării ocazionale, în conformitate cu punctul 2.4.3, se ajustează, de asemenea, prin aplicarea factorului de deteriorare multiplicativ sau aditiv, stabilit în conformitate cu cerințele din anexa III.
Paragraf
Etalonarea debitului de gaze de evacuare (CVS) diluate și calculele aferente
Paragraf
Sistemul CVS se etalonează folosind un debitmetru de precizie și un dispozitiv de limitare a debitului. Debitul prin sistem trebuie măsurat la diferite reglaje de limitare, iar parametrii de control ai sistemului se măsoară și se raportează la debit.
Paragraf
Pot fi utilizate diferite tipuri de debitmetre precum tuburi Venturi etalonate, debitmetru etalonat pentru curgere laminară, debitmetru cu turbină etalonat.
Paragraf
Pompa volumetrică (PDP)
Paragraf
Toți parametrii cu privire la pompa volumetrică se măsoară simultan cu parametrii aferenți unui tub Venturi de etalonare conectat în serie cu pompa. Debitul calculat (în m3/s la orificiul de admisie al pompei, la presiune absolută și temperatură absolută) se reprezintă grafic în raport cu o funcție de corelare care reprezintă valoarea unei combinații specifice a parametrilor pompei. Se stabilește ecuația liniară care pune în relație debitul pompei și funcția de corelare. În cazul în care un sistem CVS este antrenat de un motor cu viteze multiple, etalonarea se efectuează pentru fiecare interval folosit.
Paragraf
Pe durata etalonării, trebuie să se mențină o temperatură constantă.
Paragraf
Scurgerile la nivelul tuturor racordurilor și conductelor dintre tubul Venturi de etalonare și pompa CVS trebuie menținute sub 0,3 % din nivelul celui mai scăzut debit de curgere (cea mai mare limitare și cea mai mică turație a pompei volumetrice).
Paragraf
Debitul de aer(qVCVS) la fiecare reglaj limitativ (minimum șase reglaje) se calculează în m3/s standard din datele debitmetrului utilizând metoda prescrisă de producător. Debitul de aer se transformă ulterior în debit unitar al pompei (V0) în m3/rotație, la temperatura și presiunea absolută la admisia în pompă, cu ajutorul ecuației (7-69):
Paragraf
unde:
Paragraf
Pentru a ține cont de variațiile de presiune la pompă și de rata pierderilor la pompă, funcția de corelare (X0) [s/rotație] între turația pompei, diferența de presiune dintre intrarea în pompă și ieșirea din pompă și presiunea absolută la ieșirea din pompă se calculează cu ajutorul ecuației (7-70):
Paragraf
unde:
Paragraf
Se realizează o ajustare liniară prin metoda celor mai mici pătrate pentru a genera etalonarea, cu ajutorul ecuației (7-71):
Paragraf
cu D0 [m3/rotație] și m [m3/s], ordonata la origine și, respectiv, panta, care descriu linia de regresie.
Paragraf
Pentru sistemul CVS cu turații multiple, curbele de etalonare generate pentru diferite intervale ale debitului pompei trebuie să fie aproximativ paralele, iar valorile ordonatei la origine (D0) să crească o dată cu reducerea intervalului debitului pompei.
Paragraf
Valorile calculate prin ecuație trebuie să se situeze în intervalul ± 0,5 % din valorile măsurate ale V0. Valorile lui m variază în funcție de pompă. În timp, influxul de particule conduce la scăderea pierderilor de debit prin pompă, astfel cum este reflectat de valorile scăzute ale lui m. Prin urmare, etalonarea se efectuează la punerea în funcțiune a pompei, după lucrări de întreținere majore, precum și în cazul în care verificarea întregului sistem indică o modificare a ratei pierderilor de debit.
Paragraf
Tub Venturi cu debit critic (CFV)
Paragraf
Etalonarea CFV are la bază ecuația debitului pentru un tub Venturi cu debit critic. Debitul de gaz este în funcție de presiunea și temperatura de admisie în tubul Venturi.
Paragraf
Pentru determinarea intervalului debitului critic, KV se reprezintă grafic ca o funcție a presiunii de admisie în tubul Venturi. Pentru debitul critic (strangulat), KV va avea o valoare relativ constantă. Odată cu scăderea presiunii (creșterea vidului), tubul Venturi nu mai este strangulat, iar KV scade, ceea ce indică faptul că CFV funcționează în afara intervalului permis.
Paragraf
Debitul de aer (qVCVS) la fiecare reglaj limitativ (minimum opt reglaje) se calculează în m3/s standard din datele debitmetrului, utilizând metoda prescrisă de producător. Coeficientul de etalonare KV (√(K)m^4s)kg se calculează pe baza datelor de etalonare pentru fiecare reglaj, cu ajutorul ecuației (7-72):
Paragraf
unde:
Paragraf
Se calculează media KV și abaterea standard. Abaterea standard nu trebuie să depășească ± 0,3 % din valoarea medie a KV.
Paragraf
Tub Venturi subsonic (SSV)
Paragraf
Etalonarea SSV are la bază ecuația debitului pentru un tub Venturi subsonic. Debitul de gaz este o funcție a presiunii și temperaturii de admisie, a scăderii presiunii dintre orificiul de admisie și gâtul SSV, astfel cum se indică în ecuația (7-40).
Paragraf
Debitul de aer (qVSSV) la fiecare reglaj limitativ (minimum 16 reglaje) se calculează în m3/s standard din datele debitmetrului, utilizând metoda prescrisă de producător. Coeficientul de evacuare se calculează pe baza datelor de etalonare pentru fiecare reglaj, cu ajutorul ecuației (7-73):
Paragraf
unde:
Paragraf
Pentru a determina intervalul de valori ale debitului subsonic, Cd se reprezintă grafic ca o funcție a numărului lui Reynolds, Re, la nivelul gurii SSV. Re la gâtul SSV se calculează cu ajutorul ecuației (7-74):
Paragraf
unde:
Paragraf
Întrucât qVSSV se utilizează în formula de calcul a Re, calculele trebuie să înceapă cu o valoare inițială estimată a qVSSV sau a Cd a tubului Venturi de etalonare și să se repete până când valorile qVSSV converg. Metoda de convergență trebuie să aibă o precizie de cel puțin 0,1 %.
Paragraf
Pentru un minimum de șaisprezece puncte situate în regiunea debitului subsonic, valorile calculare ale Cd din ecuația rezultată din ajustarea curbei de etalonare trebuie să se situeze în intervalul ± 0,5 % din valoarea măsurată a Cd pentru fiecare punct de etalonare.
Paragraf
Corectarea abaterilor de măsurare
Paragraf
Procedură generală
Paragraf
Calculele din această secțiune se efectuează pentru a determina dacă abaterea analizorului de gaze invalidează rezultatele unui interval de încercare. În cazul în care abaterea nu invalidează rezultatele unui interval de încercare, răspunsurile analizorului de gaze din intervalul de încercare se corectează în funcție de abatere, în conformitate cu punctul 2.6.2. Răspunsurile analizorului de gaze cu corecție de abatere se utilizează în toate calculele ulterioare privind emisiile. Pragul acceptabil pentru abaterea analizorului de gaze într-un interval de încercare este menționat la punctul 8.2.2.2 din anexa VI.
Paragraf
Procedura generală de încercare trebuie să respecte dispozițiile prevăzute în apendicele 1, concentrațiile xi sau x fiind înlocuite cu concentrațiile ci sau, respectiv, c .
Paragraf
Metoda de calcul
Paragraf
Corecția abaterii se calculează cu ajutorul ecuației (7-76):
Paragraf
unde:
Paragraf
Calculul emisiilor pe bază molară
Paragraf
Indici
Paragraf
Simboluri pentru bilanțul chimic
Paragraf
Parametri și relații de bază
Paragraf
Aer uscat și specii chimice
Paragraf
Această secțiune utilizează următoarele valori pentru compoziția aerului uscat:
Paragraf
xO2airdry = 0,209445 mol/mol
Paragraf
xArairdry = 0,00934 mol/mol
Paragraf
xN2airdry = 0,78084 mol/mol
Paragraf
xCO2airdry = 375 μmol/mol
Paragraf
Această secțiune utilizează următoarele mase molare sau mase molare efective ale speciilor chimice:
Paragraf
Masa molară efectivă a NOx este definită de masa molară a dioxidului de azot, NO2.
Paragraf
Masa molară efectivă a HC este definită printr-un raport atomic hidrogen/carbon, α, de 1,85.
Paragraf
Această secțiune utilizează următoarea constantă molară a gazului, R, pentru gaze ideale:
Paragraf
R = 8,314472J (mol · K)
Paragraf
Această secțiune utilizează următoarele rapoarte ale căldurilor specifice γ pentru aerul de diluare și gazele de evacuare diluate:
Paragraf
Aer umed
Paragraf
Această secțiune descrie modul de determinare a cantității de apă dintr-un gaz ideal:
Paragraf
Presiunea vaporilor de apă
Paragraf
Presiunea vaporilor de apă pH2O [kPa] pentru o temperatură de saturație dată, Tsat [K], se calculează cu ajutorul ecuațiilor (7-77) sau (7-78):
Paragraf
Pentru măsurări ale umidității efectuate la temperaturi ambiante cuprinse între 0 și 100 °C sau pentru măsurători ale umidității efectuate în apă suprarăcită la temperaturi ambiante cuprinse între – 50 și 0 °C:
Paragraf
unde:
Paragraf
pH2Opresiunea de vapori a apei la temperatura de saturație [kPa];Tsattemperatura de saturație a apei în condițiile de măsurare [K].
Paragraf
Pentru măsurări ale umidității efectuate deasupra gheții la temperaturi ambiante cuprinse între -100 și 0 °C:
Paragraf
unde:
Paragraf
Tsattemperatura de saturație a apei în condițiile de măsurare [K].
Paragraf
Punctul de rouă
Paragraf
În cazul în care umiditatea se măsoară ca punct de rouă, cantitatea de apă dintr-un gaz ideal xH2O [mol/mol] se calculează cu ajutorul ecuației (7-79):
Paragraf
unde:
Paragraf
Umiditatea relativă
Paragraf
În cazul în care umiditatea se măsoară ca umiditate relativă RH %, cantitatea de apă dintr-un gaz ideal xH2O [mol/mol] se calculează cu ajutorul ecuației (7-80):
Paragraf
unde:
Paragraf
Determinarea punctului de rouă în funcție de umiditatea relativă și de temperatura termometrului uscat
Paragraf
În cazul în care umiditatea se măsoară ca umiditate relativă, RH %, punctul de rouă, Tdew, se determină din RH % și temperatura termometrului uscat cu ajutorul ecuației (7-81):
Paragraf
(7-81)
Paragraf
unde
Paragraf
Proprietățile combustibilului
Paragraf
Formula chimică generală a combustibilului este, unde α este raportul atomic hidrogen/carbon (H/C), β raportul atomic oxigen/carbon (O/C), γ raportul atomic sulf/carbon (S/C), iar δ raportul atomic azot/carbon (N/C). Pe baza acestei formule, se poate calcula fracția masică de carbon a combustibilului wC. În cazul motorinei, se poate utiliza formula simplă. Valorile implicite pentru compoziția combustibilului pot fi obținute din tabelul 7.3:
Paragraf
Calcularea concentrației masice a carbonului, wC
Paragraf
Ca alternativă la valorile implicite din tabelul 7.3 sau în cazul în care nu sunt date valori implicite pentru combustibilul de referință utilizat, concentrația masică a carbonului wC se calculează cu ajutorul proprietăților măsurate ale combustibilului, cu ajutorul ecuației (7-82). Valorile pentru α și β se determină pentru combustibil și se introduc în ecuații în toate cazurile, însă valorile pentru γ și δ pot fi stabilite în mod opțional la zero, în cazul în care au valoare zero în rândul corespunzător din tabelul 7.3:
Paragraf
unde:
Paragraf
Corecția contaminării inițiale a concentrației de HC total (THC)
Paragraf
Pentru măsurarea concentrației de HC, xTHC[THC-FID] se calculează prin utilizarea concentrației contaminării THC inițiale xTHC[THC-FID]init de la punctul 7.3.1.3 din anexa VI, cu ajutorul ecuației (7-83):
Paragraf
unde:
Paragraf
Concentrația medie ponderată în funcție de debit
Paragraf
La unele puncte din această anexă, poate fi necesar să se calculeze concentrația medie ponderată în funcție de debit, în scopul de a determina aplicabilitatea anumitor dispoziții. O medie ponderată în funcție de debit reprezintă o cantitate medie după ce aceasta a fost ponderată proporțional cu un debit corespunzător. De exemplu, în cazul în care se măsoară continuu concentrația unui gaz provenit din gazele de evacuare brute ale unui motor, concentrația medie ponderată în funcție de debit a acestora reprezintă suma produselor fiecărei concentrații înregistrate înmulțită cu debitul molar al respectivelor gaze de evacuare, împărțită la suma valorilor debitelor înregistrate. Un alt exemplu, concentrația în sacul unui sistem CVS este aceeași cu concentrația medie ponderată în funcție de debit, întrucât sistemul CVS însuși ponderează în funcție de debit concentrația din sac. O anumită concentrație medie ponderată în funcție de debit a unei emisii la valoarea-limită de emisii poate fi deja anticipată pe baza încercărilor anterioare cu motoare similare sau a încercărilor cu echipamente sau instrumente similare.
Paragraf
Bilanțuri chimice ale combustibilului, aerului de admisie și gazelor de evacuare
Paragraf
Considerații generale
Paragraf
Bilanțurile chimice ale combustibilului, aerului de admisie și gazelor de evacuare pot fi utilizate pentru calculul debitelor, a cantității de apă din debitele acestora și a concentrației umede a constituenților din debitele acestora. Bilanțurile chimice se pot utiliza împreună cu un debit al combustibilului, al aerului de admisie sau al gazelor de evacuare pentru a determina debitele celorlalte două. De exemplu, bilanțurile chimice împreună cu debitul aerului de admisie sau cu debitul de combustibil pot fi utilizate pentru a determina debitul de gaze de evacuare brute.
Paragraf
Proceduri care necesită bilanțuri chimice
Paragraf
Bilanțurile chimice sunt necesare pentru determinarea următoarelor:
Paragraf
cantitatea de apă prezentă într-un debit de gaze de evacuare diluate sau brute, xH2Oexh, atunci când nu este măsurată cantitatea de apă necesară pentru corectarea cantității de apă înlăturate de un sistem de prelevare a eșantioanelor;
Paragraf
fracția medie ponderată în funcție de debit a aerului de diluare din gazele de evacuare diluate, xdil/exh, atunci când debitul aerului de diluare nu este măsurat pentru corectarea emisiilor de fond. Trebuie remarcat faptul că, în cazul în care se utilizează bilanțuri chimice în acest scop, se pleacă de la ipoteza că gazele de evacuare sunt stoichiometrice, chiar dacă nu sunt.
Paragraf
Procedura bilanțului chimic
Paragraf
Calculele pentru un bilanț chimic implică un sistem de ecuații care necesită iterație. Se presupun valorile inițiale pentru până la trei cantități: cantitatea de apă din debitul măsurat, xH2Oexh, fracția de aer de diluare din gazele de evacuare diluate (sau excesul de aer din gazele de evacuare brute), xdil/exh, precum și cantitatea de produse pe bază de C1 pe mol uscat de debit măsurat uscat, xCcombdry. Se pot utiliza valorile medii ponderate în timp ale umidității aerului de ardere și umidității aerului de diluare din bilanțul chimic, atât timp cât umiditatea aerului de ardere și cea a aerului de diluare se menține în limitele de toleranță de ± 0,0025 mol/mol pentru valorile lor medii respective pe durata încercării. Pentru fiecare concentrație a emisiilor, x, și cantitate de apă, xH2Oexh, se determină concentrațiile acestora în stare complet uscată, xdry și xH2Oexhdry. De asemenea, se utilizează raportul atomic hidrogen/carbon al combustibilului,, raportul oxigen/carbon,, precum și fracția masică a carbonului din combustibil, wC. Pentru combustibilul de încercare, se pot utiliza și sau valorile implicite din tabelul 7.3.
Paragraf
Pentru a realiza un bilanț chimic, se parcurg următorii pași:
Paragraf
Concentrațiile măsurate, precum xCO2meas, xNOmeas și xH2Oint, se transformă în concentrații uscate prin împărțirea acestora la unu minus cantitatea de apă prezentă în cursul măsurătorilor respective; de exemplu: xH2OxCO2meas, xH2OxNOmeas, și xH2Oint. În cazul în care cantitatea de apă prezentă în cursul măsurării umede este aceeași cu cantitatea de apă necunoscută din debitul gazelor de evacuare, xH2Oexh, aceasta trebuie rezolvată prin iterații pentru acea valoare din sistemul de ecuații. În cazul în care se măsoară numai valoarea NOx totală, nu și valoarea NO și NO2 în mod separat, se utilizează bunul raționament tehnic pentru a se estima o distribuție a NO și NO2 în concentrația totală de NOx pentru bilanțurile chimice. Concentrația molară a NOx, xNOx, poate fi estimată la 75 % NO și 25 % NO2. Pentru sistemele de posttratare cu reținere de NO2, concentrația xNOx poate fi estimată la 25 % NO și 75 % NO2. Pentru calculul masei emisiilor de NOx, se utilizează masa molară de NO2 pentru masa molară efectivă a tuturor speciilor de NOx, indiferent de fracția efectivă de NO2 din NOx.
Paragraf
Ecuațiile (7-82)-(7-99) de la litera (d) a acestui punct trebuie introduse într-un program informatic pentru a rezolva prin iterații xH2Oexh, xCcombdry și xdil/exh. Se utilizează bunul raționament tehnic pentru a estima valorile inițiale pentru xH2Oexh, xCcombdry și xdil/exh. Se recomandă estimarea unei valori inițiale pentru cantitatea de apă care să fie aproximativ dublul cantității de apă din aerul de admisie sau din aerul de diluare. Se recomandă estimarea unei valori inițiale a xCcombdry ca sumă a valorilor măsurate de CO2, CO și THC. De asemenea, se recomandă estimarea unui xdil inițial cuprins între 0,75 și 0,95, cum ar fi 0,8. Valorile din sistemul de ecuații sunt iterate până când toate estimările actualizate cel mai recent se apropie cu ± 1 % de valorile lor cel mai recent calculate.
Paragraf
Următoarele simboluri și următorii indici sunt utilizați în sistemul de ecuații de la litera (d) a prezentului punct, unde unitatea pentru x este mol/mol:
Paragraf
Se utilizează următoarele ecuații [(7-84)-(7-101)] pentru a rezolva prin iterații xdil/exh, xH2Oexh și xCcombdry:
Paragraf
La sfârșitul bilanțului chimic, debitul molar se calculează astfel cum se precizează la punctele 3.5.3 și 3.6.3.
Paragraf
Corecția NOx pentru a ține cont de umiditate
Paragraf
Toate concentrațiile de NOx, inclusiv concentrațiile de fond din aerul de diluare, se corectează pentru a ține cont de umiditatea aerului de admisie, cu ajutorul ecuației (7-102) sau (7-103):
Paragraf
Pentru motoare cu aprindere prin compresie
Paragraf
Pentru motoare cu aprindere prin scânteie
Paragraf
unde:
Paragraf
xNOxuncorconcentrația molară de NOx necorectată din gazele de evacuare [μmol/mol]xH2Ocantitatea de apă din aerul de admisie [mol/mol]
Paragraf
Măsurarea emisiilor de gaze din gazele de evacuare brute
Paragraf
Masa emisiilor gazoase
Paragraf
Pentru a calcula masa totală pe încercare a emisiilor gazoase mgas [g/încercare], concentrația sa molară se înmulțește cu debitul molar respectiv și cu masa molară a gazelor de evacuare; apoi se efectuează integrarea pe durata ciclului de încercare [ecuația (7-104)]:
Paragraf
unde:
Paragraf
Deoarece ecuația (7-104) trebuie rezolvată prin integrare numerică, aceasta se transformă în ecuația (7-105):
Paragraf
unde:
Paragraf
Ecuația generală poate fi modificată în funcție de sistemul de măsurare utilizat, prelevarea pe lot sau prelevarea continuă a eșantioanelor, precum și în funcție de tipul de debit din care se prelevează eșantioane (variabil sau continuu).
Paragraf
Pentru prelevarea continuă a eșantioanelor, în cazul general cu debit variabil, masa emisiilor gazoase mgas [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (7-106):
Paragraf
unde:
Paragraf
Mgasmasa molară a emisiilor generice [g/mol];ṅexhidebitul molar instantaneu al gazelor de evacuare în stare umedă [mol/s];xgasifracția molară instantanee a emisiilor gazoase în stare umedă [mol/mol];ƒfrecvența de prelevare a datelor [Hz];Nnumărul de măsurări [-].
Paragraf
Tot pentru prelevarea continuă a eșantioanelor, însă în cazul particular al debitului constant, masa emisiilor gazoase mgas [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (7-107):
Paragraf
unde:
Paragraf
Mgasmasa molară a emisiilor generice [g/mol];ṅexhdebitul molar al gazelor de evacuare în stare umedă [mol/s]; x_(gas) fracția molară medie a emisiilor gazoase în stare umedă [mol/mol];Δtintervalul de timp aferent desfășurării încercării.
Paragraf
Pentru prelevarea pe lot a eșantioanelor, indiferent dacă debitul este variabil sau constant, ecuația (7-104) poate fi simplificată cu ajutorul ecuației (7-108):
Paragraf
unde:
Paragraf
Mgasmasa molară a emisiilor generice [g/mol];ṅexhidebitul molar instantaneu al gazelor de evacuare în stare umedă [mol/s]; x_(gas) fracția molară medie a emisiilor gazoase în stare umedă [mol/mol];ƒfrecvența de prelevare a datelor [Hz];Nnumărul de măsurări [-].
Paragraf
Conversia concentrației de la stare uscată la stare umedă
Paragraf
Parametrii de la acest punct se obțin din rezultatele bilanțului chimic calculat la punctul 3.4.3. Între concentrațiile molare ale gazului din debitul măsurat xgasdry și xgas [mol/mol], exprimate în stare uscată și, respectiv, în stare umedă, există următoarea relație [ecuațiile (7-109) și (7-110)]:
Paragraf
unde:
Paragraf
Pentru emisiile gazoase, se aplică o corecție a apei eliminate pentru concentrația generică x [mol/mol], cu ajutorul ecuației (7-111):
Paragraf
unde:
Paragraf
Debitul molar al gazelor de evacuare
Paragraf
Debitul gazelor de evacuare brute poate fi măsurat direct sau poate fi calculat pe baza bilanțului chimic de punctul 3.4.3. Debitul molar al gazelor de evacuare brute se calculează din debitul molar al aerului de admisie sau din debitul masic al combustibilului. Debitul molar al gazelor de evacuare brute poate fi calculat din emisiile prelevate, ṅexh, pe baza debitului molar măsurat al aerului de admisie, ṅint, sau a debitului masic de combustibil, ṁfuel, și a valorilor calculate folosind bilanțul chimic de la punctul 3.4.3. Acesta se calculează pentru bilanțul chimic de la punctul 3.4.3 la aceeași frecvență de actualizare și înregistrare precum ṅint sau ṁfuel.
Paragraf
Debitul gazelor de carter. Debitul gazelor de evacuare brute se poate calcula pe baza ṅint sau a ṅint numai dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții cu privire la debitul emisiilor de gaze de carter:
Paragraf
motorul supus încercării este prevăzut din fabricație cu un sistem de control al emisiilor cu carter închis, care dirijează debitul gazelor de carter înapoi în aerul de admisie, în aval față de debitmetrul pentru aerul de admisie;
Paragraf
în timpul încercării privind emisiile de gaze, debitul gazelor provenite de la carterul deschis este dirijat spre gazele de evacuare, conform punctului 6.10 din anexa VI;
Paragraf
emisiile și debitul prin carterul deschis se măsoară și se adaugă la calculul emisiilor specifice frânării;
Paragraf
utilizând datele privind emisiile sau o analiză tehnică, se poate demonstra că neglijarea debitului emisiilor de carter deschis nu afectează negativ conformitatea cu normele aplicabile.
Paragraf
Calculul debitului molar pe baza aerului de admisie.
Paragraf
Pe baza ṅint, debitul molar al gazelor de evacuare ṅexh [mol/s] se calculează cu ajutorul ecuației (7-112):
Paragraf
unde:
Paragraf
ṅexhdebitul molar al gazelor de evacuare brute din care se măsoară emisiile [mol/s];ṅinddebitul molar al aerului de admisie, inclusiv umiditatea din aerul de admisie [mol/s];xint/exhdrycantitatea de aer de admisie necesară pentru generarea produșilor de ardere efectivi pe mol de gaze de evacuare uscate (brute sau diluate) [mol/mol];xraw/exhdrycantitatea de gaze de evacuare nediluate, fără exces de aer, pe mol de gaze de evacuare uscate (brute sau diluate) [mol/mol];xH2Oexhdrycantitatea de apă din gazele de evacuare pe mol de gaze de evacuare uscate [mol/mol].
Paragraf
Calculul debitului molar pe baza debitului masic de combustibil
Paragraf
Pe baza ṁfuel, ṅexh [mol/s] se calculează după cum urmează:
Paragraf
Atunci când se efectuează încercări în laborator, acest calcul poate fi utilizat numai pentru NRSC în mod discontinuu și pentru RMC [ecuația (7-113)]:
Paragraf
unde:
Paragraf
ṅexhdebitul molar al gazelor de evacuare brute din care se măsoară emisiile;ṁfueldebitul de combustibil, inclusiv umiditatea aerului de admisie [g/s];wCfracția masică de carbon pentru combustibilul dat [g/g];xH2Oexhdrycantitatea de H2O pe mol uscat de debit măsurat [mol/mol]MCmasa moleculară a carbonului, 12,0107 g/mol;xCcombdrycantitatea de carbon din combustibil în gazele de evacuare pe mol de gaze de evacuare uscate [mol/mol].
Paragraf
Calculul debitului molar al gazelor de evacuare bazat pe debitul molar al aerului de admisie, debitul molar al gazelor de evacuare diluate și bilanțul chimic al gazelor de evacuare diluate
Paragraf
Debitul molar al gazelor de evacuare ṅexh [mol/s] poate fi calculat pe baza debitului molar măsurat al aerului de admisie, ṅint, a debitului molar măsurat al gazelor de evacuare diluate, ṅdexh, și a valorilor calculate utilizând bilanțul chimic de la punctul 3.4.3. A se remarca faptul că bilanțul chimic trebuie să se bazeze pe concentrațiile de gaze de evacuare diluate. Pentru calculele privind debitul continuu, acesta se calculează pentru bilanțul chimic de la punctul 3.4.3 cu aceeași frecvență de actualizare și înregistrare ca și ṅint sau ṅdexh. calculat poate fi utilizat pentru verificarea raportului de diluare a PM, pentru calculul debitului molar al aerului de diluare în cazul corecției de fond de la punctul 3.6.1 și calculul masei de emisii de la punctul 3.5.1 pentru speciile măsurate în gazele de evacuare brute.
Paragraf
Pe baza debitului molar al gazelor de evacuare diluate și al aerului de admisie, debitul molar al gazelor de evacuare, ṅexh [mol/s], se calculează după cum urmează:
Paragraf
unde
Paragraf
ṅexhdebitul molar al gazelor de evacuare brute din care se măsoară emisiile [mol/s];xint/exhdrycantitatea de aer de admisie necesară pentru generarea produșilor de ardere efectivi pe mol de gaze de evacuare uscate (brute sau diluate) [mol/mol];xraw/exhdrycantitatea de gaze de evacuare nediluate, fără exces de aer, pe mol de gaze de evacuare uscate (brute sau diluate) [mol/mol];xH2Oexhcantitatea de apă din gazele de evacuare pe mol de gaze de evacuare [mol/mol];ṅdexhdebitul molar al gazelor de evacuare diluate din care se măsoară emisiile [mol/s];ṅintdebitul molar al aerului de admisie, inclusiv umiditatea din aerul de admisie [mol/s].
Paragraf
Emisii gazoase diluate
Paragraf
Calculul masei emisiilor de gaze și corecția de fond
Paragraf
Calculul masei emisiilor gazoase mgas [g/încercare] ca funcție a debitelor emisiilor molare este următorul:
Paragraf
Prelevarea continuă a eșantioanelor, debit variabil, se calculează cu ajutorul ecuației (7-106):
Paragraf
unde:
Paragraf
Mgasγραμμομοριακή μάζα γενικών εκπομπών [g/mol]Mgasmasa molară a emisiilor generice [g/mol]ṅexhidebitul molar instantaneu al gazelor de evacuare în stare umedă [mol/s]xgasiconcentrația molară instantanee a gazului generic în stare umedă [mol/mol]ffrecvența de prelevare a datelor [Hz]Nnumărul de măsurări [-]
Paragraf
Prelevarea continuă a eșantioanelor, debit constant, se calculează cu ajutorul ecuației (7-107):
Paragraf
unde:
Paragraf
Mgasmasa molară a emisiilor generice [g/mol]ṅexhdebitul molar al gazelor de evacuare în stare umedă [mol/s] x_(gas) fracția molară medie a emisiilor gazoase în stare umedă [mol/mol]Δtintervalul de timp aferent desfășurării încercării
Paragraf
Prelevarea pe lot a eșantioanelor, indiferent dacă debitul este variabil sau constant, se calculează cu ajutorul ecuației (7-108):
Paragraf
unde:
Paragraf
Mgasmasa molară a emisiilor generice [g/mol]ṅexhidebitul molar instantaneu al gazelor de evacuare în stare umedă [mol/s] x_(gas) fracția molară medie a emisiilor gazoase în stare umedă [mol/mol]ffrecvența de prelevare a datelor [Hz]Nnumărul de măsurări [-]
Paragraf
În cazul gazelor de evacuare diluate, valorile calculate pentru masa poluanților se corectează prin scăderea masei emisiilor de fond, ca urmare a aerului de diluare:
Paragraf
În primul rând, se determină debitul molar al aerului de diluare, nairdil, [mol/s] pe durata încercării. Acesta poate fi o cantitate măsurată sau o cantitate calculată din debitul de gaze de evacuare diluate și din fracția medie ponderată în funcție de debit a aerului de diluare din gazele de evacuare diluate, x_(dilexh) ;
Paragraf
Debitul total al aerului de diluare nairdil [mol] se înmulțește cu concentrația medie a emisiei de fond. Aceasta poate fi o medie ponderată în funcție de timp sau o medie ponderată în funcție de debit (de exemplu, un eșantion proporțional cu emisiile de fond). Produsul dintre nairdil și concentrația medie a emisiilor de fond reprezintă cantitatea totală a emisiilor de fond.
Paragraf
În cazul în care rezultatul este o cantitate molară, aceasta se transformă în masa emisiilor de fond mbkgnd [g] prin înmulțirea sa cu masa molară a emisiilor, Mgas [g/mol].
Paragraf
Masa totală a emisiilor de fond se scade din masa totală, pentru corecția în funcție de emisiile de fond.
Paragraf
Debitul total al aerului de diluare poate fi determinat printr-o măsurare directă a debitului. În acest caz, se calculează masa totală a emisiilor de fond utilizând debitul de aer de diluare, nairdil. Masa emisiilor de fond se scade din masa totală. Rezultatul se utilizează în calculele emisiilor specifice frânării.
Paragraf
Debitul total de aer de diluare poate fi determinat din debitul total al gazelor de evacuare diluate și din bilanțul chimic al combustibilului, al aerului de admisie și al gazelor de evacuare, în conformitate cu descrierea de la punctul 3.4. În acest caz, masa totală a emisiilor de fond se calculează utilizând debitul total al gazelor de evacuare diluate, ndexh. Apoi, acest rezultat se înmulțește cu fracția medie de aer de diluare din gazele de evacuare diluate, x_(dilexh) , ponderată în funcție de debit.
Paragraf
Ținând cont de cele două cazuri de la punctele (v) și (vi), se utilizează ecuațiile (7-115) și (7-116):
Paragraf
unde:
Paragraf
mgasσυνολική μάζα των αέριων εκπομπών [g]mgasmasa totală a emisiilor gazoase [g]mbkgndmasa totală a emisiilor de fond [g]mgascormasa de gaz corectată în funcție de emisiile de fond [g]Mgasmasa moleculară a emisiilor gazoase generice [g/mol]xgasdilconcentrația emisiilor gazoase în aerul de diluare [mol/mol]nairdildebitul molar al aerului de diluare [mol] x_(dilexh) fracția medie ponderată în funcție de debit a aerului de diluare din gazele de evacuare diluate [mol/mol] x_(bkgnd) fracția gazoasă a emisiilor de fond [mol/mol]ndexhdebitul total al gazelor de evacuare diluate [mol]
Paragraf
Conversia concentrației de la stare uscată la stare umedă
Paragraf
Aceleași relații ca în cazul gazelor brute (punctul 3.5.2.) se utilizează pentru conversia de la stare uscată la stare umedă a eșantioanelor diluate. Pentru aerul de diluare, se efectuează o măsurare a umidității în scopul calculării fracției de vapori de apă xH2Odildry [mol/mol] a acestuia, cu ajutorul ecuației (7-96):
Paragraf
unde:
Paragraf
Debitul molar al gazelor de evacuare
Paragraf
Calculul cu ajutorul bilanțului chimic
Paragraf
Debitul molar ṅexh [mol/s] poate fi calculat pe baza debitului masic de combustibil ṁfuel cu ajutorul ecuației (7-113):
Paragraf
unde:
Paragraf
ṅexhdebitul molar al gazelor de evacuare brute din care se măsoară emisiile;ṁfueldebitul de combustibil, inclusiv umiditatea aerului de admisie [g/s];wCfracția masică de carbon pentru combustibilul dat [g/g];xH2Oexhdrycantitatea de H2O pe mol uscat de debit măsurat [mol/mol];MCmasa moleculară a carbonului, 12,0107 g/mol;xCcombdrycantitatea de carbon din combustibil în gazele de evacuare pe mol de gaze de evacuare uscate [mol/mol].
Paragraf
Măsurare
Paragraf
Debitul molar de gaze de evacuare poate fi măsurat prin trei metode:
Paragraf
Debitul molar al PDP. Pe baza turației de funcționare a pompei volumetrice (PDP) într-un interval de încercare, pentru calculul debitului molar ṅ [mol/s] se utilizează panta corespunzătoare a1 și ordonata la origine, a0 [-], astfel cum sunt calculate prin procedura de etalonare descrisă la punctul 3.9.2, cu ajutorul ecuației (7-117):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
a1coeficientul de etalonare [m3/s];a0coeficientul de etalonare [m3/rotație];pin, poutpresiune de admisie/evacuare [Pa];Rconstanta molară a gazului [J/(mol K)];Tintemperatura la intrare [K];Vrevvolumul pompat de PDP [m3/rotație];fn.,PDPturația pompei PDP [rotații/s].
Paragraf
Debitul molar al SSV. Pe baza ecuației Cd funcție de Re# determinate în conformitate cu punctul 3.9.4, debitul molar al tubului Venturi subsonic (SSV) pe durata unei încercări privind emisiile ṅ [mol/s] se calculează cu ajutorul ecuației (7-119):
Paragraf
unde:
Paragraf
pinpresiunea la intrare [kPa];Ataria secțiunii transversale prin gâtul tubului Venturi [m2];Rconstanta molară a gazului [J/(mol K)];Tintemperatura la intrare [K];Zfactor de compresibilitate;Mmixmasa molară a gazelor de evacuare diluate [kg/mol];Cdcoeficient de evacuare al SSV [-];Cfcoeficient de debit al SSV [-].
Paragraf
Debitul molar al CFV. Pentru a calcula debitul molar printr-un tub Venturi sau o combinație de tuburi Venturi, se utilizează media respectivă a acestora Cd și alte constante, determinate în conformitate cu punctul 3.9.5. Calculul debitului molar al acestuia ṅ [mol/s] pe durata unei încercări privind emisiile se efectuează cu ajutorul ecuației (7-120):
Paragraf
unde:
Paragraf
pinpresiunea la intrare [kPa];Ataria secțiunii transversale prin gâtul tubului Venturi [m2];Rconstanta molară a gazului [J/(mol K)];Tintemperatura la intrare [K];Zfactor de compresibilitate;Mmixmasa molară a gazelor de evacuare diluate [kg/mol];Cdcoeficient de evacuare al CFV [-];Cfcoeficient de debit al CFV [-].
Paragraf
Determinarea masei particulelor
Paragraf
Prelevare de eșantioane
Paragraf
Prelevarea de eșantioane dintr-un debit variabil:
Paragraf
În cazul în care se prelevează un lot de eșantioane dintr-un debit al gazelor de evacuare variabil, se extrage un eșantion proporțional cu debitul variabil al gazelor de evacuare. Debitul se integrează pe un interval de încercare în scopul de a determina debitul total. Concentrația medie a PM M_(PM) (care este exprimată deja în unități de masă pe mol de eșantion) se înmulțește cu debitul total în scopul de a obține masa totală de PM mPM [g] cu ajutorul ecuației (7-121):
Paragraf
unde:
Paragraf
ṅidebitul molar instantaneu al gazelor de evacuare [mol/s]; M_(PM) concentrația medie de PM [g/mol];Δtidurata intervalului de prelevare a eșantioanelor [s].
Paragraf
Prelevarea de eșantioane dintr-un debit constant
Paragraf
În cazul în care se prelevează un lot de eșantioane dintr-un debit constant al gazelor de evacuare, se determină debitul molar mediu din care se prelevează eșantionul. Concentrația medie de PM se înmulțește cu debitul total în scopul de a obține masa totală a PM mPM [g] cu ajutorul ecuației (7-122):
Paragraf
unde:
Paragraf
ṅdebitul molar al gazelor de evacuare [mol/s]; M_(PM) concentrația medie de PM [g/mol];Δtintervalul de timp aferent desfășurării încercării [s].
Paragraf
Pentru prelevarea de eșantioane la un raport de diluare constant (DR), mPM [g] se calculează cu ajutorul ecuației (7-123):
Paragraf
unde:
Paragraf
mPMdilmasa de PM în aerul de diluare [g];DRraportul de diluare [-] definit ca raportul dintre masa de emisii m și masa gazelor de evacuare diluate mdil/exh ().
Paragraf
Raportul de diluare DR poate fi exprimat în funcție de xdil/exh [ecuația (7-124)]:
Paragraf
Corecția de fond
Paragraf
Se aplică aceeași abordare precum cea prezentată la punctul 3.6.1 pentru a efectua corecția de fond a masei de PM. Prin înmulțirea M_(PMbkgnd) cu debitul total al aerului de diluare se obține masa totală de fond a PM (mPMbkgnd [g]). Prin scăderea masei totale de fond din masa totală se obține masa particulelor cu corecție de fond, mPMcor [g], [ecuația (7-125)]:
Paragraf
unde:
Paragraf
Lucrul mecanic al ciclului de încercare și emisiile specifice
Paragraf
Emisii gazoase
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Se face trimitere la punctele 3.5.1 și 3.6.1 pentru gazele de evacuare brute, respectiv diluate. Valorile rezultate pentru puterea Pi [kW] sunt integrate pe un interval de încercare. Lucrul mecanic total Wact [kWh] se calculează cu ajutorul ecuației (7-126):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care sunt montate dispozitive auxiliare în conformitate cu apendicele 2 la anexa VI, nu se efectuează ajustări pentru cuplul instantaneu al motorului în ecuația (7-126). În cazul în care, în conformitate cu punctul 6.3.2 sau 6.3.3 din anexa VI la prezentul regulament, dispozitivele auxiliare necesare care ar fi trebuit montate pentru încercare nu sunt instalate sau dispozitivele auxiliare care ar fi trebuit demontate pentru încercare sunt instalate, valoarea pentru Ti utilizată în ecuația (7-126) se ajustează cu ajutorul ecuației (7-127):
Paragraf
unde:
Paragraf
Emisiile specifice egas [g/kWh] se calculează în următoarele moduri, în funcție de tipul ciclului de încercare.
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul NRTC, pentru emisiile de gaze, altele decât CO2, rezultatul final al încercării egas [g/kWh] este media ponderată între încercarea cu pornire la rece și încercarea cu pornire la cald, calculată cu ajutorul ecuației (7-129):
Paragraf
unde:
Paragraf
mcold reprezintă emisiile masice de gaze la NRTC cu pornire la rece [g];
Paragraf
Wact, cold reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la rece [kWh];
Paragraf
mhot reprezintă emisiile masice de gaze la NRTC cu pornire la cald [g];
Paragraf
Wact, hot reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la cald [kWh].
Paragraf
În cazul încercării NRTC, pentru CO2, rezultatul final al încercării, eCO2 [g/kWh], se calculează pe baza NRTC cu pornire la cald, cu ajutorul ecuației (7-130):
Paragraf
unde:
Paragraf
mCO2, hot reprezintă emisiile masice de CO2 la NRTC cu pornire la cald [g];
Paragraf
Wact, hot reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la cald [kWh].
Paragraf
NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Emisiile specifice egas [g/kWh] se calculează cu ajutorul ecuației (7-131):
Paragraf
unde:
Paragraf
Emisiile de particule
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Emisiile specifice de particule se calculează prin transformarea ecuației (7-128) în ecuația (7-132), unde egas [g/kWh] și mgas [g/încercare] sunt înlocuite cu ePM [g/kWh], respectiv mPM [g/încercare]:
Paragraf
unde:
Paragraf
Emisiile în ciclul tranzitoriu compus (respectiv NRTC cu pornire la rece și NRTC cu pornire la cald) se calculează astfel cum se indică la punctul 3.8.1.1.
Paragraf
NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Emisiile specifice de particule ePM [g/kWh] se calculează după cum urmează:
Paragraf
În cazul metodei cu un singur filtru, cu ajutorul ecuației (7-133):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul metodei cu filtre multiple, cu ajutorul ecuației (7-134):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul metodei cu un singur filtru, factorul de ponderare efectiv, WFeffi, pentru fiecare mod se calculează cu ajutorul ecuației (7-135):
Paragraf
unde:
Paragraf
Valorile factorilor de ponderare efectivi trebuie să se încadreze în intervalul 0,005 (valoare absolută) față de factorii de ponderare enumerați în apendicele 1 la anexa XVII.
Paragraf
Ajustări pentru sistemele de control a emisiilor care sunt regenerate în mod ocazional (periodic)
Paragraf
În cazul motoarelor, altele decât cele de categoria RLL, echipate cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare care sunt regenerate în mod ocazional (periodic) (a se vedea punctul 6.6.2 din anexa VI), emisiile specifice de gaze și particule poluante calculate în conformitate cu punctele 3.8.1 și 3.8.2 se corectează prin folosirea factorului de ajustare multiplicativ aplicabil sau a factorului de ajustare aditiv aplicabil. În cazul în care regenerarea ocazională nu a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare superioară (kru,m sau kru,a). În cazul în care regenerarea ocazională a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare inferioară (krd,m sau krd,a). În cazul NRSC în mod discontinuu, atunci când factorii de ajustare au fost determinați pentru fiecare mod, aceștia se aplică pentru fiecare mod în timpul calculării rezultatului ponderat al emisiilor.
Paragraf
Ajustări pentru factorul de deteriorare
Paragraf
Emisiile specifice de gaze și particule poluante calculate în conformitate cu punctele 3.8.1 și 3.8.2, dacă este cazul, inclusiv factorul de ajustare a regenerării ocazionale, în conformitate cu punctul 3.8.3, se ajustează, de asemenea, prin aplicarea factorului de deteriorare multiplicativ sau aditiv, stabilit în conformitate cu cerințele din anexa III.
Paragraf
Etalonarea debitului de gaze de evacuare (CVS) diluate și calculele aferente
Paragraf
Această secțiune descrie calculele pentru etalonarea diferitelor debitmetre. Punctul 3.9.1 descrie, în primul rând, modul de transformare a rezultatelor de referință ale debitmetrului în vederea utilizării în ecuațiile de etalonare, care sunt prezentate pe o bază molară. Celelalte puncte descriu calculele de etalonare specifice anumitor tipuri de debitmetre.
Paragraf
Conversii ale debitmetrului de referință
Paragraf
Ecuațiile de etalonare din această secțiune utilizează debitul molar, ṅref, drept valoare de referință. Dacă s-ar utiliza o valoare de referință diferită, cum ar fi debitul volumic standard, V̇stdref, debitul volumic real, V̇actdref, sau debitul masic, ṁref, valoarea măsurată de debitmetrul de referință trebuie să fie convertită într-un debit molar cu ajutorul ecuațiilor (7-136), (7-137) și (7-138), cu mențiunea că, în timp ce valorile pentru debitul volumic, debitul masic, presiune, temperatura și masa molară pot varia în timpul unei încercări de emisii, acestea trebuie să fie menținute la un nivel cât mai constant posibil, pentru fiecare punct stabilit, în timpul unei etalonări a debitmetrului:
Paragraf
unde:
Paragraf
Calcule pentru etalonarea PDP
Paragraf
Pentru fiecare poziție a restrictorului, următoarele valori se calculează din valorile medii determinate la punctul 8.1.8.4 din anexa VI, după cum urmează:
Paragraf
Volumul PDP pompat pe fiecare rotație, Vrev (m3/rotație):
Paragraf
unde:
Paragraf
ṅ_(ref) valoarea medie a debitului molar de referință [mol/s];Rconstanta molară a gazelor T_(in) temperatura medie de admisie [K]; P_(in) presiunea medie de admisie [Pa]; P_(in) priemerný tlak na vstupe [Pa]
Paragraf
Factor de corecție pentru pierderea de debit la pompa volumetrică, Ks [s/rotație]:
Paragraf
unde:
Paragraf
ṅ_(ref) debitul molar mediu de referință [mol/s]; T_(in) temperatura medie de admisie [K]; P_(in) presiunea medie de admisie [Pa]; P_(out) presiunea medie de evacuare [Pa]; _(nPDP) viteza medie de rotație a pompei PDP [rotații/s];Rconstanta molară a gazelor
Paragraf
Se determină o regresie prin metoda celor mai mici pătrate a volumului pompat de PDP pe fiecare rotație, Vrev, în raport cu factorul de corecție pentru pierderea de debit la PDP, Ks, prin calcularea pantei a1 și a ordonatei la origine a0, în conformitate cu descrierea din apendicele 4.
Paragraf
Se repetă procedura de la literele (a)-(c)de la prezentul punct pentru fiecare turație de funcționare a PDP.
Paragraf
Tabelul 7.4 ilustrează aceste calcule pentru diferite valori ale __(nPDP) :
Paragraf
Pentru fiecare turație la care funcționează PDP, panta corespunzătoare, a1, și ordonata la origine, a0, se utilizează pentru calculul debitului în timpul încercărilor pentru emisii, astfel cum se descrie la punctul 3.6.3 litera (b).
Paragraf
Ecuații care descriu funcționarea tubului Venturi și ipoteze admise
Paragraf
Prezenta secțiune prezintă ecuațiile utilizate și ipotezele admise pentru etalonarea unui tub Venturi și calculul debitului cu ajutorul unui tub Venturi. Întrucât un tub Venturi subsonic (SSV) și un tub Venturi cu debit critic (CFV) funcționează similar, ecuațiile care descriu funcționarea lor sunt aproape identice, cu excepția ecuației care descrie raportul de presiune, r (respectiv rSSV în raport cu rCFV). Aceste ecuații de descriere a procesului pleacă de la ipoteza unui debit unidimensional compresibil, nevâscos, izoentropic al unui gaz ideal. La punctul 3.9.3 litera (d), sunt descrise alte ipoteze care pot fi luate în considerare. În cazul în care nu se permite ipoteza privind un gaz ideal pentru debitul măsurat, ecuațiile care descriu procesul includ o corecție de ordinul întâi pentru comportamentul unui gaz real, și anume factorul de compresibilitate Z. În cazul în care un bun raționament tehnic impune utilizarea unei valori diferite de Z = 1, se poate utiliza o ecuație de stare corespunzătoare pentru a determina valorile Z în funcție de presiunile și temperaturile măsurate sau se pot crea ecuații de etalonare specifice, pe baza unui bun raționament tehnic. Trebuie remarcat faptul că ecuația pentru coeficientul de debit, Cf, se bazează pe ipoteza gazului ideal, și anume că exponentul izoentropic, γ, este egal cu raportul căldurilor specifice, cp/cV. În cazul în care bunul raționament tehnic impune utilizarea unui exponent izoentropic pentru un gaz real, se poate utiliza o ecuație de stare corespunzătoare pentru a determina valorile γ în funcție de presiunile și de temperaturile măsurate sau se pot crea ecuații de etalonare specifice. Debitul molar, [mol/s], se calculează cu ajutorul ecuației (7-139):
Paragraf
unde:
Paragraf
Cu ajutorul datelor colectate la punctul 8.1.8.4 din anexa VI, se calculează Cd cu ajutorul ecuației (7-140):
Paragraf
unde:
Paragraf
ṅrefdebitul molar de referință [mol/s].
Paragraf
Celelalte simboluri sunt aceleași cu cele din ecuația (7-139).
Paragraf
Cf se determină prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:
Paragraf
Numai în cazul debitmetrelor CFV, CfCFV se determină din tabelul 7.5 pe baza valorilor pentru β (raportul dintre diametrul gâtului și cel al intrării în tubul Venturi) și γ (raportul dintre căldurile specifice ale amestecului de gaze), utilizând interpolarea liniară pentru a determina valorile intermediare:
Paragraf
Pentru orice debitmetru CFV sau SSV, se poate folosi ecuația (7-141) pentru calculul Cf:
Paragraf
unde:
Paragraf
γexponent izoentropic [-]. Pentru un gaz ideal, aceasta este raportul dintre căldurile specifice ale amestecului de gaze, cp/cVrraportul de presiune, determinat la litera (c) subpunctul (3) a acestui punctβraportul diametrelor gâtului și intrării tubului Venturi
Paragraf
Raportul de presiune r se calculează după cum urmează:
Paragraf
Numai pentru sisteme SSV, rSSV se calculează cu ajutorul ecuației (7-142):
Paragraf
unde:
Paragraf
Δpssvdiferența de presiune statică între presiunea la intrarea în tubul Venturi și presiunea din zona gâtului tubului Venturi [Pa]
Paragraf
Numai pentru sisteme CFV, rCFV se calculează cu ajutorul ecuației (7-143):
Paragraf
Se pot considera oricare dintre următoarele ipoteze simplificatoare ale ecuațiilor care descriu procesul sau se poate apela la un bun raționament tehnic pentru a stabili valori mai adecvate pentru încercare:
Paragraf
Pentru încercări privind emisiile pentru întreaga gamă a gazelor de evacuare brute, a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, se poate considera că amestecul de gaze se comportă ca un gaz ideal: Z = 1.
Paragraf
Pentru gama completă de gaze de evacuare brute, se poate considera un raport constant al căldurilor specifice = 1,385.
Paragraf
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare (de exemplu, aerul de etalonare sau aerul de diluare), se poate considera un raport constant al căldurilor specifice = 1,399.
Paragraf
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, masa molară a amestecului, Mmix [g/mol], poate fi considerată o funcție doar de cantitatea de apă din aerul de diluare sau din aerul de etalonare, xH2O, determinată în conformitate cu punctul 3.3.2 și calculată cu ajutorul ecuației (7-144):
Paragraf
unde:
Paragraf
Mair28,96559 g/molMH2O18,01528 g/molxH2Ocantitatea de apă din aerul de diluare sau din aerul de etalonare [mol/mol]
Paragraf
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, se poate considera o masă molară constantă a amestecului, Mmix, pentru toate etalonările și încercările, atât timp cât masa molară considerată nu diferă cu mai mult de ± 1 % față de masele molare minime și maxime estimate pe durata etalonării și încercării. Această ipoteză poate fi luată în considerare dacă se asigură un control suficient al cantității de apă în aerul de etalonare și în aerul de diluare sau dacă se elimină o cantitate suficientă de apă atât din aerul de etalonare, cât și din aerul de diluare. Tabelul 7.6 prezintă exemple de intervale admise pentru punctul de rouă al aerului de diluare în raport cu punctul de rouă al aerului de etalonare:
Paragraf
Etalonarea SSV
Paragraf
Metoda molară. Pentru a etalona un debitmetru SSV, se parcurg următoarele etape:
Paragraf
Se calculează numărul Reynolds, Re#, pentru fiecare debit molar de referință, folosind diametrul gâtului tubului Venturi, dt [ecuația (7-145)]. Deoarece este necesară vâscozitatea dinamică, μ, pentru a calcula Re#, se poate utiliza un model pentru vâscozitatea specifică în vederea determinării μ pentru gazul de etalonare (de obicei aer), pe baza unui bun raționament tehnic [ecuația (7-146)]. Alternativ, se poate utiliza modelul vâscozității cu trei coeficienți al lui Sutherland, pentru a aproxima μ (a se vedea tabelul 7.7):
Paragraf
unde:
Paragraf
dtdiametrul gâtului SSV [m]Mmixmasa molară a amestecului [kg/mol]ṅrefdebitul molar de referință [mol/s]
Paragraf
și, prin utilizarea modelului vâscozității cu trei coeficienți al lui Sutherland:
Paragraf
unde:
Paragraf
μvâscozitatea dinamică a gazului de etalonare [kg/(m·s)]μ0viscozitatea de referință Sutherland [kg/(m·s)]Sconstanta lui Sutherland [K]T0temperatura de referință Sutherland [K]Tintemperatura absolută la intrarea în tubul Venturi [K]
Paragraf
Se creează o ecuație pentru Cd în raport cu Re#, prin utilizarea perechilor de valori (Re#, Cd). Cd se calculează în conformitate cu ecuația (7-140), cu Cf obținută din ecuația (7-141), sau se poate folosi orice altă expresie matematică, inclusiv o serie polinomială sau o serie de puteri. Ecuația (7-147) reprezintă un exemplu de expresie matematică utilizată în mod obișnuit pentru stabilirea unei relații între Cd și Re#.
Paragraf
Se efectuează o analiză a regresiei prin metoda celor mai mici pătrate pentru a determina coeficienții cei mai potriviți pentru ecuație și a calcula statistica de regresie a ecuației, eroarea de estimare standard SEE și coeficientul de determinare r2, în conformitate cu apendicele 3.
Paragraf
În cazul în care ecuația întrunește criteriile SEE < 0,5 % nref max (sau) și r2 ≥ 0,995, aceasta se poate utiliza pentru a determina Cd pentru încercările privind emisiile, astfel cum se descrie la punctul 3.6.3 litera (b).
Paragraf
În cazul în care nu sunt satisfăcute criteriile privind SEE și r2, se poate apela la un bun raționament tehnic pentru a omite puncte de date de etalonare, astfel încât să fie satisfăcută statistica de regresie. Pentru a satisface criteriile, trebuie să se utilizeze cel puțin șapte puncte de date de etalonare.
Paragraf
Dacă prin omiterea punctelor nu se elimină valorile excepționale, se vor lua măsuri corective. De exemplu, se alege o altă expresie matematică pentru ecuația Cd în funcție de Re#, se verifică pierderile sau se repetă procesul de etalonare. În cazul în care se repetă procesul, se aplică toleranțe mai stricte măsurătorilor și se acordă mai mult timp pentru stabilizarea debitelor.
Paragraf
Din momentul în care ecuația îndeplinește criteriile de regresie, aceasta se poate utiliza numai pentru determinarea debitelor din gama debitelor de referință folosite pentru întrunirea criteriilor de regresie ale ecuației Cd în funcție de Re#.
Paragraf
Etalonarea CFV
Paragraf
Anumite debitmetre CFV constau într-un singur tub Venturi, iar altele constau în mai multe tuburi Venturi, atunci când sunt folosite diferite combinații de tuburi Venturi pentru a măsura debite diferite. Pentru debitmetrele CFV care constau în mai multe tuburi Venturi, se poate efectua o etalonare a fiecărui tub Venturi în parte pentru a determina un coeficient de evacuare distinct, Cd, pentru fiecare tub Venturi, sau se poate efectua o etalonare a fiecărei combinații de tuburi Venturi într-o singură etapă. În cazul în care se etalonează o combinație de tuburi Venturi, se consideră suma suprafețelor active ale gâturilor tuburilor Venturi ca fiind At, rădăcina pătrată a sumei pătratelor diametrelor gâturilor tuburilor Venturi active ca fiind dt și raportul dintre diametrele gâturilor tuburilor Venturi și diametrul orificiului de intrare în tubul Venturi ca fiind raportul dintre rădăcina pătrată a sumei diametrelor active ale gâturilor tuburilor Venturi (dt) și diametrul orificiului de intrare comun pentru toate tuburile Venturi (D). Pentru a determina Cd pentru un singur tub Venturi sau pentru o singură combinație de tuburi Venturi, se parcurg următoarele etape:
Paragraf
Cu datele colectate în fiecare punct de etalonare, se calculează un Cd individual pentru fiecare punct, utilizând ecuația (7-140).
Paragraf
Abaterea medie și abaterea standard pentru toate valorile Cd se calculează în conformitate cu ecuațiile (7-155) și (7-156).
Paragraf
În cazul în care abaterea standard a tuturor valorilor Cd este mai mică sau egală cu 0,3 % din valoarea medie a Cd, atunci se utilizează media Cd în ecuația (7-120), iar CFV se utilizează numai până la cea mai mică valoare r măsurată pe durata etalonării.
Paragraf
În cazul în care abaterea standard a tuturor valorilor Cd depășește 0,3 % din valoarea medie a Cd, se omit valorile Cd corespunzătoare punctului de date colectat la cea mai mică valoare r măsurată pe durata etalonării.
Paragraf
Dacă numărul de puncte de date rămase este mai mic de șapte, se iau măsuri corective prin verificarea datelor de etalonare sau prin repetarea procesului de etalonare. În cazul repetării procesului de etalonare, se recomandă verificarea pierderilor, aplicarea unor toleranțe mai stricte pentru măsurători și alocarea unui timp mai îndelungat pentru stabilizarea debitelor.
Paragraf
În cazul în care numărul valorilor Cd rămase este mai mare sau egal cu șapte, se recalculează abaterea medie și abaterea standard pentru valorile Cd rămase.
Paragraf
În cazul în care abaterea standard a valorilor Cd rămase este mai mică sau egală cu 0,3 % din media valorilor Cd rămase, atunci se utilizează valoarea medie Cd în ecuația (7-120) și se folosesc numai valorile CFV până la cea mai mică valoare r asociată valorii Cd rămase.
Paragraf
În cazul în care abaterea standard a valorilor Cd rămase depășește în continuare 0,3 % din media valorilor Cd rămase, se repetă pașii de la literele (d)-(g).
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Corectarea abaterilor de măsurare
Paragraf
Domeniul de aplicare și frecvența
Paragraf
Se efectuează calculele din prezentul apendice pentru a determina dacă abaterea de măsurare a analizorului de gaze invalidează rezultatele unui interval de încercare. În cazul în care abaterea de măsurare nu invalidează rezultatele unui interval de încercare, răspunsurile analizorului de gaze din intervalul de încercare se corectează în funcție de abatere, în conformitate cu prezentul apendice. Răspunsurile analizorului de gaze cu corecție de abatere se utilizează în toate calculele ulterioare privind emisiile. Pragul acceptabil pentru abaterea analizorului de gaze într-un interval de încercare este prevăzut la punctul 8.2.2.2 din anexa VI.
Paragraf
Principii de corectare
Paragraf
Calculele din prezentul apendice utilizează răspunsurile unui analizor de gaze la concentrațiile de referință ale gazelor analitice de aducere la zero și de calibrare, determinate cu un anumit timp înainte și după un interval de încercare. Calculele corectează răspunsurile analizorului de gaze înregistrate în timpul unui interval de încercare. Corecția se bazează pe răspunsurile medii ale analizorului la gazele de referință de aducere la zero și de calibrare și se bazează pe concentrațiile de referință ale acestor gaze. Validarea și corecția pentru abaterea de măsurare se realizează după cum urmează:
Paragraf
Validarea abaterilor de măsurare
Paragraf
După aplicarea tuturor celorlalte corecții – cu excepția corecției de abatere de măsurare – pentru toate semnalele analizorului de gaz, se calculează emisiile specifice frânării în conformitate cu punctul 3.8. Apoi, se corectează toate semnalele analizorului de gaze în funcție de abaterea de măsurare, în conformitate cu prezentul apendice. Emisiile specifice frânării se recalculează folosind toate semnalele analizorului de gaze ale care au fost corectate în funcție de abaterea de măsurare. Rezultatele emisiilor specifice frânării se validează și se raportează înainte și după corecția în funcție de abaterea de măsurare, în conformitate cu punctul 8.2.2.2 din anexa VI.
Paragraf
Corectarea abaterilor de măsurare
Paragraf
Toate semnalele analizorului de gaze se corectează după cum urmează:
Paragraf
Fiecare concentrație înregistrată, xi, se corectează pentru prelevarea continuă de eșantioane sau pentru prelevarea pe lot a eșantioanelor, x .
Paragraf
Corecția abaterii se calculează cu ajutorul ecuației (7-149):
Paragraf
unde:
Paragraf
xidriftcorconcentrația corectată în funcție de abaterea de măsurare [μmol/mol];xrefzeroconcentrația de referință a gazului de aducere la zero, care este de obicei zero, cu excepția cazului în care se cunoaște că este diferită [μmol/mol];xrefspanconcentrația de referință a gazului de calibrare [μmol/mol];xprespanrăspunsul analizorului de gaze în intervalul dinaintea încercării la concentrația gazului de calibrare [μmol/mol];xpostspanrăspunsul analizorului de gaze în intervalul de după încercare la concentrația gazului de calibrare [μmol/mol];xi sau x concentrația înregistrată, respectiv măsurată în timpul încercării, înainte de corecția în funcție de abatere [ppm];xprezerorăspunsul analizorului de gaze în intervalul dinaintea încercării la concentrația gazului de aducere la zero [μmol/mol];xpostzerorăspunsul analizorului de gaze în intervalul de după încercare la concentrația gazului de aducere la zero [μmol/mol].
Paragraf
Pentru orice concentrație din intervalul dinaintea încercării se utilizează concentrațiile determinate cel mai recent înainte de intervalul încercării. Pentru anumite intervale de încercare, cea mai recentă concentrație înainte de aducerea la zero sau înainte de calibrare ar fi putut să apară înaintea unuia sau mai multor intervale de încercare anterioare;
Paragraf
Pentru orice concentrație din intervalul de după încercare, se utilizează concentrațiile determinate cel mai recent după intervalul încercării. Pentru anumite intervale de încercare, cea mai recentă concentrație după aducerea la zero sau după calibrare ar fi putut să apară după unul sau mai multe intervale de încercare ulterioare;
Paragraf
În cazul în care nu se înregistrează niciun răspuns la concentrația gazului de calibrare în intervalul dinaintea încercării, xprespan, aceasta se consideră egală cu concentrația de referință a gazului de calibrare: xprespan = xrefspan;
Paragraf
În cazul în care nu se înregistrează niciun răspuns la concentrația gazului de aducere la zero în intervalul dinaintea încercării, xprezero, aceasta se consideră egală cu concentrația de referință a gazului de aducere la zero: xprezero = xrefzero;
Paragraf
Adesea, concentrația de referință a gazului de aducere la zero, xrefzero, este zero: xrefzero = 0 μmol/mol. Cu toate acestea, în unele cazuri, este posibil să se cunoască faptul că xrefzero are o concentrație diferită de zero. De exemplu, în cazul în care un analizor de CO2 este adus la zero folosind aerul înconjurător, se poate folosi concentrația implicită de CO2 din aerul înconjurător, care este de 375 μmol/mol. În acest caz, xrefzero = 375 μmol/mol. În cazul în care un analizor este adus la zero folosind o valoare xrefzero diferită de zero, analizorul se reglează pentru a avea drept rezultat concentrația xrefzero reală. De exemplu, în cazul în care xrefzero = 375 μmol/mol, analizorul se reglează pentru a avea drept rezultat o valoare de 375 μmol/mol atunci când prin analizor curge gazul de aducere la zero.
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Verificarea debitului de carbon
Paragraf
Introducere
Paragraf
În afară de o mică parte, întreaga cantitate de carbon din gazele de evacuare provine din combustibil și, în afară de un procent minim, toată cantitatea respectivă se regăsește în gazele de evacuare sub formă de CO2. Aceasta este baza pentru o verificare a sistemului bazată pe măsurarea CO2. În cazul motoarelor AS fără control asupra raportului aerului în exces λ sau a motoarelor AS care funcționează în afara intervalului 0,97 ≤ λ ≤ 1,03, procedura include în plus măsurarea concentrației de HC sau CO.
Paragraf
Debitul de carbon în sistemele de măsurare a gazelor de evacuare se stabilește în funcție de debitul de combustibil. Debitul de carbon în diferite puncte de prelevare din sistemele de prelevare a eșantioanelor din emisii și particulele se stabilește în funcție de concentrațiile de CO2 (sau CO2, HC și CO) și de debitul gazelor din punctele respective.
Paragraf
În acest sens, motorul furnizează un debit cunoscut de carbon, iar prin observarea aceluiași debit de carbon în conducta de evacuare și la ieșirea sistemului de prelevare a eșantioanelor de PM cu debit parțial se verifică integritatea sistemului de etanșare și precizia de măsurare a debitului. Această verificare are avantajul că permite funcționarea componentelor în condiții de încercare reale ale motorului, din punct de vedere al temperaturii și al debitului.
Paragraf
Figura 7.1 ilustrează punctele de prevelare de eșantioane în care se verifică debitele de carbon. Ecuațiile specifice pentru debitele de carbon în fiecare punct de prelevare a eșantioanelor sunt menționate la punctele următoare.
Paragraf
Figura 7.1
Paragraf
Puncte de măsurare pentru verificarea debitului de carbon
Paragraf
combustibil
Paragraf
Aer
Paragraf
CO2 din gazele de evacuare diluate
Paragraf
CO2 din gazele de evacuare brute
Paragraf
locul 3
Paragraf
Sistem cu debit parțial
Paragraf
MOTOR
Paragraf
locul 2
Paragraf
locul 1
Paragraf
Debitul de carbon în motor (poziția 1)
Paragraf
Debitul masic de carbon în motor qmCf [kg/s] pentru un combustibil se calculează cu ajutorul ecuației (7-150):
Paragraf
unde:
Paragraf
Debitul de carbon în gazele de evacuare brute (poziția 2)
Paragraf
Pe baza CO2
Paragraf
Debitul masic al carbonului din conducta de evacuare a motorului qmCe [kg/s] se determină din concentrația de CO2 brut și din debitul masic al gazelor de evacuare cu ajutorul ecuației (7-151):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care concentrația de CO2 este măsurată în stare uscată, aceasta se convertește la stare umedă în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 3.5.2.
Paragraf
Pe baza CO2, HC și CO
Paragraf
Ca o alternativă pentru efectuarea calculului numai pe baza CO2 de la punctul 3.1, debitul masic al carbonului din conducta de evacuare a motorului qmCe [kg/s] se calculează din concentrația de CO2, HC și CO brut și din debitul masic al gazelor de evacuare cu ajutorul ecuației (7-152):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care concentrațiile de CO2 sau CO sunt măsurate în stare uscată, acestea se convertesc la stare umedă în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 3.5.2.
Paragraf
Debitul de carbon din sistemul de diluare (poziția 3)
Paragraf
Pe baza CO2
Paragraf
Pentru un sistem de diluare în circuit parțial, se ia în considerare raportul de diferențiere. Debitul de carbon dintr-un sistem de diluare echivalent qmCp [kg/s] (echivalent însemnând echivalent cu un sistem cu debit integral în care debitul total este diluat) se determină din concentrația de CO2 diluat, debitul masic de gaze de evacuare și debitul eșantionului; noua ecuație (7-153) este identică cu ecuația (7-151), fiind completată numai cu factorul de diluare.
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care concentrația de CO2 este măsurată în stare uscată, aceasta se convertește la stare umedă în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 3.5.2.
Paragraf
Pe baza CO2, HC și CO
Paragraf
Pentru un sistem de diluare în circuit parțial, se ia în considerare raportul de diferențiere. Ca o alternativă pentru efectuarea calculului bazat numai pe CO2 de la punctul 4.1, debitul de carbon dintr-un sistem de diluare echivalent qmCp [kg/s] (echivalent însemnând echivalent cu un sistem cu debit integral în care debitul total este diluat) se determină din concentrația de CO2, HC și CO diluat, debitul masic de gaze de evacuare și debitul eșantionului; noua ecuație (7-154) este identică cu ecuația (7-152), fiind completată numai cu factorul de diluare.
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care concentrațiile de CO2 sau CO sunt măsurate în stare uscată, acestea se convertesc la stare umedă în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 3.5.2 din această anexă.
Paragraf
Calculul masei molare a gazelor de evacuare
Paragraf
Masa molară a gazelor de evacuare se calculează cu ajutorul ecuației (7-13) (a se vedea punctul 2.1.5.2 din prezenta anexă).
Paragraf
Alternativ, se pot utiliza următoarele mase molare ale gazelor de evacuare:
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Statistică
Paragraf
Media aritmetică
Paragraf
Media aritmetică, y , se calculează cu ajutorul ecuației (7-155):
Paragraf
Abaterea standard
Paragraf
Abaterea standard σ pentru un eșantion neafectat de o eroare sistematică (de exemplu, N–1) se calculează cu ajutorul ecuației (7-156):
Paragraf
Media pătratică
Paragraf
Media pătratică, rmsy, se calculează cu ajutorul ecuației (7-157):
Paragraf
Testul t
Paragraf
Se determină dacă datele trec un test t, prin utilizarea următoarelor ecuații și a tabelului 7.8:
Paragraf
În cazul unui test t pentru eșantioane independente, statistica t și numărul gradelor de libertate ale acesteia, v, se calculează u ajutorul ecuațiilor (7-158) și (7-159):
Paragraf
Pentru un test t pentru eșantioane dependente, statistica t și numărul gradelor de libertate ale acesteia, v, se calculează u ajutorul ecuației (7-160), cu mențiunea că εi reprezintă erorile (de exemplu, diferențele) dintre fiecare pereche yrefi și yi:
Paragraf
Tabelul 7.8 se utilizează pentru a compara valorile t cu valorile tcrit prezentate în formă tabelară în raport cu gradele de libertate. Dacă t este mai mic decât tcrit, atunci se consideră că t întrunește cerințele testului t.
Paragraf
Pentru valorile care nu sunt prezentate în tabel, se utilizează interpolarea liniară.
Paragraf
Testul F
Paragraf
Statistica F se calculează cu ajutorul ecuației (7-161):
Paragraf
Pentru un test F cu grad de încredere de 90 % se utilizează tabelul 7.9 în scopul de a compara valorile F cu valorile Fcrit90, prezentate în formă tabelară, în raport cu (N—1) și (Nref—1). În cazul în care F este mai mic decât Fcrit90, atunci F întrunește cerințele testului F la gradul de încredere de 90 %.
Paragraf
Pentru un test F cu grad de încredere de 95 % se utilizează tabelul 7.10 în scopul de a compara valorile F cu valorile Fcrit95, prezentate în formă tabelară, în raport cu (N—1) și (Nref—1). În cazul în care F este mai mic decât Fcrit95, atunci F întrunește cerințele testului F la gradul de încredere de 95 %.
Paragraf
Panta
Paragraf
Panta de regresie prin metoda celor mai mici pătrate,a1y, se calculează cu ajutorul ecuației (7-162):
Paragraf
Ordonata la origine
Paragraf
Ordonata la origine a liniei de regresie prin metoda celor mai mici pătrate,a0y, se calculează cu ajutorul ecuației (7-163):
Paragraf
Eroarea de estimare standard
Paragraf
Eroarea de estimare standard, SEE, se calculează cu ajutorul ecuației (7-164):
Paragraf
Coeficientul de determinare
Paragraf
Coeficientul de determinare, r2, se calculează cu ajutorul ecuației (7-165):
Paragraf
Apendicele 4
Paragraf
FORMULA INTERNAȚIONALĂ A GRAVITAȚIEI, 1980
Paragraf
Accelerația gravitațională a Pământului, ag, variază în funcție de loc, iar ag se calculează pentru o anumită latitudine, cu ajutorul ecuației (7-166):
Paragraf
unde:
Paragraf
Apendicele 5
Paragraf
Calcularea numărului de particule
Paragraf
Determinarea numărului de particule
Paragraf
Sincronizarea
Paragraf
Pentru sistemele de diluare în circuit parțial, se ia în considerare timpul de reținere în sistemul de prelevare și măsurare a numărului de particule, prin sincronizarea semnalului numărului de particule cu ciclul de încercare și cu debitul masic al gazelor de evacuare, conform procedurii specificate la punctul 8.2.1.2 din anexa VI. Timpul de transformare al sistemului de prelevare și de măsurare a numărului de particule se determină în conformitate cu punctul 2.1.3.7 din apendicele 1 la anexa VI.
Paragraf
Determinarea numărului de particule pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC cu sistem de diluare în circuit parțial
Paragraf
În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare în circuit parțial, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.2.3 din anexa VI, numărul de particule emise pe parcursul ciclului de încercare se calculează cu ajutorul ecuației (7-167):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Determinarea numărului de particule pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC cu sistem de diluare în circuit principal
Paragraf
În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare în circuit principal, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.2.2 din anexa VI, numărul de particule emise pe parcursul ciclului de încercare se calculează cu ajutorul ecuației (7-169):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Determinarea numărului de particule pentru NRSC în mod discontinuu cu sistem de diluare în circuit parțial
Paragraf
În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare în circuit parțial, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.2.3 din anexa VI, rata de emisii de particule pe parcursul fiecărui ciclu de încercare în mod discontinuu se calculează cu ajutorul ecuației (7-171), prin utilizarea valorilor medii pentru mod:
Paragraf
unde:
Paragraf
Determinarea numărului de particule pentru ciclul în mod discontinuu cu sistem de diluare în circuit principal
Paragraf
În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare în circuit principal, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.2.2 din anexa VI, rata de emisii de particule pe parcursul fiecărui ciclu de încercare în mod discontinuu se calculează cu ajutorul ecuației (7-173), prin utilizarea valorilor medii pentru mod:
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Rezultatul încercării
Paragraf
Calcularea emisiilor specifice pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Pentru fiecare ciclu individual aplicabile RMC, NRTC cu pornire la cald și NRTC cu pornire la rece, emisiile specifice în număr de particule/kWh se calculează cu ajutorul ecuației (7-175):
Paragraf
unde:
Paragraf
Pentru RMC, în cazul unui motor cu regenerare ocazională (periodică) a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare (a se vedea 6.6.2 din anexa VI), emisiile specifice se corectează prin folosirea factorului de ajustare multiplicativ aplicabil sau prin intermediul factorului de ajustare aditiv aplicabil. În cazul în care regenerarea ocazională nu a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare superioară (kru,m sau kru,a). În cazul în care regenerarea ocazională a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare inferioară (krd,m sau krd,a).
Paragraf
În cazul unui RMC, rezultatul final se ajustează, de asemenea, prin aplicarea factorului de deteriorare multiplicativ sau aditiv, stabilit în conformitate cu cerințele anexei III.
Paragraf
Media ponderată a rezultatelor încercării NRTC
Paragraf
Pentru NRTC, rezultatul final al încercării este o medie ponderată între pornirea la rece și pornirea la cald (inclusiv regenerarea periodică, dacă este cazul), calculată cu ajutorul ecuației (7-176) sau (7-177):
Paragraf
În cazul ajustării multiplicative a regenerării sau pentru motoare fără regenerare periodică a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare:
Paragraf
în cazul ajustării aditive a regenerării
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care regenerarea ocazională nu a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare superioară (kru,m sau kru,a). În cazul în care regenerarea ocazională a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare inferioară (krd,m sau krd,a).
Paragraf
Rezultatul, acolo unde este cazul, inclusiv factorul de ajustare a regenerării ocazionale, se ajustează, de asemenea, prin aplicarea factorului de deteriorare multiplicativ sau aditiv, stabilit în conformitate cu cerințele anexei III.
Paragraf
Calculul emisiilor specifice pentru încercările NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Emisiile specifice e [#kWh] se calculează cu ajutorul ecuației (7-178):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul unui motor cu regenerare ocazională (periodică) a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare (a se vedea 6.6.2 din anexa VI), emisiile specifice se corectează prin intermediul factorului de ajustare multiplicativ aplicabil sau prin intermediul factorului de ajustare aditiv aplicabil. În cazul în care regenerarea ocazională nu a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare superioară (kru,m sau kru,a). În cazul în care regenerarea ocazională a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare inferioară (krd,m sau krd,a). Atunci când factorii de ajustare au fost determinați pentru fiecare mod, aceștia se aplică pentru fiecare mod în timpul calculării rezultatului ponderat al emisiilor, în ecuația (7-178).
Paragraf
Rezultatul, acolo unde este cazul, inclusiv factorul de ajustare a regenerării ocazionale, se ajustează, de asemenea, prin aplicarea factorului de deteriorare multiplicativ sau aditiv, stabilit în conformitate cu cerințele anexei III.
Paragraf
Rotunjirea rezultatelor finale
Paragraf
Rezultatele finale ale încercării NRSC și media ponderată a încercărilor NRTC se rotunjesc într-o singură etapă la trei cifre semnificative, în conformitate cu ASTM E 29-06B. Nu este permisă rotunjirea valorilor intermediare care conduc la rezultatul final al emisiilor specifice frânării.
Paragraf
Determinarea numărului de particule de fond
Paragraf
La cererea producătorului motorului, se pot preleva eșantioane, înainte sau după încercare, pentru concentrațiile numărului de particule de fond din tunelul de diluare, pornind de la un punct situat în aval de filtrele de particule și de hidrocarburi amplasate în sistemul de măsurare a numărului de particule, pentru a determina concentrațiile de particule de fond din tunel.
Paragraf
Nu este permisă scăderea concentrațiilor de fond din tunel, însă poate fi utilizată, la cererea producătorului, pentru omologarea de tip, cu acordul prealabil al autorității de omologare, în scopul încercărilor de verificare a conformității producției, în cazul în care se poate demonstra că valoarea concentrației de fond din tunel este semnificativă; acesta poate fi ulterior scăzută din valorile măsurate în gazele de evacuare diluate.
Paragraf
Apendicele 6
Paragraf
Calcularea emisiilor de amoniac
Paragraf
Calcularea concentrației medii pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Concentrația medie de NH3 din gazele de evacuare pe durata ciclului de încercare cNH3 [ppm] se determină prin integrarea valorilor instantanee măsurate pe durata ciclului. Se aplică ecuația (7-179):
Paragraf
unde:
Paragraf
Pentru NRTC, rezultatul final al încercării se calculează cu ajutorul ecuației (7-180):
Paragraf
unde:
Paragraf
Calculul concentrației medii pentru NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Concentrația medie de NH3 din gazele de evacuare pe durata ciclului de încercare cNH3 [ppm] se determină prin măsurarea concentrației medii pentru fiecare mod și ponderarea rezultatului în conformitate cu factorii de ponderare aplicabili ciclului de încercare. Se aplică ecuația (7-181):
Paragraf
unde:
Litera a
pentru motoarele cu aprindere prin compresie
Litera b
pentru motoarele cu aprindere prin scânteie
Litera
ugas este raportul dintre densitatea componentei din gazele de evacuare și densitatea aerului, indicată în tabelul 7.2 sau calculată cu ajutorul ecuației (7-34) [-];
Litera
cgas concentrația de fond medie corectată a componentei în stare umedă [ppm] sau respectiv [ % vol];
Litera
kh factorul de corecție NOx [-], se aplică numai pentru calculul emisiilor de NOx;
Litera
k = 1 pentru cgasr,w,i în [ppm], k = 10000 pentru cgasr,w,i în [ % vol];
Litera
med masa totală a gazelor de evacuare diluate pe durata ciclului [kg/încercare].
Litera
FS (motorină) = 13,4
Litera
FS (GPL) = 11,6
Litera
FS (GN) = 9,5
Litera
FS (E10) = 13,3
Litera
FS (E85) = 11,5
Litera
qVCVS = debitul volumic al gazelor de evacuare diluate [m3/s];
Litera
qVew = debitul volumic al gazelor de evacuare brute [m3/s].
Litera a
Pentru diluarea în circuit închis, debitul masic echivalent al gazelor de evacuare diluate se determină cu ajutorul ecuației (7-51) și al sistemului de măsurare a debitului prezentat în figura 9.2:
Litera b
Pentru sistemele de diluare în circuit principal, qmdew se utilizează ca qmedf.
Litera a
Pentru metoda cu un singur filtru
Litera b
Pentru metoda cu filtre multiple
Litera c
Pentru metoda cu un singur filtru
Litera d
Pentru metoda cu filtre multiple
Litera
mcold reprezintă emisiile masice de gaze la NRTC cu pornire la rece [g];
Litera
Wact, cold reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la rece [kWh];
Litera
mhot reprezintă emisiile masice de gaze la NRTC cu pornire la cald [g];
Litera
Wact, hot reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la cald [kWh].
Litera
mCO2, hot reprezintă emisiile masice de CO2 la NRTC cu pornire la cald [g].
Litera
Wact, hot reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la cald [kWh]
Litera a
Pentru metoda cu un singur filtru
Litera b
Pentru metoda cu filtre multiple
Litera
xO2airdry = 0,209445 mol/mol
Litera
xArairdry = 0,00934 mol/mol
Litera
xN2airdry = 0,78084 mol/mol
Litera
xCO2airdry = 375 μmol/mol
Litera a
Pentru măsurări ale umidității efectuate la temperaturi ambiante cuprinse între 0 și 100 °C sau pentru măsurători ale umidității efectuate în apă suprarăcită la temperaturi ambiante cuprinse între – 50 și 0 °C:
Litera b
Pentru măsurări ale umidității efectuate deasupra gheții la temperaturi ambiante cuprinse între -100 și 0 °C:
Litera a
cantitatea de apă prezentă într-un debit de gaze de evacuare diluate sau brute, xH2Oexh, atunci când nu este măsurată cantitatea de apă necesară pentru corectarea cantității de apă înlăturate de un sistem de prelevare a eșantioanelor;
Litera b
fracția medie ponderată în funcție de debit a aerului de diluare din gazele de evacuare diluate, xdil/exh, atunci când debitul aerului de diluare nu este măsurat pentru corectarea emisiilor de fond. Trebuie remarcat faptul că, în cazul în care se utilizează bilanțuri chimice în acest scop, se pleacă de la ipoteza că gazele de evacuare sunt stoichiometrice, chiar dacă nu sunt.
Litera a
Concentrațiile măsurate, precum xCO2meas, xNOmeas și xH2Oint, se transformă în concentrații uscate prin împărțirea acestora la unu minus cantitatea de apă prezentă în cursul măsurătorilor respective; de exemplu: xH2OxCO2meas, xH2OxNOmeas, și xH2Oint. În cazul în care cantitatea de apă prezentă în cursul măsurării umede este aceeași cu cantitatea de apă necunoscută din debitul gazelor de evacuare, xH2Oexh, aceasta trebuie rezolvată prin iterații pentru acea valoare din sistemul de ecuații. În cazul în care se măsoară numai valoarea NOx totală, nu și valoarea NO și NO2 în mod separat, se utilizează bunul raționament tehnic pentru a se estima o distribuție a NO și NO2 în concentrația totală de NOx pentru bilanțurile chimice. Concentrația molară a NOx, xNOx, poate fi estimată la 75 % NO și 25 % NO2. Pentru sistemele de posttratare cu reținere de NO2, concentrația xNOx poate fi estimată la 25 % NO și 75 % NO2. Pentru calculul masei emisiilor de NOx, se utilizează masa molară de NO2 pentru masa molară efectivă a tuturor speciilor de NOx, indiferent de fracția efectivă de NO2 din NOx.
Litera b
Ecuațiile (7-82)-(7-99) de la litera (d) a acestui punct trebuie introduse într-un program informatic pentru a rezolva prin iterații xH2Oexh, xCcombdry și xdil/exh. Se utilizează bunul raționament tehnic pentru a estima valorile inițiale pentru xH2Oexh, xCcombdry și xdil/exh. Se recomandă estimarea unei valori inițiale pentru cantitatea de apă care să fie aproximativ dublul cantității de apă din aerul de admisie sau din aerul de diluare. Se recomandă estimarea unei valori inițiale a xCcombdry ca sumă a valorilor măsurate de CO2, CO și THC. De asemenea, se recomandă estimarea unui xdil inițial cuprins între 0,75 și 0,95, cum ar fi 0,8. Valorile din sistemul de ecuații sunt iterate până când toate estimările actualizate cel mai recent se apropie cu ± 1 % de valorile lor cel mai recent calculate.
Litera c
Următoarele simboluri și următorii indici sunt utilizați în sistemul de ecuații de la litera (d) a prezentului punct, unde unitatea pentru x este mol/mol:
Litera d
Se utilizează următoarele ecuații [(7-84)-(7-101)] pentru a rezolva prin iterații xdil/exh, xH2Oexh și xCcombdry:
Litera a
Pentru motoare cu aprindere prin compresie
Litera b
Pentru motoare cu aprindere prin scânteie
Litera a
Pentru prelevarea continuă a eșantioanelor, în cazul general cu debit variabil, masa emisiilor gazoase mgas [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (7-106):
Litera b
Tot pentru prelevarea continuă a eșantioanelor, însă în cazul particular al debitului constant, masa emisiilor gazoase mgas [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (7-107):
Litera c
Pentru prelevarea pe lot a eșantioanelor, indiferent dacă debitul este variabil sau constant, ecuația (7-104) poate fi simplificată cu ajutorul ecuației (7-108):
Litera a
Debitul gazelor de carter. Debitul gazelor de evacuare brute se poate calcula pe baza ṅint sau a ṅint numai dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții cu privire la debitul emisiilor de gaze de carter:
Litera i
motorul supus încercării este prevăzut din fabricație cu un sistem de control al emisiilor cu carter închis, care dirijează debitul gazelor de carter înapoi în aerul de admisie, în aval față de debitmetrul pentru aerul de admisie;
Litera ii
în timpul încercării privind emisiile de gaze, debitul gazelor provenite de la carterul deschis este dirijat spre gazele de evacuare, conform punctului 6.10 din anexa VI;
Litera iii
emisiile și debitul prin carterul deschis se măsoară și se adaugă la calculul emisiilor specifice frânării;
Litera iv
utilizând datele privind emisiile sau o analiză tehnică, se poate demonstra că neglijarea debitului emisiilor de carter deschis nu afectează negativ conformitatea cu normele aplicabile.
Litera b
Calculul debitului molar pe baza aerului de admisie.
Litera c
Calculul debitului molar pe baza debitului masic de combustibil
Litera d
Calculul debitului molar al gazelor de evacuare bazat pe debitul molar al aerului de admisie, debitul molar al gazelor de evacuare diluate și bilanțul chimic al gazelor de evacuare diluate
Litera i
motorul supus încercării este prevăzut din fabricație cu un sistem de control al emisiilor cu carter închis, care dirijează debitul gazelor de carter înapoi în aerul de admisie, în aval față de debitmetrul pentru aerul de admisie;
Litera ii
în timpul încercării privind emisiile de gaze, debitul gazelor provenite de la carterul deschis este dirijat spre gazele de evacuare, conform punctului 6.10 din anexa VI;
Litera iii
emisiile și debitul prin carterul deschis se măsoară și se adaugă la calculul emisiilor specifice frânării;
Litera iv
utilizând datele privind emisiile sau o analiză tehnică, se poate demonstra că neglijarea debitului emisiilor de carter deschis nu afectează negativ conformitatea cu normele aplicabile.
Litera a
Prelevarea continuă a eșantioanelor, debit variabil, se calculează cu ajutorul ecuației (7-106):
Litera b
Prelevarea continuă a eșantioanelor, debit constant, se calculează cu ajutorul ecuației (7-107):
Litera c
Prelevarea pe lot a eșantioanelor, indiferent dacă debitul este variabil sau constant, se calculează cu ajutorul ecuației (7-108):
Litera d
În cazul gazelor de evacuare diluate, valorile calculate pentru masa poluanților se corectează prin scăderea masei emisiilor de fond, ca urmare a aerului de diluare:
Litera i
În primul rând, se determină debitul molar al aerului de diluare, nairdil, [mol/s] pe durata încercării. Acesta poate fi o cantitate măsurată sau o cantitate calculată din debitul de gaze de evacuare diluate și din fracția medie ponderată în funcție de debit a aerului de diluare din gazele de evacuare diluate, x_(dilexh) ;
Litera ii
Debitul total al aerului de diluare nairdil [mol] se înmulțește cu concentrația medie a emisiei de fond. Aceasta poate fi o medie ponderată în funcție de timp sau o medie ponderată în funcție de debit (de exemplu, un eșantion proporțional cu emisiile de fond). Produsul dintre nairdil și concentrația medie a emisiilor de fond reprezintă cantitatea totală a emisiilor de fond.
Litera iii
În cazul în care rezultatul este o cantitate molară, aceasta se transformă în masa emisiilor de fond mbkgnd [g] prin înmulțirea sa cu masa molară a emisiilor, Mgas [g/mol].
Litera iv
Masa totală a emisiilor de fond se scade din masa totală, pentru corecția în funcție de emisiile de fond.
Litera v
Debitul total al aerului de diluare poate fi determinat printr-o măsurare directă a debitului. În acest caz, se calculează masa totală a emisiilor de fond utilizând debitul de aer de diluare, nairdil. Masa emisiilor de fond se scade din masa totală. Rezultatul se utilizează în calculele emisiilor specifice frânării.
Litera vi
Debitul total de aer de diluare poate fi determinat din debitul total al gazelor de evacuare diluate și din bilanțul chimic al combustibilului, al aerului de admisie și al gazelor de evacuare, în conformitate cu descrierea de la punctul 3.4. În acest caz, masa totală a emisiilor de fond se calculează utilizând debitul total al gazelor de evacuare diluate, ndexh. Apoi, acest rezultat se înmulțește cu fracția medie de aer de diluare din gazele de evacuare diluate, x_(dilexh) , ponderată în funcție de debit.
Litera i
În primul rând, se determină debitul molar al aerului de diluare, nairdil, [mol/s] pe durata încercării. Acesta poate fi o cantitate măsurată sau o cantitate calculată din debitul de gaze de evacuare diluate și din fracția medie ponderată în funcție de debit a aerului de diluare din gazele de evacuare diluate, x_(dilexh) ;
Litera ii
Debitul total al aerului de diluare nairdil [mol] se înmulțește cu concentrația medie a emisiei de fond. Aceasta poate fi o medie ponderată în funcție de timp sau o medie ponderată în funcție de debit (de exemplu, un eșantion proporțional cu emisiile de fond). Produsul dintre nairdil și concentrația medie a emisiilor de fond reprezintă cantitatea totală a emisiilor de fond.
Litera iii
În cazul în care rezultatul este o cantitate molară, aceasta se transformă în masa emisiilor de fond mbkgnd [g] prin înmulțirea sa cu masa molară a emisiilor, Mgas [g/mol].
Litera iv
Masa totală a emisiilor de fond se scade din masa totală, pentru corecția în funcție de emisiile de fond.
Litera v
Debitul total al aerului de diluare poate fi determinat printr-o măsurare directă a debitului. În acest caz, se calculează masa totală a emisiilor de fond utilizând debitul de aer de diluare, nairdil. Masa emisiilor de fond se scade din masa totală. Rezultatul se utilizează în calculele emisiilor specifice frânării.
Litera vi
Debitul total de aer de diluare poate fi determinat din debitul total al gazelor de evacuare diluate și din bilanțul chimic al combustibilului, al aerului de admisie și al gazelor de evacuare, în conformitate cu descrierea de la punctul 3.4. În acest caz, masa totală a emisiilor de fond se calculează utilizând debitul total al gazelor de evacuare diluate, ndexh. Apoi, acest rezultat se înmulțește cu fracția medie de aer de diluare din gazele de evacuare diluate, x_(dilexh) , ponderată în funcție de debit.
Litera a
Calculul cu ajutorul bilanțului chimic
Litera b
Măsurare
Litera i
Debitul molar al PDP. Pe baza turației de funcționare a pompei volumetrice (PDP) într-un interval de încercare, pentru calculul debitului molar ṅ [mol/s] se utilizează panta corespunzătoare a1 și ordonata la origine, a0 [-], astfel cum sunt calculate prin procedura de etalonare descrisă la punctul 3.9.2, cu ajutorul ecuației (7-117):
Litera ii
Debitul molar al SSV. Pe baza ecuației Cd funcție de Re# determinate în conformitate cu punctul 3.9.4, debitul molar al tubului Venturi subsonic (SSV) pe durata unei încercări privind emisiile ṅ [mol/s] se calculează cu ajutorul ecuației (7-119):
Litera iii
Debitul molar al CFV. Pentru a calcula debitul molar printr-un tub Venturi sau o combinație de tuburi Venturi, se utilizează media respectivă a acestora Cd și alte constante, determinate în conformitate cu punctul 3.9.5. Calculul debitului molar al acestuia ṅ [mol/s] pe durata unei încercări privind emisiile se efectuează cu ajutorul ecuației (7-120):
Litera i
Debitul molar al PDP. Pe baza turației de funcționare a pompei volumetrice (PDP) într-un interval de încercare, pentru calculul debitului molar ṅ [mol/s] se utilizează panta corespunzătoare a1 și ordonata la origine, a0 [-], astfel cum sunt calculate prin procedura de etalonare descrisă la punctul 3.9.2, cu ajutorul ecuației (7-117):
Litera ii
Debitul molar al SSV. Pe baza ecuației Cd funcție de Re# determinate în conformitate cu punctul 3.9.4, debitul molar al tubului Venturi subsonic (SSV) pe durata unei încercări privind emisiile ṅ [mol/s] se calculează cu ajutorul ecuației (7-119):
Litera iii
Debitul molar al CFV. Pentru a calcula debitul molar printr-un tub Venturi sau o combinație de tuburi Venturi, se utilizează media respectivă a acestora Cd și alte constante, determinate în conformitate cu punctul 3.9.5. Calculul debitului molar al acestuia ṅ [mol/s] pe durata unei încercări privind emisiile se efectuează cu ajutorul ecuației (7-120):
Litera a
Prelevarea de eșantioane dintr-un debit variabil:
Litera b
Prelevarea de eșantioane dintr-un debit constant
Litera
mcold reprezintă emisiile masice de gaze la NRTC cu pornire la rece [g];
Litera
Wact, cold reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la rece [kWh];
Litera
mhot reprezintă emisiile masice de gaze la NRTC cu pornire la cald [g];
Litera
Wact, hot reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la cald [kWh].
Litera
mCO2, hot reprezintă emisiile masice de CO2 la NRTC cu pornire la cald [g];
Litera
Wact, hot reprezintă lucrul mecanic real al ciclului la NRTC cu pornire la cald [kWh].
Litera a
Volumul PDP pompat pe fiecare rotație, Vrev (m3/rotație):
Litera b
Factor de corecție pentru pierderea de debit la pompa volumetrică, Ks [s/rotație]:
Litera c
Se determină o regresie prin metoda celor mai mici pătrate a volumului pompat de PDP pe fiecare rotație, Vrev, în raport cu factorul de corecție pentru pierderea de debit la PDP, Ks, prin calcularea pantei a1 și a ordonatei la origine a0, în conformitate cu descrierea din apendicele 4.
Litera d
Se repetă procedura de la literele (a)-(c)de la prezentul punct pentru fiecare turație de funcționare a PDP.
Litera e
Tabelul 7.4 ilustrează aceste calcule pentru diferite valori ale __(nPDP) :
Litera f
Pentru fiecare turație la care funcționează PDP, panta corespunzătoare, a1, și ordonata la origine, a0, se utilizează pentru calculul debitului în timpul încercărilor pentru emisii, astfel cum se descrie la punctul 3.6.3 litera (b).
Litera a
Cu ajutorul datelor colectate la punctul 8.1.8.4 din anexa VI, se calculează Cd cu ajutorul ecuației (7-140):
Litera b
Cf se determină prin utilizarea uneia dintre următoarele metode:
Litera i
Numai în cazul debitmetrelor CFV, CfCFV se determină din tabelul 7.5 pe baza valorilor pentru β (raportul dintre diametrul gâtului și cel al intrării în tubul Venturi) și γ (raportul dintre căldurile specifice ale amestecului de gaze), utilizând interpolarea liniară pentru a determina valorile intermediare:
Litera ii
Pentru orice debitmetru CFV sau SSV, se poate folosi ecuația (7-141) pentru calculul Cf:
Litera c
Raportul de presiune r se calculează după cum urmează:
Litera i
Numai pentru sisteme SSV, rSSV se calculează cu ajutorul ecuației (7-142):
Litera ii
Numai pentru sisteme CFV, rCFV se calculează cu ajutorul ecuației (7-143):
Litera d
Se pot considera oricare dintre următoarele ipoteze simplificatoare ale ecuațiilor care descriu procesul sau se poate apela la un bun raționament tehnic pentru a stabili valori mai adecvate pentru încercare:
Litera i
Pentru încercări privind emisiile pentru întreaga gamă a gazelor de evacuare brute, a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, se poate considera că amestecul de gaze se comportă ca un gaz ideal: Z = 1.
Litera ii
Pentru gama completă de gaze de evacuare brute, se poate considera un raport constant al căldurilor specifice = 1,385.
Litera iii
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare (de exemplu, aerul de etalonare sau aerul de diluare), se poate considera un raport constant al căldurilor specifice = 1,399.
Litera iv
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, masa molară a amestecului, Mmix [g/mol], poate fi considerată o funcție doar de cantitatea de apă din aerul de diluare sau din aerul de etalonare, xH2O, determinată în conformitate cu punctul 3.3.2 și calculată cu ajutorul ecuației (7-144):
Litera v
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, se poate considera o masă molară constantă a amestecului, Mmix, pentru toate etalonările și încercările, atât timp cât masa molară considerată nu diferă cu mai mult de ± 1 % față de masele molare minime și maxime estimate pe durata etalonării și încercării. Această ipoteză poate fi luată în considerare dacă se asigură un control suficient al cantității de apă în aerul de etalonare și în aerul de diluare sau dacă se elimină o cantitate suficientă de apă atât din aerul de etalonare, cât și din aerul de diluare. Tabelul 7.6 prezintă exemple de intervale admise pentru punctul de rouă al aerului de diluare în raport cu punctul de rouă al aerului de etalonare:
Litera i
Numai în cazul debitmetrelor CFV, CfCFV se determină din tabelul 7.5 pe baza valorilor pentru β (raportul dintre diametrul gâtului și cel al intrării în tubul Venturi) și γ (raportul dintre căldurile specifice ale amestecului de gaze), utilizând interpolarea liniară pentru a determina valorile intermediare:
Litera ii
Pentru orice debitmetru CFV sau SSV, se poate folosi ecuația (7-141) pentru calculul Cf:
Litera i
Numai pentru sisteme SSV, rSSV se calculează cu ajutorul ecuației (7-142):
Litera ii
Numai pentru sisteme CFV, rCFV se calculează cu ajutorul ecuației (7-143):
Litera i
Pentru încercări privind emisiile pentru întreaga gamă a gazelor de evacuare brute, a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, se poate considera că amestecul de gaze se comportă ca un gaz ideal: Z = 1.
Litera ii
Pentru gama completă de gaze de evacuare brute, se poate considera un raport constant al căldurilor specifice = 1,385.
Litera iii
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare (de exemplu, aerul de etalonare sau aerul de diluare), se poate considera un raport constant al căldurilor specifice = 1,399.
Litera iv
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, masa molară a amestecului, Mmix [g/mol], poate fi considerată o funcție doar de cantitatea de apă din aerul de diluare sau din aerul de etalonare, xH2O, determinată în conformitate cu punctul 3.3.2 și calculată cu ajutorul ecuației (7-144):
Litera v
Pentru gama completă a gazelor de evacuare diluate și a aerului de diluare, se poate considera o masă molară constantă a amestecului, Mmix, pentru toate etalonările și încercările, atât timp cât masa molară considerată nu diferă cu mai mult de ± 1 % față de masele molare minime și maxime estimate pe durata etalonării și încercării. Această ipoteză poate fi luată în considerare dacă se asigură un control suficient al cantității de apă în aerul de etalonare și în aerul de diluare sau dacă se elimină o cantitate suficientă de apă atât din aerul de etalonare, cât și din aerul de diluare. Tabelul 7.6 prezintă exemple de intervale admise pentru punctul de rouă al aerului de diluare în raport cu punctul de rouă al aerului de etalonare:
Litera i
Se calculează numărul Reynolds, Re#, pentru fiecare debit molar de referință, folosind diametrul gâtului tubului Venturi, dt [ecuația (7-145)]. Deoarece este necesară vâscozitatea dinamică, μ, pentru a calcula Re#, se poate utiliza un model pentru vâscozitatea specifică în vederea determinării μ pentru gazul de etalonare (de obicei aer), pe baza unui bun raționament tehnic [ecuația (7-146)]. Alternativ, se poate utiliza modelul vâscozității cu trei coeficienți al lui Sutherland, pentru a aproxima μ (a se vedea tabelul 7.7):
Litera ii
Se creează o ecuație pentru Cd în raport cu Re#, prin utilizarea perechilor de valori (Re#, Cd). Cd se calculează în conformitate cu ecuația (7-140), cu Cf obținută din ecuația (7-141), sau se poate folosi orice altă expresie matematică, inclusiv o serie polinomială sau o serie de puteri. Ecuația (7-147) reprezintă un exemplu de expresie matematică utilizată în mod obișnuit pentru stabilirea unei relații între Cd și Re#.
Litera iii
Se efectuează o analiză a regresiei prin metoda celor mai mici pătrate pentru a determina coeficienții cei mai potriviți pentru ecuație și a calcula statistica de regresie a ecuației, eroarea de estimare standard SEE și coeficientul de determinare r2, în conformitate cu apendicele 3.
Litera iv
În cazul în care ecuația întrunește criteriile SEE < 0,5 % nref max (sau) și r2 ≥ 0,995, aceasta se poate utiliza pentru a determina Cd pentru încercările privind emisiile, astfel cum se descrie la punctul 3.6.3 litera (b).
Litera v
În cazul în care nu sunt satisfăcute criteriile privind SEE și r2, se poate apela la un bun raționament tehnic pentru a omite puncte de date de etalonare, astfel încât să fie satisfăcută statistica de regresie. Pentru a satisface criteriile, trebuie să se utilizeze cel puțin șapte puncte de date de etalonare.
Litera vi
Dacă prin omiterea punctelor nu se elimină valorile excepționale, se vor lua măsuri corective. De exemplu, se alege o altă expresie matematică pentru ecuația Cd în funcție de Re#, se verifică pierderile sau se repetă procesul de etalonare. În cazul în care se repetă procesul, se aplică toleranțe mai stricte măsurătorilor și se acordă mai mult timp pentru stabilizarea debitelor.
Litera vii
Din momentul în care ecuația îndeplinește criteriile de regresie, aceasta se poate utiliza numai pentru determinarea debitelor din gama debitelor de referință folosite pentru întrunirea criteriilor de regresie ale ecuației Cd în funcție de Re#.
Litera a
Cu datele colectate în fiecare punct de etalonare, se calculează un Cd individual pentru fiecare punct, utilizând ecuația (7-140).
Litera b
Abaterea medie și abaterea standard pentru toate valorile Cd se calculează în conformitate cu ecuațiile (7-155) și (7-156).
Litera c
În cazul în care abaterea standard a tuturor valorilor Cd este mai mică sau egală cu 0,3 % din valoarea medie a Cd, atunci se utilizează media Cd în ecuația (7-120), iar CFV se utilizează numai până la cea mai mică valoare r măsurată pe durata etalonării.
Litera d
În cazul în care abaterea standard a tuturor valorilor Cd depășește 0,3 % din valoarea medie a Cd, se omit valorile Cd corespunzătoare punctului de date colectat la cea mai mică valoare r măsurată pe durata etalonării.
Litera e
Dacă numărul de puncte de date rămase este mai mic de șapte, se iau măsuri corective prin verificarea datelor de etalonare sau prin repetarea procesului de etalonare. În cazul repetării procesului de etalonare, se recomandă verificarea pierderilor, aplicarea unor toleranțe mai stricte pentru măsurători și alocarea unui timp mai îndelungat pentru stabilizarea debitelor.
Litera f
În cazul în care numărul valorilor Cd rămase este mai mare sau egal cu șapte, se recalculează abaterea medie și abaterea standard pentru valorile Cd rămase.
Litera g
În cazul în care abaterea standard a valorilor Cd rămase este mai mică sau egală cu 0,3 % din media valorilor Cd rămase, atunci se utilizează valoarea medie Cd în ecuația (7-120) și se folosesc numai valorile CFV până la cea mai mică valoare r asociată valorii Cd rămase.
Litera h
În cazul în care abaterea standard a valorilor Cd rămase depășește în continuare 0,3 % din media valorilor Cd rămase, se repetă pașii de la literele (d)-(g).
Litera a
Fiecare concentrație înregistrată, xi, se corectează pentru prelevarea continuă de eșantioane sau pentru prelevarea pe lot a eșantioanelor, x .
Litera b
Corecția abaterii se calculează cu ajutorul ecuației (7-149):
Litera c
Pentru orice concentrație din intervalul dinaintea încercării se utilizează concentrațiile determinate cel mai recent înainte de intervalul încercării. Pentru anumite intervale de încercare, cea mai recentă concentrație înainte de aducerea la zero sau înainte de calibrare ar fi putut să apară înaintea unuia sau mai multor intervale de încercare anterioare;
Litera d
Pentru orice concentrație din intervalul de după încercare, se utilizează concentrațiile determinate cel mai recent după intervalul încercării. Pentru anumite intervale de încercare, cea mai recentă concentrație după aducerea la zero sau după calibrare ar fi putut să apară după unul sau mai multe intervale de încercare ulterioare;
Litera e
În cazul în care nu se înregistrează niciun răspuns la concentrația gazului de calibrare în intervalul dinaintea încercării, xprespan, aceasta se consideră egală cu concentrația de referință a gazului de calibrare: xprespan = xrefspan;
Litera f
În cazul în care nu se înregistrează niciun răspuns la concentrația gazului de aducere la zero în intervalul dinaintea încercării, xprezero, aceasta se consideră egală cu concentrația de referință a gazului de aducere la zero: xprezero = xrefzero;
Litera g
Adesea, concentrația de referință a gazului de aducere la zero, xrefzero, este zero: xrefzero = 0 μmol/mol. Cu toate acestea, în unele cazuri, este posibil să se cunoască faptul că xrefzero are o concentrație diferită de zero. De exemplu, în cazul în care un analizor de CO2 este adus la zero folosind aerul înconjurător, se poate folosi concentrația implicită de CO2 din aerul înconjurător, care este de 375 μmol/mol. În acest caz, xrefzero = 375 μmol/mol. În cazul în care un analizor este adus la zero folosind o valoare xrefzero diferită de zero, analizorul se reglează pentru a avea drept rezultat concentrația xrefzero reală. De exemplu, în cazul în care xrefzero = 375 μmol/mol, analizorul se reglează pentru a avea drept rezultat o valoare de 375 μmol/mol atunci când prin analizor curge gazul de aducere la zero.
Litera a
În cazul unui test t pentru eșantioane independente, statistica t și numărul gradelor de libertate ale acesteia, v, se calculează u ajutorul ecuațiilor (7-158) și (7-159):
Litera b
Pentru un test t pentru eșantioane dependente, statistica t și numărul gradelor de libertate ale acesteia, v, se calculează u ajutorul ecuației (7-160), cu mențiunea că εi reprezintă erorile (de exemplu, diferențele) dintre fiecare pereche yrefi și yi:
Litera c
Tabelul 7.8 se utilizează pentru a compara valorile t cu valorile tcrit prezentate în formă tabelară în raport cu gradele de libertate. Dacă t este mai mic decât tcrit, atunci se consideră că t întrunește cerințele testului t.
Litera a
Pentru un test F cu grad de încredere de 90 % se utilizează tabelul 7.9 în scopul de a compara valorile F cu valorile Fcrit90, prezentate în formă tabelară, în raport cu (N—1) și (Nref—1). În cazul în care F este mai mic decât Fcrit90, atunci F întrunește cerințele testului F la gradul de încredere de 90 %.
Litera b
Pentru un test F cu grad de încredere de 95 % se utilizează tabelul 7.10 în scopul de a compara valorile F cu valorile Fcrit95, prezentate în formă tabelară, în raport cu (N—1) și (Nref—1). În cazul în care F este mai mic decât Fcrit95, atunci F întrunește cerințele testului F la gradul de încredere de 95 %.
Litera a
În cazul ajustării multiplicative a regenerării sau pentru motoare fără regenerare periodică a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare:
Anexa 20
Apendicele 1
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Corectarea abaterilor de măsurare
Paragraf
Domeniul de aplicare și frecvența
Paragraf
Se efectuează calculele din prezentul apendice pentru a determina dacă abaterea de măsurare a analizorului de gaze invalidează rezultatele unui interval de încercare. În cazul în care abaterea de măsurare nu invalidează rezultatele unui interval de încercare, răspunsurile analizorului de gaze din intervalul de încercare se corectează în funcție de abatere, în conformitate cu prezentul apendice. Răspunsurile analizorului de gaze cu corecție de abatere se utilizează în toate calculele ulterioare privind emisiile. Pragul acceptabil pentru abaterea analizorului de gaze într-un interval de încercare este prevăzut la punctul 8.2.2.2 din anexa VI.
Paragraf
Principii de corectare
Paragraf
Calculele din prezentul apendice utilizează răspunsurile unui analizor de gaze la concentrațiile de referință ale gazelor analitice de aducere la zero și de calibrare, determinate cu un anumit timp înainte și după un interval de încercare. Calculele corectează răspunsurile analizorului de gaze înregistrate în timpul unui interval de încercare. Corecția se bazează pe răspunsurile medii ale analizorului la gazele de referință de aducere la zero și de calibrare și se bazează pe concentrațiile de referință ale acestor gaze. Validarea și corecția pentru abaterea de măsurare se realizează după cum urmează:
Paragraf
Validarea abaterilor de măsurare
Paragraf
După aplicarea tuturor celorlalte corecții – cu excepția corecției de abatere de măsurare – pentru toate semnalele analizorului de gaz, se calculează emisiile specifice frânării în conformitate cu punctul 3.8. Apoi, se corectează toate semnalele analizorului de gaze în funcție de abaterea de măsurare, în conformitate cu prezentul apendice. Emisiile specifice frânării se recalculează folosind toate semnalele analizorului de gaze ale care au fost corectate în funcție de abaterea de măsurare. Rezultatele emisiilor specifice frânării se validează și se raportează înainte și după corecția în funcție de abaterea de măsurare, în conformitate cu punctul 8.2.2.2 din anexa VI.
Paragraf
Corectarea abaterilor de măsurare
Paragraf
Toate semnalele analizorului de gaze se corectează după cum urmează:
Paragraf
Fiecare concentrație înregistrată, xi, se corectează pentru prelevarea continuă de eșantioane sau pentru prelevarea pe lot a eșantioanelor, x .
Paragraf
Corecția abaterii se calculează cu ajutorul ecuației (7-149):
Paragraf
unde:
Paragraf
xidriftcorconcentrația corectată în funcție de abaterea de măsurare [μmol/mol];xrefzeroconcentrația de referință a gazului de aducere la zero, care este de obicei zero, cu excepția cazului în care se cunoaște că este diferită [μmol/mol];xrefspanconcentrația de referință a gazului de calibrare [μmol/mol];xprespanrăspunsul analizorului de gaze în intervalul dinaintea încercării la concentrația gazului de calibrare [μmol/mol];xpostspanrăspunsul analizorului de gaze în intervalul de după încercare la concentrația gazului de calibrare [μmol/mol];xi sau x concentrația înregistrată, respectiv măsurată în timpul încercării, înainte de corecția în funcție de abatere [ppm];xprezerorăspunsul analizorului de gaze în intervalul dinaintea încercării la concentrația gazului de aducere la zero [μmol/mol];xpostzerorăspunsul analizorului de gaze în intervalul de după încercare la concentrația gazului de aducere la zero [μmol/mol].
Paragraf
Pentru orice concentrație din intervalul dinaintea încercării se utilizează concentrațiile determinate cel mai recent înainte de intervalul încercării. Pentru anumite intervale de încercare, cea mai recentă concentrație înainte de aducerea la zero sau înainte de calibrare ar fi putut să apară înaintea unuia sau mai multor intervale de încercare anterioare;
Paragraf
Pentru orice concentrație din intervalul de după încercare, se utilizează concentrațiile determinate cel mai recent după intervalul încercării. Pentru anumite intervale de încercare, cea mai recentă concentrație după aducerea la zero sau după calibrare ar fi putut să apară după unul sau mai multe intervale de încercare ulterioare;
Paragraf
În cazul în care nu se înregistrează niciun răspuns la concentrația gazului de calibrare în intervalul dinaintea încercării, xprespan, aceasta se consideră egală cu concentrația de referință a gazului de calibrare: xprespan = xrefspan;
Paragraf
În cazul în care nu se înregistrează niciun răspuns la concentrația gazului de aducere la zero în intervalul dinaintea încercării, xprezero, aceasta se consideră egală cu concentrația de referință a gazului de aducere la zero: xprezero = xrefzero;
Paragraf
Adesea, concentrația de referință a gazului de aducere la zero, xrefzero, este zero: xrefzero = 0 μmol/mol. Cu toate acestea, în unele cazuri, este posibil să se cunoască faptul că xrefzero are o concentrație diferită de zero. De exemplu, în cazul în care un analizor de CO2 este adus la zero folosind aerul înconjurător, se poate folosi concentrația implicită de CO2 din aerul înconjurător, care este de 375 μmol/mol. În acest caz, xrefzero = 375 μmol/mol. În cazul în care un analizor este adus la zero folosind o valoare xrefzero diferită de zero, analizorul se reglează pentru a avea drept rezultat concentrația xrefzero reală. De exemplu, în cazul în care xrefzero = 375 μmol/mol, analizorul se reglează pentru a avea drept rezultat o valoare de 375 μmol/mol atunci când prin analizor curge gazul de aducere la zero.
Litera a
Fiecare concentrație înregistrată, xi, se corectează pentru prelevarea continuă de eșantioane sau pentru prelevarea pe lot a eșantioanelor, x .
Litera b
Corecția abaterii se calculează cu ajutorul ecuației (7-149):
Litera c
Pentru orice concentrație din intervalul dinaintea încercării se utilizează concentrațiile determinate cel mai recent înainte de intervalul încercării. Pentru anumite intervale de încercare, cea mai recentă concentrație înainte de aducerea la zero sau înainte de calibrare ar fi putut să apară înaintea unuia sau mai multor intervale de încercare anterioare;
Litera d
Pentru orice concentrație din intervalul de după încercare, se utilizează concentrațiile determinate cel mai recent după intervalul încercării. Pentru anumite intervale de încercare, cea mai recentă concentrație după aducerea la zero sau după calibrare ar fi putut să apară după unul sau mai multe intervale de încercare ulterioare;
Litera e
În cazul în care nu se înregistrează niciun răspuns la concentrația gazului de calibrare în intervalul dinaintea încercării, xprespan, aceasta se consideră egală cu concentrația de referință a gazului de calibrare: xprespan = xrefspan;
Litera f
În cazul în care nu se înregistrează niciun răspuns la concentrația gazului de aducere la zero în intervalul dinaintea încercării, xprezero, aceasta se consideră egală cu concentrația de referință a gazului de aducere la zero: xprezero = xrefzero;
Litera g
Adesea, concentrația de referință a gazului de aducere la zero, xrefzero, este zero: xrefzero = 0 μmol/mol. Cu toate acestea, în unele cazuri, este posibil să se cunoască faptul că xrefzero are o concentrație diferită de zero. De exemplu, în cazul în care un analizor de CO2 este adus la zero folosind aerul înconjurător, se poate folosi concentrația implicită de CO2 din aerul înconjurător, care este de 375 μmol/mol. În acest caz, xrefzero = 375 μmol/mol. În cazul în care un analizor este adus la zero folosind o valoare xrefzero diferită de zero, analizorul se reglează pentru a avea drept rezultat concentrația xrefzero reală. De exemplu, în cazul în care xrefzero = 375 μmol/mol, analizorul se reglează pentru a avea drept rezultat o valoare de 375 μmol/mol atunci când prin analizor curge gazul de aducere la zero.
Anexa 21
Apendicele 2
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Verificarea debitului de carbon
Paragraf
Introducere
Paragraf
În afară de o mică parte, întreaga cantitate de carbon din gazele de evacuare provine din combustibil și, în afară de un procent minim, toată cantitatea respectivă se regăsește în gazele de evacuare sub formă de CO2. Aceasta este baza pentru o verificare a sistemului bazată pe măsurarea CO2. În cazul motoarelor AS fără control asupra raportului aerului în exces λ sau a motoarelor AS care funcționează în afara intervalului 0,97 ≤ λ ≤ 1,03, procedura include în plus măsurarea concentrației de HC sau CO.
Paragraf
Debitul de carbon în sistemele de măsurare a gazelor de evacuare se stabilește în funcție de debitul de combustibil. Debitul de carbon în diferite puncte de prelevare din sistemele de prelevare a eșantioanelor din emisii și particulele se stabilește în funcție de concentrațiile de CO2 (sau CO2, HC și CO) și de debitul gazelor din punctele respective.
Paragraf
În acest sens, motorul furnizează un debit cunoscut de carbon, iar prin observarea aceluiași debit de carbon în conducta de evacuare și la ieșirea sistemului de prelevare a eșantioanelor de PM cu debit parțial se verifică integritatea sistemului de etanșare și precizia de măsurare a debitului. Această verificare are avantajul că permite funcționarea componentelor în condiții de încercare reale ale motorului, din punct de vedere al temperaturii și al debitului.
Paragraf
Figura 7.1 ilustrează punctele de prevelare de eșantioane în care se verifică debitele de carbon. Ecuațiile specifice pentru debitele de carbon în fiecare punct de prelevare a eșantioanelor sunt menționate la punctele următoare.
Paragraf
Figura 7.1
Paragraf
Puncte de măsurare pentru verificarea debitului de carbon
Paragraf
combustibil
Paragraf
Aer
Paragraf
CO2 din gazele de evacuare diluate
Paragraf
CO2 din gazele de evacuare brute
Paragraf
locul 3
Paragraf
Sistem cu debit parțial
Paragraf
MOTOR
Paragraf
locul 2
Paragraf
locul 1
Paragraf
Debitul de carbon în motor (poziția 1)
Paragraf
Debitul masic de carbon în motor qmCf [kg/s] pentru un combustibil se calculează cu ajutorul ecuației (7-150):
Paragraf
unde:
Paragraf
Debitul de carbon în gazele de evacuare brute (poziția 2)
Paragraf
Pe baza CO2
Paragraf
Debitul masic al carbonului din conducta de evacuare a motorului qmCe [kg/s] se determină din concentrația de CO2 brut și din debitul masic al gazelor de evacuare cu ajutorul ecuației (7-151):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care concentrația de CO2 este măsurată în stare uscată, aceasta se convertește la stare umedă în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 3.5.2.
Paragraf
Pe baza CO2, HC și CO
Paragraf
Ca o alternativă pentru efectuarea calculului numai pe baza CO2 de la punctul 3.1, debitul masic al carbonului din conducta de evacuare a motorului qmCe [kg/s] se calculează din concentrația de CO2, HC și CO brut și din debitul masic al gazelor de evacuare cu ajutorul ecuației (7-152):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care concentrațiile de CO2 sau CO sunt măsurate în stare uscată, acestea se convertesc la stare umedă în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 3.5.2.
Paragraf
Debitul de carbon din sistemul de diluare (poziția 3)
Paragraf
Pe baza CO2
Paragraf
Pentru un sistem de diluare în circuit parțial, se ia în considerare raportul de diferențiere. Debitul de carbon dintr-un sistem de diluare echivalent qmCp [kg/s] (echivalent însemnând echivalent cu un sistem cu debit integral în care debitul total este diluat) se determină din concentrația de CO2 diluat, debitul masic de gaze de evacuare și debitul eșantionului; noua ecuație (7-153) este identică cu ecuația (7-151), fiind completată numai cu factorul de diluare.
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care concentrația de CO2 este măsurată în stare uscată, aceasta se convertește la stare umedă în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 3.5.2.
Paragraf
Pe baza CO2, HC și CO
Paragraf
Pentru un sistem de diluare în circuit parțial, se ia în considerare raportul de diferențiere. Ca o alternativă pentru efectuarea calculului bazat numai pe CO2 de la punctul 4.1, debitul de carbon dintr-un sistem de diluare echivalent qmCp [kg/s] (echivalent însemnând echivalent cu un sistem cu debit integral în care debitul total este diluat) se determină din concentrația de CO2, HC și CO diluat, debitul masic de gaze de evacuare și debitul eșantionului; noua ecuație (7-154) este identică cu ecuația (7-152), fiind completată numai cu factorul de diluare.
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care concentrațiile de CO2 sau CO sunt măsurate în stare uscată, acestea se convertesc la stare umedă în conformitate cu punctul 2.1.3 sau 3.5.2 din această anexă.
Paragraf
Calculul masei molare a gazelor de evacuare
Paragraf
Masa molară a gazelor de evacuare se calculează cu ajutorul ecuației (7-13) (a se vedea punctul 2.1.5.2 din prezenta anexă).
Paragraf
Alternativ, se pot utiliza următoarele mase molare ale gazelor de evacuare:
Anexa 22
Apendicele 3
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Statistică
Paragraf
Media aritmetică
Paragraf
Media aritmetică, y , se calculează cu ajutorul ecuației (7-155):
Paragraf
Abaterea standard
Paragraf
Abaterea standard σ pentru un eșantion neafectat de o eroare sistematică (de exemplu, N–1) se calculează cu ajutorul ecuației (7-156):
Paragraf
Media pătratică
Paragraf
Media pătratică, rmsy, se calculează cu ajutorul ecuației (7-157):
Paragraf
Testul t
Paragraf
Se determină dacă datele trec un test t, prin utilizarea următoarelor ecuații și a tabelului 7.8:
Paragraf
În cazul unui test t pentru eșantioane independente, statistica t și numărul gradelor de libertate ale acesteia, v, se calculează u ajutorul ecuațiilor (7-158) și (7-159):
Paragraf
Pentru un test t pentru eșantioane dependente, statistica t și numărul gradelor de libertate ale acesteia, v, se calculează u ajutorul ecuației (7-160), cu mențiunea că εi reprezintă erorile (de exemplu, diferențele) dintre fiecare pereche yrefi și yi:
Paragraf
Tabelul 7.8 se utilizează pentru a compara valorile t cu valorile tcrit prezentate în formă tabelară în raport cu gradele de libertate. Dacă t este mai mic decât tcrit, atunci se consideră că t întrunește cerințele testului t.
Paragraf
Pentru valorile care nu sunt prezentate în tabel, se utilizează interpolarea liniară.
Paragraf
Testul F
Paragraf
Statistica F se calculează cu ajutorul ecuației (7-161):
Paragraf
Pentru un test F cu grad de încredere de 90 % se utilizează tabelul 7.9 în scopul de a compara valorile F cu valorile Fcrit90, prezentate în formă tabelară, în raport cu (N—1) și (Nref—1). În cazul în care F este mai mic decât Fcrit90, atunci F întrunește cerințele testului F la gradul de încredere de 90 %.
Paragraf
Pentru un test F cu grad de încredere de 95 % se utilizează tabelul 7.10 în scopul de a compara valorile F cu valorile Fcrit95, prezentate în formă tabelară, în raport cu (N—1) și (Nref—1). În cazul în care F este mai mic decât Fcrit95, atunci F întrunește cerințele testului F la gradul de încredere de 95 %.
Paragraf
Panta
Paragraf
Panta de regresie prin metoda celor mai mici pătrate,a1y, se calculează cu ajutorul ecuației (7-162):
Paragraf
Ordonata la origine
Paragraf
Ordonata la origine a liniei de regresie prin metoda celor mai mici pătrate,a0y, se calculează cu ajutorul ecuației (7-163):
Paragraf
Eroarea de estimare standard
Paragraf
Eroarea de estimare standard, SEE, se calculează cu ajutorul ecuației (7-164):
Paragraf
Coeficientul de determinare
Paragraf
Coeficientul de determinare, r2, se calculează cu ajutorul ecuației (7-165):
Litera a
În cazul unui test t pentru eșantioane independente, statistica t și numărul gradelor de libertate ale acesteia, v, se calculează u ajutorul ecuațiilor (7-158) și (7-159):
Litera b
Pentru un test t pentru eșantioane dependente, statistica t și numărul gradelor de libertate ale acesteia, v, se calculează u ajutorul ecuației (7-160), cu mențiunea că εi reprezintă erorile (de exemplu, diferențele) dintre fiecare pereche yrefi și yi:
Litera c
Tabelul 7.8 se utilizează pentru a compara valorile t cu valorile tcrit prezentate în formă tabelară în raport cu gradele de libertate. Dacă t este mai mic decât tcrit, atunci se consideră că t întrunește cerințele testului t.
Litera a
Pentru un test F cu grad de încredere de 90 % se utilizează tabelul 7.9 în scopul de a compara valorile F cu valorile Fcrit90, prezentate în formă tabelară, în raport cu (N—1) și (Nref—1). În cazul în care F este mai mic decât Fcrit90, atunci F întrunește cerințele testului F la gradul de încredere de 90 %.
Litera b
Pentru un test F cu grad de încredere de 95 % se utilizează tabelul 7.10 în scopul de a compara valorile F cu valorile Fcrit95, prezentate în formă tabelară, în raport cu (N—1) și (Nref—1). În cazul în care F este mai mic decât Fcrit95, atunci F întrunește cerințele testului F la gradul de încredere de 95 %.
Anexa 23
Apendicele 4
Paragraf
Apendicele 4
Paragraf
FORMULA INTERNAȚIONALĂ A GRAVITAȚIEI, 1980
Paragraf
Accelerația gravitațională a Pământului, ag, variază în funcție de loc, iar ag se calculează pentru o anumită latitudine, cu ajutorul ecuației (7-166):
Paragraf
unde:
Anexa 24
Apendicele 5
Paragraf
Apendicele 5
Paragraf
Calcularea numărului de particule
Paragraf
Determinarea numărului de particule
Paragraf
Sincronizarea
Paragraf
Pentru sistemele de diluare în circuit parțial, se ia în considerare timpul de reținere în sistemul de prelevare și măsurare a numărului de particule, prin sincronizarea semnalului numărului de particule cu ciclul de încercare și cu debitul masic al gazelor de evacuare, conform procedurii specificate la punctul 8.2.1.2 din anexa VI. Timpul de transformare al sistemului de prelevare și de măsurare a numărului de particule se determină în conformitate cu punctul 2.1.3.7 din apendicele 1 la anexa VI.
Paragraf
Determinarea numărului de particule pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC cu sistem de diluare în circuit parțial
Paragraf
În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare în circuit parțial, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.2.3 din anexa VI, numărul de particule emise pe parcursul ciclului de încercare se calculează cu ajutorul ecuației (7-167):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Determinarea numărului de particule pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC cu sistem de diluare în circuit principal
Paragraf
În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare în circuit principal, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.2.2 din anexa VI, numărul de particule emise pe parcursul ciclului de încercare se calculează cu ajutorul ecuației (7-169):
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Determinarea numărului de particule pentru NRSC în mod discontinuu cu sistem de diluare în circuit parțial
Paragraf
În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare în circuit parțial, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.2.3 din anexa VI, rata de emisii de particule pe parcursul fiecărui ciclu de încercare în mod discontinuu se calculează cu ajutorul ecuației (7-171), prin utilizarea valorilor medii pentru mod:
Paragraf
unde:
Paragraf
Determinarea numărului de particule pentru ciclul în mod discontinuu cu sistem de diluare în circuit principal
Paragraf
În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare în circuit principal, în conformitate cu specificațiile prevăzute la punctul 9.2.2 din anexa VI, rata de emisii de particule pe parcursul fiecărui ciclu de încercare în mod discontinuu se calculează cu ajutorul ecuației (7-173), prin utilizarea valorilor medii pentru mod:
Paragraf
unde:
Paragraf
unde:
Paragraf
Rezultatul încercării
Paragraf
Calcularea emisiilor specifice pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Pentru fiecare ciclu individual aplicabile RMC, NRTC cu pornire la cald și NRTC cu pornire la rece, emisiile specifice în număr de particule/kWh se calculează cu ajutorul ecuației (7-175):
Paragraf
unde:
Paragraf
Pentru RMC, în cazul unui motor cu regenerare ocazională (periodică) a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare (a se vedea 6.6.2 din anexa VI), emisiile specifice se corectează prin folosirea factorului de ajustare multiplicativ aplicabil sau prin intermediul factorului de ajustare aditiv aplicabil. În cazul în care regenerarea ocazională nu a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare superioară (kru,m sau kru,a). În cazul în care regenerarea ocazională a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare inferioară (krd,m sau krd,a).
Paragraf
În cazul unui RMC, rezultatul final se ajustează, de asemenea, prin aplicarea factorului de deteriorare multiplicativ sau aditiv, stabilit în conformitate cu cerințele anexei III.
Paragraf
Media ponderată a rezultatelor încercării NRTC
Paragraf
Pentru NRTC, rezultatul final al încercării este o medie ponderată între pornirea la rece și pornirea la cald (inclusiv regenerarea periodică, dacă este cazul), calculată cu ajutorul ecuației (7-176) sau (7-177):
Paragraf
În cazul ajustării multiplicative a regenerării sau pentru motoare fără regenerare periodică a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare:
Paragraf
în cazul ajustării aditive a regenerării
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul în care regenerarea ocazională nu a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare superioară (kru,m sau kru,a). În cazul în care regenerarea ocazională a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare inferioară (krd,m sau krd,a).
Paragraf
Rezultatul, acolo unde este cazul, inclusiv factorul de ajustare a regenerării ocazionale, se ajustează, de asemenea, prin aplicarea factorului de deteriorare multiplicativ sau aditiv, stabilit în conformitate cu cerințele anexei III.
Paragraf
Calculul emisiilor specifice pentru încercările NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Emisiile specifice e [#kWh] se calculează cu ajutorul ecuației (7-178):
Paragraf
unde:
Paragraf
În cazul unui motor cu regenerare ocazională (periodică) a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare (a se vedea 6.6.2 din anexa VI), emisiile specifice se corectează prin intermediul factorului de ajustare multiplicativ aplicabil sau prin intermediul factorului de ajustare aditiv aplicabil. În cazul în care regenerarea ocazională nu a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare superioară (kru,m sau kru,a). În cazul în care regenerarea ocazională a avut loc pe parcursul încercării, se aplică factorul de ajustare inferioară (krd,m sau krd,a). Atunci când factorii de ajustare au fost determinați pentru fiecare mod, aceștia se aplică pentru fiecare mod în timpul calculării rezultatului ponderat al emisiilor, în ecuația (7-178).
Paragraf
Rezultatul, acolo unde este cazul, inclusiv factorul de ajustare a regenerării ocazionale, se ajustează, de asemenea, prin aplicarea factorului de deteriorare multiplicativ sau aditiv, stabilit în conformitate cu cerințele anexei III.
Paragraf
Rotunjirea rezultatelor finale
Paragraf
Rezultatele finale ale încercării NRSC și media ponderată a încercărilor NRTC se rotunjesc într-o singură etapă la trei cifre semnificative, în conformitate cu ASTM E 29-06B. Nu este permisă rotunjirea valorilor intermediare care conduc la rezultatul final al emisiilor specifice frânării.
Paragraf
Determinarea numărului de particule de fond
Paragraf
La cererea producătorului motorului, se pot preleva eșantioane, înainte sau după încercare, pentru concentrațiile numărului de particule de fond din tunelul de diluare, pornind de la un punct situat în aval de filtrele de particule și de hidrocarburi amplasate în sistemul de măsurare a numărului de particule, pentru a determina concentrațiile de particule de fond din tunel.
Paragraf
Nu este permisă scăderea concentrațiilor de fond din tunel, însă poate fi utilizată, la cererea producătorului, pentru omologarea de tip, cu acordul prealabil al autorității de omologare, în scopul încercărilor de verificare a conformității producției, în cazul în care se poate demonstra că valoarea concentrației de fond din tunel este semnificativă; acesta poate fi ulterior scăzută din valorile măsurate în gazele de evacuare diluate.
Litera a
În cazul ajustării multiplicative a regenerării sau pentru motoare fără regenerare periodică a sistemului de posttratare a gazelor de evacuare:
Anexa 25
Apendicele 6
Paragraf
Apendicele 6
Paragraf
Calcularea emisiilor de amoniac
Paragraf
Calcularea concentrației medii pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Concentrația medie de NH3 din gazele de evacuare pe durata ciclului de încercare cNH3 [ppm] se determină prin integrarea valorilor instantanee măsurate pe durata ciclului. Se aplică ecuația (7-179):
Paragraf
unde:
Paragraf
Pentru NRTC, rezultatul final al încercării se calculează cu ajutorul ecuației (7-180):
Paragraf
unde:
Paragraf
Calculul concentrației medii pentru NRSC în mod discontinuu
Paragraf
Concentrația medie de NH3 din gazele de evacuare pe durata ciclului de încercare cNH3 [ppm] se determină prin măsurarea concentrației medii pentru fiecare mod și ponderarea rezultatului în conformitate cu factorii de ponderare aplicabili ciclului de încercare. Se aplică ecuația (7-181):
Paragraf
unde:
Anexa 26
ANEXA VIII
Paragraf
ANEXA VIII
Paragraf
Cerințele în materie de funcționare și procedurile de încercare pentru motoare cu dublă alimentare
Paragraf
Domeniul de aplicare
Paragraf
Prezenta anexă se aplică motoarelor cu dublă alimentare, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 18 din Regulamentul (UE) 2016/1628, atunci când acestea funcționează în mod simultan atât cu un combustibil lichid, cât și cu unul gazos (mod cu dublă alimentare).
Paragraf
Prezenta anexă nu se aplică motoarelor de încercare, inclusiv motoarelor cu dublă alimentare, atunci când acestea funcționează numai cu combustibili lichizi sau numai cu combustibili gazoși (și anume, atunci când valoarea GER este 1 sau 0, în funcție de tipul de combustibil). În acest caz, cerințele sunt aceleași cu cele pentru orice motor cu un singur tip de alimentare.
Paragraf
Omologarea de tip a motoarelor care funcționează în mod simultan cu o combinație de mai mult de un combustibil lichid și un combustibil gazos sau cu un combustibil lichid și mai mult de un combustibil gazos urmează procedura pentru tehnologii noi sau concepte noi furnizată la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Definiții și abrevieri
Paragraf
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:
Paragraf
GER (raportul gaz/energie) are înțelesul definit la articolul 3 punctul 20 din Regulamentul (UE) 2016/1628 pe baza puterii calorice inferioare.
Paragraf
GERciclu înseamnă GER mediu atunci când motorul funcționează în cadrul ciclului de încercare aplicabil al motorului.
Paragraf
Motor cu dublă alimentare de tip 1A înseamnă fie:
Paragraf
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid, fie
Paragraf
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul ciclului de încercare NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid.
Paragraf
Motor cu dublă alimentare de tip 1B înseamnă fie:
Paragraf
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie de cel puțin 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare și are un mod cu combustibil lichid, fie
Paragraf
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul ciclului de încercare NRSC cu un raport mediu gaz/energie de cel puțin 90 % (GERNRSC ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare și are un mod cu combustibil lichid.
Paragraf
Motor cu dublă alimentare de tip 2A înseamnă fie:
Paragraf
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRTC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9), dar care funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid, fie
Paragraf
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât subcategoria de NRE 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRSC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC, cald ≥ 0,9), dar care funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid.
Paragraf
Motor cu dublă alimentare de tip 2B înseamnă fie:
Paragraf
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRTC, cald < 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid, dar poate funcționa la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare, fie
Paragraf
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât subcategoria de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRSC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC, cald ≥ 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid, dar poate funcționa la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare.
Paragraf
Motor cu dublă alimentare de tip 3B înseamnă fie:
Paragraf
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie care nu depășește 10 % (GERNRTC, cald ≤ 0,1) și care are un mod cu combustibil lichid, fie
Paragraf
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul NRSC cu un raport mediu gaz/energie care nu depășește 10 % (GERNRSC ≤ 0,1) și care are un mod cu combustibil lichid.
Paragraf
Cerințe suplimentare de omologare specifice pentru dubla alimentare
Paragraf
Motoare cu un sistem de control reglabil de către operator al GERciclu.
Paragraf
În cazul în care, pentru un anumit tip de motor valoarea GERciclu poate fi redusă de la nivelul maxim printr-un sistem de control care poate fi ajustat de către operator, GERciclu minim nu se limitează, dar motorul trebuie să fie capabil să atingă valorile-limită ale emisiilor la orice valoare a GERciclu permisă de către producător.
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Moduri de funcționare ale motoarelor cu dublă alimentare
Paragraf
Condiții pentru funcționarea în modul cu combustibil lichid a unui motor cu dublă alimentare
Paragraf
Un motor cu dublă alimentare poate funcționa în modul cu combustibil lichid numai dacă, atunci când funcționează în modul cu combustibil lichid, a fost omologat în conformitate cu toate cerințele din prezentul regulament în ceea ce privește funcționarea numai cu combustibilul lichid specificat.
Paragraf
În cazul în care un motor cu dublă alimentare a fost dezvoltat dintr-un motor cu combustibil lichid deja omologat, este necesară o nouă omologare UE de tip pentru modul cu combustibil lichid.
Paragraf
Condiții pentru funcționarea la ralanti a unui motor cu dublă alimentare utilizând exclusiv combustibil lichid.
Paragraf
Motoarele cu dublă alimentare de tipul 1A nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid, cu excepția condițiilor specificate la punctul 4.1.3 pentru încălzire și pornire.
Paragraf
Motoarele cu dublă alimentare de tipul 1B nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare.
Paragraf
Motoarele cu dublă alimentare de tipurile 2A, 2B și 3B pot funcționa la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid.
Paragraf
Condiții pentru încălzirea sau pornirea unui motor cu dublă alimentare utilizând exclusiv combustibil lichid
Paragraf
Un motor cu dublă alimentare de tipul 1B, tipul 2B sau tipul 3B poate fi încălzit sau pornit utilizând exclusiv combustibil lichid. În cazul în care strategia de control al emisiilor în timpul încălzirii sau pornirii în modul cu dublă alimentare este aceeași cu strategia corespunzătoare de control al emisiilor în modul cu combustibil lichid, motorul poate funcționa în modul cu dublă alimentare în timpul încălzirii sau pornirii. În cazul în care această condiție nu este îndeplinită, motorul se încălzește sau pornește utilizând exclusiv combustibil lichid numai în modul cu combustibil lichid.
Paragraf
Un motor cu dublă alimentare de tipul 1A sau 2A poate fi încălzit sau pornit utilizând exclusiv combustibil lichid. Cu toate acestea, în acest caz, strategia trebuie declarată ca strategie auxiliară de control al emisiilor (AECS) și trebuie respectate următoarele cerințe suplimentare:
Paragraf
strategia încetează să fie activă în momentul în care lichidul de răcire ajunge la temperatura de 343 K (70 oC) sau într-un interval de 15 minute de la activare, în funcție de care dintre acestea survine mai întâi și
Paragraf
în timp ce strategia este activă, se activează modul de asistență.
Paragraf
Modul de asistență
Paragraf
Condiții pentru funcționarea în modul de asistență a motoarelor cu dublă alimentare
Paragraf
Atunci când un motor funcționează în modul de asistență, acesta face obiectul unei restricții funcționale și este scutit temporar de la îndeplinirea cerințelor privind emisiile de gaze de evacuare și controlul nivelului de NOx descrise în prezentul regulament.
Paragraf
Restricții funcționale în modul de asistență
Paragraf
Cerință pentru categoriile de motoare, altele decât IWP, IWA, RLL și RLR
Paragraf
Restricția funcțională aplicabilă echipamentelor mobile fără destinație rutieră echipate cu un motor cu dublă alimentare din categoriile de motoare, altele decât IWP, IWA, RLL și RLR care funcționează în modul de asistență, este cea activată de sistemul de implicare în situație critică specificat la punctul 5.4 din apendicele 1 la anexa IV.
Paragraf
Pentru a lua în considerare problemele de siguranță și pentru a permite diagnosticarea în vederea soluționării problemelor prin mijloace proprii, se permite utilizarea unui dispozitiv de dezactivare a implicării pentru deblocarea puterii totale a motorului în conformitate cu punctul 5.5 din apendicele 1 la anexa IV.
Paragraf
În alte cazuri, restricția funcțională nu se dezactivează prin activarea sau dezactivarea sistemelor de avertizare și de implicare specificate în anexa IV.
Paragraf
Activarea și dezactivarea modului de asistență nu trebuie să activeze sau să dezactiveze sistemele de avertizare și implicare precizate în anexa IV.
Paragraf
Cerință pentru categoriile de motoare IWP, IWA, RLL și RLR
Paragraf
Pentru motoarele din categoriile IWP, IWA, RLL și RLR, pentru a lua în considerare problemele de siguranță, funcționarea în modul de asistență este permisă fără limitarea cuplului sau turației motorului. În acest caz, de fiecare dată când o restricție funcțională ar fi activă în conformitate cu punctul 4.2.2.3, jurnalul computerului de bord înregistrează în memoria nevolatilă a computerului toate incidentele de funcționare a motorului atunci când modul de asistență este activ, într-un mod care să asigure că informațiile nu pot fi șterse în mod intenționat.
Paragraf
Trebuie să fie posibilă citirea acestor înregistrări de către autoritățile naționale de control cu ajutorul unui instrument de scanare. În dosarul informativ prevăzut în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 trebuie inclusă o descriere a conectării și a metodei de citire a înregistrărilor respective.
Paragraf
Activarea restricției funcționale
Paragraf
Restricția funcțională este activată în mod automat în momentul în care este activat serviciul de asistență.
Paragraf
În cazul în care modul de asistență este activat în conformitate cu punctul 4.2.3 din cauza unei defecțiuni a sistemului de alimentare cu gaz, restricția funcțională devine activă în termen de 30 de minute de funcționare după ce este activat modul de asistență.
Paragraf
În cazul în care modul de asistență este activat din cauza golirii rezervorului de combustibil gazos, restricția funcțională devine activă imediat ce este activat modul de asistență.
Paragraf
Dezactivarea restricției funcționale
Paragraf
Sistemul de restricție funcțională se dezactivează atunci când motorul nu mai funcționează în modul de asistență.
Paragraf
Lipsa combustibilului gazos în timpul funcționării în modul cu dublă alimentare
Paragraf
Pentru a permite echipamentului mobil fără destinație rutieră să ajungă într-o poziție de siguranță, la detectarea unui rezervor gol de combustibil gazos sau a unei defecțiuni la sistemul de alimentare cu gaz:
Paragraf
motoarele cu dublă alimentare de tipul 1A și 2A activează modul de asistență;
Paragraf
motoarele cu dublă alimentare de tipurile 1B, 2B și 3B funcționează în modul cu combustibil lichid.
Paragraf
Indisponibilitatea combustibilului gazos – rezervor de combustibil gazos gol
Paragraf
În cazul unui rezervor de combustibil gazos gol, modul de asistență sau, după caz în conformitate cu punctul 4.2.3, modul cu combustibil lichid se activează imediat ce sistemul motor a detectat faptul că rezervorul este gol.
Paragraf
Atunci când disponibilitatea gazului din rezervor atinge din nou nivelul care a justificat activarea sistemului de avertizare pentru rezervorul gol menționat la punctul 4.3.2, modul de asistență poate fi dezactivat sau, după caz, modul cu dublă alimentare poate fi reactivat.
Paragraf
Indisponibilitatea combustibilului gazos – funcționarea defectuoasă a alimentării cu gaz
Paragraf
În cazul unei funcționări defectuoase a sistemului de alimentare cu gaz care provoacă indisponibilitatea combustibilului gazos, modul de asistență sau, după caz în conformitate cu punctul 4.2.3, modul cu combustibil lichid se activează atunci când alimentarea cu combustibil gazos nu este disponibilă.
Paragraf
În momentul în care alimentarea cu combustibil gazos devine disponibilă, modul de asistență poate fi dezactivat sau, după caz, modul cu dublă alimentare poate fi reactivat.
Paragraf
Indicatori pentru dublă alimentare
Paragraf
Indicator pentru modul de funcționare cu dublă alimentare
Paragraf
Echipamentele mobile fără destinație rutieră trebuie să îi furnizeze conducătorului auto o indicație vizuală a modului în care funcționează motorul (modul cu dublă alimentare, modul cu combustibil lichid sau modul de asistență).
Paragraf
Caracteristicile și amplasamentul acestui indicator sunt lăsate la latitudinea OEM și pot face parte dintr-un sistem de indicatori vizuali deja existent.
Paragraf
Acest indicator poate fi completat de un mesaj afișat. Sistemul utilizat pentru afișarea mesajelor menționate la acest punct poate fi același cu cel utilizat pentru diagnosticarea privind controlul emisiilor de NOx sau alte scopuri de întreținere.
Paragraf
Elementul vizual al modului de funcționare cu dublă alimentare nu poate fi același cu cel utilizat în scopuri de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx sau alte scopuri de întreținere a motorului.
Paragraf
Alertele de siguranță au întotdeauna prioritate la afișare față de indicatorii pentru modul de funcționare.
Paragraf
Indicatorul modului cu dublă alimentare trece în modul de asistență imediat ce modul de asistență este activat (și anume, înainte ca modul să devină efectiv activ), iar indicația rămâne aceeași atât timp cât modul de asistență este activ.
Paragraf
Indicatorul modului cu dublă alimentare se setează timp de cel puțin un minut la modul cu dublă alimentare sau modul cu combustibil lichid, imediat ce modul de funcționare al motorului este schimbat din modul cu combustibil lichid în modul cu dublă alimentare sau invers. Această indicație este necesară, de asemenea, timp de cel puțin un minut atunci când cheia este în contact sau, la solicitarea producătorului, la demararea motorului. Această indicație poate fi activată, de asemenea, la solicitarea operatorului.
Paragraf
Sistem de avertizare în cazul în care rezervorul de combustibil gazos este gol (sistem de avertizare pentru dublă alimentare)
Paragraf
Echipamentele mobile fără destinație rutieră cu un motor cu dublă alimentare sunt echipate cu un sistem de avertizare pentru dublă alimentare care alertează operatorul că rezervorul de combustibil gazos este aproape gol.
Paragraf
Sistemul de avertizare pentru dublă alimentare rămâne activ până când rezervorul este alimentat până la un nivel peste care este activat sistemul de avertizare.
Paragraf
Sistemul de avertizare pentru dublă alimentare poate fi întrerupt temporar de alte semnale de avertizare care transmit mesaje de siguranță importante.
Paragraf
Nu trebuie să fie posibilă scoaterea din funcțiune a sistemului de avertizare pentru dublă alimentare prin intermediul unui instrument de scanare până când cauza activării avertizării nu a fost remediată.
Paragraf
Caracteristici ale sistemului de avertizare pentru dublă alimentare
Paragraf
Sistemul de avertizare pentru dublă alimentare constă într-un sistem de alertă vizuală (desen, pictogramă etc.) selectat de către producător.
Paragraf
Acesta poate include, la alegerea producătorului, o componentă sonoră. În acest caz, este permisă anularea respectivei componente de către conducătorul auto.
Paragraf
Elementul vizual al sistemului de avertizare pentru dublă alimentare nu trebuie să fie același cu cel utilizat în scopuri de diagnosticare pentru controlul emisiilor de NOx sau alte scopuri de întreținere a motorului.
Paragraf
În plus, sistemul de avertizare pentru dublă alimentare poate afișa mesaje scurte, inclusiv mesaje care indică în mod clar distanța sau perioada de timp rămasă până la activarea restricției funcționale.
Paragraf
Sistemul utilizat pentru afișarea avertizării sau a mesajelor menționate la acest punct poate fi același cu cel utilizat pentru afișarea avertizării sau mesajelor referitoare la diagnosticarea pentru controlul emisiilor de NOx sau avertizarea sau mesajele pentru alte scopuri de întreținere.
Paragraf
Pe echipamentele mobile fără destinație rutieră care urmează să fie utilizate de serviciile de salvare sau pe echipamentele mobile fără destinație rutieră proiectate și construite pentru a fi utilizate de serviciile militare, de apărare civilă, de pompieri și de forțele responsabile cu menținerea ordinii publice, poate fi disponibilă o modalitate de diminuare a intensității alarmelor vizuale transmise de sistemul de avertizare de către operator.
Paragraf
Cuplul comunicat
Paragraf
Cuplul comunicat în cazul în care un motor cu dublă alimentare funcționează în modul cu dublă alimentare
Paragraf
În cazul în care un motor cu dublă alimentare funcționează în modul cu dublă alimentare:
Paragraf
curba cuplului de referință generată trebuie să fie cea obținută atunci când motorul este supus încercării pe un stand de încercare pentru motoare în modul cu dublă alimentare;
Paragraf
cuplurile efective înregistrate (cuplul indicat și cuplul de frecare) sunt rezultatul combustiei ambilor combustibili, nu cele obținute atunci când motorul funcționează exclusiv cu combustibil lichid.
Paragraf
Cuplul comunicat în cazul în care un motor cu dublă alimentare funcționează în modul cu combustibil lichid
Paragraf
Atunci când un motor cu dublă alimentare funcționează în modul cu combustibil lichid, curba cuplului de referință generată trebuie să fie cea obținută atunci când motorul este supus încercării pe un stand de încercare pentru motoare în modul cu combustibil lichid.
Paragraf
Cerințe suplimentare
Paragraf
În cazul în care sunt utilizate pentru un motor cu dublă alimentare, strategiile de adaptare trebuie să respecte următoarele cerințe suplimentare în plus față de îndeplinirea cerințelor de la anexa IV:
Paragraf
motorul trebuie să rămână întotdeauna în cadrul tipului de motor cu dublă alimentare (și anume, tipul 1A, tipul 2B etc.) care a fost declarat pentru omologarea UE de tip; și
Paragraf
în cazul unui motor de tipul 2, diferența finală dintre cea mai ridicată și cea mai scăzută valoare maximă GERciclu din cadrul familiei nu trebuie să depășească niciodată intervalul stabilit la punctul 2.4.15 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, cu excepția situațiilor permise la punctul 3.1.
Paragraf
Omologarea de tip este condiționată de furnizarea către producătorul de echipamente originale și utilizatorul final, astfel cum se solicită conform anexelor XIV și XV, de instrucțiuni de instalare și funcționare a motorului cu dublă alimentare, inclusiv modul de asistență prevăzut la punctul 4.2 și sistemul de indicatori pentru dublă alimentare prevăzut la punctul 4.3.
Paragraf
Cerințe privind performanța
Paragraf
Cerințele privind performanța, inclusiv valorile-limită pentru emisii și cerințele pentru omologarea UE de tip aplicabile motoarelor cu dublă alimentare, sunt identice cu cele pentru orice alt motor din respectiva categorie de motoare, astfel cum se prevede în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2016/1628, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta anexă.
Paragraf
Limita emisiilor de hidrocarburi (HC) pentru funcționarea în mod cu dublă alimentare se determină utilizând raportul mediu gaz/energie (GER) pe ciclul de încercare specificat prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Cerințele tehnice privind strategiile de control al emisiilor, inclusiv documentația necesară pentru a demonstra aceste strategii, dispozițiile tehnice pentru a face față manipulării frauduloase și interdicția utilizării dispozitivelor de invalidare sunt identice cu cele ale oricărui alt motor categoria respectivă de motoare, astfel cum este prevăzut în anexa IV.
Paragraf
Cerințele tehnice detaliate privind domeniul asociat NRSC relevant, în cadrul căruia există un control asupra cantității pe care emisiile pot să depășească valorile-limită prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628, sunt identice cu cele ale oricărui alt motor din categoria respectivă de motoare, astfel cum este prevăzut în anexa IV.
Paragraf
Cerințe cu privire la demonstrație
Paragraf
Cerințele cu privire la demonstrație aplicabile motoarelor cu dublă alimentare sunt identice cu cele pentru orice alt motor din respectiva categorie de motoare, astfel cum se prevede în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2016/1628, cu excepția situațiilor prevăzute în secțiunea 6.
Paragraf
Conformitatea cu valorile-limită aplicabile se demonstrează în modul cu dublă alimentare.
Paragraf
Pentru tipurile de motoare cu dublă alimentare cu un mod cu combustibil lichid (și anume, tipurile 1B, 2B, 3B), conformitatea cu valorile-limită aplicabile se demonstrează, în mod suplimentar, în modul cu combustibil lichid.
Paragraf
Cerințe suplimentare cu privire la demonstrație în cazul unui motor de tipul 2
Paragraf
Producătorul prezintă autorității de omologare dovada faptului că limitele GERciclu pentru toți membrii familiei de motoare cu dublă alimentare se încadrează în intervalul stabilit la punctul 2.4.15 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656 sau, în cazul motoarelor cu un GERcycle reglabil de către operator, dovada faptului că acesta satisface cerințele de la punctul 6.5 (de exemplu, prin prezentarea de algoritmi, analize funcționale, calcule, simulări, rezultate ale unor încercări anterioare etc.).
Paragraf
Cerințe suplimentare cu privire la demonstrație în cazul unui motor cu un GERciclu care poate fi ajustat de operator
Paragraf
Conformitatea cu valorile limită aplicabile se demonstrează la valoarea minimă și maximă a GERciclu permisă de producător.
Paragraf
Cerințe pentru demonstrarea durabilității unui motor cu dublă alimentare
Paragraf
Se aplică dispozițiile din anexa III.
Paragraf
Demonstrația indicatorilor pentru dublă alimentare, avertizare și restricție funcțională
Paragraf
Ca parte a cererii pentru omologarea UE de tip prevăzută în prezentul regulament, producătorul demonstrează funcționarea indicatorilor pentru dublă alimentare, avertizare și restricție funcțională, în conformitate cu dispozițiile apendicelui 1.
Paragraf
Documentarea demonstrației
Paragraf
Demonstrația efectuată în temeiul punctelor 6.1.-6.7.1. trebuie însoțită de un raport de demonstrație. Raportul:
Paragraf
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Paragraf
este inclus în dosarul informativ astfel cum este stabilit în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
Cerințe pentru asigurarea bunei funcționări a măsurilor de control al NOx
Paragraf
Anexa IV (privind cerințele tehnice referitoare la măsurile de control al NOx) se aplică motoarelor cu dublă alimentare atunci când funcționează în mod cu dublă alimentare sau cu combustibil lichid.
Paragraf
Cerințe suplimentare de control al NOx în cazul motoarelor cu dublă alimentare de tipul 1B, tipul 2B și tipul 3B
Paragraf
Cuplul considerat că se aplică implicării în situație critică definit la punctul 5.4 din apendicele 1 la anexa V este cel mai scăzut cuplu obținut în modul cu combustibil lichid și în modul cu dublă alimentare.
Paragraf
O posibilă influență a modului de funcționare asupra detectării defecțiunii nu trebuie utilizată pentru a prelungi perioada de timp până când implicarea devine activă.
Paragraf
În cazul unor defecțiuni a căror detectare un depinde de modul de funcționare a motorului, mecanismele precizate în apendicele 1 la anexa IV care sunt asociate cu starea DTC nu depind de modul de funcționare a motorului (de exemplu, dacă un DTC a ajuns la starea potențială în modul cu dublă alimentare, acesta va ajunge la starea confirmată și activă data următoare cu ocazia căreia este detectată defecțiunea, chiar în modul cu combustibil lichid).
Paragraf
În cazul unor defecțiuni a căror detectare depinde de modul de funcționare a motorului, DTC-urile nu trebuie să fi avut o stare anterioară activă într-un mod diferit față de modul în care au ajuns la starea confirmată și activă.
Paragraf
O schimbare a modului de funcționare (din modul cu dublă alimentare în modul cu combustibil lichid și invers) nu întrerupe și nici nu resetează mecanismele instalate pentru a îndeplini specificațiile din anexa IV (contoare etc.). Cu toate acestea, în cazul în care unul dintre aceste mecanisme (de exemplu, un sistem de diagnosticare) depinde de modul de funcționare curent, contorul aferent mecanismului respectiv poate, la solicitarea producătorului și cu acordul autorității de omologare de tip:
Paragraf
să se oprească și, după caz, să rămână la valoarea curentă atunci când se schimbă modul de funcționare;
Paragraf
să repornească și, după caz, să continue numărătoarea de la punctul în care s-a oprit, în momentul în care modul de funcționare se schimbă din nou în cel anterior.
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Indicator pentru dublă alimentare, sistem de avertizare, restricție funcțională pentru motorul cu dublă alimentare – Cerințe cu privire la demonstrație
Paragraf
Indicatori pentru dublă alimentare
Paragraf
Indicator pentru modul cu dublă alimentare
Paragraf
Capacitatea motorului de a comanda activarea indicatorului pentru modul cu dublă alimentare atunci când motorul funcționează în modul cu dublă alimentare trebuie demonstrată la omologarea UE de tip.
Paragraf
Indicator pentru modul cu combustibil lichid
Paragraf
În cazul motorului cu dublă alimentare de tipul 1B, tipul 2B sau tipul 3B, capacitatea motorului de a comanda activarea indicatorului pentru modul cu combustibil lichid atunci când motorul funcționează în modul cu combustibil lichid trebuie demonstrată la omologarea UE de tip.
Paragraf
Indicator pentru modul de asistență
Paragraf
Capacitatea motorului de a comanda activarea indicatorului pentru modul de asistență atunci când motorul funcționează în modul de asistență trebuie demonstrată la omologarea UE de tip.
Paragraf
În cazul în care motorul este astfel echipat, este suficientă efectuarea demonstrației legate de indicatorul pentru modul de asistență prin activarea comutatorului pentru activarea modului de asistență și prezentarea în fața autorității de omologare a probelor care demonstrează că activarea are loc când modul de asistență este comandat direct de sistemul motor (de exemplu, prin algoritmi, prin simulări, pe baza rezultatelor încercărilor de laborator etc. ...).
Paragraf
Sistemul de avertizare
Paragraf
Capacitatea motorului de a comanda activarea indicatorului sistemului de avertizare în cazul în care cantitatea de combustibil gazos din rezervorul de combustibil gazos este sub nivelul de avertizare se demonstrează la omologarea UE de tip. În acest scop, cantitatea reală de combustibil gazos poate fi simulată.
Paragraf
Restricția funcțională
Paragraf
În cazul unui motor cu dublă alimentare de tipul 1A sau tipul 2A, capacitatea motorului de a comanda activarea restricției funcționale la detectarea unui rezervor de combustibil gazos gol și a unui sistem defectuos de alimentare cu gaz se demonstrează la omologarea UE de tip. În acest scop, rezervorul de combustibil gazos gol și defecțiunea sistemului de alimentare cu gaz pot fi simulate.
Paragraf
Este suficientă efectuarea demonstrației într-un caz tipic de utilizare, selecționat cu acordul autorității de omologare, și punerea la dispoziția autorității de omologare respective a unor probe care să demonstreze că restricția funcțională are loc și în celelalte cazuri de utilizare posibile (de exemplu, prin algoritmi, prin simulări, pe baza rezultatelor încercărilor de laborator etc.).
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Cerințe pentru procedurile de încercare privind emisiile în cazul motoarelor cu dublă alimentare
Paragraf
Date generale
Paragraf
Prezentul punct definește cerințele suplimentare și excepțiile prezentei anexe, necesare pentru a permite efectuarea încercărilor privind emisiile în cazul motoarelor cu dublă alimentare, indiferent dacă aceste emisii sunt exclusiv emisii de evacuare sau includ și emisii ale carterului pe lângă emisiile de evacuare, în conformitate cu punctul 6.10 din anexa VI. În cazul în care nu este menționată nicio cerință suplimentară sau excepție, cerințele prezentului regulament se aplică motoarelor cu dublă alimentare în aceeași modalitate în care se aplică oricăror altor tipuri de motoare sau familii de motoare omologate de tip în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1628.
Paragraf
Încercările privind emisiile unui motor cu dublă alimentare sunt complicate întrucât combustibilul utilizat poate varia între combustibil lichid pur și o combinație în care predomină combustibilul gazos și care include numai o cantitate redusă de combustibil lichid utilizată ca sursă pentru aprindere. Raportul dintre combustibilii utilizați de un motor cu dublă alimentare poate varia, de asemenea, în mod substanțial în funcție de condiția de funcționare a motorului. Prin urmare, sunt necesare precauții speciale și impunerea de restricții pentru a permite efectuarea pe aceste motoare a încercărilor privind emisiile.
Paragraf
Condiții de încercare
Paragraf
Se aplică secțiunea 6 din anexa VI.
Paragraf
Proceduri de încercare
Paragraf
Se aplică secțiunea 7 din anexa VI.
Paragraf
Proceduri de măsurare
Paragraf
Se aplică secțiunea 8 din anexa VI, cu excepția situațiilor prevăzute în prezentul apendice.
Paragraf
O procedură de măsurare a diluării în circuit principal pentru motoarele cu dublă alimentare este prezentată în figura 6.6 din anexa VI (sistem CVS).
Paragraf
Această procedură de măsurare asigură faptul că variația consumului de combustibil în timpul încercării va influența, în principal, rezultatele măsurătorilor privind emisiile de hidrocarburi. Acest fapt trebuie compensat printr-una dintre metodele descrise la punctul 7.
Paragraf
Măsurarea debitului brut de gaz/a debitului parțial prezentată în figura 6.7 din anexa VI poate fi utilizată cu anumite precauții legate de determinarea debitului masic al gazelor de evacuare și de metodele de calcul.
Paragraf
Echipamentul de măsurare
Paragraf
Se aplică secțiunea 9 din anexa VI.
Paragraf
Măsurarea numărului de particule din emisii
Paragraf
Se aplică apendicele 1 la anexa VI.
Paragraf
Calculul emisiilor
Paragraf
Calculul emisiilor se efectuează în conformitate cu anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune. Cerințele suplimentare prevăzute la punctul 7.1 se aplică calculelor masice, iar cerințele suplimentare prevăzute la punctul 7.2 se aplică calculelor pe bază molară.
Paragraf
Calculul emisiilor necesită cunoașterea compoziției combustibililor utilizați. În cazul în care combustibilul gazos este furnizat cu un certificat care confirmă proprietățile combustibilului (de exemplu, gaz din butelii), se acceptă utilizarea compoziției specificate de către furnizor. În cazul în care compoziția nu este disponibilă (de exemplu, combustibil transportat prin conducte), compoziția combustibilului se analizează cel puțin înainte și după efectuarea încercării privind emisiile motorului. Sunt permise analize mai frecvente și utilizarea rezultatelor la calcule.
Paragraf
În cazul în care se utilizează raportul gaz/energie (GER), acesta trebuie să fie conform cu definiția prevăzută la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1628 și cu dispozițiile specifice privind limitele de hidrocarburi totale (HC) pentru motoarele alimentate integral sau parțial cu combustibili gazoși din anexa II la regulamentul menționat. Valoarea medie a GER pe durata ciclului se calculează cu ajutorul uneia dintre următoarele metode:
Paragraf
în cazul NRSC și RMC NRSC cu pornire la cald, prin împărțirea sumei GER la fiecare punct de măsurare în funcție de numărul de puncte de măsurare;
Paragraf
în cazul NRSC în mod discontinuu, prin înmulțirea GER mediu pentru fiecare dintre modurile de încercare cu factorul de ponderare corespunzător pentru modul respectiv și prin calcularea sumei tuturor modurilor. Factorii de ponderare se preiau din apendicele 1 la anexa XVII pentru ciclul aplicabil.
Paragraf
Calculul masic al emisiilor
Paragraf
Se aplică secțiunea 2 din anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune.
Paragraf
Corecția uscat/umed
Paragraf
Gaze de evacuare brute
Paragraf
Pentru calculul corecției uscat/umed, se utilizează ecuațiile (7-3) și (7-4) din anexa VII.
Paragraf
Parametrii specifici ai combustibilului se determină în conformitate cu punctul 7.1.5.
Paragraf
Gaze de evacuare diluate
Paragraf
Pentru calculul corecției uscat/umed, se utilizează ecuația (7-3) împreună fie cu ecuația (7-25), fie cu ecuația (7-26) din anexa VII.
Paragraf
Pentru corecția uscat/umed, se utilizează raportul molar al hidrogenului, α, pentru combinația dintre cei doi combustibili. Acest raport molar al hidrogenului se calculează pe baza valorilor obținute în cursul măsurătorilor privind consumul de combustibil pentru ambii combustibili, în conformitate cu punctul 7.1.5.
Paragraf
Corecția NOx pentru umiditate
Paragraf
Se utilizează corecția NOx pentru umiditate din cazul motoarelor cu aprindere prin compresie, astfel cum este precizat în ecuația (7-9) din anexa VII.
Paragraf
Sistem de diluare cu debit parțial (PFS) și măsurarea emisiilor gazoase brute
Paragraf
Determinarea debitului masic al gazului de evacuare
Paragraf
Debitul masic al gazului de evacuare se determină utilizând un debimetru pentru gaze de evacuare brute, astfel cum este descris la punctul 9.4.5.3 din anexa VI.
Paragraf
Ca o opțiune alternativă, se poate utiliza metoda de măsurare a debitului de aer și a raportului aer/combustibil, în conformitate cu ecuațiile (7-17) până la (7-19) din anexa VII, numai în cazul în care valorile α, γ, δ și ε sunt determinate în conformitate cu punctul 7.1.5.3. Nu este permisă utilizarea unui senzor de tipul celor cu zirconiu pentru măsurarea raportului aer/combustibil.
Paragraf
În cazul încercării motoarelor supuse ciclurilor de încercare în regim staționar, numai debitul masic al gazului de evacuare se determină prin metoda măsurării aerului și a combustibilului în conformitate cu ecuația (7-15) din anexa VII.
Paragraf
Determinarea componentelor gazoase
Paragraf
Se aplică punctul 2.1 din anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune.
Paragraf
Variația posibilă a consumului de combustibil va influența toți factorii ugas și rapoartele componentelor molare utilizate la calculele emisiilor. Una dintre următoarele abordări se utilizează pentru a determina factorii ugaz și rapoartele componentelor molare la alegerea producătorului.
Paragraf
Se aplică ecuațiile exacte de la punctul 2.1.5.2 sau 2.2.3 din anexa VII pentru a calcula valorile instantanee ale ugas utilizând proporții instantanee de combustibil lichid și gazos (determinate prin măsurători sau calcule instantanee ale consumului de combustibil) și rapoartele instantanee ale componentelor molare, determinate în conformitate cu punctul 7.1.5; sau
Paragraf
Atunci când este utilizat calculul masic din secțiunea 2 din anexa VII pentru cazul specific al unui motor cu dublă alimentare care funcționează cu gaz și motorină, se pot utiliza valori tabelare pentru rapoartele componentelor molare și valorile ugas. Aceste valori tabelare se aplică după cum urmează:
Paragraf
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mare sau egal cu 90 % (GER ≥ 0,9), valorile necesare sunt cele pentru combustibilul gazos extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Paragraf
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GER < 0,9), se presupune că valorile necesare sunt reprezentate de cele pentru un amestec de 50 % combustibil gazos și 50 % motorină, extrase din tabelul 8.1 și tabelul 8.2.
Paragraf
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mic sau egal cu 10 % (GER ≤ 0,1), valorile necesare sunt cele pentru motorină, extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Paragraf
Pentru calculul emisiilor HC, valoarea ugaz pentru combustibilul gazos se utilizează în toate cazurile, indiferent de raport mediu gaz/energie (GER).
Paragraf
Masa pe încercare a emisiei gazoase
Paragraf
În cazul în care se aplică ecuații exacte pentru a calcula valorile ugas instantanee în conformitate cu punctul 7.1.3.2 litera (a), atunci când se calculează masa pe încercare a unei emisii gazoase pentru cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSC-NRTC) și RMC, ugas se include în suma din ecuația (7-2) de la punctul 2.1.2 din anexa VII cu ajutorul ecuației (8-1):
Paragraf
unde:
Paragraf
Celelalte condiții ale ecuației sunt astfel cum sunt stabilite la punctul 2.1.2 din anexa VII.
Paragraf
Determinarea particulelor
Paragraf
Pentru determinarea emisiilor de particule pe baza metodei de măsurare cu debit parțial, calculul se efectuează în conformitate cu ecuațiile de la punctul 2.3 din anexa VII.
Paragraf
Se aplică cerințele de la punctul 8.2.1.2 din anexa VI pentru controlul raportului de diluare. În special, în cazul în care timpul de transformare combinat al măsurării debitului de gaze de evacuare și sistemului cu debit parțial depășește 0,3 s, se utilizează controlul în avans care se bazează pe o încercare preînregistrată. În acest caz, timpul de creștere combinat trebuie să fie ≤ 1 s, iar timpul de întârziere combinat ≤ 10 s. Cu excepția cazului în care debitul masic al gazelor de evacuare se măsoară direct, determinarea debitului masic al gazelor de evacuare trebuie să utilizeze valori ale lui α, γ, δ și ε determinate în conformitate cu punctul 7.1.5.3.
Paragraf
Pentru fiecare măsurătoare, se efectuează controlul calității în conformitate cu punctul 8.2.1.2 din anexa VI.
Paragraf
Cerințe suplimentare referitoare la debitmetrul pentru debitul masic al gazelor de evacuare.
Paragraf
Debitmetrul menționat la punctele 9.4.5.3 și 9.4.5.4 din anexa VI nu este sensibil la variația compoziției și densității gazului de evacuare. Micile erori, de exemplu, cele ale tubului Pitot sau ale măsurătorii de tip orificiu (echivalentă cu rădăcina pătrată a densității gazelor de evacuare) pot fi neglijate.
Paragraf
Măsurarea prin metoda diluării cu debit total (CVS)
Paragraf
Se aplică punctul 2.2 din anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune.
Paragraf
Variația posibilă a compoziției combustibilului va influența, în principal, valoarea ugas pentru hidrocarburi extrasă din tabele. Se aplică ecuațiile exacte pentru calculul emisiilor de hidrocarburi, utilizând rapoartele componentelor molare determinate din măsurătorile pentru consumul de combustibil pentru ambii combustibili, în conformitate cu punctul 7.1.5.
Paragraf
Determinarea concentrațiilor corectate de fond
Paragraf
Pentru determinarea factorului stoichiometric, raportul molar al hidrogenului, α, se calculează ca media raportului molar al hidrogenului din amestecul de combustibil pe parcursul încercării, în conformitate cu punctul 7.1.5.3..
Paragraf
În mod alternativ, valoarea Fs a combustibilului gazos poate fi utilizată în ecuația (7-28) din anexa VII.
Paragraf
Determinarea rapoartelor componentelor molare
Paragraf
Date generale
Paragraf
Prezenta secțiune se utilizează pentru determinarea rapoartelor componentelor molare atunci când amestecul de combustibili este cunoscut (metoda exactă).
Paragraf
Calculul componentelor amestecului de combustibili
Paragraf
Se utilizează ecuațiile (8-2)-(8-7) pentru a calcula compoziția elementară a amestecului de combustibili:
Paragraf
unde:
Paragraf
Calculul raporturilor molare ale H, C, S, N și O în raport cu C pentru amestecul de combustibili
Paragraf
Calculul raporturilor atomice (în special raportul H/C, α) este furnizat în anexa VII cu ajutorul ecuațiilor (8-8) la (8-11):
Paragraf
unde:
Paragraf
cu referire la un combustibil CΗαΟεΝδSγ
Paragraf
Calculul molar al emisiilor
Paragraf
Se aplică secțiunea 3 din anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune.
Paragraf
Corecția NOx pentru umiditate
Paragraf
Se utilizează ecuația (7-102) din anexa VII (corecția pentru motoarele cu aprindere prin compresie).
Paragraf
Determinarea debitului masic al gazelor de evacuare atunci când nu se utilizează un debimetru pentru gaze de evacuare brute
Paragraf
Se utilizează ecuația (7-112) din anexa VII (calculul debitului molar pe baza aerului de admisie). Se poate utiliza, în mod alternativ, ecuația (7-113) din anexa VII (calculul debitului molar pe baza debitului masic al combustibilului), numai atunci când se efectuează o încercare NRSC.
Paragraf
Rapoartele componentelor molare pentru determinarea componentelor gazoase
Paragraf
Abordarea directă se utilizează pentru a determina rapoartele componentelor molare utilizând proporțiile instantanee de combustibil lichid și gazos, determinate din măsurătorile sau calculele instantanee ale consumului de combustibil. Raporturile instantanee ale componentelor molare se înregistrează în ecuațiile (7-88), (7-90) și (7-91) din anexa VII pentru bilanțul chimic continuu.
Paragraf
Determinarea rapoartelor se efectuează în conformitate fie cu punctul 7.2.3.1 sau cu punctul 7.1.5.3..
Paragraf
Combustibilii gazoși, amestecați sau proveniți de la o linie terestră, pot conține o cantitate semnificativă de constituenți inerți precum CO2 și N2. Producătorul fie include acești constituenți în calculele pentru raportul atomic descrise la punctul 7.2.3.1 sau punctul 7.1.5.3, după caz fie exclude, în mod alternativ, constituenții inerți din rapoartele atomice și îi alocă parametrilor de echilibru chimic al aerului de admisie xO2int, xCO2int, și xH2Oint de la punctul 3.4.3 din anexa VII.
Paragraf
Determinarea rapoartelor componentelor molare
Paragraf
Rapoartele instantanee ale componentelor molare ale atomilor numărului de hidrogen, oxigen, sulf și azot la atomii de carbon din amestecul de combustibili pentru motoarele cu dublă alimentare pot fi calculate utilizând ecuațiile (8-12)-(8-15):
Paragraf
Unde:
Paragraf
În cazurile în care debitul masic al gazelor de evacuare este calculat pe baza debitului de combustibil amestecat, atunci wC din ecuația (7-113) din anexa VII se calculează cu ajutorul ecuației (8-16):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Determinarea emisiilor de CO2
Paragraf
Anexa VII se aplică cu excepția cazului în care motorul este încercat în cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSC-NRTC) sau RMC care utilizează prelevarea gazelor brute.
Paragraf
Determinarea emisiilor de CO2 când motorul este încercat în cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSC-NRTC) sau RMC care utilizează prelevarea gazelor brute.
Paragraf
Calculul emisiilor de CO2 pornind de la măsurarea emisiilor de CO2 în gazele de evacuare în conformitate cu anexa VII nu se aplică. În schimb se aplică următoarele dispoziții:
Paragraf
Consumul mediu de combustibil măsurat în cursul încercărilor se determină pe baza sumei valorilor instantanee de pe durata ciclului și este folosit ca bază pentru calcularea emisiilor medii de CO2 în cursul încercărilor.
Paragraf
Masa fiecărui combustibil consumat este folosită pentru a determina, în conformitate cu secțiunea 7.1.5, raportul molar al hidrogenului și procentele de masă ale amestecului de combustibil utilizat în încercări.
Paragraf
Masa totală corectată a celor doi combustibili mfuel,corr [g/încercare] și masa emisiilor de CO2 provenite de la combustibilul mCO2, fuel [g/încercare] se determină cu ajutorul ecuațiilor (8-17) și (8-18).
Paragraf
Unde:
Paragraf
Emisiile de CO2 generate de uree mCO2,urea [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (8-19):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Apoi emisiile totale de CO2 mCO2 [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (8-20):
Paragraf
Emisiile totale de CO2, calculate cu ajutorul ecuației (8-20) se utilizează în calcularea emisiilor de CO2 specifice frânării, eCO2 [g/kWh] din secțiunea 2.4.1.1 sau 3.8.1.1 din anexa VII. Dacă este cazul, corecția pentru CO2 în gazele de evacuare provenite din CO2 în combustibilul gazos se efectuează în conformitate cu apendicele 3 la anexa IX.
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Tipuri de motoare cu dublă alimentare care funcționează cu gaz natural/biometan sau GPL și un combustibil lichid – ilustrarea definițiilor și a principalelor cerințe
Litera 2.1
GER (raportul gaz/energie) are înțelesul definit la articolul 3 punctul 20 din Regulamentul (UE) 2016/1628 pe baza puterii calorice inferioare.
Litera 2.2
GERciclu înseamnă GER mediu atunci când motorul funcționează în cadrul ciclului de încercare aplicabil al motorului.
Litera 2.3
Motor cu dublă alimentare de tip 1A înseamnă fie:
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul ciclului de încercare NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid.
Litera 2.4
Motor cu dublă alimentare de tip 1B înseamnă fie:
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie de cel puțin 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare și are un mod cu combustibil lichid, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul ciclului de încercare NRSC cu un raport mediu gaz/energie de cel puțin 90 % (GERNRSC ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare și are un mod cu combustibil lichid.
Litera 2.5
Motor cu dublă alimentare de tip 2A înseamnă fie:
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRTC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9), dar care funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât subcategoria de NRE 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRSC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC, cald ≥ 0,9), dar care funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid.
Litera 2.6
Motor cu dublă alimentare de tip 2B înseamnă fie:
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRTC, cald < 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid, dar poate funcționa la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât subcategoria de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRSC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC, cald ≥ 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid, dar poate funcționa la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare.
Litera 2.7
Motor cu dublă alimentare de tip 3B înseamnă fie:
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie care nu depășește 10 % (GERNRTC, cald ≤ 0,1) și care are un mod cu combustibil lichid, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul NRSC cu un raport mediu gaz/energie care nu depășește 10 % (GERNRSC ≤ 0,1) și care are un mod cu combustibil lichid.
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul ciclului de încercare NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid.
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie de cel puțin 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare și are un mod cu combustibil lichid, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul ciclului de încercare NRSC cu un raport mediu gaz/energie de cel puțin 90 % (GERNRSC ≥ 0,9) și care nu funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare și are un mod cu combustibil lichid.
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRTC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9), dar care funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât subcategoria de NRE 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRSC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC, cald ≥ 0,9), dar care funcționează la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid și nu are un mod cu combustibil lichid.
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRTC, cald < 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRTC, cald ≥ 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid, dar poate funcționa la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât subcategoria de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GERNRSC, cald < 0,9) și care nu are un mod cu combustibil lichid sau care funcționează pe parcursul NRSC cu un raport mediu gaz/energie nu mai scăzut de 90 % (GERNRSC, cald ≥ 0,9) și care are un mod cu combustibil lichid, dar poate funcționa la ralanti utilizând exclusiv combustibil lichid în modul cu dublă alimentare.
Litera a
un motor cu dublă alimentare dintr-o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează pe parcursul pornirii la cald din ciclul de încercare NRTC cu un raport mediu gaz/energie care nu depășește 10 % (GERNRTC, cald ≤ 0,1) și care are un mod cu combustibil lichid, fie
Litera b
un motor cu dublă alimentare din orice (sub)categorie, alta decât o subcategorie de NRE cu 19 ≤ kW ≤ 560, care funcționează în cadrul NRSC cu un raport mediu gaz/energie care nu depășește 10 % (GERNRSC ≤ 0,1) și care are un mod cu combustibil lichid.
Litera a
motoarele cu dublă alimentare de tipul 1A și 2A activează modul de asistență;
Litera b
motoarele cu dublă alimentare de tipurile 1B, 2B și 3B funcționează în modul cu combustibil lichid.
Litera a
curba cuplului de referință generată trebuie să fie cea obținută atunci când motorul este supus încercării pe un stand de încercare pentru motoare în modul cu dublă alimentare;
Litera b
cuplurile efective înregistrate (cuplul indicat și cuplul de frecare) sunt rezultatul combustiei ambilor combustibili, nu cele obținute atunci când motorul funcționează exclusiv cu combustibil lichid.
Litera a
motorul trebuie să rămână întotdeauna în cadrul tipului de motor cu dublă alimentare (și anume, tipul 1A, tipul 2B etc.) care a fost declarat pentru omologarea UE de tip; și
Litera b
în cazul unui motor de tipul 2, diferența finală dintre cea mai ridicată și cea mai scăzută valoare maximă GERciclu din cadrul familiei nu trebuie să depășească niciodată intervalul stabilit la punctul 2.4.15 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, cu excepția situațiilor permise la punctul 3.1.
Litera a
descrie demonstrația efectuată, inclusiv ciclul de încercare aplicabil;
Litera b
este inclus în dosarul informativ astfel cum este stabilit în partea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Litera a
să se oprească și, după caz, să rămână la valoarea curentă atunci când se schimbă modul de funcționare;
Litera b
să repornească și, după caz, să continue numărătoarea de la punctul în care s-a oprit, în momentul în care modul de funcționare se schimbă din nou în cel anterior.
Litera a
în cazul NRSC și RMC NRSC cu pornire la cald, prin împărțirea sumei GER la fiecare punct de măsurare în funcție de numărul de puncte de măsurare;
Litera b
în cazul NRSC în mod discontinuu, prin înmulțirea GER mediu pentru fiecare dintre modurile de încercare cu factorul de ponderare corespunzător pentru modul respectiv și prin calcularea sumei tuturor modurilor. Factorii de ponderare se preiau din apendicele 1 la anexa XVII pentru ciclul aplicabil.
Litera c
Se aplică ecuațiile exacte de la punctul 2.1.5.2 sau 2.2.3 din anexa VII pentru a calcula valorile instantanee ale ugas utilizând proporții instantanee de combustibil lichid și gazos (determinate prin măsurători sau calcule instantanee ale consumului de combustibil) și rapoartele instantanee ale componentelor molare, determinate în conformitate cu punctul 7.1.5; sau
Litera d
Atunci când este utilizat calculul masic din secțiunea 2 din anexa VII pentru cazul specific al unui motor cu dublă alimentare care funcționează cu gaz și motorină, se pot utiliza valori tabelare pentru rapoartele componentelor molare și valorile ugas. Aceste valori tabelare se aplică după cum urmează:
Litera i
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mare sau egal cu 90 % (GER ≥ 0,9), valorile necesare sunt cele pentru combustibilul gazos extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Litera ii
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GER < 0,9), se presupune că valorile necesare sunt reprezentate de cele pentru un amestec de 50 % combustibil gazos și 50 % motorină, extrase din tabelul 8.1 și tabelul 8.2.
Litera iii
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mic sau egal cu 10 % (GER ≤ 0,1), valorile necesare sunt cele pentru motorină, extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Litera iv
Pentru calculul emisiilor HC, valoarea ugaz pentru combustibilul gazos se utilizează în toate cazurile, indiferent de raport mediu gaz/energie (GER).
Litera i
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mare sau egal cu 90 % (GER ≥ 0,9), valorile necesare sunt cele pentru combustibilul gazos extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Litera ii
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GER < 0,9), se presupune că valorile necesare sunt reprezentate de cele pentru un amestec de 50 % combustibil gazos și 50 % motorină, extrase din tabelul 8.1 și tabelul 8.2.
Litera iii
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mic sau egal cu 10 % (GER ≤ 0,1), valorile necesare sunt cele pentru motorină, extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Litera iv
Pentru calculul emisiilor HC, valoarea ugaz pentru combustibilul gazos se utilizează în toate cazurile, indiferent de raport mediu gaz/energie (GER).
Anexa 27
Apendicele 1
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Indicator pentru dublă alimentare, sistem de avertizare, restricție funcțională pentru motorul cu dublă alimentare – Cerințe cu privire la demonstrație
Paragraf
Indicatori pentru dublă alimentare
Paragraf
Indicator pentru modul cu dublă alimentare
Paragraf
Capacitatea motorului de a comanda activarea indicatorului pentru modul cu dublă alimentare atunci când motorul funcționează în modul cu dublă alimentare trebuie demonstrată la omologarea UE de tip.
Paragraf
Indicator pentru modul cu combustibil lichid
Paragraf
În cazul motorului cu dublă alimentare de tipul 1B, tipul 2B sau tipul 3B, capacitatea motorului de a comanda activarea indicatorului pentru modul cu combustibil lichid atunci când motorul funcționează în modul cu combustibil lichid trebuie demonstrată la omologarea UE de tip.
Paragraf
Indicator pentru modul de asistență
Paragraf
Capacitatea motorului de a comanda activarea indicatorului pentru modul de asistență atunci când motorul funcționează în modul de asistență trebuie demonstrată la omologarea UE de tip.
Paragraf
În cazul în care motorul este astfel echipat, este suficientă efectuarea demonstrației legate de indicatorul pentru modul de asistență prin activarea comutatorului pentru activarea modului de asistență și prezentarea în fața autorității de omologare a probelor care demonstrează că activarea are loc când modul de asistență este comandat direct de sistemul motor (de exemplu, prin algoritmi, prin simulări, pe baza rezultatelor încercărilor de laborator etc. ...).
Paragraf
Sistemul de avertizare
Paragraf
Capacitatea motorului de a comanda activarea indicatorului sistemului de avertizare în cazul în care cantitatea de combustibil gazos din rezervorul de combustibil gazos este sub nivelul de avertizare se demonstrează la omologarea UE de tip. În acest scop, cantitatea reală de combustibil gazos poate fi simulată.
Paragraf
Restricția funcțională
Paragraf
În cazul unui motor cu dublă alimentare de tipul 1A sau tipul 2A, capacitatea motorului de a comanda activarea restricției funcționale la detectarea unui rezervor de combustibil gazos gol și a unui sistem defectuos de alimentare cu gaz se demonstrează la omologarea UE de tip. În acest scop, rezervorul de combustibil gazos gol și defecțiunea sistemului de alimentare cu gaz pot fi simulate.
Paragraf
Este suficientă efectuarea demonstrației într-un caz tipic de utilizare, selecționat cu acordul autorității de omologare, și punerea la dispoziția autorității de omologare respective a unor probe care să demonstreze că restricția funcțională are loc și în celelalte cazuri de utilizare posibile (de exemplu, prin algoritmi, prin simulări, pe baza rezultatelor încercărilor de laborator etc.).
Anexa 28
Apendicele 2
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Cerințe pentru procedurile de încercare privind emisiile în cazul motoarelor cu dublă alimentare
Paragraf
Date generale
Paragraf
Prezentul punct definește cerințele suplimentare și excepțiile prezentei anexe, necesare pentru a permite efectuarea încercărilor privind emisiile în cazul motoarelor cu dublă alimentare, indiferent dacă aceste emisii sunt exclusiv emisii de evacuare sau includ și emisii ale carterului pe lângă emisiile de evacuare, în conformitate cu punctul 6.10 din anexa VI. În cazul în care nu este menționată nicio cerință suplimentară sau excepție, cerințele prezentului regulament se aplică motoarelor cu dublă alimentare în aceeași modalitate în care se aplică oricăror altor tipuri de motoare sau familii de motoare omologate de tip în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1628.
Paragraf
Încercările privind emisiile unui motor cu dublă alimentare sunt complicate întrucât combustibilul utilizat poate varia între combustibil lichid pur și o combinație în care predomină combustibilul gazos și care include numai o cantitate redusă de combustibil lichid utilizată ca sursă pentru aprindere. Raportul dintre combustibilii utilizați de un motor cu dublă alimentare poate varia, de asemenea, în mod substanțial în funcție de condiția de funcționare a motorului. Prin urmare, sunt necesare precauții speciale și impunerea de restricții pentru a permite efectuarea pe aceste motoare a încercărilor privind emisiile.
Paragraf
Condiții de încercare
Paragraf
Se aplică secțiunea 6 din anexa VI.
Paragraf
Proceduri de încercare
Paragraf
Se aplică secțiunea 7 din anexa VI.
Paragraf
Proceduri de măsurare
Paragraf
Se aplică secțiunea 8 din anexa VI, cu excepția situațiilor prevăzute în prezentul apendice.
Paragraf
O procedură de măsurare a diluării în circuit principal pentru motoarele cu dublă alimentare este prezentată în figura 6.6 din anexa VI (sistem CVS).
Paragraf
Această procedură de măsurare asigură faptul că variația consumului de combustibil în timpul încercării va influența, în principal, rezultatele măsurătorilor privind emisiile de hidrocarburi. Acest fapt trebuie compensat printr-una dintre metodele descrise la punctul 7.
Paragraf
Măsurarea debitului brut de gaz/a debitului parțial prezentată în figura 6.7 din anexa VI poate fi utilizată cu anumite precauții legate de determinarea debitului masic al gazelor de evacuare și de metodele de calcul.
Paragraf
Echipamentul de măsurare
Paragraf
Se aplică secțiunea 9 din anexa VI.
Paragraf
Măsurarea numărului de particule din emisii
Paragraf
Se aplică apendicele 1 la anexa VI.
Paragraf
Calculul emisiilor
Paragraf
Calculul emisiilor se efectuează în conformitate cu anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune. Cerințele suplimentare prevăzute la punctul 7.1 se aplică calculelor masice, iar cerințele suplimentare prevăzute la punctul 7.2 se aplică calculelor pe bază molară.
Paragraf
Calculul emisiilor necesită cunoașterea compoziției combustibililor utilizați. În cazul în care combustibilul gazos este furnizat cu un certificat care confirmă proprietățile combustibilului (de exemplu, gaz din butelii), se acceptă utilizarea compoziției specificate de către furnizor. În cazul în care compoziția nu este disponibilă (de exemplu, combustibil transportat prin conducte), compoziția combustibilului se analizează cel puțin înainte și după efectuarea încercării privind emisiile motorului. Sunt permise analize mai frecvente și utilizarea rezultatelor la calcule.
Paragraf
În cazul în care se utilizează raportul gaz/energie (GER), acesta trebuie să fie conform cu definiția prevăzută la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1628 și cu dispozițiile specifice privind limitele de hidrocarburi totale (HC) pentru motoarele alimentate integral sau parțial cu combustibili gazoși din anexa II la regulamentul menționat. Valoarea medie a GER pe durata ciclului se calculează cu ajutorul uneia dintre următoarele metode:
Paragraf
în cazul NRSC și RMC NRSC cu pornire la cald, prin împărțirea sumei GER la fiecare punct de măsurare în funcție de numărul de puncte de măsurare;
Paragraf
în cazul NRSC în mod discontinuu, prin înmulțirea GER mediu pentru fiecare dintre modurile de încercare cu factorul de ponderare corespunzător pentru modul respectiv și prin calcularea sumei tuturor modurilor. Factorii de ponderare se preiau din apendicele 1 la anexa XVII pentru ciclul aplicabil.
Paragraf
Calculul masic al emisiilor
Paragraf
Se aplică secțiunea 2 din anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune.
Paragraf
Corecția uscat/umed
Paragraf
Gaze de evacuare brute
Paragraf
Pentru calculul corecției uscat/umed, se utilizează ecuațiile (7-3) și (7-4) din anexa VII.
Paragraf
Parametrii specifici ai combustibilului se determină în conformitate cu punctul 7.1.5.
Paragraf
Gaze de evacuare diluate
Paragraf
Pentru calculul corecției uscat/umed, se utilizează ecuația (7-3) împreună fie cu ecuația (7-25), fie cu ecuația (7-26) din anexa VII.
Paragraf
Pentru corecția uscat/umed, se utilizează raportul molar al hidrogenului, α, pentru combinația dintre cei doi combustibili. Acest raport molar al hidrogenului se calculează pe baza valorilor obținute în cursul măsurătorilor privind consumul de combustibil pentru ambii combustibili, în conformitate cu punctul 7.1.5.
Paragraf
Corecția NOx pentru umiditate
Paragraf
Se utilizează corecția NOx pentru umiditate din cazul motoarelor cu aprindere prin compresie, astfel cum este precizat în ecuația (7-9) din anexa VII.
Paragraf
Sistem de diluare cu debit parțial (PFS) și măsurarea emisiilor gazoase brute
Paragraf
Determinarea debitului masic al gazului de evacuare
Paragraf
Debitul masic al gazului de evacuare se determină utilizând un debimetru pentru gaze de evacuare brute, astfel cum este descris la punctul 9.4.5.3 din anexa VI.
Paragraf
Ca o opțiune alternativă, se poate utiliza metoda de măsurare a debitului de aer și a raportului aer/combustibil, în conformitate cu ecuațiile (7-17) până la (7-19) din anexa VII, numai în cazul în care valorile α, γ, δ și ε sunt determinate în conformitate cu punctul 7.1.5.3. Nu este permisă utilizarea unui senzor de tipul celor cu zirconiu pentru măsurarea raportului aer/combustibil.
Paragraf
În cazul încercării motoarelor supuse ciclurilor de încercare în regim staționar, numai debitul masic al gazului de evacuare se determină prin metoda măsurării aerului și a combustibilului în conformitate cu ecuația (7-15) din anexa VII.
Paragraf
Determinarea componentelor gazoase
Paragraf
Se aplică punctul 2.1 din anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune.
Paragraf
Variația posibilă a consumului de combustibil va influența toți factorii ugas și rapoartele componentelor molare utilizate la calculele emisiilor. Una dintre următoarele abordări se utilizează pentru a determina factorii ugaz și rapoartele componentelor molare la alegerea producătorului.
Paragraf
Se aplică ecuațiile exacte de la punctul 2.1.5.2 sau 2.2.3 din anexa VII pentru a calcula valorile instantanee ale ugas utilizând proporții instantanee de combustibil lichid și gazos (determinate prin măsurători sau calcule instantanee ale consumului de combustibil) și rapoartele instantanee ale componentelor molare, determinate în conformitate cu punctul 7.1.5; sau
Paragraf
Atunci când este utilizat calculul masic din secțiunea 2 din anexa VII pentru cazul specific al unui motor cu dublă alimentare care funcționează cu gaz și motorină, se pot utiliza valori tabelare pentru rapoartele componentelor molare și valorile ugas. Aceste valori tabelare se aplică după cum urmează:
Paragraf
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mare sau egal cu 90 % (GER ≥ 0,9), valorile necesare sunt cele pentru combustibilul gazos extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Paragraf
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GER < 0,9), se presupune că valorile necesare sunt reprezentate de cele pentru un amestec de 50 % combustibil gazos și 50 % motorină, extrase din tabelul 8.1 și tabelul 8.2.
Paragraf
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mic sau egal cu 10 % (GER ≤ 0,1), valorile necesare sunt cele pentru motorină, extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Paragraf
Pentru calculul emisiilor HC, valoarea ugaz pentru combustibilul gazos se utilizează în toate cazurile, indiferent de raport mediu gaz/energie (GER).
Paragraf
Masa pe încercare a emisiei gazoase
Paragraf
În cazul în care se aplică ecuații exacte pentru a calcula valorile ugas instantanee în conformitate cu punctul 7.1.3.2 litera (a), atunci când se calculează masa pe încercare a unei emisii gazoase pentru cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSC-NRTC) și RMC, ugas se include în suma din ecuația (7-2) de la punctul 2.1.2 din anexa VII cu ajutorul ecuației (8-1):
Paragraf
unde:
Paragraf
Celelalte condiții ale ecuației sunt astfel cum sunt stabilite la punctul 2.1.2 din anexa VII.
Paragraf
Determinarea particulelor
Paragraf
Pentru determinarea emisiilor de particule pe baza metodei de măsurare cu debit parțial, calculul se efectuează în conformitate cu ecuațiile de la punctul 2.3 din anexa VII.
Paragraf
Se aplică cerințele de la punctul 8.2.1.2 din anexa VI pentru controlul raportului de diluare. În special, în cazul în care timpul de transformare combinat al măsurării debitului de gaze de evacuare și sistemului cu debit parțial depășește 0,3 s, se utilizează controlul în avans care se bazează pe o încercare preînregistrată. În acest caz, timpul de creștere combinat trebuie să fie ≤ 1 s, iar timpul de întârziere combinat ≤ 10 s. Cu excepția cazului în care debitul masic al gazelor de evacuare se măsoară direct, determinarea debitului masic al gazelor de evacuare trebuie să utilizeze valori ale lui α, γ, δ și ε determinate în conformitate cu punctul 7.1.5.3.
Paragraf
Pentru fiecare măsurătoare, se efectuează controlul calității în conformitate cu punctul 8.2.1.2 din anexa VI.
Paragraf
Cerințe suplimentare referitoare la debitmetrul pentru debitul masic al gazelor de evacuare.
Paragraf
Debitmetrul menționat la punctele 9.4.5.3 și 9.4.5.4 din anexa VI nu este sensibil la variația compoziției și densității gazului de evacuare. Micile erori, de exemplu, cele ale tubului Pitot sau ale măsurătorii de tip orificiu (echivalentă cu rădăcina pătrată a densității gazelor de evacuare) pot fi neglijate.
Paragraf
Măsurarea prin metoda diluării cu debit total (CVS)
Paragraf
Se aplică punctul 2.2 din anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune.
Paragraf
Variația posibilă a compoziției combustibilului va influența, în principal, valoarea ugas pentru hidrocarburi extrasă din tabele. Se aplică ecuațiile exacte pentru calculul emisiilor de hidrocarburi, utilizând rapoartele componentelor molare determinate din măsurătorile pentru consumul de combustibil pentru ambii combustibili, în conformitate cu punctul 7.1.5.
Paragraf
Determinarea concentrațiilor corectate de fond
Paragraf
Pentru determinarea factorului stoichiometric, raportul molar al hidrogenului, α, se calculează ca media raportului molar al hidrogenului din amestecul de combustibil pe parcursul încercării, în conformitate cu punctul 7.1.5.3..
Paragraf
În mod alternativ, valoarea Fs a combustibilului gazos poate fi utilizată în ecuația (7-28) din anexa VII.
Paragraf
Determinarea rapoartelor componentelor molare
Paragraf
Date generale
Paragraf
Prezenta secțiune se utilizează pentru determinarea rapoartelor componentelor molare atunci când amestecul de combustibili este cunoscut (metoda exactă).
Paragraf
Calculul componentelor amestecului de combustibili
Paragraf
Se utilizează ecuațiile (8-2)-(8-7) pentru a calcula compoziția elementară a amestecului de combustibili:
Paragraf
unde:
Paragraf
Calculul raporturilor molare ale H, C, S, N și O în raport cu C pentru amestecul de combustibili
Paragraf
Calculul raporturilor atomice (în special raportul H/C, α) este furnizat în anexa VII cu ajutorul ecuațiilor (8-8) la (8-11):
Paragraf
unde:
Paragraf
cu referire la un combustibil CΗαΟεΝδSγ
Paragraf
Calculul molar al emisiilor
Paragraf
Se aplică secțiunea 3 din anexa VII, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta secțiune.
Paragraf
Corecția NOx pentru umiditate
Paragraf
Se utilizează ecuația (7-102) din anexa VII (corecția pentru motoarele cu aprindere prin compresie).
Paragraf
Determinarea debitului masic al gazelor de evacuare atunci când nu se utilizează un debimetru pentru gaze de evacuare brute
Paragraf
Se utilizează ecuația (7-112) din anexa VII (calculul debitului molar pe baza aerului de admisie). Se poate utiliza, în mod alternativ, ecuația (7-113) din anexa VII (calculul debitului molar pe baza debitului masic al combustibilului), numai atunci când se efectuează o încercare NRSC.
Paragraf
Rapoartele componentelor molare pentru determinarea componentelor gazoase
Paragraf
Abordarea directă se utilizează pentru a determina rapoartele componentelor molare utilizând proporțiile instantanee de combustibil lichid și gazos, determinate din măsurătorile sau calculele instantanee ale consumului de combustibil. Raporturile instantanee ale componentelor molare se înregistrează în ecuațiile (7-88), (7-90) și (7-91) din anexa VII pentru bilanțul chimic continuu.
Paragraf
Determinarea rapoartelor se efectuează în conformitate fie cu punctul 7.2.3.1 sau cu punctul 7.1.5.3..
Paragraf
Combustibilii gazoși, amestecați sau proveniți de la o linie terestră, pot conține o cantitate semnificativă de constituenți inerți precum CO2 și N2. Producătorul fie include acești constituenți în calculele pentru raportul atomic descrise la punctul 7.2.3.1 sau punctul 7.1.5.3, după caz fie exclude, în mod alternativ, constituenții inerți din rapoartele atomice și îi alocă parametrilor de echilibru chimic al aerului de admisie xO2int, xCO2int, și xH2Oint de la punctul 3.4.3 din anexa VII.
Paragraf
Determinarea rapoartelor componentelor molare
Paragraf
Rapoartele instantanee ale componentelor molare ale atomilor numărului de hidrogen, oxigen, sulf și azot la atomii de carbon din amestecul de combustibili pentru motoarele cu dublă alimentare pot fi calculate utilizând ecuațiile (8-12)-(8-15):
Paragraf
Unde:
Paragraf
În cazurile în care debitul masic al gazelor de evacuare este calculat pe baza debitului de combustibil amestecat, atunci wC din ecuația (7-113) din anexa VII se calculează cu ajutorul ecuației (8-16):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Determinarea emisiilor de CO2
Paragraf
Anexa VII se aplică cu excepția cazului în care motorul este încercat în cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSC-NRTC) sau RMC care utilizează prelevarea gazelor brute.
Paragraf
Determinarea emisiilor de CO2 când motorul este încercat în cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSC-NRTC) sau RMC care utilizează prelevarea gazelor brute.
Paragraf
Calculul emisiilor de CO2 pornind de la măsurarea emisiilor de CO2 în gazele de evacuare în conformitate cu anexa VII nu se aplică. În schimb se aplică următoarele dispoziții:
Paragraf
Consumul mediu de combustibil măsurat în cursul încercărilor se determină pe baza sumei valorilor instantanee de pe durata ciclului și este folosit ca bază pentru calcularea emisiilor medii de CO2 în cursul încercărilor.
Paragraf
Masa fiecărui combustibil consumat este folosită pentru a determina, în conformitate cu secțiunea 7.1.5, raportul molar al hidrogenului și procentele de masă ale amestecului de combustibil utilizat în încercări.
Paragraf
Masa totală corectată a celor doi combustibili mfuel,corr [g/încercare] și masa emisiilor de CO2 provenite de la combustibilul mCO2, fuel [g/încercare] se determină cu ajutorul ecuațiilor (8-17) și (8-18).
Paragraf
Unde:
Paragraf
Emisiile de CO2 generate de uree mCO2,urea [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (8-19):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Apoi emisiile totale de CO2 mCO2 [g/încercare] se calculează cu ajutorul ecuației (8-20):
Paragraf
Emisiile totale de CO2, calculate cu ajutorul ecuației (8-20) se utilizează în calcularea emisiilor de CO2 specifice frânării, eCO2 [g/kWh] din secțiunea 2.4.1.1 sau 3.8.1.1 din anexa VII. Dacă este cazul, corecția pentru CO2 în gazele de evacuare provenite din CO2 în combustibilul gazos se efectuează în conformitate cu apendicele 3 la anexa IX.
Litera a
în cazul NRSC și RMC NRSC cu pornire la cald, prin împărțirea sumei GER la fiecare punct de măsurare în funcție de numărul de puncte de măsurare;
Litera b
în cazul NRSC în mod discontinuu, prin înmulțirea GER mediu pentru fiecare dintre modurile de încercare cu factorul de ponderare corespunzător pentru modul respectiv și prin calcularea sumei tuturor modurilor. Factorii de ponderare se preiau din apendicele 1 la anexa XVII pentru ciclul aplicabil.
Litera c
Se aplică ecuațiile exacte de la punctul 2.1.5.2 sau 2.2.3 din anexa VII pentru a calcula valorile instantanee ale ugas utilizând proporții instantanee de combustibil lichid și gazos (determinate prin măsurători sau calcule instantanee ale consumului de combustibil) și rapoartele instantanee ale componentelor molare, determinate în conformitate cu punctul 7.1.5; sau
Litera d
Atunci când este utilizat calculul masic din secțiunea 2 din anexa VII pentru cazul specific al unui motor cu dublă alimentare care funcționează cu gaz și motorină, se pot utiliza valori tabelare pentru rapoartele componentelor molare și valorile ugas. Aceste valori tabelare se aplică după cum urmează:
Litera i
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mare sau egal cu 90 % (GER ≥ 0,9), valorile necesare sunt cele pentru combustibilul gazos extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Litera ii
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GER < 0,9), se presupune că valorile necesare sunt reprezentate de cele pentru un amestec de 50 % combustibil gazos și 50 % motorină, extrase din tabelul 8.1 și tabelul 8.2.
Litera iii
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mic sau egal cu 10 % (GER ≤ 0,1), valorile necesare sunt cele pentru motorină, extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Litera iv
Pentru calculul emisiilor HC, valoarea ugaz pentru combustibilul gazos se utilizează în toate cazurile, indiferent de raport mediu gaz/energie (GER).
Litera i
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mare sau egal cu 90 % (GER ≥ 0,9), valorile necesare sunt cele pentru combustibilul gazos extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Litera ii
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie între 10 % și 90 % (0,1 < GER < 0,9), se presupune că valorile necesare sunt reprezentate de cele pentru un amestec de 50 % combustibil gazos și 50 % motorină, extrase din tabelul 8.1 și tabelul 8.2.
Litera iii
În cazul motoarelor care funcționează în cadrul unui ciclu de încercare aplicabil cu un raport mediu gaz/energie mai mic sau egal cu 10 % (GER ≤ 0,1), valorile necesare sunt cele pentru motorină, extrase din tabelele 7.1 sau 7.2 din anexa VII.
Litera iv
Pentru calculul emisiilor HC, valoarea ugaz pentru combustibilul gazos se utilizează în toate cazurile, indiferent de raport mediu gaz/energie (GER).
Anexa 29
Apendicele 3
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Tipuri de motoare cu dublă alimentare care funcționează cu gaz natural/biometan sau GPL și un combustibil lichid – ilustrarea definițiilor și a principalelor cerințe
Anexa 30
ANEXA IX
Paragraf
ANEXA IX
Paragraf
Combustibili de referință
Paragraf
Date tehnice cu privire la combustibilii utilizați pentru încercarea motoarelor cu aprindere prin comprimare
Paragraf
Tip: Motorină (motorină fără destinație rutieră)
Paragraf
Tip: Etanol pentru motoare cu aprindere prin compresie dedicate (ED95)(1)
Paragraf
Date tehnice privind combustibilii utilizați pentru încercarea motoarelor cu aprindere prin scânteie
Paragraf
Tip: Benzină (E10)
Paragraf
Tip: Etanol (E85)
Paragraf
Date tehnice privind combustibilii gazoși pentru motoarele cu un singur tip de alimentare și cu dublă alimentare
Paragraf
Tip: GPL
Paragraf
Tip: Gaz natural/biometan
Paragraf
Specificații pentru combustibilii de referință furnizați cu proprietăți fixe (de exemplu, dintr-un recipient sigilat)
Paragraf
Ca alternativă la combustibilii de referință prevăzuți la prezentul punct, se pot utiliza combustibilii echivalenți de la punctul 3.2.2.
Paragraf
Specificații pentru combustibilul de referință furnizat dintr-o conductă cu amestecul altor gaze, cu proprietăți ale gazului determinate prin măsurarea la fața locului.
Paragraf
Ca alternativă la combustibilii de referință de la prezentul punct, se pot utiliza combustibilii de referință echivalenți de la punctul 3.2.1.
Paragraf
Nu este necesară utilizarea gazului de etalonare în acest sens.
Paragraf
dioxid de carbon;
Paragraf
etan;
Paragraf
metan;
Paragraf
azot;
Paragraf
propan.
Paragraf
Valoarea factorului Sλ a amestecului rezultat dintre gazul transportat prin gazoducte și amestecul de gaz trebuie să se încadreze în intervalul specificat în tabelul 9.1 pentru combustibilul de referință specificat.
Paragraf
Raportul de încercare a motorului pentru fiecare încercare include următoarele:
Paragraf
gazul (gazele) de amestec selectate din lista de la punctul 3.2.2.1;
Paragraf
valoarea Sλ pentru amestecul de combustibil rezultat;
Paragraf
cifra metanică (CM) a amestecului de combustibil rezultat.
Paragraf
Cerințele de la apendicele 1 și 2 trebuie să fie îndeplinite în ceea ce privește determinarea proprietăților gazelor de conductă și din amestecuri, determinarea factorului Sλ și a CM pentru amestecul de gaze rezultat și verificarea privind menținerea amestecului în timpul încercării.
Paragraf
În cazul în care unul sau mai multe fluxuri de gaze [gaz de conductă sau gaz (gaze) din amestec] conține CO2 într-o cantitate mai mare decât proporția de minimis, calculul emisiei specifice de CO2 din anexa VII se corectează în conformitate cu apendicele 3.
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Cerințe suplimentare pentru efectuarea încercărilor privind emisiile utilizând combustibili gazoși de referință care cuprind gaze transportate prin gazoducte cu amestecuri de alte gaze
Paragraf
Metoda de analiză a gazului și de măsurare a debitului de gaze
Paragraf
În sensul prezentului apendice, dacă este necesar, compoziția gazului se determină prin analiza gazului utilizând cromatografia în fază gazoasă în conformitate cu standardul EN ISO 6974 sau printr-o tehnică alternativă care atinge cel puțin un nivel similar de acuratețe și repetabilitate.
Paragraf
În sensul prezentului apendice, dacă este necesar, măsurarea debitului de gaze se efectuează utilizând un debitmetru masic.
Paragraf
Analiza și debitul alimentării cu gaz de utilitate de intrare
Paragraf
Compoziția alimentării cu gaz de utilitate se analizează înainte de sistemul de amestecare a amestecului.
Paragraf
Debitul gazului de utilitate care intră în sistemul de amestecare a amestecului trebuie să fie măsurat.
Paragraf
Analiza și debitul amestecului
Paragraf
Atunci când un certificat aplicabil de analiză este disponibil pentru un amestec (de exemplu, emis de către furnizorul de gaz), acesta poate fi utilizat ca sursă pentru compoziția respectivului amestec. În acest caz, este permisă analiza la fața locului a compoziției respectivului amestec, dar aceasta nu este necesară.
Paragraf
În cazul în care nu este disponibil un certificat de analiză pentru un amestec, se analizează compoziția respectivului amestec.
Paragraf
Se măsoară debitul fiecărui amestec care intră în sistemul de amestecare a amestecului.
Paragraf
Analiza gazului amestecat
Paragraf
Analiza compoziției gazului care alimentează motorul după ce iese din sistemul de amestecare a amestecului este permisă în plus sau ca o opțiune alternativă la analiza solicitată la punctele 2.1 și 3.1, dar nu este necesară.
Paragraf
Calcularea factorului Sλ și a CM a gazului amestecat
Paragraf
Se utilizează rezultatele analizei gazului în conformitate cu punctul 2.1, punctul 3.1 sau 3.2 și, după caz, punctul 4.1, combinate cu debitul masic al gazului măsurat în conformitate cu punctele 2.2 și 3.3, pentru a calcula CM în conformitate cu standardul EN16726:2015. Același set de date se utilizează pentru a calcula factorul Sλ în conformitate cu procedura furnizată în apendicele 2.
Paragraf
Controlul și verificarea amestecului de gaz în timpul încercării
Paragraf
Controlul și verificarea amestecului de gaz în timpul încercării se efectuează utilizând un sistem de control în buclă deschisă sau în buclă închisă.
Paragraf
Sistem de control al amestecului în buclă deschisă
Paragraf
În acest caz, analiza gazului, măsurătorile și calculele debitului prevăzute la punctele 1, 2, 3 și 4 se efectuează înainte de încercarea privind emisiile.
Paragraf
Procentul de gaz de utilitate din amestec (amestecuri) se setează astfel încât să asigure faptul că factorul Sλ se încadrează în intervalul permis pentru combustibilul de referință relevant din tabelul 9.1.
Paragraf
Atunci când procentele relative au fost stabilite, acestea se mențin pe tot parcursul încercării privind emisiile. Se permit ajustările debitelor individuale pentru a menține procentele relative.
Paragraf
Atunci când încercarea privind emisiile a fost completată, analiza compoziției gazului, măsurătorile și calculele debitelor prevăzute la punctele 2, 3, 4 și 5 se repetă. Pentru ca o încercare să fie considerată valabilă, valoarea factorului Sλ trebuie să rămână în cadrul intervalului specificat pentru respectivul combustibil de referință furnizat în tabelul 9.1.
Paragraf
Sistem de control al amestecului în buclă închisă
Paragraf
În acest caz, analiza compoziției gazului, măsurătorile și calculele debitului prevăzute la punctele 2, 3, 4 și 5 se efectuează la anumite intervale în timpul încercării privind emisiile. Intervalele se selectează luând în considerare capacitatea frecvenței cromatografiei în fază gazoasă și sistemul de calcul corespunzător.
Paragraf
Se utilizează rezultatele măsurătorilor și calculelor periodice pentru a ajusta procentele relative ale gazului și amestecului de utilitate pentru a menține valoarea factorului Sλ în cadrul intervalului specificat în tabelul 9.1 pentru respectivul combustibil de referință. Frecvența ajustării nu trebuie să depășească frecvența măsurătorilor.
Paragraf
Pentru ca o încercare să fie considerată valabilă, valoarea factorului Sλ trebuie să se încadreze în intervalul specificat în tabelul 9.1 pentru respectivul combustibil de referință pentru cel puțin 90 % dintre punctele de măsurare.
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Calculul factorului de adaptare λ (Sλ)
Paragraf
Calculul
Paragraf
Proporțiile stoichiometrice de aer/combustibil ale combustibililor din industria auto – SAE J1829, iunie 1987. John B. Heywood, Internal combustion fundamentals, McGraw-Hill, 1988, Capitolul 3.4 Combustion stoichiometry (pag. 68-72).
Paragraf
Unde:
Paragraf
Unde:
Paragraf
Exemple de calcul pentru factorul de adaptare Sλ:
Paragraf
Exemplul 1: G25: CH4 = 86 %, N2 = 14 % (per volum)
Paragraf
n = 1CH_4%1002C_2%100..1diluent %100 = 10,86114100 = 0,860,86 = 1
Paragraf
m = 4CH_4%1004C_2H_4%100..1diluent %100 = 40,860,86 = 4
Paragraf
S_λ = 2(1inert%100)(nm4)O^*_2100 = 2(114100)(144) = 1,16
Paragraf
Exemplul 2: GR: CH4 = 87 %, C2H6 = 13 % (per volum)
Paragraf
n = 1CH_4%1002C_2%100..1diluent %100 = 10,8720,1310100 = 1,13 = 1,13
Paragraf
m = 4CH_4%1002C_2H_4%100..1diluent %100 = 40,8760,131 = 4,26
Paragraf
S_λ = 2(1inert%100)(nm4)O^*_2100 = 2(10100)(1,134,264) = 0,911
Paragraf
Exemplul 3: SUA: CH4 = 89 %, C2H6 = 4,5 %, C3H8 = 2,3 %, C6H14 = 0,2 %, O2 = 0,6 %, N2 = 4 %
Paragraf
n = 1CH_4%1002C_2%100..1diluent %100 = 10,8920,04530,02340,00210,644100 = 1,11
Paragraf
m = 4CH_4%1002C_2H_4%1006C_2H_6%100..8C_3H_8%1001diluent %100 = 40,8940,04580,023140,00210,64100 = 4,24
Paragraf
S_λ = 2(1inert%100)(nm4)O^*_2100 = 2(14100)(1,114,244)0,6100 = 0,96
Paragraf
Ca o opțiune alternativă la ecuația de mai sus, Sλ poate fi calculat din raportul dintre cererea stoichiometrică de aer a metanului pur la cererea stoichiometrică de aer a amestecului de combustibil care alimentează motorul, astfel cum se specifică în continuare.
Paragraf
Factorul de adaptare lambda (Sλ) exprimă cererea de oxigen a oricărui amestec de combustibil în raport cu cererea de oxigen a metanului pur. Cererea de oxigen înseamnă cantitatea de oxigen pentru a oxida metanul într-o compoziție stoichiometrică de parteneri de reacție la produse de ardere completă (si anume, dioxid de carbon și apă).
Paragraf
Pentru arderea metanului pur, reacția este cea exprimată în ecuația (9-4):
Paragraf
În acest caz, raportul de molecule dintre compoziția stoichiometrică a partenerilor de reacție este exact 2:
Paragraf
n_(O_2)n_(CH_4) = 2
Paragraf
Unde:
Paragraf
Prin urmare, cererea de oxigen pentru metanul pur este:
Paragraf
Valoarea factorului Sλ poate fi determinată din raportul dintre raportul între compoziția stoichiometrică de oxigen și metan, pe de o parte, și raportul între compoziția stoichiometrică de oxigen și amestecul de combustibil cu care este alimentat motorul, pe de altă parte, astfel cum este exprimat de ecuația (9-5):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Deoarece aerul conține 21 % oxigen, cererea stoichiometrică de oxigen Lst a oricărui combustibil se calculează cu ecuația (9-6):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Prin urmare, valoarea factorului Sλ poate fi determinată, de asemenea, de raportul dintre compoziția stoichiometrică de aer și metan la raportul dintre compoziția stoichiometrică de aer și amestec de combustibil, respectiv, raportul cererii stoichiometrice de aer a metanului la cea a amestecului de combustibil cu care este alimentat motorul, astfel cum este exprimat de ecuația (9-7):
Paragraf
Prin urmare, se poate utiliza orice calcul care specifică cererea stoichiometrică de aer pentru a calcula factorul lambda de adaptare.
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Corecția pentru CO2 din gazele de evacuare care rezultă din CO2 din combustibilul gazos
Paragraf
Debitul masic instantaneu de CO2 din fluxul de combustibil gazos
Paragraf
Compoziția gazului și debitul gazului se determină în conformitate cu cerințele din secțiunile 1-4 din apendicele 1.
Paragraf
Debitul masic instantaneu de CO2 dintr-un flux de gaz care alimentează motorul se calculează în conformitate cu ecuația (9-8).
Paragraf
Unde:
Paragraf
Mflux se calculează din toți constituenții măsurați (1, 2, …, n) în conformitate cu ecuația (9-9).
Paragraf
Unde:
Paragraf
Pentru a determina debitul masic total al CO2 din combustibilul gazos care intră în motor, calculul de la ecuația (9-8) se efectuează pentru fiecare flux de gaz individual care conține CO2 care intră în sistemul de amestecare a gazului și rezultatul pentru adunarea fiecărui flux de gaz sau se efectuează pentru gazul amestecat care iese din sistemul de amestecare și intră în motor cu ajutorul ecuației (9-10):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Calculul emisiilor specifice de CO2 pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Masa totală pe încercare de emisie de CO2 din CO2 din combustibilul mCO2, fuel [g/încercare] se calculează prin însumarea debitelor masice instantanee ale CO2 din combustibilul gazos care intră în motor ṁCO2i, fuel [g/s] în timpul ciclului de încercare în conformitate cu ecuația (9-11):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Masa totală a emisiei de CO2 mCO2 [g/încercare] utilizată în ecuația (7-61), (7-63), (7-128) sau (7-130) din anexa VII pentru a calcula rezultatul specific al emisiei, eCO2 [g/kWh] se înlocuiește în respectivele ecuații cu valoarea corectată, mCO2, cor, [g/încercare] calculată în conformitate cu ecuația (9-12).
Paragraf
Calculul emisiilor specifice de CO2 pentru ciclurile de încercare în mod discontinuu NRSC
Paragraf
Debitul masic mediu al emisiei de CO2 din CO2 din combustibil pe oră qmCO2, fuel sau ṁCO2 fuel [g/h] se calculează pentru fiecare mod de încercare individual din măsurătorile debitului masic instantaneu al CO2 ṁ2 fuel[g/s] furnizate de ecuația (9-10) luate în timpul perioadei de eșantionare a respectivului mod de încercare cu ajutorul ecuației (9-13):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Debitul masic mediu al emisiei de CO2, qmCO2, ṁCO2 sau [g/h] pentru fiecare mod de încercare individual utilizat în ecuația (7-64) sau (7-131) din anexa VII pentru a calcula rezultatul specific al emisiei, eCO2 [g/kWh] se înlocuiește în respectivele ecuații cu valoarea corectată qmCO2, corr sau ṁCO2, corr [g/h] pentru fiecare mod de încercare individual calculat în conformitate cu ecuația (9-14) sau (9-15).
Litera a
dioxid de carbon;
Litera b
etan;
Litera c
metan;
Litera d
azot;
Litera e
propan.
Litera a
gazul (gazele) de amestec selectate din lista de la punctul 3.2.2.1;
Litera b
valoarea Sλ pentru amestecul de combustibil rezultat;
Litera c
cifra metanică (CM) a amestecului de combustibil rezultat.
Anexa 31
Apendicele 1
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Cerințe suplimentare pentru efectuarea încercărilor privind emisiile utilizând combustibili gazoși de referință care cuprind gaze transportate prin gazoducte cu amestecuri de alte gaze
Paragraf
Metoda de analiză a gazului și de măsurare a debitului de gaze
Paragraf
În sensul prezentului apendice, dacă este necesar, compoziția gazului se determină prin analiza gazului utilizând cromatografia în fază gazoasă în conformitate cu standardul EN ISO 6974 sau printr-o tehnică alternativă care atinge cel puțin un nivel similar de acuratețe și repetabilitate.
Paragraf
În sensul prezentului apendice, dacă este necesar, măsurarea debitului de gaze se efectuează utilizând un debitmetru masic.
Paragraf
Analiza și debitul alimentării cu gaz de utilitate de intrare
Paragraf
Compoziția alimentării cu gaz de utilitate se analizează înainte de sistemul de amestecare a amestecului.
Paragraf
Debitul gazului de utilitate care intră în sistemul de amestecare a amestecului trebuie să fie măsurat.
Paragraf
Analiza și debitul amestecului
Paragraf
Atunci când un certificat aplicabil de analiză este disponibil pentru un amestec (de exemplu, emis de către furnizorul de gaz), acesta poate fi utilizat ca sursă pentru compoziția respectivului amestec. În acest caz, este permisă analiza la fața locului a compoziției respectivului amestec, dar aceasta nu este necesară.
Paragraf
În cazul în care nu este disponibil un certificat de analiză pentru un amestec, se analizează compoziția respectivului amestec.
Paragraf
Se măsoară debitul fiecărui amestec care intră în sistemul de amestecare a amestecului.
Paragraf
Analiza gazului amestecat
Paragraf
Analiza compoziției gazului care alimentează motorul după ce iese din sistemul de amestecare a amestecului este permisă în plus sau ca o opțiune alternativă la analiza solicitată la punctele 2.1 și 3.1, dar nu este necesară.
Paragraf
Calcularea factorului Sλ și a CM a gazului amestecat
Paragraf
Se utilizează rezultatele analizei gazului în conformitate cu punctul 2.1, punctul 3.1 sau 3.2 și, după caz, punctul 4.1, combinate cu debitul masic al gazului măsurat în conformitate cu punctele 2.2 și 3.3, pentru a calcula CM în conformitate cu standardul EN16726:2015. Același set de date se utilizează pentru a calcula factorul Sλ în conformitate cu procedura furnizată în apendicele 2.
Paragraf
Controlul și verificarea amestecului de gaz în timpul încercării
Paragraf
Controlul și verificarea amestecului de gaz în timpul încercării se efectuează utilizând un sistem de control în buclă deschisă sau în buclă închisă.
Paragraf
Sistem de control al amestecului în buclă deschisă
Paragraf
În acest caz, analiza gazului, măsurătorile și calculele debitului prevăzute la punctele 1, 2, 3 și 4 se efectuează înainte de încercarea privind emisiile.
Paragraf
Procentul de gaz de utilitate din amestec (amestecuri) se setează astfel încât să asigure faptul că factorul Sλ se încadrează în intervalul permis pentru combustibilul de referință relevant din tabelul 9.1.
Paragraf
Atunci când procentele relative au fost stabilite, acestea se mențin pe tot parcursul încercării privind emisiile. Se permit ajustările debitelor individuale pentru a menține procentele relative.
Paragraf
Atunci când încercarea privind emisiile a fost completată, analiza compoziției gazului, măsurătorile și calculele debitelor prevăzute la punctele 2, 3, 4 și 5 se repetă. Pentru ca o încercare să fie considerată valabilă, valoarea factorului Sλ trebuie să rămână în cadrul intervalului specificat pentru respectivul combustibil de referință furnizat în tabelul 9.1.
Paragraf
Sistem de control al amestecului în buclă închisă
Paragraf
În acest caz, analiza compoziției gazului, măsurătorile și calculele debitului prevăzute la punctele 2, 3, 4 și 5 se efectuează la anumite intervale în timpul încercării privind emisiile. Intervalele se selectează luând în considerare capacitatea frecvenței cromatografiei în fază gazoasă și sistemul de calcul corespunzător.
Paragraf
Se utilizează rezultatele măsurătorilor și calculelor periodice pentru a ajusta procentele relative ale gazului și amestecului de utilitate pentru a menține valoarea factorului Sλ în cadrul intervalului specificat în tabelul 9.1 pentru respectivul combustibil de referință. Frecvența ajustării nu trebuie să depășească frecvența măsurătorilor.
Paragraf
Pentru ca o încercare să fie considerată valabilă, valoarea factorului Sλ trebuie să se încadreze în intervalul specificat în tabelul 9.1 pentru respectivul combustibil de referință pentru cel puțin 90 % dintre punctele de măsurare.
Anexa 32
Apendicele 2
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Calculul factorului de adaptare λ (Sλ)
Paragraf
Calculul
Paragraf
Proporțiile stoichiometrice de aer/combustibil ale combustibililor din industria auto – SAE J1829, iunie 1987. John B. Heywood, Internal combustion fundamentals, McGraw-Hill, 1988, Capitolul 3.4 Combustion stoichiometry (pag. 68-72).
Paragraf
Unde:
Paragraf
Unde:
Paragraf
Exemple de calcul pentru factorul de adaptare Sλ:
Paragraf
Exemplul 1: G25: CH4 = 86 %, N2 = 14 % (per volum)
Paragraf
n = 1CH_4%1002C_2%100..1diluent %100 = 10,86114100 = 0,860,86 = 1
Paragraf
m = 4CH_4%1004C_2H_4%100..1diluent %100 = 40,860,86 = 4
Paragraf
S_λ = 2(1inert%100)(nm4)O^*_2100 = 2(114100)(144) = 1,16
Paragraf
Exemplul 2: GR: CH4 = 87 %, C2H6 = 13 % (per volum)
Paragraf
n = 1CH_4%1002C_2%100..1diluent %100 = 10,8720,1310100 = 1,13 = 1,13
Paragraf
m = 4CH_4%1002C_2H_4%100..1diluent %100 = 40,8760,131 = 4,26
Paragraf
S_λ = 2(1inert%100)(nm4)O^*_2100 = 2(10100)(1,134,264) = 0,911
Paragraf
Exemplul 3: SUA: CH4 = 89 %, C2H6 = 4,5 %, C3H8 = 2,3 %, C6H14 = 0,2 %, O2 = 0,6 %, N2 = 4 %
Paragraf
n = 1CH_4%1002C_2%100..1diluent %100 = 10,8920,04530,02340,00210,644100 = 1,11
Paragraf
m = 4CH_4%1002C_2H_4%1006C_2H_6%100..8C_3H_8%1001diluent %100 = 40,8940,04580,023140,00210,64100 = 4,24
Paragraf
S_λ = 2(1inert%100)(nm4)O^*_2100 = 2(14100)(1,114,244)0,6100 = 0,96
Paragraf
Ca o opțiune alternativă la ecuația de mai sus, Sλ poate fi calculat din raportul dintre cererea stoichiometrică de aer a metanului pur la cererea stoichiometrică de aer a amestecului de combustibil care alimentează motorul, astfel cum se specifică în continuare.
Paragraf
Factorul de adaptare lambda (Sλ) exprimă cererea de oxigen a oricărui amestec de combustibil în raport cu cererea de oxigen a metanului pur. Cererea de oxigen înseamnă cantitatea de oxigen pentru a oxida metanul într-o compoziție stoichiometrică de parteneri de reacție la produse de ardere completă (si anume, dioxid de carbon și apă).
Paragraf
Pentru arderea metanului pur, reacția este cea exprimată în ecuația (9-4):
Paragraf
În acest caz, raportul de molecule dintre compoziția stoichiometrică a partenerilor de reacție este exact 2:
Paragraf
n_(O_2)n_(CH_4) = 2
Paragraf
Unde:
Paragraf
Prin urmare, cererea de oxigen pentru metanul pur este:
Paragraf
Valoarea factorului Sλ poate fi determinată din raportul dintre raportul între compoziția stoichiometrică de oxigen și metan, pe de o parte, și raportul între compoziția stoichiometrică de oxigen și amestecul de combustibil cu care este alimentat motorul, pe de altă parte, astfel cum este exprimat de ecuația (9-5):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Deoarece aerul conține 21 % oxigen, cererea stoichiometrică de oxigen Lst a oricărui combustibil se calculează cu ecuația (9-6):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Prin urmare, valoarea factorului Sλ poate fi determinată, de asemenea, de raportul dintre compoziția stoichiometrică de aer și metan la raportul dintre compoziția stoichiometrică de aer și amestec de combustibil, respectiv, raportul cererii stoichiometrice de aer a metanului la cea a amestecului de combustibil cu care este alimentat motorul, astfel cum este exprimat de ecuația (9-7):
Paragraf
Prin urmare, se poate utiliza orice calcul care specifică cererea stoichiometrică de aer pentru a calcula factorul lambda de adaptare.
Anexa 33
Apendicele 3
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Corecția pentru CO2 din gazele de evacuare care rezultă din CO2 din combustibilul gazos
Paragraf
Debitul masic instantaneu de CO2 din fluxul de combustibil gazos
Paragraf
Compoziția gazului și debitul gazului se determină în conformitate cu cerințele din secțiunile 1-4 din apendicele 1.
Paragraf
Debitul masic instantaneu de CO2 dintr-un flux de gaz care alimentează motorul se calculează în conformitate cu ecuația (9-8).
Paragraf
Unde:
Paragraf
Mflux se calculează din toți constituenții măsurați (1, 2, …, n) în conformitate cu ecuația (9-9).
Paragraf
Unde:
Paragraf
Pentru a determina debitul masic total al CO2 din combustibilul gazos care intră în motor, calculul de la ecuația (9-8) se efectuează pentru fiecare flux de gaz individual care conține CO2 care intră în sistemul de amestecare a gazului și rezultatul pentru adunarea fiecărui flux de gaz sau se efectuează pentru gazul amestecat care iese din sistemul de amestecare și intră în motor cu ajutorul ecuației (9-10):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Calculul emisiilor specifice de CO2 pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) și RMC
Paragraf
Masa totală pe încercare de emisie de CO2 din CO2 din combustibilul mCO2, fuel [g/încercare] se calculează prin însumarea debitelor masice instantanee ale CO2 din combustibilul gazos care intră în motor ṁCO2i, fuel [g/s] în timpul ciclului de încercare în conformitate cu ecuația (9-11):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Masa totală a emisiei de CO2 mCO2 [g/încercare] utilizată în ecuația (7-61), (7-63), (7-128) sau (7-130) din anexa VII pentru a calcula rezultatul specific al emisiei, eCO2 [g/kWh] se înlocuiește în respectivele ecuații cu valoarea corectată, mCO2, cor, [g/încercare] calculată în conformitate cu ecuația (9-12).
Paragraf
Calculul emisiilor specifice de CO2 pentru ciclurile de încercare în mod discontinuu NRSC
Paragraf
Debitul masic mediu al emisiei de CO2 din CO2 din combustibil pe oră qmCO2, fuel sau ṁCO2 fuel [g/h] se calculează pentru fiecare mod de încercare individual din măsurătorile debitului masic instantaneu al CO2 ṁ2 fuel[g/s] furnizate de ecuația (9-10) luate în timpul perioadei de eșantionare a respectivului mod de încercare cu ajutorul ecuației (9-13):
Paragraf
Unde:
Paragraf
Debitul masic mediu al emisiei de CO2, qmCO2, ṁCO2 sau [g/h] pentru fiecare mod de încercare individual utilizat în ecuația (7-64) sau (7-131) din anexa VII pentru a calcula rezultatul specific al emisiei, eCO2 [g/kWh] se înlocuiește în respectivele ecuații cu valoarea corectată qmCO2, corr sau ṁCO2, corr [g/h] pentru fiecare mod de încercare individual calculat în conformitate cu ecuația (9-14) sau (9-15).
Anexa 34
ANEXA X
Paragraf
ANEXA X
Paragraf
Specificații și condiții tehnice detaliate pentru livrarea unui motor separat de sistemul de posttratare a gazelor de evacuare al acestuia
Paragraf
Livrarea separată, astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1628, are loc atunci când producătorul și producătorul de echipamente originale care instalează motorul sunt două entități juridice diferite, iar motorul este livrat de producător dintr-un loc fără sistemul de posttratare, iar respectivul sistem de posttratare este livrat dintr-un alt loc și/sau la un moment diferit în timp.
Paragraf
În acest caz, producătorul:
Paragraf
este considerat responsabil tot timpul de introducerea pe piață a motorului și trebuie să se asigure că motorul este adus în conformitate cu tipul de motor omologat;
Paragraf
trebuie să plaseze toate comenzile pentru părțile expediate în mod separat înainte de expedierea motorului către producătorul de echipamente originale fără un sistem de posttratare;
Paragraf
trebuie să furnizeze instrucțiuni producătorului de echipamente originale pentru instalarea motorului, inclusiv a sistemului de posttratare, inclusiv mărcile de identificare ale părților expediate în mod separat și informațiile adecvate pentru verificările necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a motorului asamblat în conformitate cu tipul de motor sau familia de motoare omologată;
Paragraf
păstrează înregistrări ale:
Paragraf
instrucțiunilor furnizate producătorului de echipamente originale;
Paragraf
unei liste a tuturor părților expediate în mod separat;
Paragraf
înregistrărilor obținute de la producătorul de echipamente originale care confirmă că motoarele furnizate au fost aduse în conformitate, astfel cum este definit în secțiunea 3;
Paragraf
păstrează înregistrările timp de cel puțin 10 ani;
Paragraf
la cerere, trebuie să pună înregistrările la dispoziția autorității de omologare, Comisiei Europene sau autorităților de supraveghere a pieței;
Paragraf
trebuie să se asigure că, pe lângă marcajul reglementar impus de articolul 32 din Regulamentul (UE) 2016/1628, se aplică un marcaj temporar pe motorul fără sistem de posttratare a gazelor de evacuare, astfel cum se prevede la articolul 33 alineatul (1) din regulamentul respectiv, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656;
Paragraf
se asigură că părțile expediate în mod separat de motoare au mărci de identificare (de exemplu, numerele părților);
Paragraf
se asigură că, în cazul unui motor de tranziție, motorul (inclusiv sistemul de posttratare a gazelor de evacuare) are o dată de fabricație anterioară datei de introducere pe piață a motoarelor prevăzute în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/1628, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (7), la articolul 3 alineatul (30) și la articolul 3 alineatul (32) din regulamentul respectiv;
Paragraf
documentația prevăzută la punctul 2.4 include dovezi care arată că sistemul de posttratare a gazelor de evacuare care face parte dintr-un motor de tranziție a fost produs înainte de data respectivă, în cazul în care data de fabricație nu reiese din marcajul de pe sistemul de posttratare a gazelor de evacuare.
Paragraf
Producătorul de echipamente originale trebuie:
Paragraf
să confirme producătorului că motorul a fost adus în conformitate cu tipul de motor sau familia de motoare omologată, conform instrucțiunilor primite și că au fost efectuate toate verificările necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a motorului asamblat în conformitate cu tipul de motor omologat.
Paragraf
În cazul în care un producător de echipamente originale este aprovizionat în mod constant de către un producător cu motoare, confirmarea menționată la punctul 3.1 poate fi furnizată la intervale regulate convenite de ambele părți, dar care să nu depășească un an.
Punctul 1
instrucțiunilor furnizate producătorului de echipamente originale;
Punctul 2
unei liste a tuturor părților expediate în mod separat;
Punctul 3
înregistrărilor obținute de la producătorul de echipamente originale care confirmă că motoarele furnizate au fost aduse în conformitate, astfel cum este definit în secțiunea 3;
Anexa 35
ANEXA XI
Paragraf
ANEXA XI
Paragraf
Specificații și condiții tehnice detaliate pentru introducerea temporară pe piață în scopul încercării pe teren
Paragraf
Se aplică următoarele condiții pentru introducerea temporară pe piață a motoarelor în scopul încercării pe teren, în conformitate cu articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1628:
Paragraf
Dreptul de proprietate trebuie să rămână al producătorului până la finalizarea procedurii de la punctul 5. Aceasta nu exclude un acord financiar cu OEM sau utilizatorii finali care participă la procedura de încercare.
Paragraf
Înainte de introducerea motorului pe piață, producătorul informează autoritatea de omologare a unui stat membru, indicând numele sau marca sa, numărul unic de identificare al motorului, data producției motorului, informații relevante cu privire la emisiile motorului și OEM sau utilizatorii finali care participă la procedura de încercare.
Paragraf
Motorul trebuie să fie însoțit de o declarație de conformitate emisă de către producător și să fie în conformitate cu dispozițiile stabilite în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656. Declarația de conformitate trebuie să indice, în special, că este vorba de un motor de încercare pe teren introdus temporar pe piață în conformitate cu articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Motorul trebuie să aibă marcajul reglementar stabilit în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Paragraf
În cazul în care încercările au fost finalizate și, în orice caz, la 24 de luni de la introducerea pe piață a motorului, producătorul asigură faptul că motorul fie este retras de la utilizare în Uniunea Europeană, fie este adus în conformitate cu cerințele Regulamentului (UE) 2016/1628. Producătorul informează autoritatea de omologare cu privire la opțiunea aleasă.
Paragraf
Fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctul 5, producătorul poate solicita aceleiași autorități de omologare o prelungire a duratei încercării de până la 24 de luni suplimentare, prezentând justificări corespunzătoare pentru solicitarea de prelungire.
Paragraf
Autoritatea de omologare poate autoriza prelungirea, dacă este considerată justificată. În acest caz:
Paragraf
se eliberează o nouă declarație de conformitate de către producător pentru perioada suplimentară; și
Paragraf
dispozițiile prevăzute la punctul 5 se aplică până la sfârșitul perioadei de prelungire sau, în orice caz, în termen de 48 de luni de la introducerea pe piață a motorului.
Punctul 1
se eliberează o nouă declarație de conformitate de către producător pentru perioada suplimentară; și
Punctul 2
dispozițiile prevăzute la punctul 5 se aplică până la sfârșitul perioadei de prelungire sau, în orice caz, în termen de 48 de luni de la introducerea pe piață a motorului.
Anexa 36
ANEXA XII
Paragraf
ANEXA XII
Paragraf
Specificații tehnice detaliate și condiții privind motoarele cu destinație specială
Paragraf
Următoarele condiții se aplică introducerii pe piață a motoarelor care respectă valorile-limită ale emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante aferente motoarelor cu destinație specială menționate în anexa VI la Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Înaintea introducerii pe piață a motorului, producătorul ia măsurile necesare pentru a se asigura că motorul va fi instalat pe un echipament mobil fără destinație rutieră care urmează a fi utilizat exclusiv în atmosfere potențial explozive, în conformitate cu articolul 34 alineatul (5) din respectivul regulament sau pentru lansarea și recuperarea bărcilor de salvare, operate de un serviciu național de salvare, în conformitate cu articolul 35 alineatul (5) din regulamentul respectiv.
Paragraf
În sensul punctului 1, se consideră o măsură rezonabilă o declarație scrisă din partea OEM sau a operatorului economic care beneficiază de motor prin care confirmă faptul că va fi instalat pe un echipament mobil fără destinație rutieră care urmează a fi utilizat exclusiv în scopuri speciale.
Paragraf
Producătorul trebuie:
Paragraf
să păstreze declarația scrisă prevăzută la punctul 2 timp de cel puțin 10 ani; și
Paragraf
la cerere, să o pună la dispoziția autorității de omologare, Comisiei Europene sau a autorităților de supraveghere a pieței.
Paragraf
Motorul trebuie să fie însoțit de o declarație de conformitate emisă de către producător și să fie în conformitate cu dispozițiile stabilite în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656; declarația de conformitate trebuie să indice, în special, că este vorba de un motor cu destinație specială introdus pe piață în condițiile specificate la articolul 34 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Motorul trebuie să aibă marcajul reglementar stabilit în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Punctul 1
să păstreze declarația scrisă prevăzută la punctul 2 timp de cel puțin 10 ani; și
Punctul 2
la cerere, să o pună la dispoziția autorității de omologare, Comisiei Europene sau a autorităților de supraveghere a pieței.
Anexa 37
ANEXA XIII
Paragraf
ANEXA XIII
Paragraf
Acceptarea omologărilor de tip echivalente pentru motoare
Paragraf
Pentru tipurile de motoare sau familiile de motoare din categoria NRE, următoarele tipuri de omologări de tip și, dacă este cazul, marcajul reglementar corespunzător, sunt recunoscute ca fiind echivalente cu omologările UE de tip acordate și marcajelor regulamentare necesare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628:
Paragraf
Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE (JO L 188, 18.7.2009, p. 1).
Paragraf
cerințele prevăzute în apendicele 2 la anexa IV, atunci când motorul este destinat exclusiv pentru a fi utilizat în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) punctul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628; sau
Paragraf
cerințele prevăzute în apendicele 1 la anexa IV pentru motoarele care nu intră sub incidența literei (a);
Paragraf
Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) – dispoziții uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante ale motoarelor cu aprindere prin compresie și ale motoarelor cu aprindere prin scânteie destinate utilizării pe vehicule (JO L 171, 24.6.2013, p. 1).
Paragraf
cerințele prevăzute în apendicele 2 la anexa IV, atunci când motorul este destinat exclusiv pentru a fi utilizat în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) punctul 1 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628; sau
Paragraf
cerințele prevăzute în apendicele 1 la anexa IV pentru motoarele care nu intră sub incidența literei (a);
Paragraf
și în cazul în care o autoritate de omologare confirmă că producătorul respectă obligațiile prevăzute la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Regulamentul nr. 96 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea motoarelor destinate instalării pe tractoare agricole și forestiere și pe utilaje mobile fără destinație rutieră în ceea ce privește emisiile de poluanți provenite de la motor (JO 107, 17.4.2019, p. 1).
Paragraf
Pentru familiile de motoare sau tipurile de motoare din categoriile NRG, NRSh, NRS, SMB și ATS, omologările de tip în conformitate cu seria 05 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96 ale motoarelor care corespund categoriilor de motoare prevăzute în tabelele I-2, I-3 și I-4 și în tabelele I-9-I-10 din anexa I la Regulamentul (UE) 2016/1628 și, după caz, marcajul reglementar corespunzător sunt recunoscute ca fiind echivalente cu omologările UE de tip acordate și cu marcajul reglementar necesar în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628, în cazul în care o autoritate de omologare confirmă faptul că producătorul respectă obligațiile prevăzute la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Seria 02 de amendamente nu este publicată în Jurnalul Oficial.
Paragraf
Seria 03 de amendamente nu este publicată în Jurnalul Oficial.
Paragraf
Regulamentul nr. 96 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea motoarelor cu aprindere prin compresie care urmează să fie instalate pe tractoare agricole și forestiere și pe utilaje mobile fără destinație rutieră, din punct de vedere al emisiilor de poluanți provenite de la motor (JO 88, 22.3.2014, p. 1).
Paragraf
Cerințe suplimentare:
Paragraf
Motoarele bazate pe o omologare de tip acceptată ca fiind echivalentă cu o omologare UE de tip în conformitate cu punctul 3 îndeplinesc cerințele din anexa XII la Regulamentul delegat (UE) 2017/654.
Paragraf
Pentru următoarele etape de emisii, omologările de tip pe baza regulamentelor CEE-ONU privind familiile de motoare sau tipurile de motoare care aparțin categoriilor enumerate mai jos și, după caz, marcajul reglementar corespunzător, sunt recunoscute ca fiind echivalente cu omologările UE de tip acordate și cu marcajul reglementar necesar în temeiul Directivei 97/68/CE, în conformitate cu dispozițiile tranzitorii prevăzute la articolul 58 din Regulamentul (UE) 2016/1628:
Paragraf
Etapa IV: omologările de tip ale motoarelor din categoriile Q și R, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 97/68/CE, în conformitate cu seria 04 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96;
Paragraf
Etapa IIIB: omologările de tip ale motoarelor din categoriile L, M, N și P, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 97/68/CE, în conformitate cu seria 03 sau seria 04 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96;
Paragraf
Etapa IIIA: omologările de tip ale motoarelor din categoriile H, I, J și K, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 97/68/CE, în conformitate cu seria 02, seria 03 sau seria 04 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96;
Paragraf
Seria 01 de amendamente nu este publicată în Jurnalul Oficial.
Paragraf
Seria 00 de amendamente nu este publicată în Jurnalul Oficial.
Paragraf
Cerințe suplimentare
Paragraf
Motoarele bazate pe o omologare de tip acceptată ca fiind echivalentă cu omologarea UE de tip în conformitate cu punctul 4 trebuie să fie însoțite de o declarație de conformitate și de informații suplimentare în marcajul reglementar, astfel cum se prevede la articolul 31 și la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1628 și astfel cum se prevede în anexele II și III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656.
Punctul 1
omologările UE de tip acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și măsurile sale de punere în aplicare, în cazul în care un serviciu tehnic confirmă că motorul îndeplinește:
Litera a
cerințele prevăzute în apendicele 2 la anexa IV, atunci când motorul este destinat exclusiv pentru a fi utilizat în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) punctul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628; sau
Litera b
cerințele prevăzute în apendicele 1 la anexa IV pentru motoarele care nu intră sub incidența literei (a);
Punctul 2
omologările de tip acordate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 49, seria 06 de amendamente, în cazul în care un serviciu tehnic confirmă faptul că motorul respectă:
Litera a
cerințele prevăzute în apendicele 2 la anexa IV, atunci când motorul este destinat exclusiv pentru a fi utilizat în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) punctul 1 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628; sau
Litera b
cerințele prevăzute în apendicele 1 la anexa IV pentru motoarele care nu intră sub incidența literei (a);
Punctul 3
omologările de tip în conformitate cu seria 05 de amendamente la Regulamentul ONU nr. 96 ale familiilor de motoare sau ale tipurilor de motoare din categoria NRE, astfel cum se prevede în tabelul I-1 din anexa I la Regulamentul (UE) 2016/1628, în cazul în care o autoritate de omologare confirmă că producătorul respectă obligațiile prevăzute la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Litera a
cerințele prevăzute în apendicele 2 la anexa IV, atunci când motorul este destinat exclusiv pentru a fi utilizat în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) punctul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628; sau
Litera b
cerințele prevăzute în apendicele 1 la anexa IV pentru motoarele care nu intră sub incidența literei (a);
Litera a
cerințele prevăzute în apendicele 2 la anexa IV, atunci când motorul este destinat exclusiv pentru a fi utilizat în locul motoarelor din etapa V din categoriile IWP și IWA, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) punctul 1 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1628; sau
Litera b
cerințele prevăzute în apendicele 1 la anexa IV pentru motoarele care nu intră sub incidența literei (a);
Punctul 1
Etapa IV: omologările de tip ale motoarelor din categoriile Q și R, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 97/68/CE, în conformitate cu seria 04 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96;
Punctul 2
Etapa IIIB: omologările de tip ale motoarelor din categoriile L, M, N și P, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 97/68/CE, în conformitate cu seria 03 sau seria 04 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96;
Punctul 3
Etapa IIIA: omologările de tip ale motoarelor din categoriile H, I, J și K, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 97/68/CE, în conformitate cu seria 02, seria 03 sau seria 04 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96;
Punctul 4
Etapa II: omologările de tip ale motoarelor din categoriile D, E, F și G, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 97/68/CE, în conformitate cu seria 01, seria 02, seria 03 sau seria 04 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96;
Punctul 5
Etapa I: omologările de tip ale motoarelor din categoriile A, B și C, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva 97/68/CE, în conformitate cu seria 00 de amendamente la Regulamentul CEE-ONU nr. 96.
Anexa 38
ANEXA XIV
Paragraf
ANEXA XIV
Paragraf
Detalii ale informațiilor și instrucțiunilor relevante pentru producătorii de echipamente originale
Paragraf
Conform articolului 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1628, producătorul furnizează producătorului de echipamente originale toate instrucțiunile și informațiile necesare pentru a asigura faptul că motorul este în conformitate cu tipul de motor omologat la instalarea pe echipamentul mobil fără destinație rutieră. Instrucțiunile în acest sens trebuie identificate în mod clar producătorului de echipamente originale.
Paragraf
Instrucțiunile pot fi furnizate pe suport de hârtie sau în format electronic utilizat în mod curent.
Paragraf
În cazul în care o serie de motoare care necesită aceleași instrucțiuni este furnizată aceluiași producător de echipamente originale, este necesară furnizarea unui singur set de instrucțiuni.
Paragraf
Informațiile și instrucțiunile către OEM trebuie să includă cel puțin:
Paragraf
cerințele cu privire la instalare pentru a atinge capacitatea de evacuare a tipului de motor, inclusiv sistemul de control al emisiilor care trebuie să fie luate în considerare pentru a asigura buna funcționare a sistemului de control al emisiilor;
Paragraf
o descriere a oricăror condiții sau limitări speciale referitoare la instalarea sau utilizarea motorului după cum se precizează în certificatul de omologare UE de tip din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656;
Paragraf
o declarație care să indice faptul că instalarea motorului nu forțează motorul în mod permanent să funcționeze exclusiv într-un interval de putere care corespunde unei (sub)categorii cu limite ale emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante mai stricte decât (sub)categoria căreia îi aparține motorul;
Paragraf
pentru familiile de motoare cărora li se aplică anexa V, limitele inferioare și superioare ale zonei de control aplicabile și o declarație care să indice faptul că instalarea motorului nu forțează motorul în mod permanent să funcționeze exclusiv la turații și puncte de sarcină în afara zonei de control pentru curba de cuplu a motorului;
Paragraf
după caz, cerințe cu privire la proiectare pentru componentele furnizate de producătorul de echipamente originale care nu fac parte din motor, dar care sunt necesare pentru a asigura că, atunci când este instalat, motorul este conform cu tipul omologat de motor;
Paragraf
după caz, cerințe cu privire la proiectarea rezervorului de reactiv, inclusiv protecția împotriva înghețului, monitorizarea nivelului de reactiv și mijloacele de a preleva eșantioane de reactiv;
Paragraf
dacă este cazul, informații privind posibilitatea instalării unui sistem de reactiv neîncălzit;
Paragraf
dacă este cazul, o declarație care să indice faptul că un motor se utilizează exclusiv pe aruncătoare de zăpadă;
Paragraf
dacă este cazul, o declarație care să indice faptul că OEM furnizează un sistem de avertizare, astfel cum figurează în apendicele 1-4 la anexa IV;
Paragraf
dacă este cazul, informații privind interfața dintre motor și echipamentele mobile fără destinație rutieră pentru sistemul de avertizare a operatorului menționat la punctul 9;
Paragraf
dacă este cazul, informații privind interfața dintre motor și echipamentele mobile fără destinație rutieră pentru sistemul de implicare a operatorului menționat în secțiunea 5 din apendicele 1 la anexa IV;
Paragraf
după caz, informații cu privire la un mijloc de a dezactiva sistemul de implicare a operatorului, astfel cum se definește la punctul 5.2.1 din apendicele 1 la anexa IV;
Paragraf
după caz, informații cu privire la funcția de dezactivare a implicării, astfel cum se definește la punctul 5.5 din apendicele 1 la anexa IV;
Paragraf
în cazul motoarelor cu dublă alimentare:
Paragraf
o declarație care să indice faptul că OEM furnizează un indicator pentru modul de funcționare cu dublă alimentare, astfel cum este descris la punctul 4.3.1 din anexa VIII;
Paragraf
o declarație care să indice faptul că OEM furnizează un sistem de avertizare pentru modul de funcționare cu dublă alimentare, astfel cum este descris la punctul 4.3.2 din anexa VIII;
Paragraf
informații privind interfața dintre motor și echipamentele mobile fără destinație rutieră pentru sistemul de avertizare a operatorului menționat la punctul 14 literele (a) și (b);
Paragraf
în cazul unui motor cu turație variabilă din categoria IWP care este omologat de tip pentru utilizarea în una sau mai multe căi navigabile interioare, astfel cum se stabilește la punctul 1.1.1.2 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, detaliile fiecărei (sub)categorii și modul de operare (turația de funcționare) pentru care motorul este omologat de tip și la care poate fi reglat atunci când este instalat;
Paragraf
în cazul unui motor cu turație constantă echipat cu turații alternative, astfel cum se prevede în secțiunea 1.1.2.3 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656:
Paragraf
o declarație care să indice faptul că instalarea motorului garantează că:
Paragraf
motorul este oprit înainte de resetarea regulatorului de turație constantă la o viteză alternativă; și
Paragraf
regulatorul de turație constantă este setat doar la turațiile alternative permise de producătorul motorului;
Paragraf
detaliile fiecărei (sub)categorii și modul de operare (viteza de funcționare) pentru care motorul este omologat de tip și la care poate fi setat atunci când este instalat;
Paragraf
în cazul în care motorul este echipat cu o caracteristică de funcționare la ralanti pentru pornire și oprire, în conformitate cu articolul 3 alineatul (18) din Regulamentul (UE) 2016/1628, o declarație care să indice faptul că instalarea motorului garantează că funcția regulatorului de turație constantă este activată înainte de creșterea cererii de sarcină a motorului pornind din regimul fără sarcină.
Paragraf
Conform articolului 43 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1628, producătorul furnizează producătorului de echipamente originale toate instrucțiunile și informațiile necesare pe care OEM le furnizează utilizatorilor finali în conformitate cu anexa XV.
Paragraf
În conformitate cu articolul 43 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1628, producătorul pune la dispoziția producătorilor de echipamente originale valoarea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) în g/kWh determinată în timpul procesului de omologare UE de tip și înregistrată în certificatul de omologare UE de tip. Această valoare trebuie să fie furnizate de către OEM utilizatorilor finali însoțită de următoarea mențiune: Aceste rezultate ale măsurărilor emisiilor de CO2 au fost obținute în urma încercării pe durata unui ciclu de încercare fix în condiții de laborator a unui motor reprezentativ pentru tipul de motor (familie de motoare) și nu sugerează și nici nu exprimă o garanție privind performanța unui anumit motor.
Punctul 1
cerințele cu privire la instalare pentru a atinge capacitatea de evacuare a tipului de motor, inclusiv sistemul de control al emisiilor care trebuie să fie luate în considerare pentru a asigura buna funcționare a sistemului de control al emisiilor;
Punctul 2
o descriere a oricăror condiții sau limitări speciale referitoare la instalarea sau utilizarea motorului după cum se precizează în certificatul de omologare UE de tip din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656;
Punctul 3
o declarație care să indice faptul că instalarea motorului nu forțează motorul în mod permanent să funcționeze exclusiv într-un interval de putere care corespunde unei (sub)categorii cu limite ale emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante mai stricte decât (sub)categoria căreia îi aparține motorul;
Punctul 4
pentru familiile de motoare cărora li se aplică anexa V, limitele inferioare și superioare ale zonei de control aplicabile și o declarație care să indice faptul că instalarea motorului nu forțează motorul în mod permanent să funcționeze exclusiv la turații și puncte de sarcină în afara zonei de control pentru curba de cuplu a motorului;
Punctul 5
după caz, cerințe cu privire la proiectare pentru componentele furnizate de producătorul de echipamente originale care nu fac parte din motor, dar care sunt necesare pentru a asigura că, atunci când este instalat, motorul este conform cu tipul omologat de motor;
Punctul 6
după caz, cerințe cu privire la proiectarea rezervorului de reactiv, inclusiv protecția împotriva înghețului, monitorizarea nivelului de reactiv și mijloacele de a preleva eșantioane de reactiv;
Punctul 7
dacă este cazul, informații privind posibilitatea instalării unui sistem de reactiv neîncălzit;
Punctul 8
dacă este cazul, o declarație care să indice faptul că un motor se utilizează exclusiv pe aruncătoare de zăpadă;
Punctul 9
dacă este cazul, o declarație care să indice faptul că OEM furnizează un sistem de avertizare, astfel cum figurează în apendicele 1-4 la anexa IV;
Punctul 10
dacă este cazul, informații privind interfața dintre motor și echipamentele mobile fără destinație rutieră pentru sistemul de avertizare a operatorului menționat la punctul 9;
Punctul 11
dacă este cazul, informații privind interfața dintre motor și echipamentele mobile fără destinație rutieră pentru sistemul de implicare a operatorului menționat în secțiunea 5 din apendicele 1 la anexa IV;
Punctul 12
după caz, informații cu privire la un mijloc de a dezactiva sistemul de implicare a operatorului, astfel cum se definește la punctul 5.2.1 din apendicele 1 la anexa IV;
Punctul 13
după caz, informații cu privire la funcția de dezactivare a implicării, astfel cum se definește la punctul 5.5 din apendicele 1 la anexa IV;
Punctul 14
în cazul motoarelor cu dublă alimentare:
Litera a
o declarație care să indice faptul că OEM furnizează un indicator pentru modul de funcționare cu dublă alimentare, astfel cum este descris la punctul 4.3.1 din anexa VIII;
Litera b
o declarație care să indice faptul că OEM furnizează un sistem de avertizare pentru modul de funcționare cu dublă alimentare, astfel cum este descris la punctul 4.3.2 din anexa VIII;
Litera c
informații privind interfața dintre motor și echipamentele mobile fără destinație rutieră pentru sistemul de avertizare a operatorului menționat la punctul 14 literele (a) și (b);
Punctul 15
în cazul unui motor cu turație variabilă din categoria IWP care este omologat de tip pentru utilizarea în una sau mai multe căi navigabile interioare, astfel cum se stabilește la punctul 1.1.1.2 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656, detaliile fiecărei (sub)categorii și modul de operare (turația de funcționare) pentru care motorul este omologat de tip și la care poate fi reglat atunci când este instalat;
Punctul 16
în cazul unui motor cu turație constantă echipat cu turații alternative, astfel cum se prevede în secțiunea 1.1.2.3 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656:
Litera a
o declarație care să indice faptul că instalarea motorului garantează că:
Litera i
motorul este oprit înainte de resetarea regulatorului de turație constantă la o viteză alternativă; și
Litera ii
regulatorul de turație constantă este setat doar la turațiile alternative permise de producătorul motorului;
Litera b
detaliile fiecărei (sub)categorii și modul de operare (viteza de funcționare) pentru care motorul este omologat de tip și la care poate fi setat atunci când este instalat;
Litera i
motorul este oprit înainte de resetarea regulatorului de turație constantă la o viteză alternativă; și
Litera ii
regulatorul de turație constantă este setat doar la turațiile alternative permise de producătorul motorului;
Punctul 17
în cazul în care motorul este echipat cu o caracteristică de funcționare la ralanti pentru pornire și oprire, în conformitate cu articolul 3 alineatul (18) din Regulamentul (UE) 2016/1628, o declarație care să indice faptul că instalarea motorului garantează că funcția regulatorului de turație constantă este activată înainte de creșterea cererii de sarcină a motorului pornind din regimul fără sarcină.
Litera a
o declarație care să indice faptul că OEM furnizează un indicator pentru modul de funcționare cu dublă alimentare, astfel cum este descris la punctul 4.3.1 din anexa VIII;
Litera b
o declarație care să indice faptul că OEM furnizează un sistem de avertizare pentru modul de funcționare cu dublă alimentare, astfel cum este descris la punctul 4.3.2 din anexa VIII;
Litera c
informații privind interfața dintre motor și echipamentele mobile fără destinație rutieră pentru sistemul de avertizare a operatorului menționat la punctul 14 literele (a) și (b);
Litera a
o declarație care să indice faptul că instalarea motorului garantează că:
Litera i
motorul este oprit înainte de resetarea regulatorului de turație constantă la o viteză alternativă; și
Litera ii
regulatorul de turație constantă este setat doar la turațiile alternative permise de producătorul motorului;
Litera b
detaliile fiecărei (sub)categorii și modul de operare (viteza de funcționare) pentru care motorul este omologat de tip și la care poate fi setat atunci când este instalat;
Litera i
motorul este oprit înainte de resetarea regulatorului de turație constantă la o viteză alternativă; și
Litera ii
regulatorul de turație constantă este setat doar la turațiile alternative permise de producătorul motorului;
Anexa 39
ANEXA XV
Paragraf
ANEXA XV
Paragraf
Detalii ale informațiilor și instrucțiunilor relevante pentru utilizatorii finali
Paragraf
OEM furnizează utilizatorilor finali toate informațiile și instrucțiunile necesare pentru funcționarea corectă a motorului, pentru a menține emisiile de poluanți gazoși și de particule poluante ale motorului în limitele tipului de motor sau a familiei de motoare omologate. Instrucțiunile în acest sens trebuie identificate în mod clar utilizatorilor finali.
Paragraf
Instrucțiunile pentru utilizatorii finali trebuie:
Paragraf
să fie redactate într-o manieră clară și fără termeni tehnici, în aceeași limbă ca cea din instrucțiunile pentru utilizatorii finali pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră;
Paragraf
să fie furnizate pe suport de hârtie sau, alternativ, în formatul electronic utilizat în mod curent;
Paragraf
să facă parte din instrucțiunile pentru utilizatorii finali în ceea ce privește echipamentele fără destinație rutieră sau, alternativ, să constituie un document separat;
Paragraf
atunci când sunt furnizate separat de instrucțiunile pentru utilizatorii finali pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, trebuie furnizate în același format.
Paragraf
Informațiile și instrucțiunile către utilizatorii finali trebuie să includă cel puțin:
Paragraf
o descriere a oricăror condiții sau limitări speciale referitoare la utilizarea motorului după cum se precizează în certificatul de omologare UE de tip din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656;
Paragraf
o declarație care să indice faptul că motorul, inclusiv sistemul de control al emisiilor, este operat, utilizat și întreținut în conformitate cu instrucțiunile furnizate către utilizatorii finali pentru a menține performanțele de emisie ale motorului în cadrul cerințelor aplicabile categoria motorului;
Paragraf
o declarație conform căreia ar trebuie să se prevină orice manipulare frauduloasă deliberată sau utilizare greșită a sistemului de control al emisiilor al motorului; în special în ceea ce privește dezactivarea sau lipsa de întreținere a sistemului de recirculare a gazelor de evacuare (EGR) sau a unui sistem de dozare a reactivului;
Paragraf
o declarație conform căreia este esențial să se întreprindă acțiuni prompte pentru rectificarea funcționării, utilizării sau întreținerii incorecte a sistemului de control al emisiilor în conformitate cu măsurile de rectificare indicate de avertismentele menționate la punctele 5 și 6;
Paragraf
explicații detaliate ale unor posibile defecțiuni ale sistemului de control al emisiilor generate de funcționarea, utilizarea sau întreținerea incorectă a motorului instalat, însoțite de semnale de avertizare și de măsuri de rectificare corespunzătoare;
Paragraf
explicații detaliate ale unor posibile defecțiuni ale echipamentului mobil fără destinație rutieră care ar duce la defectarea sistemului de control al emisiilor motorului, însoțite de semnale de avertizare și de măsuri de rectificare corespunzătoare;
Paragraf
dacă este cazul, informații privind posibilitatea utilizării unui sistem de reactiv neîncălzit și a unui sistem de dozare;
Paragraf
după caz, o declarație care indică faptul că un motor este destinat exclusiv pentru utilizare pe aruncătoare de zăpadă;
Paragraf
pentru echipamente mobile fără destinație rutieră cu un sistem de avertizare a operatorului, astfel cum este definit în secțiunea 4 din apendicele 1 la anexa IV (categoria: NRE, NRG, IWP, IWA sau RLR) și/sau secțiunea 4 din apendicele 4 la anexa IV (categoria: NRE, NRG, IWP, IWA sau RLR) sau secțiunea 3 din apendicele 3 la anexa IV (categoria RLL) o declarație care să menționeze faptul că, în cazul în care sistemul de control al emisiilor nu funcționează în mod corespunzător, operatorul va fi informat cu privire la o problemă de către sistemul de avertizare a operatorului;
Paragraf
pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră cu un sistem de implicare a operatorului, astfel cum este definit în secțiunea 5 din apendicele 1 la anexa IV (categoria NRE, NRG), o declarație care să indice faptul că ignorarea semnalelor de avertizare a operatorului va duce la activarea sistemului de implicare a operatorului, având ca rezultat o dezactivare efectivă a funcționării echipamentelor mobile fără destinație rutieră;
Paragraf
pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră cu o funcție de dezactivare a implicării, astfel cum se definește la punctul 5.5 din apendicele 1 la anexa IV pentru deblocarea puterii totale a motorului, informații privind funcționarea acestei funcții;
Paragraf
după caz, explicații privind modul de funcționare a sistemelor de avertizare și implicare a operatorului menționate la punctele 9, 10 și 11, inclusiv consecințele, din punct de vedere al performanței și înregistrării defecțiunilor, ale ignorării semnalelor sistemului de avertizare și ale nealimentării cu reactiv sau ale nerezolvării problemelor identificate;
Paragraf
în cazul în care se înregistrează o injecție cu reactiv sau o calitate a reactivului inadecvată în jurnalul calculatorului de bord, în conformitate cu punctul 4.1 din apendicele 2 la anexa IV (categoria: IWP, IWA, RLR), o declarație prin care se indică faptul că autoritățile naționale de inspecție vor putea citi aceste înregistrări cu un dispozitiv de scanare;
Paragraf
pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră cu un mijloc de dezactivare a implicării operatorului, astfel cum este definit la punctul 5.2.1 din apendicele 1 la anexa IV, informații despre funcționarea acestei funcții, precum și o declarație care să indice faptul că această funcție este activată numai în caz de urgență, că orice activare va fi înregistrată în jurnalul calculatorului de bord și că autoritățile naționale de inspecție vor putea citi aceste înregistrări cu un dispozitiv de scanare;
Paragraf
informații privind specificația (specificațiile) cu privire la combustibil necesare pentru a menține performanța sistemului de control al emisiilor în conformitate cu cerințele din anexa I și în conformitate cu specificațiile prevăzute în omologarea UE de tip a motorului, inclusiv, după caz, trimitere la standardele UE sau internaționale corespunzătoare, în special:
Paragraf
în cazul în care un motor urmează să fie utilizat în cadrul Uniunii cu motorină sau motorină fără destinație rutieră, o declarație care să menționeze că se utilizează un combustibil cu un conținut de sulf de maximum 10 mg/kg (20 mg/kg la punctul final de distribuție), o cifră cetanică de cel puțin 45 și un conținut de EMAG de cel mult 8 % v/v;
Paragraf
în cazul în care alți combustibili, amestecuri de combustibili sau emulsii de combustibil sunt compatibile cu motorul, conform declarației producătorului și indicat în certificatul de omologare UE de tip, acestea trebuie să fie semnalate;
Paragraf
informații legate de specificațiile cu privire la uleiul lubrifiant necesar pentru a menține performanța sistemului de control al emisiilor;
Paragraf
în cazul în care sistemul de control al emisiilor necesită un reactiv, caracteristicile reactivului respectiv, inclusiv tipul reactivului, informațiile privind concentrația atunci când reactivul este sub formă de soluție, condițiile de temperatură de funcționare și trimiterea la standarde internaționale pentru compoziție și calitate conforme cu specificația prevăzută în omologarea UE de tip a motorului;
Paragraf
după caz, instrucțiuni care specifică dacă operatorul trebuie să efectueze o realimentare cu reactivi consumabili între intervalele normale de întreținere. Acestea indică modul în care operatorul ar trebui să realimenteze rezervorul de reactiv și frecvența anticipată de alimentare, în funcție de utilizarea echipamentelor mobile fără destinație rutieră;
Paragraf
o declarație în care se indică faptul că, pentru a menține performanțele de emisie ale motorului, este esențial să se folosească și se reumple rezervoarele de reactiv în conformitate cu specificațiile stabilite la punctele 17 și 18;
Paragraf
cerințele de întreținere programate legate de emisii, inclusiv orice înlocuire programată a componentelor critice legate de emisii;
Paragraf
în cazul motoarelor cu dublă alimentare:
Paragraf
dacă este cazul, informații privind indicatorii pentru modul cu dublă alimentare stabiliți în secțiunea 4.3 din anexa VIII,
Paragraf
în cazul în care un motor cu dublă alimentare are restricții funcționale în modul de asistență, astfel cum se definește la punctul 4.2.2.1 din anexa VIII (cu excepția categoriilor: IWP, IWA, RLL și RLR), o declarație care să indice faptul că activarea unui mod de funcționare va conduce la dezactivarea efectivă a funcționării echipamentelor mobile fără destinație rutieră,
Paragraf
în cazul în care este disponibilă o funcție de dezactivare a implicării pentru deblocarea puterii totale a motorului, se furnizează informații despre funcționarea acestei funcții,
Paragraf
în cazul unui motor cu dublă alimentare care funcționează într-un mod de asistență, astfel cum se definește la punctul 4.2.2.2 din anexa VIII (categoriile: IWP, IWA, RLL și RLR), o declarație care să precizeze faptul că activarea modului de asistență va avea ca rezultat o înregistrare în calculatorul de bord a activării și faptul că este posibilă citirea acestor înregistrări cu ajutorul unui instrument de scanare de către autoritățile naționale de control.
Paragraf
În conformitate cu articolul 43 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1628, OEM pune la dispoziția utilizatorilor finali valoarea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) în g/kWh determinată în timpul procesului de omologare UE de tip și înregistrată în certificatul de omologare UE de tip, însoțită de următoarea declarație: Aceste rezultate ale măsurărilor emisiilor de CO2 au fost obținute în urma încercării pe durata unui ciclu de încercare fix în condiții de laborator a unui motor reprezentativ pentru tipul de motor (familie de motoare) și nu sugerează și nici nu exprimă o garanție privind performanța unui anumit motor.
Punctul 1
o descriere a oricăror condiții sau limitări speciale referitoare la utilizarea motorului după cum se precizează în certificatul de omologare UE de tip din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/656;
Punctul 2
o declarație care să indice faptul că motorul, inclusiv sistemul de control al emisiilor, este operat, utilizat și întreținut în conformitate cu instrucțiunile furnizate către utilizatorii finali pentru a menține performanțele de emisie ale motorului în cadrul cerințelor aplicabile categoria motorului;
Punctul 3
o declarație conform căreia ar trebuie să se prevină orice manipulare frauduloasă deliberată sau utilizare greșită a sistemului de control al emisiilor al motorului; în special în ceea ce privește dezactivarea sau lipsa de întreținere a sistemului de recirculare a gazelor de evacuare (EGR) sau a unui sistem de dozare a reactivului;
Punctul 4
o declarație conform căreia este esențial să se întreprindă acțiuni prompte pentru rectificarea funcționării, utilizării sau întreținerii incorecte a sistemului de control al emisiilor în conformitate cu măsurile de rectificare indicate de avertismentele menționate la punctele 5 și 6;
Punctul 5
explicații detaliate ale unor posibile defecțiuni ale sistemului de control al emisiilor generate de funcționarea, utilizarea sau întreținerea incorectă a motorului instalat, însoțite de semnale de avertizare și de măsuri de rectificare corespunzătoare;
Punctul 6
explicații detaliate ale unor posibile defecțiuni ale echipamentului mobil fără destinație rutieră care ar duce la defectarea sistemului de control al emisiilor motorului, însoțite de semnale de avertizare și de măsuri de rectificare corespunzătoare;
Punctul 7
dacă este cazul, informații privind posibilitatea utilizării unui sistem de reactiv neîncălzit și a unui sistem de dozare;
Punctul 8
după caz, o declarație care indică faptul că un motor este destinat exclusiv pentru utilizare pe aruncătoare de zăpadă;
Punctul 9
pentru echipamente mobile fără destinație rutieră cu un sistem de avertizare a operatorului, astfel cum este definit în secțiunea 4 din apendicele 1 la anexa IV (categoria: NRE, NRG, IWP, IWA sau RLR) și/sau secțiunea 4 din apendicele 4 la anexa IV (categoria: NRE, NRG, IWP, IWA sau RLR) sau secțiunea 3 din apendicele 3 la anexa IV (categoria RLL) o declarație care să menționeze faptul că, în cazul în care sistemul de control al emisiilor nu funcționează în mod corespunzător, operatorul va fi informat cu privire la o problemă de către sistemul de avertizare a operatorului;
Punctul 10
pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră cu un sistem de implicare a operatorului, astfel cum este definit în secțiunea 5 din apendicele 1 la anexa IV (categoria NRE, NRG), o declarație care să indice faptul că ignorarea semnalelor de avertizare a operatorului va duce la activarea sistemului de implicare a operatorului, având ca rezultat o dezactivare efectivă a funcționării echipamentelor mobile fără destinație rutieră;
Punctul 11
pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră cu o funcție de dezactivare a implicării, astfel cum se definește la punctul 5.5 din apendicele 1 la anexa IV pentru deblocarea puterii totale a motorului, informații privind funcționarea acestei funcții;
Punctul 12
după caz, explicații privind modul de funcționare a sistemelor de avertizare și implicare a operatorului menționate la punctele 9, 10 și 11, inclusiv consecințele, din punct de vedere al performanței și înregistrării defecțiunilor, ale ignorării semnalelor sistemului de avertizare și ale nealimentării cu reactiv sau ale nerezolvării problemelor identificate;
Punctul 13
în cazul în care se înregistrează o injecție cu reactiv sau o calitate a reactivului inadecvată în jurnalul calculatorului de bord, în conformitate cu punctul 4.1 din apendicele 2 la anexa IV (categoria: IWP, IWA, RLR), o declarație prin care se indică faptul că autoritățile naționale de inspecție vor putea citi aceste înregistrări cu un dispozitiv de scanare;
Punctul 14
pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră cu un mijloc de dezactivare a implicării operatorului, astfel cum este definit la punctul 5.2.1 din apendicele 1 la anexa IV, informații despre funcționarea acestei funcții, precum și o declarație care să indice faptul că această funcție este activată numai în caz de urgență, că orice activare va fi înregistrată în jurnalul calculatorului de bord și că autoritățile naționale de inspecție vor putea citi aceste înregistrări cu un dispozitiv de scanare;
Punctul 15
informații privind specificația (specificațiile) cu privire la combustibil necesare pentru a menține performanța sistemului de control al emisiilor în conformitate cu cerințele din anexa I și în conformitate cu specificațiile prevăzute în omologarea UE de tip a motorului, inclusiv, după caz, trimitere la standardele UE sau internaționale corespunzătoare, în special:
Litera a
în cazul în care un motor urmează să fie utilizat în cadrul Uniunii cu motorină sau motorină fără destinație rutieră, o declarație care să menționeze că se utilizează un combustibil cu un conținut de sulf de maximum 10 mg/kg (20 mg/kg la punctul final de distribuție), o cifră cetanică de cel puțin 45 și un conținut de EMAG de cel mult 8 % v/v;
Litera b
în cazul în care alți combustibili, amestecuri de combustibili sau emulsii de combustibil sunt compatibile cu motorul, conform declarației producătorului și indicat în certificatul de omologare UE de tip, acestea trebuie să fie semnalate;
Punctul 16
informații legate de specificațiile cu privire la uleiul lubrifiant necesar pentru a menține performanța sistemului de control al emisiilor;
Punctul 17
în cazul în care sistemul de control al emisiilor necesită un reactiv, caracteristicile reactivului respectiv, inclusiv tipul reactivului, informațiile privind concentrația atunci când reactivul este sub formă de soluție, condițiile de temperatură de funcționare și trimiterea la standarde internaționale pentru compoziție și calitate conforme cu specificația prevăzută în omologarea UE de tip a motorului;
Punctul 18
după caz, instrucțiuni care specifică dacă operatorul trebuie să efectueze o realimentare cu reactivi consumabili între intervalele normale de întreținere. Acestea indică modul în care operatorul ar trebui să realimenteze rezervorul de reactiv și frecvența anticipată de alimentare, în funcție de utilizarea echipamentelor mobile fără destinație rutieră;
Punctul 19
o declarație în care se indică faptul că, pentru a menține performanțele de emisie ale motorului, este esențial să se folosească și se reumple rezervoarele de reactiv în conformitate cu specificațiile stabilite la punctele 17 și 18;
Punctul 20
cerințele de întreținere programate legate de emisii, inclusiv orice înlocuire programată a componentelor critice legate de emisii;
Punctul 21
în cazul motoarelor cu dublă alimentare:
Litera a
dacă este cazul, informații privind indicatorii pentru modul cu dublă alimentare stabiliți în secțiunea 4.3 din anexa VIII,
Litera b
în cazul în care un motor cu dublă alimentare are restricții funcționale în modul de asistență, astfel cum se definește la punctul 4.2.2.1 din anexa VIII (cu excepția categoriilor: IWP, IWA, RLL și RLR), o declarație care să indice faptul că activarea unui mod de funcționare va conduce la dezactivarea efectivă a funcționării echipamentelor mobile fără destinație rutieră,
Litera c
în cazul în care este disponibilă o funcție de dezactivare a implicării pentru deblocarea puterii totale a motorului, se furnizează informații despre funcționarea acestei funcții,
Litera d
în cazul unui motor cu dublă alimentare care funcționează într-un mod de asistență, astfel cum se definește la punctul 4.2.2.2 din anexa VIII (categoriile: IWP, IWA, RLL și RLR), o declarație care să precizeze faptul că activarea modului de asistență va avea ca rezultat o înregistrare în calculatorul de bord a activării și faptul că este posibilă citirea acestor înregistrări cu ajutorul unui instrument de scanare de către autoritățile naționale de control.
Litera a
în cazul în care un motor urmează să fie utilizat în cadrul Uniunii cu motorină sau motorină fără destinație rutieră, o declarație care să menționeze că se utilizează un combustibil cu un conținut de sulf de maximum 10 mg/kg (20 mg/kg la punctul final de distribuție), o cifră cetanică de cel puțin 45 și un conținut de EMAG de cel mult 8 % v/v;
Litera b
în cazul în care alți combustibili, amestecuri de combustibili sau emulsii de combustibil sunt compatibile cu motorul, conform declarației producătorului și indicat în certificatul de omologare UE de tip, acestea trebuie să fie semnalate;
Litera a
dacă este cazul, informații privind indicatorii pentru modul cu dublă alimentare stabiliți în secțiunea 4.3 din anexa VIII,
Litera b
în cazul în care un motor cu dublă alimentare are restricții funcționale în modul de asistență, astfel cum se definește la punctul 4.2.2.1 din anexa VIII (cu excepția categoriilor: IWP, IWA, RLL și RLR), o declarație care să indice faptul că activarea unui mod de funcționare va conduce la dezactivarea efectivă a funcționării echipamentelor mobile fără destinație rutieră,
Litera c
în cazul în care este disponibilă o funcție de dezactivare a implicării pentru deblocarea puterii totale a motorului, se furnizează informații despre funcționarea acestei funcții,
Litera d
în cazul unui motor cu dublă alimentare care funcționează într-un mod de asistență, astfel cum se definește la punctul 4.2.2.2 din anexa VIII (categoriile: IWP, IWA, RLL și RLR), o declarație care să precizeze faptul că activarea modului de asistență va avea ca rezultat o înregistrare în calculatorul de bord a activării și faptul că este posibilă citirea acestor înregistrări cu ajutorul unui instrument de scanare de către autoritățile naționale de control.
Anexa 40
ANEXA XVI
Paragraf
ANEXA XVI
Paragraf
Standarde de performanță și evaluarea serviciilor tehnice
Paragraf
Cerințe generale
Paragraf
Serviciile tehnice trebuie să demonstreze abilitățile, cunoștințele tehnice și experiența dovedită corespunzătoare în domeniile specifice de competență reglementate prin Regulamentul (UE) 2016/1628 și actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul respectivului regulament.
Paragraf
Standardele pe care trebuie să le respecte serviciile tehnice
Paragraf
Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).
Paragraf
Trimiterea la articolul 41 din Directiva 2007/46/CE din apendicele respectiv se interpretează ca trimitere la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Paragraf
Trimiterea la anexa IV din Directiva 2007/46/CE din respectivul apendice se interpretează ca trimitere la Regulamentul (UE) 2016/1628 și actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv.
Paragraf
Procedură de evaluare a serviciilor tehnice
Paragraf
Conformitatea serviciilor tehnice cu cerințele Regulamentului (UE) 2016/1628 și actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul regulamentului respectiv se evaluează în conformitate cu procedura prevăzută în apendicele 2 la anexa V la Directiva 2007/46/CE.
Paragraf
Trimiterile la articolul 42 din Directiva 2007/46/CE din apendicele 2 la anexei V la Directiva 2007/46/CE se interpretează ca trimiteri la articolul 48 din Regulamentul (UE) 2016/1628.
Anexa 41
ANEXA XVII
Paragraf
ANEXA XVII
Paragraf
Caracteristicilor ciclurilor de încercare în regim staționar și ale ciclurilor de încercare în regim tranzitoriu
Paragraf
Tabelele cu moduri de încercare și factori de ponderare pentru NRSC în mod discontinuu sunt prezentate în apendicele 1.
Paragraf
Tabelele cu moduri de încercare și factori de ponderare pentru RMC sunt prezentate în apendicele 2.
Paragraf
Tabelele privind programarea standului de încercare pentru ciclurile de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC) sunt prezentate în apendicele 3.
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Cicluri de încercare NRSC în regim staționar în mod discontinuu
Paragraf
Cicluri de încercare de tip C
Paragraf
Cicluri de încercare de tip D
Paragraf
Cicluri de încercare de tip E
Paragraf
Ciclul de încercare de tip F
Paragraf
Ciclul de încercare de tip G
Paragraf
Ciclul de încercare de tip H
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Cicluri de încercare în regim staționar în mod continuu (RMC)
Paragraf
Cicluri de încercare de tip C
Paragraf
Cicluri de încercare de tip D
Paragraf
Cicluri de încercare de tip E
Paragraf
Ciclul de încercare de tip F
Paragraf
Cicluri de încercare de tip G
Paragraf
Ciclu de încercare de tip H
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC)
Paragraf
Programarea dinamometrului legat la motor pentru încercarea NRTC
Paragraf
Programarea dinamometrului legat la motor pentru încercarea LSI-NRTC
Anexa 42
Apendicele 1
Paragraf
Apendicele 1
Paragraf
Cicluri de încercare NRSC în regim staționar în mod discontinuu
Paragraf
Cicluri de încercare de tip C
Paragraf
Cicluri de încercare de tip D
Paragraf
Cicluri de încercare de tip E
Paragraf
Ciclul de încercare de tip F
Paragraf
Ciclul de încercare de tip G
Paragraf
Ciclul de încercare de tip H
Anexa 43
Apendicele 2
Paragraf
Apendicele 2
Paragraf
Cicluri de încercare în regim staționar în mod continuu (RMC)
Paragraf
Cicluri de încercare de tip C
Paragraf
Cicluri de încercare de tip D
Paragraf
Cicluri de încercare de tip E
Paragraf
Ciclul de încercare de tip F
Paragraf
Cicluri de încercare de tip G
Paragraf
Ciclu de încercare de tip H
Anexa 44
Apendicele 3
Paragraf
Apendicele 3
Paragraf
Cicluri de încercare în regim tranzitoriu (NRTC și LSI-NRTC)
Paragraf
Programarea dinamometrului legat la motor pentru încercarea NRTC
Paragraf
Programarea dinamometrului legat la motor pentru încercarea LSI-NRTC
Tabel 1
Tabelul 1
Tabel 2
Tabelul 1.1Omologarea UE de tip a motoarelor alimentate cu gaz natural
Tabel 3
Tabelul 1.2Omologarea UE de tip a motoarelor alimentate cu GPL
Tabel 4
Tabelul 1.3Numărul minim de încercări necesare pentru omologarea UE de tip a motoarelor cu dublă alimentare
Tabel 5
Tabelul 5
Tabel 6
Tabelul 6
Tabel 7
Tabelul 3.1Factori de deteriorare atribuiți
Tabel 8
Tabelul 3.2Categorii EDP
Tabel 9
Tabelul 4.1Prezentarea conținutului procesului de demonstrație în conformitate cu dispozițiile de la punctele 10.3 și 10.4
Tabel 10
Tabelul 4.2Activarea sistemului de avertizare a operatorului
Tabel 11
Tabelul 4.3Ștergerea/resetarea informațiilor privind controlul NOx cu un instrument de scanare
Tabel 12
Tabelul 4.4Contoare și implicare
Tabel 13
Tabelul 4.5Tipuri de dispozitive de monitorizare și perioada corespunzătoare în care se înregistrează un DTC confirmat și activ
Tabel 14
Tabelul 4.6Ilustrarea conținutului procesului de demonstrație în conformitate cu dispozițiile de la punctul 9.3
Tabel 15
Tabelul 4.7Tipuri de dispozitive de monitorizare și numărul corespunzător de cicluri de încercare a PCD în care se înregistrează un DTC confirmat și activ
Tabel 16
Tabelul 16
Tabel 17
Tabelul 17
Tabel 18
Tabelul 18
Tabel 19
Tabelul 19
Tabel 20
Tabelul 20
Tabel 21
Tabelul 21
Tabel 22
Tabelul 22
Tabel 23
Tabelul 23
Tabel 24
Tabelul 24
Tabel 25
Tabelul 25
Tabel 26
Tabelul 26
Tabel 27
Tabelul 27
Tabel 28
Tabelul 28
Tabel 29
Tabelul 29
Tabel 30
Tabelul 30
Tabel 31
Tabelul 6.1Toleranțele liniei de regresie în cazul RMC
Tabel 32
Tabelul 32
Tabel 33
Tabelul 6.2Toleranțele liniei de regresie
Tabel 34
Tabelul 6.3Ștergeri de puncte permise în analiza de regresie
Tabel 35
Tabelul 6.4Sinteză a etalonărilor și verificărilor
Tabel 36
Tabelul 6.5Sisteme de măsurare care necesită verificări ale linearității
Tabel 37
Tabelul 37
Tabel 38
Tabelul 38
Tabel 39
Tabelul 39
Tabel 40
Tabelul 40
Tabel 41
Tabelul 41
Tabel 42
Tabelul 42
Tabel 43
Tabelul 43
Tabel 44
Tabelul 44
Tabel 45
Tabelul 45
Tabel 46
Tabelul 46
Tabel 47
Tabelul 47
Tabel 48
Tabelul 6.6Materiale pentru recipiente de prelevare pe lot a eșantioanelor gazoase
Tabel 49
Tabelul 6.7Frecvențe minime pentru înregistrarea și controlul datelor
Tabel 50
Tabelul 6.8Specificații recomandate privind performanțele pentru instrumentele de măsurare
Tabel 51
Tabelul 6.9Limite de contaminare aplicabile măsurătorilor de gaze de evacuare brute sau diluate (μmol/mol = ppm)
Tabel 52
Tabelul 6.10Limite de contaminare aplicabile măsurătorilor de gaze de evacuare brute (μmol/mol = ppm)
Tabel 53
Tabelul 53
Tabel 54
Tabelul 54
Tabel 55
Tabelul 55
Tabel 56
Tabelul 56
Tabel 57
Tabelul 57
Tabel 58
Tabelul 58
Tabel 59
Tabelul 59
Tabel 60
Tabelul 60
Tabel 61
Tabelul 61
Tabel 62
Tabelul 62
Tabel 63
Tabelul 63
Tabel 64
Tabelul 64
Tabel 65
Tabelul 65
Tabel 66
Tabelul 66
Tabel 67
Tabelul 67
Tabel 68
Tabelul 68
Tabel 69
Tabelul 69
Tabel 70
Tabelul 70
Tabel 71
Tabelul 71
Tabel 72
Tabelul 72
Tabel 73
Tabelul 7.1Valorile u ale gazelor de evacuare brute și densitățile componentelor (pentru concentrațiile de emisii exprimate în ppm)
Tabel 74
Tabelul 74
Tabel 75
Tabelul 75
Tabel 76
Tabelul 76
Tabel 77
Tabelul 77
Tabel 78
Tabelul 78
Tabel 79
Tabelul 79
Tabel 80
Tabelul 80
Tabel 81
Tabelul 81
Tabel 82
Tabelul 82
Tabel 83
Tabelul 83
Tabel 84
Tabelul 84
Tabel 85
Tabelul 85
Tabel 86
Tabelul 86
Tabel 87
Tabelul 87
Tabel 88
Tabelul 88
Tabel 89
Tabelul 89
Tabel 90
Tabelul 90
Tabel 91
Tabelul 91
Tabel 92
Tabelul 92
Tabel 93
Tabelul 93
Tabel 94
Tabelul 94
Tabel 95
Tabelul 95
Tabel 96
Tabelul 7.2Valorile u ale gazelor de evacuare diluate (pentru concentrațiile de emisii exprimate în ppm) și densitățile componentelor
Tabel 97
Tabelul 97
Tabel 98
Tabelul 98
Tabel 99
Tabelul 99
Tabel 100
Tabelul 100
Tabel 101
Tabelul 101
Tabel 102
Tabelul 102
Tabel 103
Tabelul 103
Tabel 104
Tabelul 104
Tabel 105
Tabelul 105
Tabel 106
Tabelul 106
Tabel 107
Tabelul 107
Tabel 108
Tabelul 108
Tabel 109
Tabelul 109
Tabel 110
Tabelul 110
Tabel 111
Tabelul 111
Tabel 112
Tabelul 112
Tabel 113
Tabelul 113
Tabel 114
Tabelul 114
Tabel 115
Tabelul 115
Tabel 116
Tabelul 116
Tabel 117
Tabelul 117
Tabel 118
Tabelul 118
Tabel 119
Tabelul 119
Tabel 120
Tabelul 120
Tabel 121
Tabelul 121
Tabel 122
Tabelul 122
Tabel 123
Tabelul 123
Tabel 124
Tabelul 124
Tabel 125
Tabelul 125
Tabel 126
Tabelul 126
Tabel 127
Tabelul 127
Tabel 128
Tabelul 128
Tabel 129
Tabelul 129
Tabel 130
Tabelul 130
Tabel 131
Tabelul 131
Tabel 132
Tabelul 132
Tabel 133
Tabelul 133
Tabel 134
Tabelul 134
Tabel 135
Tabelul 135
Tabel 136
Tabelul 136
Tabel 137
Tabelul 137
Tabel 138
Tabelul 138
Tabel 139
Tabelul 139
Tabel 140
Tabelul 7.3Valori implicite ale raportului atomic hidrogen/carbon,, ale raportului atomic oxigen/carbon,, ale raportului atomic sulf/carbon, γ, ale raportului atomic azot/carbon, δ, precum și ale fracției masice de carbon a combustibilului, wC, pentru combustibilii de referință
Tabel 141
Tabelul 141
Tabel 142
Tabelul 142
Tabel 143
Tabelul 143
Tabel 144
Tabelul 144
Tabel 145
Tabelul 145
Tabel 146
Tabelul 146
Tabel 147
Tabelul 147
Tabel 148
Tabelul 148
Tabel 149
Tabelul 149
Tabel 150
Tabelul 150
Tabel 151
Tabelul 151
Tabel 152
Tabelul 152
Tabel 153
Tabelul 153
Tabel 154
Tabelul 154
Tabel 155
Tabelul 155
Tabel 156
Tabelul 156
Tabel 157
Tabelul 157
Tabel 158
Tabelul 158
Tabel 159
Tabelul 159
Tabel 160
Tabelul 160
Tabel 161
Tabelul 161
Tabel 162
Tabelul 162
Tabel 163
Tabelul 163
Tabel 164
Tabelul 164
Tabel 165
Tabelul 165
Tabel 166
Tabelul 166
Tabel 167
Tabelul 167
Tabel 168
Tabelul 168
Tabel 169
Tabelul 169
Tabel 170
Tabelul 170
Tabel 171
Tabelul 171
Tabel 172
Tabelul 172
Tabel 173
Tabelul 173
Tabel 174
Tabelul 174
Tabel 175
Tabelul 175
Tabel 176
Tabelul 176
Tabel 177
Tabelul 177
Tabel 178
Tabelul 178
Tabel 179
Tabelul 179
Tabel 180
Tabelul 180
Tabel 181
Tabelul 181
Tabel 182
Tabelul 182
Tabel 183
Tabelul 183
Tabel 184
Tabelul 184
Tabel 185
Tabelul 7.4Exemplu de date de etalonare pentru PDP
Tabel 186
Tabelul 186
Tabel 187
Tabelul 187
Tabel 188
Tabelul 7.5CfCFV față de β and γ pentru debitmetrele CFV
Tabel 189
Tabelul 189
Tabel 190
Tabelul 190
Tabel 191
Tabelul 191
Tabel 192
Tabelul 192
Tabel 193
Tabelul 7.6Exemple de puncte de rouă pentru aerul de diluare și aerul de etalonare la care Mmix poate fi considerată constantă
Tabel 194
Tabelul 194
Tabel 195
Tabelul 195
Tabel 196
Tabelul 7.7Parametrii modelului vâscozității cu trei coeficienți al lui Sutherland
Tabel 197
Tabelul 197
Tabel 198
Tabelul 198
Tabel 199
Tabelul 199
Tabel 200
Tabelul 200
Tabel 201
Tabelul 201
Tabel 202
Tabelul 202
Tabel 203
Tabelul 203
Tabel 204
Tabelul 204
Tabel 205
Tabelul 205
Tabel 206
Tabelul 206
Tabel 207
Tabelul 207
Tabel 208
Tabelul 208
Tabel 209
Tabelul 209
Tabel 210
Tabelul 7.8Valorile critice t în raport cu numărul gradelor de libertate,
Tabel 211
Tabelul 211
Tabel 212
Tabelul 7.9Valorile critice F, Fcrit90, în raport cu N – 1 și Nref – 1 la un grad de încredere de 90 %
Tabel 213
Tabelul 7.10Valorile critice F, Fcrit95, în raport cu N – 1 și Nref – 1 la un grad de încredere de 95 %
Tabel 214
Tabelul 214
Tabel 215
Tabelul 215
Tabel 216
Tabelul 216
Tabel 217
Tabelul 217
Tabel 218
Tabelul 218
Tabel 219
Tabelul 219
Tabel 220
Tabelul 220
Tabel 221
Tabelul 221
Tabel 222
Tabelul 222
Tabel 223
Tabelul 223
Tabel 224
Tabelul 224
Tabel 225
Tabelul 225
Tabel 226
Tabelul 226
Tabel 227
Tabelul 227
Tabel 228
Tabelul 228
Tabel 229
Tabelul 229
Tabel 230
Tabelul 230
Tabel 231
Tabelul 231
Tabel 232
Tabelul 232
Tabel 233
Tabelul 233
Tabel 234
Tabelul 8.1Rapoartele componentelor molare pentru un amestec format din 50 % combustibil gazos și 50 % motorină (procente masice)
Tabel 235
Tabelul 235
Tabel 236
Tabelul 8.2Valorile u gaz ale gazului de evacuare brut și densitățile componentelor acestuia pentru un amestec format din 50 % combustibil gazos și 50 % motorină (procente masice)
Tabel 237
Tabelul 237
Tabel 238
Tabelul 238
Tabel 239
Tabelul 239
Tabel 240
Tabelul 240
Tabel 241
Tabelul 241
Tabel 242
Tabelul 242
Tabel 243
Tabelul 243
Tabel 244
Tabelul 244
Tabel 245
Tabelul 245
Tabel 246
Tabelul 246
Tabel 247
Tabelul 247
Tabel 248
Tabelul 248
Tabel 249
Tabelul 249
Tabel 250
Tabelul 250
Tabel 251
Tabelul 9.1Interval necesar de Sλ pentru fiecare combustibil de referință
Tabel 252
Tabelul 252
Tabel 253
Tabelul 253
Tabel 254
Tabelul 254
Tabel 255
Tabelul 255
Tabel 256
Tabelul 256
Tabel 257
Tabelul 257
Tabel 258
Tabelul 258
Tabel 259
Tabelul 259
Tabel 260
Tabelul 260
Tabel 261
Tabelul 261
Tabel 262
Tabelul 262
Tabel 263
Tabelul 263
Tabel 264
Tabelul 264
Tabel 265
Tabelul cu moduri de încercare în cadrul unor cicluri C1 și factorii de ponderare
Tabel 266
Tabelul cu moduri de încercare în cadrul unor cicluri C2 și factorii de ponderare
Tabel 267
Tabelul cu moduri de încercare în cadrul unor cicluri D2 și factorii de ponderare
Tabel 268
Tabelul cu moduri de încercare în cadrul unor cicluri de tip E și factorii de ponderare
Tabel 269
Tabelul cu moduri de încercare în cadrul unui ciclu de tip F și factorii de ponderare
Tabel 270
Tabelul cu moduri de încercare în cadrul unor cicluri de tip G și factorii de ponderare
Tabel 271
Tabelul cu moduri de încercare în cadrul unui ciclu de tip H și factorii de ponderare
Tabel 272
Tabel cu modurile de încercare RMC-C1
Tabel 273
Tabel cu modurile de încercare RMC-C2
Tabel 274
Tabel cu modurile de încercare RMC-D2
Tabel 275
Tabel cu modurile de încercare RMC-E2
Tabel 276
Tabel cu modurile de încercare RMC-E3
Tabel 277
Tabel cu modurile de încercare RMC-F
Tabel 278
Tabel cu modurile de încercare RMC-G1
Tabel 279
Tabel cu modurile de încercare RMC-G2
Tabel 280
Tabel cu modurile de încercare RMC-H
Tabel 281
Tabelul 281
Tabel 282
Tabelul 282