Regulamentul (UE) 2016/1627 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind un plan multianual de refacere a stocurilor de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 302/2009 al Consiliului

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește normele generale pentru aplicarea, de către Uniune, a planului de refacere definit la articolul 3 punctul 1.

Prezentul regulament se aplică în cazul tonului roșu (Thunnus thynnus) din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană.

Obiectivul prezentului regulament, în conformitate cu planul de refacere definit la articolul 3 punctul 1, este obținerea, până în 2022, a unei biomase de ton roșu corespunzătoare producției durabile maxime, cu o probabilitate de cel puțin 60 % de atingere a obiectivului menționat.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

plan de refacere înseamnă planul multianual de refacere a stocurilor de ton roșu, care se aplică din 2007 până în 2022 și care a fost recomandat de ICCAT;

navă de pescuit înseamnă orice navă cu motor utilizată sau destinată utilizării în scopul exploatării comerciale a resurselor de ton roșu, inclusiv navele de capturare, navele de prelucrare, navele de sprijin, remorcherele, navele implicate în operațiuni de transbordare și navele de transport echipate pentru transportul produselor din ton, precum și navele auxiliare, cu excepția portcontainerelor;

navă de capturare înseamnă o navă utilizată în scopul capturării comerciale a resurselor de ton roșu;

navă de prelucrare înseamnă o navă la bordul căreia produsele pescărești sunt supuse, înainte de ambalare, unuia sau mai multora dintre următoarele procese: filetare sau tranșare, congelare și/sau prelucrare;

navă auxiliară înseamnă orice navă utilizată pentru transportul tonului roșu mort (neprelucrat) dintr-o cușcă de transport/creștere, dintr-o plasă-pungă sau dintr-o capcană către un port desemnat și/sau către o navă de prelucrare;

remorcher înseamnă orice navă utilizată pentru tractarea cuștilor;

navă de sprijin înseamnă orice altă navă de pescuit menționată la punctul 2;

pescuit activ înseamnă, în cazul oricărei nave de capturare sau capcane, faptul că aceasta vizează tonul roșu în cursul unui anumit sezon de pescuit;

operațiune comună de pescuit înseamnă orice operațiune desfășurată între două sau mai multe nave de pescuit cu plasă-pungă, în cadrul căreia captura unei nave de pescuit cu plasă-pungă se atribuie uneia sau mai multor alte nave cu plasă-pungă conform unei chei de repartizare;

operațiuni de transfer înseamnă:

orice transfer de ton roșu viu din plasa navei de capturare în cușca de transport,

orice transfer de ton roșu viu din cușca de transport într-o altă cușcă de transport,

orice transfer al cuștii cu ton roșu de pe un remorcher pe altul,

orice transfer de ton roșu viu dintr-o fermă piscicolă în alta,

orice transfer de ton roșu viu din capcană în cușca de transport;

transfer de control înseamnă orice transfer suplimentar care este efectuat la cererea operatorilor navelor de pescuit/fermelor sau a autorităților de control în scopul de a se verifica numărul de pești transferați;

capcană înseamnă o unealtă staționară fixată de substrat, care conține, de obicei, o plasă de ghidaj care dirijează tonul roșu într-un spațiu delimitat sau într-o serie de spații delimitate unde este păstrat înainte de recoltare;

plasare în cuști înseamnă transferul tonului roșu viu din cușca de transport sau din capcană în cuștile de creștere;

creștere înseamnă plasarea tonului roșu în cuști în cadrul unor ferme piscicole și hrănirea acestuia în scopul îngrășării și al măririi biomasei totale;

fermă piscicolă înseamnă o instalație utilizată pentru creșterea tonului roșu capturat cu ajutorul capcanelor și/sau al navelor de pescuit cu plasă-pungă;

recoltare înseamnă uciderea tonului roșu în ferme piscicole sau capcane;

transbordare înseamnă descărcarea cantității totale sau a unei cantități oarecare de ton roșu aflate la bordul unei nave de pescuit pe o altă navă de pescuit. Nu se consideră transbordare descărcarea de ton roșu mort din plasa-pungă sau de pe remorcher pe o navă auxiliară;

pescuit sportiv înseamnă pescuitul necomercial practicat de persoane care sunt membre ale unei organizații sportive naționale sau care dețin un permis național de pescuit sportiv;

pescuit recreativ înseamnă pescuitul necomercial practicat de persoane care nu sunt membre ale unei organizații sportive naționale și nu dețin un permis național de pescuit sportiv;

cameră stereoscopică înseamnă o cameră cu două sau mai multe obiective, fiecare obiectiv având un senzor de imagine separat sau un cadru de peliculă separat, care permite înregistrarea de imagini tridimensionale;

cameră de control înseamnă o cameră stereoscopică și/sau o cameră obișnuită de luat vederi care este utilizată la efectuarea controalelor prevăzute în prezentul regulament;

BCD sau BCD electronic înseamnă documentul privind capturile de ton roșu (Bluefin Catch Document). După caz, mențiunea BCD se înlocuiește cu eBCD;

stat membru responsabil sau stat membru de care aparține înseamnă statul membru de pavilion sau statul membru în jurisdicția căruia se situează capcana sau ferma piscicolă sau, dacă ferma piscicolă sau capcana se situează în largul mării, statul membru unde este stabilit operatorul capcanei sau al fermei;

sarcina II înseamnă sarcina II definită de ICCAT în manualul de procedură pentru statistici și eșantionări în cazul tonului și al speciilor asemănătoare din Oceanul Atlantic (Field manual for statistics and sampling Atlantic tunas and tuna-like fish) (ediția a treia, ICCAT, 1990);

PCC înseamnă părțile contractante la convenție și părțile, entitățile sau entitățile de pescuit necontractante colaboratoare;

zona reglementată de convenție înseamnă zona geografică în care sunt valabile măsurile ICCAT prevăzute la articolul 1 din convenție;

navă de pescuit pelagic de mari dimensiuni cu paragate înseamnă o navă de pescuit pelagic cu paragate cu o lungime totală de peste 24 de metri;

plase pungă înseamnă orice setcă înconjurătoare ale cărei capete inferioare sunt reunite cu ajutorul unui cablu de strângere petrecut printr-o serie de inele dispuse de-a lungul cablului de ancorare, care permite strângerea plasei sub forma unei pungi și închiderea acesteia.

Lungimile de nave menționate în prezentul regulament înseamnă lungimi totale.

CAPITOLUL II

Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că efortul de pescuit al navelor sale de capturare și al capcanelor sale sunt proporționale cu posibilitățile de pescuit de ton roșu de care dispune respectivul stat membru în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

Se interzice reportarea cotelor neutilizate.

Se interzice navlosirea navelor de pescuit ale Uniunii care vizează tonul roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu transmite Comisiei:

un plan anual de pescuit pentru navele de capturare și capcanele care pescuiesc ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană;

un plan anual de gestionare a capacității de pescuit prin care se asigură proporționalitatea dintre capacitatea de pescuit de care dispune statul membru și cota care i-a fost alocată acestuia.

Planurile menționate la alineatul (1) sunt compilate și integrate de Comisie în planul de pescuit și de gestionare a capacității la nivelul Uniunii. Comisia transmite respectivul plan Secretariatului ICCAT până la data de 15 februarie a fiecărui an, pentru a fi discutat și aprobat de ICCAT.

Fiecare stat membru care intenționează să modifice planul ICCAT pentru capacitatea de creștere aflat în vigoare transmite Comisiei, până la data de 15 aprilie a fiecărui an, un plan anual de gestionare a activității de creștere, pe care Comisia îl transmite Secretariatului ICCAT.

În planul anual de pescuit transmis de fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu sunt definite cotele alocate fiecăreia dintre grupele de unelte menționate la articolele 11 și 12, inclusiv informații privind:

navele de capturare cu o lungime mai mare de 24 de metri care sunt înscrise pe lista navelor menționată la articolul 20 alineatul (1) litera (a), cotele individuale alocate acestora și măsurile existente prin care se asigură respectarea cotelor individuale și a capturilor accesorii autorizate;

în cazul navelor de capturare cu o lungime mai mică de 24 de metri și al capcanelor, cel puțin cotele alocate organizațiilor de producători sau grupelor de nave care pescuiesc cu unelte similare.

Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), cota individuală alocată fiecărei nave de capturare de peste 24 de metri poate fi comunicată cu cel mult 30 de zile înainte de începutul sezonului de pescuit aplicabil fiecărei astfel de nave.

Orice modificare ulterioară a planului anual de pescuit sau a cotelor individuale alocate navelor de capturare cu o lungime mai mare de 24 de metri care sunt înscrise pe lista menționată la articolul 20 alineatul (1) litera (a) este transmisă de statul membru în cauză Comisiei cu cel puțin trei zile înainte de desfășurarea activității corespunzătoare respectivei modificări. Comisia transmite modificarea în cauză Secretariatului ICCAT cu cel puțin 48 de ore înainte de desfășurarea activității corespunzătoare respectivei modificări.

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în momentul alocării posibilităților de pescuit de care dispun, statele membre utilizează criterii transparente și obiective, inclusiv criterii de mediu, sociale și economice și, de asemenea, fac eforturi pentru a asigura o distribuție echitabilă a cotelor naționale între diferitele segmente de flotă, ținând seama de pescuitul tradițional și artizanal și pentru a oferi stimulente pentru navele de pescuit din Uniune care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact scăzut asupra mediului.

Fiecare stat membru stabilește un plan anual de gestionare a capacității de pescuit în vederea adaptării numărului navelor de pescuit, pentru a demonstra că capacitatea de pescuit corespunde cu posibilitățile de pescuit alocate navelor aflate în perioada de timp relevantă.

Statele membre își adaptează capacitatea de pescuit utilizând parametrii propuși de SCRS și adoptați de ICCAT în 2009.

Portugalia și Spania pot aloca cote sectoriale pentru navele de pescuit cu momeală care operează în apele din jurul insulelor Azore, Madeira și Canare. Cota sectorială și măsurile suplimentare de monitorizare a utilizării acesteia sunt definite clar în planurile lor anuale.

Atunci când statele membre alocă cote sectoriale în conformitate cu alineatul (2) sau (3), nu se aplică cerința privind cota minimă de 5 tone prevăzută în SCRS din 2009.

Adaptarea capacității de pescuit pentru navele cu plasă-pungă este limitată la o majorare maximă de 20 % față de valoarea de referință a capacității de pescuit din 2018.

Pentru perioada 2019-2020, statele membre pot autoriza o serie de capcane utilizate pentru pescuitul de ton roșu, permițând astfel exploatarea deplină a posibilităților lor de pescuit.

Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu transmite Comisiei un plan anual de gestionare a activității de creștere, în conformitate cu prezentul articol.

Comisia compilează și integrează planurile în planul Uniunii. Comisia transmite respectivul plan Secretariatului ICCAT până la data de 15 februarie a fiecărui an, pentru a fi discutat și aprobat de ICCAT.

În planul anual de gestionare a activității de creștere, fiecare stat membru demonstrează că capacitatea totală de intrare și capacitatea totală de creștere corespund cu cantitatea estimată de ton roșu disponibilă pentru creștere.

Statele membre își limitează capacitatea de creștere totală pentru tonul roșu în funcție de capacitatea totală de creștere înregistrată în registrul instalațiilor de creștere a tonului roșu al ICCAT sau de capacitatea care a fost autorizată și declarată la ICCAT în 2018.

În ceea ce privește tonul roșu capturat din sălbăticie, volumul maxim al intrărilor în fermele piscicole ale unui stat membru este limitat la nivelul cantităților de intrare înregistrate la ICCAT în registrul instalațiilor de creștere a tonului roșu de fermele piscicole ale respectivului stat membru în anii 2005, 2006, 2007 sau 2008.

În cazul în care un stat membru trebuie să majoreze volumul maxim al intrărilor de ton sălbatic capturat în una sau mai multe ferme piscicole de ton aflate sub pavilionul acestora, această majorare este proporțională cu posibilitățile de pescuit alocate statului membru respectiv, inclusiv importurile de ton roșu viu.

Statele membre ale fermelor piscicole se asigură că oamenilor de știință însărcinați de către SCRS pentru testele de identificare a ratelor de creștere în timpul perioadei de îngrășare li se asigură accesul și, în conformitate cu protocolul, asistență pentru efectuarea testelor în conformitate cu protocolul standardizat elaborat de SCRS pentru monitorizarea exemplarelor de pești care pot fi recunoscute.

CAPITOLUL III

SECȚIUNEA 1

În perioada cuprinsă între 26 mai și 1 iulie, se permite pescuitul de ton roșu cu plasă-pungă în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

Prin derogare de la alineatul (1), pescuitul de ton roșu cu plase-pungă în Marea Adriatică, poate fi deschis până la 15 iulie pentru peștii de crescătorie în Marea Adriatică (zona de pescuit FAO 37.2.1).

Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care un stat membru poate demonstra că, din cauza vântului cu putere de minimum 5 pe scara Beaufort, unele dintre navele sale de capturare cu plasă-pungă care pescuiesc ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană nu au fost în măsură să își utilizeze zilele de pescuit normale, în cursul anului, respectivul stat membru poate reporta un număr maxim de 10 zile pierdute până la 11 iulie pentru navele vizate, în cursul anului.

Pescuitul tonului roșu este permis în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană de către navele de capturare pelagice de mari dimensiuni cu paragate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 mai.

Statele membre instituie sezoane deschise pentru flotele lor, altele decât navele cu plase-pungă și navele pelagice de mari dimensiuni cu paragate, în cadrul planurilor lor anuale de pescuit.

Pescuitul de ton roșu cu ajutorul navelor de pescuit marin cu undițe pe punte și al navelor de pescuit cu undițe tractate este permis în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană între 1 iulie și 31 octombrie.

Fiecare stat membru poate să stabilească o altă dată de începere a sezonului pentru navele de pescuit marin cu undițe pe punte și navele de pescuit cu undițe tractate care îi arborează pavilionul și care își desfășoară activitatea în Oceanul Atlantic de Est, condițiile fiind acelea ca protecția zonelor de depunere a icrelor să nu fie afectată și ca durata totală a sezonului de pescuit pentru respectivele activități de pescuit să nu depășească patru luni.

Fiecare stat membru indică în planul anual de pescuit menționat la articolul 7 eventuala modificare a datelor de începere a sezonului pentru respectivele activități de pescuit, precum și coordonatele zonelor vizate.

SECȚIUNEA 2

Dispozițiile prezentei secțiuni nu aduc atingere articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și niciunei derogări aplicabile acestuia.

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare a tonului roșu capturat în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană este de 30 kg sau de 115 cm lungime la furcă.

Prin derogare de la alineatul (1), în cazul următoarelor activități de pescuit se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare a tonului roșu de 8 kg sau de 75 cm lungime la furcă:

tonul roșu capturat în Oceanul Atlantic de Est cu ajutorul navelor de pescuit marin cu undițe pe punte și al navelor de pescuit cu undițe tractate;

tonul roșu capturat în Marea Adriatică în scopul creșterii;

tonul roșu capturat în Marea Mediterană prin pescuitul de coastă și artizanal al peștelui proaspăt cu ajutorul navelor de pescuit marin cu undițe pe punte, al navelor cu paragate și al navelor cu undițe de mână.

Condițiile specifice pentru derogarea menționată la alineatul (2) sunt prevăzute în anexa I.

Statele membre vizate eliberează navelor autorizații specifice de pescuit în temeiul derogării menționate la alineatul (2) din prezentul articol. Navele vizate se înscriu pe lista navelor de capturare menționată la articolul 20 alineatul (1) litera (a). În acest scop se aplică dispozițiile articolelor 20 și 21.

Fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (1), toate navele de capturare și capcanele care pescuiesc activ ton roșu au dreptul la capturi accidentale de maximum 5 % ton roșu cu o greutate cuprinsă între 8 și 30 kg sau cu o lungime la furcă cuprinsă între 75 și 115 cm.

Procentajul de 5 % menționat la alineatul (1) se calculează pe baza capturilor totale de ton roșu exprimate în număr de pești păstrați la bordul navei sau în capcană în orice moment după fiecare operațiune de pescuit.

Capturile accidentale se deduc din cota statului membru de care aparține nava de capturare sau capcana.

Capturile accidentale de ton roșu se supun articolelor 25, 30, 31 și 32.

Fiecare stat membru adoptă dispoziții privind includerea capturilor accidentale de ton roșu în cadrul cotei sale și informează Comisia în legătură cu acestea în momentul transmiterii planului anual de pescuit.

Rata de capturi accidentale de ton roșu nu trebuie să fie mai mare de 20 % din totalul capturilor de la bord, la sfârșitul fiecărei campanii de pescuit. Metodologia utilizată pentru a calcula respectivele capturi accidentale în raport cu volumul total al capturilor de la bord, este definită în mod clar în planul anual de pescuit. Capturile accidentale pot fi calculate în greutate sau în număr de exemplare. Calcularea în număr de exemplare se aplică numai în cazul tonului și al speciilor asemănătoare gestionate de ICCAT. Rata de capturi accidentale autorizate pentru flota de nave costiere artizanale poate fi calculată pe o bază anuală.

Toate capturile accidentale de ton roșu mort, reținute la bord sau aruncate înapoi în mare, se scad din cota alocată statului membru de pavilion și se înregistrează și raportează Comisiei.

În cazul statelor membre cărora nu le-a fost alocată o cotă de ton roșu, capturile accidentale în cauză se deduc din cota specifică de capturi accidentale de ton roșu de la nivelul Uniunii, stabilită în conformitate cu TFUE și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

În cazul în care cota alocată statului membru al navei de pescuit sau al capcanei în cauză a fost deja epuizată, nu se mai permit capturi de ton roșu, iar statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura eliberarea acestor capturi în mare. Prelucrarea și comercializarea tonului roșu mort este interzisă și toate capturile sunt înregistrate. Statele membre transmit anual Comisiei informații privind astfel de capturi, iar Comisia transmite respectivele informații secretariatului ICCAT.

Navele care nu pescuiesc activ ton roșu separă în mod clar orice eventuală cantitate de ton roșu păstrată la bord de alte specii, pentru a permite autorităților de control să monitorizeze respectarea prezentului articol. Aceste capturi accidentale pot fi comercializate în măsura în care acestea sunt însoțite de eBCD.

SECȚIUNEA 3

Se interzice utilizarea oricărui mijloc aerian, cum ar fi aeronavele, elicopterele sau orice tip de vehicul aerian fără pilot, pentru căutarea de ton roșu.

CAPITOLUL IV

Fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu reglementează activitățile de pescuit sportiv și recreativ prin alocarea unei cote specifice pentru respectivele activități de pescuit și aduce acest lucru la cunoștința Comisiei în momentul transmiterii planului de pescuit.

Fiecare stat membru căruia i-a fost alocată o cotă de ton roșu reglementează activitățile de pescuit sportiv și recreativ eliberând navelor autorizații de pescuit sportiv și recreativ.

În cazul activităților de pescuit sportiv și recreativ, nu se capturează mai mult de un ton roșu pe navă și pe zi.

Tonul roșu debarcat este întreg, fără branhii și/sau eviscerat. Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a asigura, în cea mai mare măsură posibilă, eliberarea tonului roșu și în special a puietului, capturat viu în cadrul pescuitului sportiv și recreativ.

Se interzice comercializarea tonului roșu capturat în cursul pescuitului sportiv și recreativ.

Fiecare stat membru înregistrează datele privind capturile, inclusiv greutatea și lungimea fiecărui ton roșu capturat în activități de pescuit sportiv și recreativ, și transmite Comisiei datele pentru anul precedent până la data de 30 iunie a fiecărui an. Comisia transmite informațiile respective către SCRS.

Fiecare stat membru contorizează peștii morți capturați prin pescuit sportiv și recreativ în cadrul cotei pe care a alocat-o în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) și cu articolul 18.

CAPITOLUL V

SECȚIUNEA 1

Fiecare stat membru transmite în fiecare an Comisiei, pe cale electronică, cu o lună înainte de începutul sezoanelor de pescuit menționate la articolele 11 și 12, după caz, sau cu o lună înainte de începutul perioadei de autorizare, în celelalte cazuri:

o listă cu toate navele de capturare care se află sub pavilionul său și care sunt autorizate, pe baza unei autorizații de pescuit, să pescuiască activ ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană;

o listă cu toate celelalte nave de pescuit, cu excepția navelor de capturare, care se află sub pavilionul său și care sunt autorizate să efectueze operațiuni cu tonul roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

Ambele liste se întocmesc în conformitate cu modelul stabilit de ICCAT în Orientările pentru prezentarea datelor și a informațiilor solicitate.

În cursul unui an calendaristic, o navă de pescuit poate fi înscrisă pe ambele liste menționate la alineatul (1), condiția fiind să nu fie înscrisă pe ambele liste în același timp.

Listele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol conțin numele navei și numărul din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR), astfel cum este definit în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei.

Nu se acceptă transmiterea retroactivă. Nu se acceptă modificarea ulterioară a listelor menționate la alineatul (1) în cursul unui an calendaristic decât în cazul în care nava de pescuit notificată este împiedicată să participe la activități din motive operaționale legitime sau din motive de forță majoră. În astfel de circumstanțe, statul membru în cauză informează de îndată Comisia, furnizând:

informațiile complete referitoare la nava sau navele de pescuit care urmează să înlocuiască o navă care figurează pe una dintre listele menționate la alineatul (1); și

o expunere completă a motivelor care stau la baza înlocuirii și toate documentele sau referințele justificative pertinente.

Comisia transmite Secretariatului ICCAT informațiile menționate la alineatele (1) și (2), astfel încât navele respective să poată fi înscrise în registrul ICCAT al navelor de capturare autorizate să pescuiască activ ton roșu sau în registrul ICCAT al tuturor celorlalte nave de pescuit (cu excepția navelor de capturare) autorizate să efectueze operațiuni cu tonul roșu.

Se aplică articolul 8a alineatele (2), (6), (7) și (8) din Regulamentul (CE) nr. 1936/2001 al Consiliului, cu modificările necesare.

Măsurile de control prevăzute în prezentul capitol se aplică în completarea celor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, cu excepția cazului în care prezentul capitol cuprinde dispoziții contrare.

Fără a aduce atingere articolului 16, navele de pescuit ale Uniunii care nu sunt înscrise în registrele ICCAT menționate la articolul 20 alineatul (1) nu sunt autorizate să pescuiască, să păstreze la bord, să transbordeze, să transporte, să transfere, să prelucreze sau să debarce ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

Statul membru de pavilion retrage autorizația de pescuit pentru ton roșu și poate impune navei să se îndrepte imediat către un port indicat de acesta în cazul în care cota individuală este considerată a fi epuizată.

Până la data de 15 februarie a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei, pe cale electronică, o listă cu toate capcanele autorizate, prin eliberarea unei autorizații de pescuit, să pescuiască ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană. Lista conține numele capcanelor și numărul atribuit în registru și se întocmește în conformitate cu modelul stabilit de ICCAT în Orientările pentru prezentarea datelor și a informațiilor solicitate.

Comisia transmite această listă Secretariatului ICCAT pentru ca respectivele capcane să poată fi înscrise în registrul ICCAT al capcanelor autorizate să pescuiască ton roșu.

Capcanele Uniunii care nu sunt înscrise în registrul ICCAT nu sunt autorizate să pescuiască, să păstreze, să transfere, să plaseze în cuști sau să debarce ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

Articolul 8a alineatele (2), (4), (6), (7) și (8) din Regulamentul (CE) nr. 1936/2001 se aplică cu modificările necesare.

Orice operațiune comună de pescuit (OCP) care vizează tonul roșu se autorizează numai cu acordul statului membru (statelor membre) de pavilion în cauză. Pentru a putea fi autorizată, fiecare navă de pescuit cu plasă-pungă trebuie să fie echipată pentru pescuitul de ton roșu și să dețină o cotă individuală. Nu sunt permise OCP cu alte PCC.

Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a obține următoarele informații de la navele sale de pescuit care solicită o autorizație de a lua parte la o OCP:

durata;

identitatea operatorilor implicați;

cotele individuale ale navelor;

cheia de repartizare a capturilor între navele de pescuit; și

informațiile privind fermele piscicole de destinație.

Cu cel puțin 15 zile înainte de începutul operațiunii, fiecare stat membru transmite Comisiei informațiile menționate la alineatul (2), în formatul prevăzut în anexa VI. Cu cel puțin 10 zile înainte de începutul operațiunii, Comisia transmite respectivele informații Secretariatului ICCAT și statului de pavilion al celorlalte nave de pescuit care participă la OPC.

În cazurile de forță majoră, termenul prevăzut la alineatul (3) nu se aplică informațiilor solicitate în temeiul alineatului (2) litera (e). În astfel de cazuri, statele membre pot transmite Comisiei o versiune actualizată a informațiilor respective de îndată ce acest lucru este posibil, alături de o descriere a evenimentelor care au constituit forța majoră. Comisia transmite apoi aceste informații Secretariatului ICCAT.

SECȚIUNEA 2

Comandantul unei nave de capturare a Uniunii îndeplinește cerințele de la articolele 14, 15, 23 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, în plus, înscrie în jurnalul de bord, dacă este cazul, informațiile enumerate în partea A din anexa II la prezentul regulament.

Comandanții remorcherelor, ai navelor auxiliare și ai navelor de prelucrare din Uniune își înregistrează activitățile în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa II părțile B, C și D.

Comandanții navelor de capturare care pescuiesc activ ton roșu transmit zilnic autorităților statului membru de pavilion informații din jurnalele de bord, și anume numărul din registrul ICCAT, numele navei, începutul și sfârșitul perioadei de autorizare, data, ora, locul (latitudine și longitudine) și cantitatea de ton roșu capturat în zona reglementată de convenție, în greutate și în număr de exemplare. Comandanții transmit informațiile respective pe cale electronică, în formatul prevăzut în anexa V, pe parcursul întregii perioade pentru care nava este autorizată să pescuiască ton roșu.

Comandanții navelor de pescuit cu plasă-pungă întocmesc rapoartele zilnice menționate la alineatul (1) pentru fiecare operațiune de pescuit, inclusiv pentru operațiunile în cazul cărora capturile au fost egale cu zero.

Operatorul transmite autorităților statului membru de pavilion rapoartele menționate la alineatele (1) și (2) astfel: în cazul navelor de pescuit cu plasă-pungă și al navelor cu o lungime mai mare de 24 de metri, în fiecare zi pentru ziua precedentă, până la ora 9.00 GMT și în cazul celorlalte nave de capturare, pentru săptămâna precedentă care se încheie duminică la ora 00.00 GMT, până luni la ora 00.00 GMT.

Operatorii capcanelor care pescuiesc activ ton roșu trimit un raport zilnic de capturi, în care indică numărul din registrul ICCAT, data, ora, capturile (greutatea și numărul peștilor), inclusiv în cazul capturilor egale cu zero. Aceștia transmit informațiile respective autorităților statului lor membru pe parcursul întregii perioade pentru care sunt autorizați să pescuiască ton roșu. Transmiterea se efectuează pe cale electronică, în termen de 48 de ore, în formatul prevăzut în anexa V.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească norme detaliate privind înregistrarea și raportarea activităților desfășurate de nave și capcane menționate la alineatele (1)-(4) din prezentul articol și anexa V. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 59 alineatul (2).

Fiecare stat membru transmite Comisiei, pe cale electronică, rapoartele de capturi menționate la articolul 26 de îndată ce le-a primit și transmite de îndată Comisiei rapoarte săptămânale de capturi pentru toate navele de capturare și capcanele, în formatul prevăzut în anexa V. Comisia transmite săptămânal respectivele informații Secretariatului ICCAT, în conformitate cu modelul stabilit de ICCAT în Orientările pentru prezentarea datelor și a informațiilor solicitate.

Fiecare stat membru informează Comisia, până la data de 15 a fiecărei luni, cu privire la cantitățile de ton roșu capturat în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană care au fost debarcate, transbordate, prinse în capcane sau plasate în cuști în cursul lunii precedente de către navele de pescuit sau capcanele aflate sub pavilionul statului membru respectiv sau înmatriculate în statul membru respectiv. Informațiile furnizate sunt structurate pe tipuri de unelte de pescuit, inclusiv în cazul capturilor accesorii, al capturilor efectuate prin activități de pescuit sportiv și recreativ și al capturilor egale cu zero. Comisia transmite de îndată respectivele informații Secretariatului ICCAT.

Fiecare stat membru îndeplinește cerințele de la articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, în plus, informează Comisia atunci când consideră că una dintre grupele de unelte de pescuit menționate la articolul 11 sau la articolul 12 din prezentul regulament a atins 80 % din cota alocată.

Fiecare stat membru îndeplinește cerințele de la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, în plus, informează Comisia atunci când consideră că una dintre grupele de unelte de pescuit menționate la articolul 11 sau la articolul 12 din prezentul regulament, una dintre OCP sau una dintre navele de pescuit cu plasă-pungă și-a epuizat cota alocată.

Informațiile menționate la alineatul (2) sunt însoțite de documente oficiale emise de statul membru, prin care acesta atestă faptul că a dispus întreruperea activității de pescuit sau chemarea în port a flotei, a grupei de unelte de pescuit, a OCP sau a navelor care dispun de o cotă individuală, indicând în mod clar data și ora încetării.

Până la data de 15 martie a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei informații detaliate cu privire la eventualele capturi de ton roșu efectuate în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană în cursul anului de pescuit precedent. Respectivele informații cuprind:

numele și numărul ICCAT al fiecărei nave de capturare;

perioada de valabilitate a autorizației (autorizațiilor) fiecărei nave de capturare;

capturile totale ale fiecărei nave de capturare, inclusiv capturile egale cu zero, în toată perioada de valabilitate a autorizației (autorizațiilor);

numărul total de zile în care fiecare navă de capturare a pescuit în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană în toată perioada de valabilitate a autorizației (autorizațiilor); și

capturile totale ale fiecărei nave de capturare efectuate în afara perioadei de valabilitate a autorizației (capturi accesorii), inclusiv capturile egale cu zero.

În cazul navelor care nu sunt autorizate să pescuiască activ ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană, dar care au capturat ton roșu sub formă de capturi accesorii, informațiile care se transmit Comisiei la aceeași dată menționată la alineatul (1) cuprind:

numele și numărul ICCAT al navei sau numărul național de înmatriculare, în cazul navelor care nu sunt înregistrate la ICCAT; și

capturile totale de ton roșu.

Fiecare stat membru transmite Comisiei orice informație cu privire la navele care nu intră sub incidența alineatului (1) sau (2), dar despre care se știe sau se presupune că au pescuit ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană.

Comisia transmite Secretariatului ICCAT informațiile primite în temeiul alineatelor (1), (2) și (3).

SECȚIUNEA 3

Fiecare stat membru desemnează porturi sau locuri în apropierea țărmului (porturi desemnate) unde sunt permise operațiunile de debarcare sau de transbordare a tonului roșu.

Pentru ca un port să fie port desemnat, statul membru al portului specifică orele și locurile permise pentru debarcare și transbordare.

Până la data de 15 februarie a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei o listă a porturilor desemnate. Comisia transmite apoi informațiile respective Secretariatului ICCAT.

Se interzice debarcarea sau transbordarea de pe navele de pescuit a oricărei cantități de ton roșu pescuit în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană în orice alt loc decât porturile sau locurile din apropierea țărmului care au fost desemnate de PCC și de statele membre în conformitate cu alineatele (1) și (2).

Articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se aplică comandanților navelor de pescuit ale Uniunii cu o lungime totală de cel puțin 12 metri și care sunt înscrise pe lista navelor menționată la articolul 20 din prezentul regulament. Notificarea prealabilă prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se trimite autorității competente a statului membru (inclusiv a statului membru de pavilion) sau a PCC ale cărui porturi sau instalații de debarcare doresc să le utilizeze.

În plus, comandanții navelor de pescuit ale Uniunii care au o lungime totală mai mică de 12 metri și care sunt înscrise pe lista navelor menționată la articolul 20 transmit informațiile minime de mai jos, cu cel puțin patru ore înainte de ora estimată de sosire în port, autorității competente a statului membru (inclusiv a statului membru de pavilion) sau a PCC ale cărui/cărei porturi sau instalații de debarcare doresc să le utilizeze:

ora estimată de sosire;

cantitatea estimată de ton roșu păstrat la bord; și

informații despre zona geografică în care au fost efectuate capturile.

În cazul în care statele membre sunt autorizate, în temeiul legislației aplicabile a Uniunii, să aplice o perioadă de preaviz mai scurtă decât cea menționată la alineatele (1) și (2), cantitățile estimate de ton roșu păstrat la bord pot fi notificate în momentul devenit astfel aplicabil pentru notificarea prealabilă sosirii. Dacă zonele de pescuit se află la mai puțin de patru ore distanță de port, cantitățile estimate de ton roșu păstrat la bord pot fi modificate oricând înainte de sosire.

Autoritățile statului membru al portului țin un registru cu toate notificările prealabile din anul curent.

Toate debarcările sunt controlate, în conformitate cu articolul 55 alineatul (2), de către autoritățile de control relevante din statul membru al portului și un procentaj este inspectat pe baza unui sistem de evaluare a riscurilor, ținându-se seama de cotă, de dimensiunea flotei și de efortul de pescuit. Informațiile complete cu privire la un astfel de sistem de control adoptat de fiecare stat membru se regăsesc în planul anual de inspecție menționat la articolul 53. Respectivul sistem de control se aplică și în cazul operațiunilor de recoltare.

Comandanții unei nave de pescuit a Uniunii îndeplinesc cerințele de la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, în plus, după fiecare ieșire în larg și indiferent de lungimea navei prezintă o declarație de debarcare autorităților competente ale statului membru de pavilion și, dacă debarcarea are loc în portul altui stat membru sau al altei PCC, autorităților competente ale statului membru al portului sau ale PCC a portului în cauză.

Toate capturile debarcate se cântăresc.

Se interzice în orice situație transbordarea pe mare a tonului roșu în zona reglementată de convenție.

Navele de pescuit transbordează capturile de ton roșu numai în porturile desemnate, în condițiile stabilite la articolul 30.

Statul membru al portului asigură prezența continuă a inspectorilor la toate orele de transbordare și în toate locurile de transbordare.

Înainte de intrarea în orice port și cu cel puțin 48 de ore înainte de ora estimată de sosire, comandanții sau reprezentanții navelor de pescuit receptoare furnizează următoarele informații autorităților competente ale statului membru sau ale PCC al cărui/cărei port doresc să îl utilizeze:

data și ora estimate de sosire și portul de sosire;

cantitatea estimată de ton roșu păstrat la bord și informații despre zona geografică din care a fost capturat;

numele navei de pescuit care efectuează transbordarea și numărul acesteia din registrul ICCAT al navelor de capturare autorizate să pescuiască activ ton roșu sau din registrul ICCAT al celorlalte nave de pescuit autorizate să efectueze operațiuni cu tonul roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană;

numele navei de pescuit receptoare și numărul acesteia din registrul ICCAT al navelor de capturare autorizate să pescuiască activ ton roșu sau din registrul ICCAT al celorlalte nave de pescuit autorizate să efectueze operațiuni cu tonul roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană; și

cantitatea de ton roșu care urmează a fi transbordat și zona geografică în care acesta a fost capturat.

Navelor de pescuit nu le este permis să efectueze operațiuni de transbordare dacă nu au obținut o autorizație prealabilă de la statul de pavilion.

Comandanții navelor de pescuit care efectuează operațiuni de transbordare informează statul de pavilion, înainte să înceapă transbordarea, cu privire la următoarele:

cantitățile de ton roșu care urmează a fi transbordat;

data și portul transbordării;

numele, numărul de înmatriculare și pavilionul navei de pescuit receptoare, precum și numărul acesteia din registrul ICCAT al navelor de capturare autorizate să pescuiască activ ton roșu sau din registrul ICCAT al celorlalte nave de pescuit autorizate să efectueze operațiuni cu tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană; și

zona geografică în care a fost capturat tonul roșu.

Toate transbordările sunt inspectate de autoritățile competente ale statului membru în portul desemnat. Autoritățile respective:

inspectează nava de pescuit receptoare la sosire și verifică încărcătura și documentele privind operațiunea de transbordare;

transmite un raport de transbordare autorității statului de pavilion al navei de pescuit care efectuează transbordarea, în termen de cinci zile de la finalizarea operațiunii de transbordare.

Prin derogare de la articolele 21 și 22 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, comandanții unei nave de pescuit a Uniunii completează declarația ICCAT de transbordare, indiferent de lungimea navei, și o transmit autorităților competente ale statului membru al cărui pavilion este arborat de nava respectivă. Declarația se transmite în termen de maximum 48 de ore de la data efectuării operațiunii de transbordare în port, în formatul prevăzut în anexa III la prezentul regulament.

SECȚIUNEA 4

Înaintea oricărei operațiuni de transfer, comandantul unei nave de capturare sau al unui remorcher sau operatorul fermei piscicole sau al capcanei de unde provine transferul în cauză transmite autorităților competente ale statului său membru relevant o notificare prealabilă a transferului în care indică:

numele navei de capturare, al remorcherului, al fermei piscicole sau al capcanei și numărul din registrul ICCAT;

ora estimată a transferului;

cantitatea estimată de ton roșu care urmează a fi transferat;

informații despre poziția geografică (latitudine/longitudine) unde se va efectua transferul, precum și numerele identificabile ale cuștilor;

numele remorcherului receptor, numărul de cuști remorcate și, dacă este cazul, numărul din registrul ICCAT;

portul, ferma piscicolă sau cușca de destinație a tonului roșu.

În scopul menționat la alineatul (1), fiecărei cuști i se atribuie un număr unic de cușcă. Numerele se emit pe baza unui sistem unic de numerotare care cuprinde cel puțin cele trei litere ale codului alfa corespunzătoare pavilionului remorcherelor, urmate de trei cifre.

Navelor de capturare, remorcherelor, fermelor și capcanelor nu le este permis să efectueze operațiuni de transfer dacă nu au obținut o autorizație prealabilă de la statul membru relevant. Autoritățile statului membru respectiv decid, pentru fiecare operațiune de transfer, dacă să acorde sau nu autorizația. În scopul respectiv, statul membru responsabil atribuie, pentru fiecare operațiune de transfer, un număr unic de identificare pe care îl comunică, după caz, comandantului navei de pescuit, operatorului capcanei sau operatorului fermei piscicole. În cazul în care se acordă autorizația, numărul respectiv cuprinde codul din trei litere al statului membru, cele patru cifre pentru an și cele trei litere AUT pentru autorizație, urmate de numărul secvențial. În cazul în care se refuză autorizația, numărul respectiv cuprinde codul din trei litere al statului membru, cele patru cifre pentru an și cele trei litere NEG pentru neacordarea autorizației, urmate de numărul secvențial.

În situația în care pești mor în cursul operațiunii de transfer, statele membre relevante și operatorii implicați în operațiunea de transfer procedează în conformitate cu anexa XII.

Autorizația de transfer se acordă sau se refuză de către statul membru de care aparține nava de capturare, remorcherul, ferma piscicolă sau capcana, după caz, în termen de 48 de ore de la transmiterea notificării prealabile a transferului.

Autorizarea transferului de către statul membru relevant nu constituie o autorizare a operațiunii de plasare în cuști.

Statul membru de care aparține nava, capcana sau ferma piscicolă nu autorizează transferul în cazul în care, la primirea notificării prealabile a transferului, consideră că:

nava de capturare sau capcana care, conform declarațiilor, a capturat peștele nu dispune de o cotă suficientă;

cantitatea de pește fie nu a fost raportată în mod corespunzător de nava de capturare sau de operatorul capcanei, fie nu a făcut obiectul unei autorizații de plasare în cuști sau nu a fost luată în considerare pentru utilizarea cotei eventual aplicabile;

nava de capturare sau capcana care, conform declarațiilor, a capturat peștele nu este autorizată să pescuiască ton roșu; sau

remorcherul care, conform declarațiilor, este receptorul transferului de pește nu este înscris în registrul ICCAT al tuturor celorlalte nave de pescuit (cu excepția navelor de capturare) autorizate să efectueze operațiuni cu ton roșu astfel cum se menționează la articolul 20 alineatul (1) litera (b) sau nu este echipat cu un VMS.

Dacă transferul nu este autorizat:

statul membru de care aparține nava de capturare sau capcana transmite comandantului navei de capturare, operatorului capcanei sau operatorului fermei piscicole, după caz, un ordin de eliberare și informația că transferul nu este autorizat și că peștele trebuie eliberat în mare;

comandantul navei de capturare, operatorul fermei piscicole sau operatorul capcanei, după caz, eliberează peștele;

eliberarea tonului roșu are loc în conformitate cu procedurile stabilite în anexa XI.

În cazul operațiunilor de transfer, comandantul navei de capturare, comandantul remorcherului, operatorul fermei piscicole sau operatorul capcanei care transferă ton roșu se asigură că operațiunile de transfer sunt monitorizate sub apă cu ajutorul unei camere video, în vederea verificării numărului de pești transferați. Standardele minime și procedurile pentru înregistrarea video sunt conforme cu anexa IX.

Fiecare stat membru de care aparține nava, capcana sau ferma piscicolă se asigură că înregistrările video menționate la alineatul (1) sunt puse la dispoziția inspectorilor și a observatorilor regionali ai ICCAT.

Fiecare stat membru de care aparține nava, capcana sau ferma piscicolă se asigură că înregistrările video menționate la alineatul (1) sunt puse la dispoziția inspectorilor Uniunii și a observatorilor naționali.

Fiecare stat membru de care aparține nava, capcana sau ferma piscicolă ia măsurile necesare pentru a evita înlocuirea, modificarea sau manipularea înregistrării video originale.

Observatorii regionali ai ICCAT aflați la bordul navei de capturare sau prezenți la o capcană, astfel cum se prevede la articolul 51 și în anexa VII, înregistrează operațiunile de transfer efectuate și întocmesc un raport în acest sens, observă și estimează capturile transferate și verifică datele din autorizația de transfer prealabilă, menționată la articolul 33, și din declarația ICCAT de transfer, menționată la articolul 38.

În cazurile în care există o diferență de număr mai mare de 10 % între estimările de captură efectuate de observatorul regional al ICCAT, de autoritățile de control relevante și/sau de comandantul navei de capturare ori de reprezentantul capcanei sau în care înregistrarea video nu are o calitate sau o claritate suficientă pentru efectuarea unor astfel de estimări, statul membru de care aparține nava de capturare, ferma piscicolă sau capcana respectivă deschide o anchetă care se finalizează înainte de momentul plasării în cuști la fermă sau, în orice caz, în termen de 96 de ore de la deschidere. Până la aflarea rezultatelor acestei anchete nu se autorizează plasarea în cuști și nu se validează secțiunea referitoare la capturare din documentul privind capturile de ton roșu (BCD).

Cu toate acestea, când înregistrarea video nu are o calitate sau o claritate suficientă pentru estimarea numărului, operatorul poate solicita autorităților statului de pavilion al navei, al capcanei sau al fermei piscicole autorizația de a efectua o nouă operațiune de transfer și să furnizeze observatorului regional al ICCAT înregistrarea video aferentă.

Fără a aduce atingere verificărilor efectuate de un inspector, observatorii regionali ai ICCAT semnează declarația ICCAT de transfer numai atunci când observațiile lor concordă cu măsurile ICCAT de conservare și de gestionare și când informațiile cuprinse în declarația de transfer corespund observațiilor lor, inclusiv unei înregistrări video conforme, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (1). Când semnează declarația respectivă, observatorii regionali ai ICCAT își scriu numele în clar și precizează numărul ICCAT.

Observatorii regionali ai ICCAT verifică, de asemenea, dacă declarația ICCAT de transfer este transmisă comandantului remorcherului sau reprezentantului fermei piscicole ori al capcanei.

Statele membre întreprind măsurile și acțiunile necesare pentru studierea de noi metodologii care să permită o mai bună estimare a cantității de ton roșu, exprimată atât în greutate, cât și în număr de exemplare, în momentul capturării și al plasării în cuști. Fiecare stat membru prezintă Comisiei, până la data de 22 august a fiecărui an, rapoarte cu privire la măsurile întreprinse, iar Comisia transmite rapoartele în cauză către SCRS.

La sfârșitul operațiunii de transfer, comandanții de nave de capturare sau de remorchere, operatorii de capcane sau operatorii de ferme piscicole completează și transmit autorităților competente ale statului lor membru declarația ICCAT de transfer, în formatul prevăzut în anexa IV.

Formularele de declarație de transfer sunt numerotate de către autoritățile competente ale statului membru de care aparțin navele, fermele piscicole sau capcanele de unde se efectuează transferurile. Sistemul de numerotare cuprinde codul din trei litere al statului membru, urmat de cele patru cifre pentru an, de numărul secvențial din trei cifre și de cele trei litere ITD (SM-20**/xxx/ITD).

Declarația de transfer, în original, însoțește transferul peștelui. Un exemplar al declarației este păstrat de comandantul navei de capturare, de operatorul capcanei, de comandantul remorcherului sau de operatorul fermei piscicole.

Comandanții navelor care desfășoară operațiuni de transfer (inclusiv remorcherele) își raportează activitățile în conformitate cu cerințele stabilite în anexa II.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească norme detaliate privind operațiunile de transfer menționate la articolele 33-38 și în anexele la care fac trimitere aceste articole. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 59 alineatul (2).

SECȚIUNEA 5

Înainte de începerea fiecărei operațiuni de plasare în cuști se interzice ancorarea cuștilor de transport la mai puțin de 0,5 mile marine de instalațiile de creștere.

Înaintea oricărei operațiuni de plasare în cuști, autoritatea competentă a statului membru de care aparține ferma piscicolă informează statul membru sau PCC de care aparține nava de capturare sau capcana cu privire la cantitățile capturate de nava sau capcana respectivă și solicită o autorizație de plasare în cuști.

Operațiunea de plasare în cuști nu începe fără autorizația prealabilă obținută de la:

statul membru sau PCC de care aparține nava de capturare sau capcana; sau

statul membru sau PCC de care aparține ferma piscicolă, dacă acest lucru a fost convenit de statele membre implicate sau cu PCC de pavilion implicată.

Autorizația de plasare în cuști se acordă sau se refuză de către statul membru sau PCC de care aparține nava de capturare, capcana sau, după caz, ferma piscicolă, în termen de o zi lucrătoare de la depunerea cererii și de la prezentarea informațiilor menționate la alineatul (2). Dacă în termen de o zi lucrătoare nu se primește niciun răspuns de la statul membru sau de la PCC de pavilion de care aparține nava de capturare sau capcana, plasarea în cuști poate fi autorizată de către PCC sau statul membru de care aparține ferma piscicolă.

Tonul roșu se plasează în cuști înainte de 15 august cu excepția cazurilor în care statul membru sau PCC de care aparține ferma piscicolă receptoare prezintă motive justificate în mod corespunzător. Motivele respective sunt prezentate împreună cu raportul privind plasarea în cuști.

Statul membru de care aparține nava de capturare, capcana sau, după caz, ferma piscicolă refuză autorizația de plasare în cuști dacă, la primirea informațiilor menționate la articolul 40 alineatul (2), consideră că:

nava de capturare sau capcana care, conform declarațiilor, a capturat peștele nu dispunea de o cotă suficientă pentru tonul roșu care a fost plasat în cuști;

cantitatea de pește nu a fost raportată în mod corespunzător de nava de capturare sau de capcană ori nu a fost luată în considerare la calcularea cotei aplicabile; sau

nava de capturare sau capcana care, conform declarațiilor, a capturat peștele nu este autorizată să pescuiască ton roșu.

Dacă plasarea în cuști nu este autorizată, statul membru sau PCC de care aparține nava de capturare solicită statului membru sau PCC de care aparține ferma piscicolă să confiște capturile și să elibereze peștele, prin emiterea unui ordin de eliberare.

După primirea ordinului de eliberare, operatorul fermei piscicole desfășoară operațiunile de eliberare a peștelui în conformitate cu anexa XI.

Statele membre de care aparțin fermele piscicole interzic orice operațiune de plasare în cuști a tonului roșu în scopul creșterii dacă aceasta nu este însoțită de documentele solicitate de ICCAT și în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 640/2010 al Parlamentului European și al Consiliului. Documentele trebuie să fie exacte, complete, precum și confirmate și validate de către autoritățile din statul membru sau PCC de care aparțin navele de capturare sau capcanele.

Statele membre de care aparțin fermele piscicole iau măsurile necesare pentru inspectarea fiecărei operațiuni de plasare în cuști care are loc în fermele piscicole.

Fiecare stat membru de care aparține ferma piscicolă se asigură că operațiunile de plasare în cuști sunt monitorizate sub apă cu ajutorul unei camere video. Se efectuează câte o înregistrare video pentru fiecare operațiune de plasare în cuști, în conformitate cu anexa IX.

Fiecare stat membru de care aparține ferma piscicolă se asigură că înregistrările video menționate la alineatul (1) sunt puse la dispoziția inspectorilor și a observatorilor regionali ai ICCAT.

Fiecare stat membru de care aparține ferma piscicolă se asigură că înregistrările video menționate la alineatul (1) sunt puse la dispoziția inspectorilor Uniunii și a observatorilor naționali.

Fiecare stat membru de care aparține ferma piscicolă ia măsurile necesare pentru a evita înlocuirea, modificarea sau manipularea înregistrării video originale.

Atunci când există o diferență de număr mai mare de 10 % între estimările de ton roșu efectuate de observatorul regional al ICCAT, de autoritățile de control relevante din statul membru în cauză sau de operatorul fermei piscicole, statul membru de care aparține ferma piscicolă deschide o anchetă în cooperare cu statul membru sau PCC de care aparține nava de capturare sau capcana.

Până la aflarea rezultatelor anchetei respective, nu au loc operațiuni de recoltare și nu se validează secțiunea referitoare la creștere din BCD.

Statul membru de care aparține ferma piscicolă și statul membru de care aparține nava de capturare sau capcana pot folosi, pentru finalizarea anchetelor întreprinse, și alte informații de care dispun, inclusiv rezultatele programelor menționate la articolul 46.

Statele membre întreprind măsurile și acțiunile necesare, astfel cum sunt menționate la articolul 37.

În scopul determinării cu mai multă exactitate a cantității de pește plasat în cuști în cadrul fiecărei operațiuni, în număr de exemplare și în greutate, 100 % din operațiunile de plasare în cuști sunt cuprinse într-un program care utilizează sisteme de camere stereoscopice sau tehnici alternative de o precizie echivalentă.

Programul se desfășoară în conformitate cu procedurile prevăzute în secțiunea B din anexa X.

Statul membru de care aparține ferma piscicolă comunică rezultatele programului atât statului membru sau PCC de care aparține nava de capturare sau capcana, cât și Comisiei, în conformitate cu secțiunea B din anexa X. Comisia transmite rezultatele Secretariatului ICCAT, care le transmite mai departe observatorului regional al ICCAT.

Atunci când rezultatele programului indică o diferență între cantitățile de ton roșu care a fost plasat în cuști și cantitățile de ton roșu care, conform rapoartelor, a fost capturat și transferat, statul membru de care aparține ferma piscicolă deschide o anchetă în cooperare cu statul membru sau PCC de care aparține nava de capturare sau capcana. Dacă ancheta nu este finalizată în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor menționate la alineatul (4) de la prezentul articol sau dacă în urma anchetei se observă o cantitate de ton roșu, în număr de exemplare sau în greutate medie, mai mare decât cantitatea de ton roșu care, conform rapoartelor, a fost capturat și transferat, autoritățile din statul membru de pavilion sau PCC a navei de capturare sau a capcanei emit un ordin de eliberare a cantității excedentare. Aceasta se eliberează în conformitate cu procedurile stabilite în anexa XI.

În conformitate cu procedurile prevăzute în secțiunea B punctul 3 din anexa X și după operațiunea de eliberare, dacă este cazul, cantitățile calculate în urma programului se utilizează pentru:

determinarea cantităților finale de capturi care urmează să fie deduse din cota națională;

înscrierea cantităților respective în declarațiile de plasare în cuști și în secțiunile relevante ale BCD.

Fiecare stat membru de care aparține ferma piscicolă prezintă Comisiei rapoarte cu rezultatele programelor respective până la data de 30 august a fiecărui an, iar Comisia transmite rapoartele în cauză către SCRS.

Transferul de ton roșu viu dintr-o cușcă de creștere în alta nu are loc dacă nu este autorizat de către autoritățile de control ale statului fermei piscicole și dacă aceste autorități nu sunt prezente în momentul transferului.

O diferență mai mare sau egală cu 10 % între cantitățile de ton roșu care, conform rapoartelor, a fost capturat de navă/capcană și cantitățile stabilite de camerele de control, astfel cum se menționează la alineatul (5) de la prezentul articol și la articolul 45, constituie o posibilă nerespectare a normelor de către nava/capcana în cauză, iar statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura urmărirea corespunzătoare a situației.

În termen de o săptămână de la finalizarea operațiunii de plasare în cuști, statul membru de care aparține ferma piscicolă transmite un raport privind plasarea în cuști, care conține elementele prevăzute în secțiunea B din anexa X, atât statului membru sau PCC ale cărui/cărei nave sau capcane au capturat tonul roșu, cât și Comisiei. Raportul conține, de asemenea, informațiile incluse în declarația de plasare în cuști, astfel cum sunt prevăzute la articolul 4b din Regulamentul (CE) nr. 1936/2001 și în anexa Ia la acest regulament. Raportul este transmis apoi Secretariatului ICCAT de către Comisie.

În sensul alineatului (1), operațiunea de plasare în cuști nu se consideră finalizată înainte de încheierea unei eventuale anchete care a fost deschisă și, dacă este cazul, înainte de încheierea oricărei eventuale operațiuni de eliberare pentru care a fost emis un ordin.

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească norme detaliate privind operațiunile de plasare în cuști menționate la articolele 40-47 și în anexele la care fac trimitere aceste articole. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 59 alineatul (2).

SECȚIUNEA 6

Prin derogare de la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, obligația care se referă la VMS se aplică tuturor remorcherelor înscrise în registrul ICCAT al navelor, menționat la articolul 20 alineatul (6) din prezentul regulament, indiferent de lungimea lor.

Navele de pescuit cu o lungime mai mare de 15 metri care sunt înscrise pe lista navelor menționată la articolul 20 alineatul (1) litera (a), sau pe lista navelor menționată la articolul 20 alineatul (1) litera (b), încep să transmită date VMS către ICCAT cu cel puțin 15 zile înainte de deschiderea sezonului de pescuit și continuă să transmită datele respective timp de cel puțin 15 zile după închiderea sezonului de pescuit, cu excepția cazului în care Comisiei i se transmite în prealabil o cerere de eliminare a navei din registrul ICCAT al navelor.

Din rațiuni de control, transmiterea datelor VMS de la navele de capturare autorizate să pescuiască activ ton roșu nu se întrerupe atunci când navele se află în port.

Statele membre se asigură că centrele lor de monitorizare a pescuitului înaintează Comisiei și unui organism desemnat de aceasta, în timp real și în formatul https data feed, mesajele VMS primite de la navele de pescuit aflate sub pavilionul lor. Comisia transmite mesajele respective Secretariatului ICCAT pe cale electronică.

Statele membre se asigură că:

mesajele VMS de la navele de pescuit aflate sub pavilionul lor sunt înaintate Comisiei cel puțin o dată la două ore;

în cazul unor defecțiuni tehnice ale VMS, mesajele alternative de la navele de pescuit aflate sub pavilionul lor, care sunt primite în temeiul articolului 25 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011, sunt transmise Comisiei în termen de 24 de ore de la primirea acestora de către centrele lor de monitorizare a pescuitului;

mesajele transmise Comisiei sunt numerotate în mod secvențial (cu un identificator unic) pentru a se evita duplicarea;

mesajele transmise Comisiei sunt conforme cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.

Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate mesajele puse la dispoziția navelor sale de inspecție sunt tratate în mod confidențial și se limitează la operațiunile de inspecție pe mare.

În privința navelor care desfășoară activități de pescuit al tonului roșu, statele membre asigură cel puțin următoarele niveluri procentuale de prezență a observatorilor naționali:

20 % din traulerele pelagice (cu o lungime mai mare de 15 metri);

20 % din navele cu paragate (cu o lungime mai mare de 15 metri);

20 % din navele de pescuit marin cu undițe pe punte (cu o lungime mai mare de 15 metri);

100 % din remorchere;

100 % din operațiunile de recoltare din capcane.

Statele membre eliberează observatorilor naționali un document oficial de identificare.

Sarcinile observatorului național constau, în special, în următoarele:

monitorizarea respectării prezentului regulament de către navele de pescuit și capcane;

înregistrarea și raportarea activităților de pescuit, cuprinzând următoarele elemente:

cantitatea capturii (inclusiv capturile accesorii), care include și repartizarea pe specii, de exemplu cele reținute la bord sau cele aruncate înapoi în mare, moarte sau vii;

zona în care s-a efectuat captura, cu precizarea latitudinii și longitudinii;

măsurarea efortului (de exemplu, numărul de paragate, numărul de cârlige), conform definiției din Manualul ICCAT al operațiunilor pentru diferite unelte;

data efectuării capturii;

observarea și estimarea capturilor și verificarea datelor consemnate în jurnalul de bord;

reperarea și consemnarea navelor care ar putea practica un pescuit incompatibil cu măsurile de conservare și de gestionare ale ICCAT.

cantitatea capturii (inclusiv capturile accesorii), care include și repartizarea pe specii, de exemplu cele reținute la bord sau cele aruncate înapoi în mare, moarte sau vii;

zona în care s-a efectuat captura, cu precizarea latitudinii și longitudinii;

măsurarea efortului (de exemplu, numărul de paragate, numărul de cârlige), conform definiției din Manualul ICCAT al operațiunilor pentru diferite unelte;

data efectuării capturii;

La cererea ICCAT, observatorii naționali desfășoară de asemenea activități științifice, cum ar fi colectarea de date referitoare la sarcina II, astfel cum este definită de ICCAT, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS.

În sensul alineatelor (1)-(4), fiecare stat membru asigură, de asemenea, următoarele:

prezența reprezentativă, în timp și spațiu, a unor observatori naționali pe navele și capcanele sale, pentru a garanta obținerea de către Comisie a unor date și informații adecvate și corespunzătoare cu privire la capturi, la efort și la alte aspecte științifice și de gestionare, luând în considerare caracteristicile flotelor și ale activităților de pescuit;

protocoale solide de culegere a datelor;

instruirea și abilitarea corespunzătoare a observatorilor naționali înainte ca aceștia să fie trimiși pe teren;

perturbarea minimă, în măsura posibilului, a operațiunilor desfășurate de navele de pescuit și capcanele care pescuiesc în zona reglementată de convenție.

Datele și informațiile colectate în cadrul programului de observare al fiecărui stat membru sunt furnizate Comisiei până la data de 15 iulie a fiecărui an. Comisia transmite respectivele date și informații către SCRS și către Secretariatul ICCAT, după cum este necesar.

Programul regional de observare al ICCAT, astfel cum este prevăzut la alineatele (2)-(6) și prezentat în detaliu în anexa VII, se aplică în Uniune.

Statele membre asigură prezența unui observator regional al ICCAT:

pe toate navele de pescuit cu plasă-pungă autorizate să pescuiască ton roșu;

în cursul tuturor operațiunilor de transfer al tonului roșu de pe nave de pescuit cu plasă-pungă;

în cursul tuturor operațiunilor de transfer al tonului roșu din capcane în cuști de transport;

în cursul tuturor transferurilor de la o fermă la alta;

în cursul tuturor operațiunilor de plasare a tonului roșu în cuști din ferme piscicole;

în cursul tuturor operațiunilor de recoltare a tonului roșu din ferme piscicole.

Navele de pescuit cu plasă-pungă pe care nu este prezent un observator regional al ICCAT nu sunt autorizate să pescuiască ton roșu sau să efectueze operațiuni legate de pescuitul acestuia.

Statele membre de care aparțin ferme piscicole asigură prezența unui observator regional al ICCAT în cursul tuturor operațiunilor de plasare în cuști și de recoltare a peștelui din fermele piscicole respective.

Observatorii regionali ai ICCAT au, în special, următoarele sarcini:

observarea și monitorizarea operațiunilor de pescuit și de creștere în conformitate cu măsurile relevante de conservare și gestionare ale ICCAT;

semnarea declarațiilor ICCAT de transfer, menționate la articolul 38, a rapoartelor privind plasarea în cuști, menționate la articolul 47, și a BCD atunci când consideră că informațiile conținute în aceste documente corespund observațiilor lor;

desfășurarea de activități științifice, cum ar fi prelevarea de probe, conform cerințelor ICCAT, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS.

Statul membru de pavilion ia măsurile necesare astfel încât comandanții, echipajul și proprietarii fermei piscicole, ai capcanei și ai navei să nu stânjenească, să nu intimideze, să nu deranjeze, să nu influențeze, să nu mituiască și nici să nu încerce să mituiască observatorii regionali ai ICCAT în exercițiul funcțiilor lor.

SECȚIUNEA 7

Programul ICCAT de inspecție comună internațională (denumit în continuare programul ICCAT), prevăzut în anexa VIII, se aplică în Uniune.

Statele membre ale căror nave de pescuit sunt autorizate să pescuiască ton roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană afectează inspectori și asigură desfășurarea inspecțiilor pe mare în cadrul programului ICCAT.

În cazul în care, în orice moment, în zona reglementată de convenție desfășoară activități de pescuit al tonului roșu peste 15 nave de pescuit aflate sub pavilionul unui stat membru, statul membru respectiv trimite la fața locului o navă de inspecție în scopul inspecției și al controlului pe mare în zona reglementată de convenție pe toată durata prezenței acelor nave în zona respectivă. Se consideră că această obligație a fost îndeplinită atunci când statele membre cooperează pentru trimiterea la fața locului a unei nave de inspecție sau când o navă de inspecție a Uniunii este trimisă în zona reglementată de convenție.

Comisia sau un organism desemnat de aceasta poate afecta programului ICCAT inspectori ai Uniunii.

Comisia sau un organism desemnat de aceasta coordonează activitățile de supraveghere și de inspecție pentru Uniune. Comisia poate elabora, în coordonare cu statele membre implicate, programe comune de inspecție care să permită Uniunii să își îndeplinească obligația în cadrul programului ICCAT. Statele membre ale căror nave de pescuit desfășoară activități de pescuit al tonului roșu adoptă măsurile necesare pentru a facilita realizarea acestor programe, în special în ceea ce privește resursele umane și materiale necesare, precum și perioadele și zonele geografice în care vor fi utilizate resursele respective.

Statele membre aduc la cunoștința Comisiei, până la data de 1 aprilie a fiecărui an, numele inspectorilor și ale navelor de inspecție pe care intenționează să le afecteze programului ICCAT în cursul anului. Pe baza acestor informații, Comisia, în colaborare cu statele membre, elaborează în fiecare an un plan privind participarea Uniunii la programul ICCAT, pe care îl trimite Secretariatului ICCAT și statelor membre.

Statele membre transmit planurile de inspecție Comisiei până la data de 31 ianuarie a fiecărui an. Planurile de inspecție se întocmesc în conformitate cu:

obiectivele, prioritățile și procedurile, precum și criteriile de referință pentru activitățile de inspecție, care sunt stabilite în programul specific de control și inspecție având ca obiect tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, instituit în temeiul articolului 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

programul național de acțiuni de control pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, instituit în temeiul articolului 46 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Comisia compilează planurile naționale de inspecție și le integrează în planul de inspecție al Uniunii. Comisia transmite planul respectiv Secretariatului ICCAT, în vederea aprobării de către ICCAT, împreună cu planurile menționate la articolul 6 alineatul (1).

Statul membru de pavilion acționează în temeiul alineatului (2) din prezentul articol în cazul în care o navă aflată sub pavilionul său:

nu și-a respectat obligația de raportare menționată la articolele 25 și 26; sau

a încălcat dispozițiile prezentului regulament, ale articolelor 89-93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 sau ale capitolului IX din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008.

Statul membru de pavilion se asigură că o inspecție fizică are loc sub autoritatea sa în porturile sale sau este efectuată de către o altă persoană desemnată de el, în cazul în care nava nu se află în unul dintre porturile sale.

Fiecare stat membru verifică, inclusiv cu ajutorul datelor din rapoartele de inspecție, al datelor din rapoartele observatorilor și al datelor VMS, prezentarea jurnalelor de bord și a informațiilor relevante înregistrate în jurnalele de bord ale navelor sale de pescuit, în documentele de transfer sau de transbordare și în BCD în conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Fiecare stat membru efectuează verificări încrucișate în cazul tuturor operațiunilor de debarcare, de transbordare sau de plasare în cuști, efectuând comparații între cantitățile pe specii consemnate în jurnalul de bord al navelor de pescuit sau cantitățile pe specii consemnate în declarația de transfer sau de transbordare și cantitățile consemnate în declarația de debarcare, în declarația de plasare în cuști sau în orice alt document relevant, precum facturi și/sau note de vânzare, în conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

SECȚIUNEA 8

Fără a aduce atingere Regulamentelor (CE) nr. 1224/2009 și (CE) nr. 1005/2008 și Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, sunt interzise, în Uniune, operațiunile de comerț, de debarcare, de import, de export, de plasare în cuști în scopul îngrășării sau al creșterii, de reexport și de transbordare a tonului roșu, dacă aceste operațiuni nu sunt însoțite de documente exacte, complete și validate prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul (UE) nr. 640/2010 și la articolul 4b din Regulamentul (CE) nr. 1936/2001.

Sunt interzise, în Uniune, operațiunile de comerț, de import, de debarcare, de plasare în cuști în scopul îngrășării sau al creșterii, de prelucrare, de export, de reexport și de transbordare a tonului roșu, dacă:

tonul roșu a fost capturat cu ajutorul unor nave de pescuit sau al unor capcane al căror stat de pavilion nu dispune de o cotă, de o limită de captură sau de un efort de pescuit alocat pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, în temeiul măsurilor de conservare și gestionare ale ICCAT; sau

tonul roșu a fost capturat cu ajutorul unei nave de pescuit sau al unei capcane în cazul căreia, în momentul capturării, cota individuală sau posibilitățile de pescuit ale statului fuseseră epuizate.

Fără a aduce atingere Regulamentelor (CE) nr. 1224/2009, (CE) nr. 1005/2008 și (UE) nr. 1379/2013, sunt interzise, în Uniune, operațiunile de comerț, de import, de debarcare, de prelucrare și de export a tonului roșu din fermele piscicole de îngrășare sau de creștere care nu sunt conforme cu regulamentele menționate la alineatul (1).

CAPITOLUL VI

Statele membre transmit Comisiei în fiecare an, până la 15 septembrie, un raport detaliat privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Pe baza informațiilor primite de la statele membre, Comisia transmite Secretariatului ICCAT în fiecare an, până la 15 octombrie, un raport detaliat privind punerea în aplicare a Recomandării 14-04 a ICCAT.

În sensul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, planul multianual de refacere a stocurilor de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană este considerat plan multianual în înțelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit și acvacultură instituit prin articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Regulamentul (CE) nr. 302/2009 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut în anexa XIII.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA I

ANEXA I

Condiții specifice aplicabile activităților de pescuit menționate la articolul 14 alineatul (2)

În plus față de dispozițiile articolului 9 alineatul (3), numărul maxim de nave de pescuit cu undițe pe punte și de nave de pescuit cu undițe tractate autorizate pentru pescuitul tonului roșu în Oceanul Atlantic de Est, în condițiile specifice care se aplică derogării menționate la articolul 14 alineatul (2) litera (a), este fixat la numărul navelor de capturare ale Uniunii care participau la pescuitul direcționat de ton roșu în 2006.

În plus față de dispozițiile articolului 9 alineatul (3), numărul maxim de nave de capturare autorizate pentru pescuitul tonului roșu în Marea Adriatică în scopul creșterii, în condițiile specifice care se aplică derogării menționate la articolul 14 alineatul (2) litera (b), este fixat la numărul navelor de capturare ale Uniunii care participau la pescuitul direcționat de ton roșu în 2008. În acest scop, este luat în considerare numărul de nave de capturare croate care participau la pescuitul direcționat de ton roșu în 2008.

În plus față de dispozițiile articolului 9 alineatul (3), numărul maxim de nave de pescuit cu undițe pe punte, de nave cu paragate și de nave cu undițe de mână autorizate pentru pescuitul tonului roșu în Marea Mediterană, în condițiile specifice care se aplică derogării menționate la articolul 14 alineatul (2) litera (c), este fixat la numărul navelor de capturare ale Uniunii care participau la pescuitul direcționat de ton roșu în 2008.

Numărul maxim de nave de capturare determinat în conformitate cu punctele 1, 2 și 3 din prezenta anexă se repartizează între statele membre, în conformitate cu TFUE și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Cel mult 7 % din cota Uniunii de ton roșu între 8 kg și 30 kg sau între 75 cm și 115 cm se repartizează între navele de capturare autorizate, astfel cum sunt menționate la articolul 14 alineatul (2) litera (a) și la punctul 1 din prezenta anexă. Cota respectivă se repartizează între statele membre în conformitate cu TFUE și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Prin derogare de la articolul 14 alineatul (2) litera (a), în limitele cotei de 7 % menționate la punctul 5 din prezenta anexă, o cantitate de până la 100 de tone poate fi alocată capturilor de ton roșu de cel puțin 6,4 kg sau 70 cm de către nave de pescuit marin cu undițe pe punte mai mici de 17 metri.

Partea maximă din cota Uniunii alocată fiecărui stat membru pentru pescuit în condițiile specifice care se aplică derogării menționate la articolul 14 alineatul (2) litera (b) și la punctul 2 din prezenta anexă se determină în conformitate cu TFUE și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Cel mult 2 % din cota Uniunii de ton roșu între 8 kg și 30 kg sau între 75 cm și 115 cm se repartizează între navele de capturare autorizate, astfel cum sunt menționate la articolul 14 alineatul (2) litera (c) și la punctul 3 din prezenta anexă. Respectiva cotă se repartizează între statele membre în conformitate cu TFUE și cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Fiecare stat membru ale cărui nave de pescuit marin cu undițe pe punte, nave cu paragate, nave cu undițe de mână și nave cu undițe tractate sunt autorizate să pescuiască ton roșu în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) și cu prezenta anexă stabilește următoarele cerințe privind marcarea cozilor:

marcajele se aplică pe coada fiecărui exemplar de ton roșu imediat după descărcare;

fiecare marcaj are un număr unic de identificare care este inclus în documentele statistice privind tonul roșu și este inscripționat pe exteriorul oricărui ambalaj care conține ton.

marcajele se aplică pe coada fiecărui exemplar de ton roșu imediat după descărcare;

fiecare marcaj are un număr unic de identificare care este inclus în documentele statistice privind tonul roșu și este inscripționat pe exteriorul oricărui ambalaj care conține ton.

ANEXA II

ANEXA II

Cerințe referitoare la jurnalele de bord

NAVE DE CAPTURARE

Specificații minime pentru jurnalele de pescuit:

Filele jurnalului de bord se numerotează.

Jurnalul de bord se completează zilnic (miezul nopții) sau înainte de sosirea în port.

Jurnalul de bord se completează în cazul inspecțiilor pe mare.

O copie a paginilor rămâne atașată la jurnalul de bord.

Jurnalele de bord se păstrează pe navă pentru o perioadă de operațiuni de un an.

Informații standard minime pentru jurnalele de pescuit:

Numele și adresa comandantului.

Datele și porturile de plecare, datele și porturile de sosire.

Numele navei, numărul de înmatriculare, numărul ICCAT, indicativul internațional de apel radio și numărul OMI (dacă este disponibil).

Uneltele de pescuit:

codul de tip FAO;

dimensiunile (de exemplu, lungimea, dimensiunea ochiurilor de plasă, numărul de cârlige).

Operațiunile pe mare cu (minimum) un rând pe zi de ieșire, indicând:

activitatea (de exemplu, pescuit, navigare);

poziția: pozițiile zilnice exacte (în grade și minute), înregistrate pentru fiecare operațiune de pescuit sau la prânz atunci când nu s-au efectuat operațiuni de pescuit în timpul zilei respective;

înregistrarea capturilor, indicând:

codul FAO;

greutatea rotunjită (RWT) în kg pe zi;

numărul de exemplare pe zi.

În cazul navelor de pescuit cu plasă-pungă, aceste informații ar trebui înregistrate pentru fiecare operațiune de pescuit, inclusiv în cazul capturilor egale cu zero.

Semnătura comandantului.

Metodele de măsurare a greutății: estimare, cântărire la bord.

În jurnal se înregistrează greutatea în echivalent de greutate în viu a peștilor și se menționează factorii de conversie folosiți pentru evaluare.

Informații minime pentru jurnalele de pescuit în cazul operațiunilor de debarcare sau de transbordare:

Datele și portul de debarcare/transbordare.

Produsele:

specii și prezentare după codul FAO;

număr de pești sau de lăzi și cantitatea în kg.

Semnătura comandantului sau a agentului navei.

În cazul operațiunilor de transbordare: numele navei receptoare, pavilionul acesteia și numărul ICCAT.

Informații minime pentru jurnalele de pescuit în cazul operațiunilor de transfer în cuști:

Data, ora și poziția (latitudinea/longitudinea) transferului.

Produsele:

identificarea speciilor după codul FAO;

numărul de pești transferați în cuști și cantitatea în kg a acestora.

Numele remorcherului, pavilionul acestuia și numărul ICCAT.

Numele fermei piscicole de destinație și numărul ICCAT al acesteia.

În cazul unei OPC, în plus față de informațiile prevăzute la punctele 1-4, comandanții consemnează în jurnal următoarele:

în ceea ce privește nava de capturare care efectuează transferul peștelui în cuști:

cantitatea capturilor îmbarcate;

cantitatea capturilor scăzută din cota individuală a navei respective;

numele celorlalte nave care participă la OPC;

în ceea ce privește celelalte nave de capturare din cadrul aceleiași OPC care nu sunt implicate în transferul peștelui:

numele navelor respective, indicativele internaționale de apel radio ale acestora și numerele ICCAT;

faptul că nicio captură nu a fost îmbarcată sau transferată în cuști;

cantitatea capturilor scăzută din cotele individuale ale navelor respective;

numele și numărul ICCAT al navei de capturare la care se face referire la litera (a).

REMORCHERE

Comandantul unui remorcher consemnează în jurnalul de bord zilnic data, ora și poziția transferului, cantitățile transferate (numărul de pești și cantitatea în kg), numărul cuștii, precum și numele navei de capturare, pavilionul acesteia și numărul ICCAT, numele celeilalte (celorlalte) nave implicate și numărul ICCAT al acesteia (acestora), ferma piscicolă de destinație și numărul ICCAT al acesteia și numărul declarației ICCAT de transfer.

Transferurile ulterioare către nave auxiliare sau către alte remorchere fac obiectul unui raport în care se precizează aceleași informații ca cele menționate la punctul 1, precum și numele navei auxiliare sau al remorcherului, pavilionul, numărul ICCAT și numărul declarației ICCAT de transfer.

Jurnalul de bord zilnic conține informații detaliate cu privire la toate transferurile efectuate în cursul sezonului de pescuit. Jurnalul de bord zilnic este păstrat la bord și este accesibil în orice moment în vederea controlului.

NAVE AUXILIARE

Comandantul unei nave auxiliare înregistrează zilnic activitățile în jurnalul de bord, inclusiv data, ora și pozițiile, cantitățile de ton roșu îmbarcat, precum și numele navei de pescuit, al fermei piscicole sau al capcanei în asociere cu care operează.

Jurnalul de bord zilnic conține informații detaliate cu privire la toate activitățile desfășurate în cursul sezonului de pescuit. Jurnalul de bord zilnic este păstrat la bord și este accesibil în orice moment în vederea controlului.

NAVE DE PRELUCRARE

Comandantul unei nave de prelucrare consemnează în jurnalul de bord zilnic data, ora și poziția activităților, precum și cantitățile transbordate și, dacă este cazul, cantitatea, în număr de exemplare și greutate, de ton roșu preluat de la ferme piscicole, de la capcane sau de la navele de capturare. Comandantul trebuie să indice, de asemenea, numele și numerele ICCAT ale fermelor piscicole, capcanelor sau navelor de capturare respective.

Comandantul unei nave de prelucrare ține un jurnal zilnic de prelucrare, în care precizează greutatea rotunjită și numărul de pești transferați sau transbordați, factorul de conversie utilizat, greutățile și cantitățile pe tip de prezentare a produsului.

Comandantul unei nave de prelucrare ține la zi un plan de arimare care indică amplasarea și cantitățile pentru fiecare specie și tip de prezentare a produsului.

Jurnalul de bord zilnic conține informații detaliate cu privire la toate transbordările efectuate în cursul sezonului de pescuit. Jurnalul de bord zilnic, jurnalul de prelucrare, planul de arimare și originalele declarațiilor ICCAT de transbordare sunt păstrate la bord și sunt accesibile în orice moment în vederea controlului.

Filele jurnalului de bord se numerotează.

Jurnalul de bord se completează zilnic (miezul nopții) sau înainte de sosirea în port.

Jurnalul de bord se completează în cazul inspecțiilor pe mare.

O copie a paginilor rămâne atașată la jurnalul de bord.

Jurnalele de bord se păstrează pe navă pentru o perioadă de operațiuni de un an.

Numele și adresa comandantului.

Datele și porturile de plecare, datele și porturile de sosire.

Numele navei, numărul de înmatriculare, numărul ICCAT, indicativul internațional de apel radio și numărul OMI (dacă este disponibil).

Uneltele de pescuit:

codul de tip FAO;

dimensiunile (de exemplu, lungimea, dimensiunea ochiurilor de plasă, numărul de cârlige).

Operațiunile pe mare cu (minimum) un rând pe zi de ieșire, indicând:

activitatea (de exemplu, pescuit, navigare);

poziția: pozițiile zilnice exacte (în grade și minute), înregistrate pentru fiecare operațiune de pescuit sau la prânz atunci când nu s-au efectuat operațiuni de pescuit în timpul zilei respective;

înregistrarea capturilor, indicând:

codul FAO;

greutatea rotunjită (RWT) în kg pe zi;

numărul de exemplare pe zi.

codul FAO;

greutatea rotunjită (RWT) în kg pe zi;

numărul de exemplare pe zi.

Semnătura comandantului.

Metodele de măsurare a greutății: estimare, cântărire la bord.

În jurnal se înregistrează greutatea în echivalent de greutate în viu a peștilor și se menționează factorii de conversie folosiți pentru evaluare.

codul de tip FAO;

dimensiunile (de exemplu, lungimea, dimensiunea ochiurilor de plasă, numărul de cârlige).

activitatea (de exemplu, pescuit, navigare);

poziția: pozițiile zilnice exacte (în grade și minute), înregistrate pentru fiecare operațiune de pescuit sau la prânz atunci când nu s-au efectuat operațiuni de pescuit în timpul zilei respective;

înregistrarea capturilor, indicând:

codul FAO;

greutatea rotunjită (RWT) în kg pe zi;

numărul de exemplare pe zi.

codul FAO;

greutatea rotunjită (RWT) în kg pe zi;

numărul de exemplare pe zi.

Datele și portul de debarcare/transbordare.

Produsele:

specii și prezentare după codul FAO;

număr de pești sau de lăzi și cantitatea în kg.

Semnătura comandantului sau a agentului navei.

În cazul operațiunilor de transbordare: numele navei receptoare, pavilionul acesteia și numărul ICCAT.

specii și prezentare după codul FAO;

număr de pești sau de lăzi și cantitatea în kg.

Data, ora și poziția (latitudinea/longitudinea) transferului.

Produsele:

identificarea speciilor după codul FAO;

numărul de pești transferați în cuști și cantitatea în kg a acestora.

Numele remorcherului, pavilionul acestuia și numărul ICCAT.

Numele fermei piscicole de destinație și numărul ICCAT al acesteia.

În cazul unei OPC, în plus față de informațiile prevăzute la punctele 1-4, comandanții consemnează în jurnal următoarele:

în ceea ce privește nava de capturare care efectuează transferul peștelui în cuști:

cantitatea capturilor îmbarcate;

cantitatea capturilor scăzută din cota individuală a navei respective;

numele celorlalte nave care participă la OPC;

în ceea ce privește celelalte nave de capturare din cadrul aceleiași OPC care nu sunt implicate în transferul peștelui:

numele navelor respective, indicativele internaționale de apel radio ale acestora și numerele ICCAT;

faptul că nicio captură nu a fost îmbarcată sau transferată în cuști;

cantitatea capturilor scăzută din cotele individuale ale navelor respective;

numele și numărul ICCAT al navei de capturare la care se face referire la litera (a).

cantitatea capturilor îmbarcate;

cantitatea capturilor scăzută din cota individuală a navei respective;

numele celorlalte nave care participă la OPC;

numele navelor respective, indicativele internaționale de apel radio ale acestora și numerele ICCAT;

faptul că nicio captură nu a fost îmbarcată sau transferată în cuști;

cantitatea capturilor scăzută din cotele individuale ale navelor respective;

numele și numărul ICCAT al navei de capturare la care se face referire la litera (a).

identificarea speciilor după codul FAO;

numărul de pești transferați în cuști și cantitatea în kg a acestora.

în ceea ce privește nava de capturare care efectuează transferul peștelui în cuști:

cantitatea capturilor îmbarcate;

cantitatea capturilor scăzută din cota individuală a navei respective;

numele celorlalte nave care participă la OPC;

în ceea ce privește celelalte nave de capturare din cadrul aceleiași OPC care nu sunt implicate în transferul peștelui:

numele navelor respective, indicativele internaționale de apel radio ale acestora și numerele ICCAT;

faptul că nicio captură nu a fost îmbarcată sau transferată în cuști;

cantitatea capturilor scăzută din cotele individuale ale navelor respective;

numele și numărul ICCAT al navei de capturare la care se face referire la litera (a).

cantitatea capturilor îmbarcate;

cantitatea capturilor scăzută din cota individuală a navei respective;

numele celorlalte nave care participă la OPC;

numele navelor respective, indicativele internaționale de apel radio ale acestora și numerele ICCAT;

faptul că nicio captură nu a fost îmbarcată sau transferată în cuști;

cantitatea capturilor scăzută din cotele individuale ale navelor respective;

numele și numărul ICCAT al navei de capturare la care se face referire la litera (a).

ANEXA III

ANEXA III

Declarație ICCAT de transbordare

Documentul nr.

NAVA DE TRANSPORT

Numele navei și indicativul de apel radio:

Pavilionul:

Numărul autorizației statului de pavilion:

Numărul din registrul național:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul OMI:

NAVA DE PESCUIT

Numele navei și indicativul de apel radio:

Pavilionul:

Numărul autorizației statului de pavilion:

Numărul din registrul național:

Numărul din registrul ICCAT:

Identificarea externă:

Numărul filei din jurnalul de pescuit:

DESTINAȚIA FINALĂ:

Portul:

Țara:

Statul:

Ziua Luna Ora Anul |2_|0_||| Numele comandantului navei de pescuit: Numele comandantului navei de transport:

Plecare ||| ||| ||| De la: ||

Întoarcere ||| ||| ||| La: || Semnătura: Semnătura:

Transbordare ||| ||| ||| ||

Pentru transbordare, indicați greutatea în kilograme sau unitatea folosită (de ex., ladă, coș) și greutatea debarcată corespunzătoare unității respective, exprimată în kilograme: || kilograme.

LOCUL TRANSBORDĂRII

Portul

Marea

Specia

Numărul de exem-plare de pește

Tipul de produs viu

Tipul de produs întreg

Tipul de produs eviscerat

Tipul de produs fără cap

Tipul de produs filetat

Tipul de produs

Transbordări ulterioare

Data: || Locul/Poziția: ||

Numărul autorizației PC:

Semnătura comandantului navei de transfer:

Numele navei receptoare:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul OMI:

Semnătura comandantului:

Data: || Locul/Poziția: ||

Numărul autorizației PC:

Semnătura comandantului navei de transfer:

Numele navei receptoare:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul OMI:

Semnătura comandantului:

Lat.

Long.

Obligații în caz de transbordare:

1. Originalul declarației de transbordare este pus la dispoziția navei receptoare (navă de prelucrare/de transport).

2. Copia declarației de transbordare este păstrată de nava de capturare sau de capcana corespunzătoare.

3. Operațiunile ulterioare de transbordare sunt autorizate de PCC relevantă care a autorizat operațiunile navei.

4. Originalul declarației de transbordare trebuie păstrat de nava receptoare care deține peștele, până la locul de debarcare.

5. Operațiunea de transbordare este înregistrată în jurnalul de bord al tuturor navelor implicate în operațiune.

ANEXA IV

ANEXA IV

Documentul nr.

Declarație ICCAT de transfer

1. TRANSFER DE TON ROȘU VIU DESTINAT CREȘTERII

Numele navei de pescuit:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul autorizației de transfer a statului de pavilion:

Numărul din registrul ICCAT:

Identificarea externă:

Numărul jurnalului de pescuit:

Numărul OPC:

Numele capcanei:

Numărul din registrul ICCAT:

Numele remorcherului:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Identificarea externă:

Numele fermei piscicole de destinație:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul cuștii:

2. INFORMAȚII PRIVIND TRANSFERUL

Data: _ _ / _ _ / _ _ _ _

Locul sau poziția: Portul: Lat.: Long.:

Numărul de exemplare:

Specia:

Greutatea:

Tipul de produs: Viu Întreg Eviscerat Altele (a se preciza):

Numele și semnătura comandantului navei de pescuit/operatorului capcanei/operatorului fermei piscicole:

Numele și semnătura comandantului navei receptoare (remorcher, navă de prelucrare, navă de transport):

Numele, numărul ICCAT și semnătura observatorului:

3. TRANSFERURI ULTERIOARE

Data: _ _ / _ _ / _ _ _ _

Locul sau poziția: Portul: Lat.: Long.:

Numele remorcherului:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul autorizației de transfer a statului fermei piscicole:

Identificarea externă:

Numele și semnătura comandantului navei receptoare:

Data: _ _ / _ _ / _ _ _ _

Locul sau poziția: Portul: Lat.: Long.:

Numele remorcherului:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul autorizației de transfer a statului fermei piscicole:

Identificarea externă:

Numele și semnătura comandantului navei receptoare:

Data: _ _ / _ _ / _ _ _ _

Locul sau poziția: Portul: Lat.: Long.:

Numele remorcherului:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul autorizației de transfer a statului fermei piscicole:

Identificarea externă:

Numele și semnătura comandantului navei receptoare:

4. CUȘTI DIVIZATE

Numărul cuștii donatoare:

Kg:

Numărul de pești:

Numele remorcherului donator:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul cuștii receptoare:

Kg:

Numărul de pești:

Numele remorcherului receptor:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul cuștii receptoare:

Kg:

Numărul de pești:

Numele remorcherului receptor:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

Numărul cuștii receptoare:

Kg:

Numărul de pești:

Numele remorcherului receptor:

Indicativul de apel:

Pavilionul:

Numărul din registrul ICCAT:

ANEXA V

ANEXA V

ANEXA VI

ANEXA VI

Data …

Validarea de către statul de pavilion …

ANEXA VII

ANEXA VII

Programul regional de observare al ICCAT

DESEMNAREA OBSERVATORILOR REGIONALI AI ICCAT

Fiecare observator regional al ICCAT deține următoarele calificări pentru a își îndeplini sarcinile:

experiență suficientă pentru identificarea speciilor și a uneltelor de pescuit;

un nivel suficient de cunoștințe referitoare la măsurile ICCAT de conservare și gestionare, atestate printr-un certificat furnizat de statele membre pe baza orientărilor ICCAT privind formarea profesională;

capacitatea de a observa și înregistra corect;

cunoașterea satisfăcătoare a limbii statului de pavilion al navei sau al fermei piscicole aflate sub observație.

OBLIGAȚIILE OBSERVATORULUI REGIONAL AL ICCAT

Observatorii regionali ai ICCAT trebuie:

să fi absolvit formarea tehnică prevăzută în orientările stabilite de ICCAT;

să fie resortisanți ai unuia dintre statele membre și, în măsura posibilului, nu ai statului de care aparține ferma piscicolă sau capcana, nici ai statului de pavilion al navei de pescuit cu plasă-pungă. Cu toate acestea, în cazul în care tonul roșu este recoltat din cușcă și comercializat ca produs proaspăt, observatorul regional ICCAT care este martor la recoltare poate fi resortisant al statului membru de care aparține ferma piscicolă;

să fie în măsură să exercite sarcinile prevăzute la punctul 3;

să fie înscriși pe lista observatorilor regionali ai ICCAT care este ținută de ICCAT;

să nu aibă, la momentul respectiv, interese financiare sau de alt gen în sectorul pescuitului de ton roșu.

SARCINILE OBSERVATORULUI REGIONAL AL ICCAT

Observatorii regionali al ICCAT au în special următoarele sarcini:

în cazul observatorilor de pe navele cu plasă-pungă, monitorizarea conformității navelor cu plasă-pungă cu măsurile relevante de conservare și gestionare adoptate de ICCAT. În special, observatorul regional:

în cazul în care observă ceea ce ar putea constitui o nerespectare a recomandării ICCAT, transmite fără întârziere informațiile respective societății însărcinate cu punerea în aplicare a programului de observare regională al ICCAT, care le transmite, la rândul său, fără întârziere, autorităților statului de pavilion al navei de capturare;

înregistrează activitățile de pescuit desfășurate și raportează în legătură cu acestea;

observă și estimează capturile și verifică datele consemnate în jurnalul de bord;

întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transfer ale navelor de pescuit cu plasă-pungă;

reperează și înregistrează navele care este posibil să practice un pescuit incompatibil cu măsurile de conservare și gestionare ale ICCAT;

înregistrează și raportează în legătură cu activitățile de transfer desfășurate;

verifică poziția navei atunci când aceasta este implicată în activitatea de transfer;

observă și estimează produsele transferate, inclusiv prin examinarea înregistrărilor video;

verifică și înregistrează numele navei de pescuit în cauză și numărul ICCAT al acesteia;

desfășoară activități științifice, precum culegerea de date pentru sarcina II, atunci când i se solicită acest lucru de către ICCAT, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS;

în cazul observatorilor regionali ai ICCAT de la fermele piscicole și capcane, monitorizarea conformității fermelor piscicole și a capcanelor cu măsurile relevante de conservare și gestionare adoptate de ICCAT. În special, observatorul regional al ICCAT:

verifică datele conținute în declarația de transfer și în declarația de plasare în cuști, precum și în BCD, inclusiv prin examinarea unor înregistrări video;

certifică datele cuprinse în declarația de transfer și în declarația de plasare în cuști, precum și în BCD-uri;

întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transfer ale fermelor piscicole și ale capcanelor;

contrasemnează declarația de transfer, declarația de plasare în cuști și BCD-urile doar atunci când consideră că informațiile conținute în acestea corespund propriilor observații, inclusiv unei înregistrări video conforme, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (1) și la articolul 44 alineatul (1);

desfășoară activități științifice, precum prelevarea de probe, conform cerințelor Comisiei, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS;

înregistrează și verifică prezența oricărui tip de marcaj, inclusiv a semnelor naturale, și notifică orice indiciu de eliminare recentă a unui marcaj;

întocmește rapoarte generale compilând informațiile culese în conformitate cu prezentul punct și le oferă comandantului și operatorului fermei piscicole posibilitatea de a include în acestea orice informație relevantă;

depune la Secretariat raportul general menționat la litera (c) în termen de 20 de zile de la sfârșitul perioadei de observație;

exercită orice altă funcție definită de ICCAT.

Observatorul regional al ICCAT tratează drept confidențiale toate informațiile referitoare la operațiunile de pescuit și de transfer ale navelor de pescuit cu plasă-pungă și ale fermelor piscicole și acceptă respectiva cerință în scris, ca o condiție a numirii sale ca observator regional al ICCAT.

Observatorul regional al ICCAT respectă cerințele stabilite în legile și reglementările statului de pavilion sau ale statului fermei piscicole sub a cărui jurisdicție se află nava sau ferma piscicolă la care este repartizat observatorul regional al ICCAT.

Observatorul regional al ICCAT respectă ierarhia și normele generale de conduită care se aplică întregului personal al navei și al fermei piscicole, cu condiția ca aceste norme să nu afecteze atribuțiile observatorului regional al ICCAT din cadrul acestui program și obligațiile personalului navei și al fermei piscicole, astfel cum sunt prevăzute la punctul 7 din prezenta anexă și la articolul 51 alineatul (6).

OBLIGAȚIILE STATELOR MEMBRE DE PAVILION FAȚĂ DE OBSERVATORII REGIONALI AI ICCAT

Statele membre de care aparține nava de pescuit cu plasă-pungă, ferma piscicolă sau capcana se asigură că observatorilor regionali ai ICCAT:

li se permite contactul cu personalul navei, al fermei piscicole și al capcanei, precum și accesul la unelte, cuști și echipamente;

li se permite, la cerere, accesul la echipamentele enumerate în continuare, în cazul în care acestea sunt prezente pe navele pe care au fost repartizați, pentru a le facilita îndeplinirea sarcinilor prevăzute la punctul 3 din prezenta anexă:

echipamente de navigație prin satelit;

ecrane de afișare radar, atunci când sunt în funcțiune;

mijloace electronice de comunicare;

li se oferă cazare și masă, precum și accesul la instalații sanitare adecvate, în condiții egale cu cele de care beneficiază ofițerii;

li se pune la dispoziție un spațiu adecvat pe pasarelă sau în timonerie pentru a își desfășura activitatea administrativă, precum și un spațiu pe punte, adecvat pentru îndeplinirea sarcinilor de observare.

COSTURILE GENERATE DE PROGRAMUL REGIONAL DE OBSERVARE AL ICCAT

Toate costurile generate de activitățile observatorilor regionali ai ICCAT sunt suportate de fiecare operator de fermă piscicolă sau proprietar de nave de pescuit cu plasă-pungă.

experiență suficientă pentru identificarea speciilor și a uneltelor de pescuit;

un nivel suficient de cunoștințe referitoare la măsurile ICCAT de conservare și gestionare, atestate printr-un certificat furnizat de statele membre pe baza orientărilor ICCAT privind formarea profesională;

capacitatea de a observa și înregistra corect;

cunoașterea satisfăcătoare a limbii statului de pavilion al navei sau al fermei piscicole aflate sub observație.

să fi absolvit formarea tehnică prevăzută în orientările stabilite de ICCAT;

să fie resortisanți ai unuia dintre statele membre și, în măsura posibilului, nu ai statului de care aparține ferma piscicolă sau capcana, nici ai statului de pavilion al navei de pescuit cu plasă-pungă. Cu toate acestea, în cazul în care tonul roșu este recoltat din cușcă și comercializat ca produs proaspăt, observatorul regional ICCAT care este martor la recoltare poate fi resortisant al statului membru de care aparține ferma piscicolă;

să fie în măsură să exercite sarcinile prevăzute la punctul 3;

să fie înscriși pe lista observatorilor regionali ai ICCAT care este ținută de ICCAT;

să nu aibă, la momentul respectiv, interese financiare sau de alt gen în sectorul pescuitului de ton roșu.

în cazul observatorilor de pe navele cu plasă-pungă, monitorizarea conformității navelor cu plasă-pungă cu măsurile relevante de conservare și gestionare adoptate de ICCAT. În special, observatorul regional:

în cazul în care observă ceea ce ar putea constitui o nerespectare a recomandării ICCAT, transmite fără întârziere informațiile respective societății însărcinate cu punerea în aplicare a programului de observare regională al ICCAT, care le transmite, la rândul său, fără întârziere, autorităților statului de pavilion al navei de capturare;

înregistrează activitățile de pescuit desfășurate și raportează în legătură cu acestea;

observă și estimează capturile și verifică datele consemnate în jurnalul de bord;

întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transfer ale navelor de pescuit cu plasă-pungă;

reperează și înregistrează navele care este posibil să practice un pescuit incompatibil cu măsurile de conservare și gestionare ale ICCAT;

înregistrează și raportează în legătură cu activitățile de transfer desfășurate;

verifică poziția navei atunci când aceasta este implicată în activitatea de transfer;

observă și estimează produsele transferate, inclusiv prin examinarea înregistrărilor video;

verifică și înregistrează numele navei de pescuit în cauză și numărul ICCAT al acesteia;

desfășoară activități științifice, precum culegerea de date pentru sarcina II, atunci când i se solicită acest lucru de către ICCAT, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS;

în cazul observatorilor regionali ai ICCAT de la fermele piscicole și capcane, monitorizarea conformității fermelor piscicole și a capcanelor cu măsurile relevante de conservare și gestionare adoptate de ICCAT. În special, observatorul regional al ICCAT:

verifică datele conținute în declarația de transfer și în declarația de plasare în cuști, precum și în BCD, inclusiv prin examinarea unor înregistrări video;

certifică datele cuprinse în declarația de transfer și în declarația de plasare în cuști, precum și în BCD-uri;

întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transfer ale fermelor piscicole și ale capcanelor;

contrasemnează declarația de transfer, declarația de plasare în cuști și BCD-urile doar atunci când consideră că informațiile conținute în acestea corespund propriilor observații, inclusiv unei înregistrări video conforme, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (1) și la articolul 44 alineatul (1);

desfășoară activități științifice, precum prelevarea de probe, conform cerințelor Comisiei, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS;

înregistrează și verifică prezența oricărui tip de marcaj, inclusiv a semnelor naturale, și notifică orice indiciu de eliminare recentă a unui marcaj;

întocmește rapoarte generale compilând informațiile culese în conformitate cu prezentul punct și le oferă comandantului și operatorului fermei piscicole posibilitatea de a include în acestea orice informație relevantă;

depune la Secretariat raportul general menționat la litera (c) în termen de 20 de zile de la sfârșitul perioadei de observație;

exercită orice altă funcție definită de ICCAT.

în cazul în care observă ceea ce ar putea constitui o nerespectare a recomandării ICCAT, transmite fără întârziere informațiile respective societății însărcinate cu punerea în aplicare a programului de observare regională al ICCAT, care le transmite, la rândul său, fără întârziere, autorităților statului de pavilion al navei de capturare;

înregistrează activitățile de pescuit desfășurate și raportează în legătură cu acestea;

observă și estimează capturile și verifică datele consemnate în jurnalul de bord;

întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transfer ale navelor de pescuit cu plasă-pungă;

reperează și înregistrează navele care este posibil să practice un pescuit incompatibil cu măsurile de conservare și gestionare ale ICCAT;

înregistrează și raportează în legătură cu activitățile de transfer desfășurate;

verifică poziția navei atunci când aceasta este implicată în activitatea de transfer;

observă și estimează produsele transferate, inclusiv prin examinarea înregistrărilor video;

verifică și înregistrează numele navei de pescuit în cauză și numărul ICCAT al acesteia;

desfășoară activități științifice, precum culegerea de date pentru sarcina II, atunci când i se solicită acest lucru de către ICCAT, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS;

verifică datele conținute în declarația de transfer și în declarația de plasare în cuști, precum și în BCD, inclusiv prin examinarea unor înregistrări video;

certifică datele cuprinse în declarația de transfer și în declarația de plasare în cuști, precum și în BCD-uri;

întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transfer ale fermelor piscicole și ale capcanelor;

contrasemnează declarația de transfer, declarația de plasare în cuști și BCD-urile doar atunci când consideră că informațiile conținute în acestea corespund propriilor observații, inclusiv unei înregistrări video conforme, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (1) și la articolul 44 alineatul (1);

desfășoară activități științifice, precum prelevarea de probe, conform cerințelor Comisiei, pe baza instrucțiunilor primite de la SCRS;

înregistrează și verifică prezența oricărui tip de marcaj, inclusiv a semnelor naturale, și notifică orice indiciu de eliminare recentă a unui marcaj;

li se permite contactul cu personalul navei, al fermei piscicole și al capcanei, precum și accesul la unelte, cuști și echipamente;

li se permite, la cerere, accesul la echipamentele enumerate în continuare, în cazul în care acestea sunt prezente pe navele pe care au fost repartizați, pentru a le facilita îndeplinirea sarcinilor prevăzute la punctul 3 din prezenta anexă:

echipamente de navigație prin satelit;

ecrane de afișare radar, atunci când sunt în funcțiune;

mijloace electronice de comunicare;

li se oferă cazare și masă, precum și accesul la instalații sanitare adecvate, în condiții egale cu cele de care beneficiază ofițerii;

li se pune la dispoziție un spațiu adecvat pe pasarelă sau în timonerie pentru a își desfășura activitatea administrativă, precum și un spațiu pe punte, adecvat pentru îndeplinirea sarcinilor de observare.

echipamente de navigație prin satelit;

ecrane de afișare radar, atunci când sunt în funcțiune;

mijloace electronice de comunicare;

ANEXA VIII

ANEXA VIII

Programul ICCAT de inspecție comună internațională

Cu ocazia celei de a patra reuniuni ordinare (Madrid, noiembrie 1975) și a reuniunii sale anuale din 2008, de la Marrakech, ICCAT a convenit astfel:

În temeiul articolului IX alineatul (3) din convenție, ICCAT recomandă stabilirea următoarelor dispoziții pentru controlul internațional în afara apelor aflate sub jurisdicție națională, pentru a se asigura aplicarea convenției și a măsurilor în vigoare care decurg din aceasta:

ÎNCĂLCĂRI GRAVE

În sensul prezentelor proceduri, următoarele încălcări ale măsurilor ICCAT de conservare și gestionare adoptate de ICCAT constituie o încălcare gravă:

pescuitul fără licență, permis sau autorizație eliberată de PCC de pavilion;

nerespectarea obligației de a păstra registre corespunzătoare privind capturile și date suficiente legate de capturi, în conformitate cu cerințele de raportare ale ICCAT sau raportarea cu erori grave a capturilor și/sau a datelor legate de capturi;

pescuitul într-o zonă în care pescuitul este interzis;

pescuitul într-un sezon în care pescuitul este interzis;

capturarea sau reținerea deliberată a unor specii, cu încălcarea măsurilor aplicabile de conservare și gestionare adoptate de ICCAT;

încălcarea semnificativă a limitelor de captură sau a cotelor în vigoare în temeiul normelor ICCAT;

utilizarea unor unelte de pescuit interzise;

falsificarea sau ascunderea intenționată a marcajelor, a identității sau a înmatriculării unei nave de pescuit;

ascunderea, alterarea sau distrugerea probelor legate de investigarea unei încălcări;

încălcările multiple care, considerate împreună, constituie o nerespectare gravă a măsurilor în vigoare în temeiul ICCAT;

agresarea, opunerea de rezistență, intimidarea, hărțuirea sexuală, stânjenirea unui inspector sau a unui observator autorizat sau obstrucționarea ori întârzierea nejustificată a activităților acestuia;

modificarea sau scoaterea din funcțiune, în mod deliberat, a VMS;

alte încălcări definite de ICCAT, din momentul în care au fost incluse și publicate într-o versiune revizuită a respectivelor proceduri;

pescuitul cu ajutorul unor avioane de detectare;

perturbarea sistemului de monitorizare prin satelit și/sau operarea unei nave fără VMS;

efectuarea activității de transfer fără declarație de transfer;

transbordarea în largul mării.

În cazul operațiunilor de urcare la bord și inspectare a unei nave de pescuit pe parcursul cărora inspectorul autorizat observă o activitate sau o stare de lucruri care ar constitui o încălcare gravă, astfel cum este definită la punctul 1, autoritățile statului de pavilion al navelor de inspecție notifică imediat statul de pavilion al navei de pescuit, în mod direct, precum și prin intermediul Secretariatului ICCAT. În aceste situații, inspectorul informează, de asemenea, orice navă de inspecție a statului de pavilion al navei de pescuit, despre care se știe că se află în apropiere.

Inspectorul ICCAT consemnează inspecțiile efectuate și toate încălcările constatate în jurnalul de bord al navei de pescuit.

Statul membru de pavilion se asigură că, în urma inspecției menționate la punctul 2, nava de pescuit în cauză încetează toate activitățile de pescuit. Statul membru de pavilion solicită navei de pescuit să se îndrepte în termen de 72 de ore către un port desemnat de acesta, unde se va începe o anchetă.

În cazul în care nava nu este invitată să se îndrepte către un port, statul membru de pavilion oferă Comisiei Europene, cu promptitudine, o justificare adecvată; Comisia Europeană transmite informațiile către Secretariatul ICCAT care le pune, la cerere, la dispoziția altor părți contractante.

EFECTUAREA INSPECȚIILOR

Inspecțiile sunt efectuate de inspectori desemnați de către părțile contractante. Numele agențiilor guvernamentale autorizate și ale inspectorilor individuali desemnați în acest sens de către guvernele lor respective sunt comunicate către ICCAT.

Navele care efectuează operațiuni internaționale de urcare la bordul navelor și de inspecție în conformitate cu prezenta anexă arborează un pavilion special sau o flamură specială aprobate de ICCAT și furnizate de Secretariatul ICCAT. Numele navelor folosite în acest scop sunt comunicate Secretariatului ICCAT, cât mai curând posibil înainte de începerea activităților de inspecție. Secretariatul ICCAT pune la dispoziția tuturor PCC informații cu privire la navele de inspecție desemnate, inclusiv prin publicarea acestor informații pe site-ul său internet protejat cu parolă.

Fiecare inspector are asupra sa un document de identitate corespunzător, eliberat de autoritățile statului de pavilion și conform formatului indicat la punctul 21 din prezenta anexă.

Sub rezerva dispozițiilor convenite în conformitate cu punctul 16, o navă aflată sub pavilionul unei părți contractante și care pescuiește ton sau pești asemănători în zona reglementată de convenție din afara apelor aflate sub jurisdicția națională a părții respective se oprește atunci când primește semnalul corespunzător din Codul internațional de semnale de la o navă care arborează flamura ICCAT descrisă la punctul 7 și la bordul căreia se află un inspector, cu excepția cazului în care este angajată efectiv în operațiuni de pescuit, caz în care se oprește imediat după ce a încheiat operațiunile respective. Comandantul navei permite echipei de inspecție, astfel cum se specifică la punctul 10, să urce la bord și pune la dispoziția acesteia o scară de urcare la bord. Comandantul înlesnește realizarea, de către echipa de inspecție, a examinării echipamentelor, a capturilor sau a uneltelor și a tuturor documentelor relevante pe care un inspector le consideră necesare pentru a verifica dacă sunt respectate recomandările în vigoare ale ICCAT aplicabile statului de pavilion al navei inspectate. În plus, un inspector poate solicita orice explicație pe care o consideră necesară.

Dimensiunea echipei de inspecție este stabilită de către comandantul navei de inspecție, fiind luate în considerare circumstanțele relevante. Echipa de inspecție este cât se poate de mică pentru a îndeplini în condiții de siguranță și securitate sarcinile stabilite în prezenta anexă.

La urcarea la bordul navei, inspectorul prezintă documentul de identitate descris la punctul 8. Inspectorul respectă reglementările, procedurile și practicile internaționale general acceptate în ceea ce privește siguranța navei inspectate și a echipajului acesteia, intervine cât mai puțin în operațiunile de pescuit sau de depozitare a produselor și, în măsura posibilului, evită orice măsură care ar putea avea efecte negative asupra calității capturii aflate la bord.

Fiecare inspector își limitează cercetările la evaluarea conformității cu recomandările în vigoare ale ICCAT aplicabile statului de pavilion al navei în cauză. În cadrul inspecției pe care o efectuează, inspectorul îi poate solicita comandantului navei de pescuit asistența de care poate avea nevoie. Inspectorul întocmește un raport al inspecției efectuate, în formatul aprobat de ICCAT. Inspectorul semnează raportul în prezența comandantului navei, care are dreptul de a adăuga sau de a solicita să se adauge în raport orice observație pe care o consideră relevantă și pe care o confirmă printr-o semnătură.

Copii ale raportului sunt predate comandantului navei și guvernului echipei de inspecție; acesta din urmă transmite copii autorităților competente ale statului de pavilion al navei inspectate și ICCAT. În cazul în care se descoperă o încălcare a recomandărilor ICCAT, inspectorul informează, de asemenea, în măsura posibilului, toate navele de inspecție ale statului de pavilion al navei de pescuit despre care se știe că se află în apropiere.

Opunerea de rezistență față de un inspector sau nerespectarea indicațiilor sale este tratată de către statul de pavilion al navei inspectate în același mod în care este tratată opunerea de rezistență față de orice inspector național.

Inspectorul își îndeplinește sarcinile care îi revin în temeiul prezentelor dispoziții în conformitate cu normele stabilite în prezentul regulament, dar rămâne sub controlul operațional al autorităților sale naționale și răspunde în fața acestora.

Părțile contractante țin cont de rapoartele de inspecție ale inspectorilor străini, de fișele de informații de reperare conforme cu Recomandarea 94-09 și de declarațiile rezultate din inspectarea documentelor și acționează pe baza acestora în temeiul prezentelor dispoziții, în conformitate cu legislația lor națională, în același mod ca în cazul rapoartelor întocmite de inspectorii naționali. Dispozițiile prezentului punct nu impun nicio obligație unei părți contractante de a conferi raportului întocmit de un inspector străin o valoare probatorie superioară celei pe care raportul ar avea-o în țara inspectorului. Părțile contractante colaborează pentru a facilita procedurile judiciare sau de altă natură care decurg din raportul întocmit de un inspector în temeiul acestor dispoziții.

Părțile contractante informează ICCAT până la data de 15 februarie a fiecărui an în legătură cu planurile lor previzionale privind efectuarea, în anul calendaristic respectiv, a activităților de inspecție în temeiul prezentului regulament, iar ICCAT poate adresa sugestii părților contractante în vederea coordonării operațiunilor naționale în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește numărul de inspectori și de nave la bordul cărora se află inspectori.

Dispozițiile stabilite în prezentul regulament și planurile de participare se aplică între părțile contractante, cu excepția cazului în care există alte acorduri între acestea, caz în care acordurile respective sunt notificate către ICCAT. Cu toate acestea, punerea în aplicare a programului este suspendată între oricare două părți contractante, în cazul în care una dintre acestea a notificat ICCAT în acest sens, în așteptarea încheierii unui astfel de acord.

Uneltele de pescuit sunt inspectate în conformitate cu reglementările în vigoare pentru subzona în care se desfășoară inspecția. Inspectorul precizează în raportul de inspecție subzona în care a avut loc inspecția și include în acest raport o descriere a tuturor încălcărilor constatate.

Inspectorul are dreptul de a inspecta toate uneltele de pescuit utilizate sau care se găsesc la bord.

Inspectorul aplică o marcă de identificare aprobată de ICCAT pe orice unealtă de pescuit inspectată care pare a încălca recomandările în vigoare ale ICCAT aplicabile statului de pavilion al navei în cauză și consemnează acest fapt în raportul de inspecție.

Inspectorul poate fotografia uneltele, echipamentele, documentația și orice alt element pe care îl consideră necesar, astfel încât să evidențieze acele caracteristici care, în opinia sa, nu sunt în conformitate cu reglementările în vigoare, caz în care elementele fotografiate sunt enumerate în raportul său, iar copiile fotografiilor sunt anexate la copia raportului care este destinată statului de pavilion.

Inspectorul inspectează, dacă este necesar, toate capturile de la bord pentru a determina dacă recomandările ICCAT sunt respectate.

Modelul de carte de identitate pentru inspectori este următorul:

pescuitul fără licență, permis sau autorizație eliberată de PCC de pavilion;

nerespectarea obligației de a păstra registre corespunzătoare privind capturile și date suficiente legate de capturi, în conformitate cu cerințele de raportare ale ICCAT sau raportarea cu erori grave a capturilor și/sau a datelor legate de capturi;

pescuitul într-o zonă în care pescuitul este interzis;

pescuitul într-un sezon în care pescuitul este interzis;

capturarea sau reținerea deliberată a unor specii, cu încălcarea măsurilor aplicabile de conservare și gestionare adoptate de ICCAT;

încălcarea semnificativă a limitelor de captură sau a cotelor în vigoare în temeiul normelor ICCAT;

utilizarea unor unelte de pescuit interzise;

falsificarea sau ascunderea intenționată a marcajelor, a identității sau a înmatriculării unei nave de pescuit;

ascunderea, alterarea sau distrugerea probelor legate de investigarea unei încălcări;

încălcările multiple care, considerate împreună, constituie o nerespectare gravă a măsurilor în vigoare în temeiul ICCAT;

agresarea, opunerea de rezistență, intimidarea, hărțuirea sexuală, stânjenirea unui inspector sau a unui observator autorizat sau obstrucționarea ori întârzierea nejustificată a activităților acestuia;

modificarea sau scoaterea din funcțiune, în mod deliberat, a VMS;

alte încălcări definite de ICCAT, din momentul în care au fost incluse și publicate într-o versiune revizuită a respectivelor proceduri;

pescuitul cu ajutorul unor avioane de detectare;

perturbarea sistemului de monitorizare prin satelit și/sau operarea unei nave fără VMS;

efectuarea activității de transfer fără declarație de transfer;

transbordarea în largul mării.

Părțile contractante informează ICCAT până la data de 15 februarie a fiecărui an în legătură cu planurile lor previzionale privind efectuarea, în anul calendaristic respectiv, a activităților de inspecție în temeiul prezentului regulament, iar ICCAT poate adresa sugestii părților contractante în vederea coordonării operațiunilor naționale în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește numărul de inspectori și de nave la bordul cărora se află inspectori.

Dispozițiile stabilite în prezentul regulament și planurile de participare se aplică între părțile contractante, cu excepția cazului în care există alte acorduri între acestea, caz în care acordurile respective sunt notificate către ICCAT. Cu toate acestea, punerea în aplicare a programului este suspendată între oricare două părți contractante, în cazul în care una dintre acestea a notificat ICCAT în acest sens, în așteptarea încheierii unui astfel de acord.

Uneltele de pescuit sunt inspectate în conformitate cu reglementările în vigoare pentru subzona în care se desfășoară inspecția. Inspectorul precizează în raportul de inspecție subzona în care a avut loc inspecția și include în acest raport o descriere a tuturor încălcărilor constatate.

Inspectorul are dreptul de a inspecta toate uneltele de pescuit utilizate sau care se găsesc la bord.

ANEXA IX

ANEXA IX

Standarde minime pentru procedurile de înregistrare video

Operațiunile de transfer

Dispozitivul electronic de stocare conținând înregistrarea video originală este pus la dispoziția observatorului regional al ICCAT cât mai curând posibil după finalizarea operațiunii de transfer; acesta îl marchează imediat cu inițialele sale, pentru a se evita orice manipulare ulterioară.

Înregistrarea originală se păstrează, după caz, la bordul navei de capturare sau de către operatorul fermei piscicole ori al capcanei, pe întreaga perioadă de autorizare.

Se realizează două copii identice ale înregistrării video. O copie este transmisă observatorului regional al ICCAT aflat la bordul navei de pescuit cu plasă-pungă, iar cealaltă observatorului național aflat la bordul remorcherului, iar această din urmă copie însoțește declarația de transfer și capturile asociate la care se referă. Respectiva procedură se aplică numai observatorilor naționali în cazul transferurilor între remorchere.

Numărul ICCAT al autorizației de transfer este afișat la începutul și/sau la sfârșitul fiecărei înregistrări video.

Ora și data înregistrării sunt afișate în permanență, pe tot parcursul fiecărei înregistrări video.

Înregistrarea video cuprinde deschiderea și închiderea plasei/ușii înainte de începerea transferului și secvențe care să arate dacă cuștile receptoare și cuștile donatoare conțin deja ton roșu.

Înregistrarea video este continuă, fără întreruperi și fără bucăți tăiate, și acoperă întreaga operațiune de transfer.

Înregistrarea video este de o calitate suficientă pentru a se putea estima numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate.

În cazul în care înregistrarea video nu este de o calitate suficientă pentru a se estima numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate, autoritățile de control solicită un nou transfer. Noul transfer include deplasarea tuturor exemplarelor de ton roșu din cușca receptoare într-o altă cușcă, care trebuie să fie goală.

Operațiunile de plasare în cuști

Dispozitivul electronic de stocare conținând înregistrarea video originală este pus la dispoziția observatorului regional al ICCAT cât mai curând posibil după finalizarea operațiunii de plasare în cuști; acesta îl marchează imediat cu inițialele sale, pentru a se evita orice manipulare ulterioară.

Înregistrarea originală se păstrează de către ferma piscicolă, după caz, pe întreaga perioadă de autorizare.

Se realizează două copii identice ale înregistrării video. O copie este transmisă observatorului regional al ICCAT repartizat la ferma piscicolă.

Numărul ICCAT al autorizației de plasare în cuști este afișat la începutul și/sau la sfârșitul fiecărei înregistrări video.

Ora și data înregistrării sunt afișate în permanență, pe tot parcursul fiecărei înregistrări video.

Înregistrarea video cuprinde deschiderea și închiderea plasei/ușii înainte de începerea plasării în cuști și arată dacă cuștile receptoare și cuștile donatoare conțin deja ton roșu.

Înregistrarea video este continuă, fără întreruperi și fără bucăți tăiate, și acoperă întreaga operațiune de plasare în cuști.

Înregistrarea video este de o calitate suficientă pentru a se putea estima numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate.

În cazul în care înregistrarea video nu este de o calitate suficientă pentru a se estima numărul de exemplare de ton roșu care sunt transferate, autoritățile de control solicită o nouă operațiune de plasare în cuști. Noua operațiune de plasare în cuști include deplasarea tuturor exemplarelor de ton roșu din cușca receptoare a fermei piscicole într-o altă cușcă a fermei, care este goală.

ANEXA X

ANEXA X

Standarde și proceduri pentru programele și obligațiile de raportare prevăzute la articolul 46 alineatele (2)-(7) și la articolul 47 alineatul (1)

Utilizarea sistemelor de camere stereoscopice

Utilizarea sistemelor de camere stereoscopice în cadrul operațiunilor de plasare în cuști, astfel cum este prevăzută la articolul 46 din prezentul regulament, se efectuează cu respectarea condițiilor expuse mai jos:

Intensitatea eșantionării peștelui viu nu coboară sub 20 % din cantitatea de pește plasat în cuști. Atunci când este posibil din punct de vedere tehnic, se efectuează eșantionarea secvențială a peștelui viu, măsurându-se unul din cinci exemplare; un astfel de eșantion este format din exemplare măsurate la o distanță cuprinsă între 2 și 8 metri față de cameră.

Dimensiunile porții de transfer care face legătura între cușca donatoare și cușca receptoare se stabilesc la maximum 10 m lățime și maximum 10 m înălțime.

Atunci când măsurătorile lungimii peștilor prezintă o distribuție multimodală (două sau mai multe grupuri de dimensiuni diferite), este posibilă folosirea a mai mult de un algoritm de conversie pentru aceeași operațiune de plasare în cuști; se utilizează cel mai actual algoritm stabilit (cei mai actuali algoritmi stabiliți) de SCRS pentru a transforma lungimile la furcă în greutăți totale, conform categoriei de mărime a peștelui măsurat în timpul operațiunii de plasare în cuști.

Validarea măsurătorilor stereoscopice ale lungimii este realizată înainte de fiecare operațiune de plasare în cuști folosind o scară grafică la o distanță cuprinsă între 2 și 8 metri.

Atunci când sunt comunicate rezultatele programului stereoscopic, informațiile indică marja de eroare inerentă specificațiilor tehnice ale sistemului de camere stereoscopice, care nu depășește +/– 5 %.

Raportul privind rezultatele programului stereoscopic include detalii cu privire la toate specificațiile tehnice de mai sus, printre care se numără intensitatea eșantionării, metodologia de eșantionare, distanța față de cameră, dimensiunile porții de transfer și algoritmii (raportul dintre lungime și greutate). SCRS verifică specificațiile respective și, dacă este necesar, formulează recomandări de modificare a acestora.

În cazurile în care calitatea materialului filmat cu sistemul de camere stereoscopice este insuficientă pentru a se putea estima cantitatea de ton roșu plasat în cuști, autoritățile statului membru de care aparține nava de capturare, capcana sau ferma piscicolă dispun efectuarea unei noi operațiuni de plasare în cuști.

Prezentarea și utilizarea rezultatelor programelor

Deciziile referitoare la diferențele dintre raportul de capturi și rezultatele programului care utilizează sistemul de camere stereoscopice sunt luate la nivelul capturilor totale ale OPC sau al capturilor totale din capcane în cazul OPC și al capturilor din capcane care sunt destinate unei ferme piscicole în care este implicată o singură PCC și/sau un singur stat membru. Decizia referitoare la diferențele dintre raportul de capturi și rezultatele programului care utilizează sistemul de camere stereoscopice este luată la nivelul operațiunilor de plasare în cuști în cazul OPC în care sunt implicate cel puțin două PCC și/sau state membre, cu excepția cazului în care există alte acorduri între toate autoritățile PCC și/sau ale statului membru de pavilion al navelor de capturare implicate în OPC.

Statul membru de care aparține ferma piscicolă prezintă un raport atât statului membru sau PCC de care aparține nava de capturare sau capcana, cât și Comisiei, incluzând următoarele documente:

raportul tehnic referitor la sistemul de camere stereoscopice, care include:

informații cu caracter general: specii, sit, cușcă, dată, algoritm;

informații statistice referitoare la dimensiuni: greutatea și lungimea medie, greutatea și lungimea minimă, greutatea și lungimea maximă, numărul de pești incluși în eșantion, distribuția în funcție de greutate, distribuția în funcție de dimensiune;

rezultatele detaliate ale programului, cu precizarea dimensiunii și a greutății fiecărui pește care a fost inclus în eșantion;

raportul privind plasarea în cuști, care include:

informații cu caracter general privind operațiunea: numărul operațiunii de plasare în cuști, numele fermei piscicole, numărul cuștii, numărul BCD, numărul ITD, numele și pavilionul navei de capturare sau al capcanei, numele și pavilionul remorcherului, data utilizării sistemului de camere stereoscopice și numele fișierului video;

algoritmul utilizat pentru a transforma lungimea în greutate;

comparația dintre valorile declarate în BCD și cele constatate prin intermediul sistemului de camere stereoscopice în ceea ce privește numărul de pești, greutatea medie și greutatea totală [formula folosită pentru a calcula diferența este următoarea: (sistemul de camere stereoscopice-BCD)/sistemul de camere stereoscopice * 100];

marja de eroare a sistemului;

în cazul rapoartelor privind plasarea în cuști referitoare la OPC/capcane, ultimul raport privind plasarea în cuști include, de asemenea, o sinteză a tuturor informațiilor din rapoartele anterioare privind plasarea în cuști.

La primirea raportului privind plasarea în cuști, autoritățile statului membru al navei de capturare sau al capcanei iau toate măsurile necesare în funcție de următoarele situații:

greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD se încadrează în intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

nu se dispune efectuarea niciunei operațiuni de eliberare a peștelui;

BCD se modifică, atât la nivelul numărului (utilizându-se numărul de pești obținut cu ajutorul camerelor de control sau al tehnicilor alternative), cât și la nivelul greutății medii, în timp ce greutatea totală nu se modifică;

greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD este mai mică decât valoarea cea mai mică din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

se dispune efectuarea unei operațiuni de eliberare utilizându-se cea mai mică valoare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice;

operațiunile de eliberare a peștelui se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 34 alineatul (2) și în anexa XI;

după desfășurarea operațiunilor de eliberare, se modifică BCD, atât la nivelul numărului (utilizându-se numărul de pești obținut cu ajutorul camerelor de control din care se scade numărul de pești eliberați), cât și la nivelul greutății medii, în timp ce greutatea totală nu se modifică;

greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD este mai mare decât valoarea cea mai mare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

nu se dispune efectuarea niciunei operațiuni de eliberare a peștelui;

BCD se modifică, în mod corespunzător, la nivelul greutății totale (utilizându-se cea mai mare valoare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice), la nivelul numărului de pești (utilizându-se rezultatele obținute cu ajutorul camerelor de control) și la nivelul greutății medii.

Pentru orice modificare relevantă a BCD, valorile (număr și greutate) înscrise în secțiunea 2 corespund celor din secțiunea 6, iar valorile din secțiunile 3, 4 și 6 nu sunt mai mari decât cele din secțiunea 2.

În cazul compensării diferențelor constatate în rapoartele individuale privind plasarea în cuști întocmite pentru toate operațiunile de plasare în cuști din cadrul unei OPC/capcane, indiferent dacă se impune sau nu o operațiune de eliberare a peștelui, se modifică toate BCD-urile relevante pe baza celui mai mic interval al rezultatelor sistemului de camere stereoscopice. Se modifică, de asemenea, BCD-urile referitoare la cantitățile de ton roșu eliberat, pentru a reflecta greutatea/numărul de pești eliberați. De asemenea, BCD-urile referitoare la tonul roșu care nu a fost eliberat, dar pentru care rezultatele obținute cu ajutorul sistemelor de camere stereoscopice sau al tehnicilor alternative diferă de cantitățile care, conform rapoartelor, au fost capturate și transferate, se modifică astfel încât să reflecte respectivele diferențe.

Se modifică, de asemenea, BCD-urile referitoare la capturile pentru care a avut loc o operațiune de eliberare a peștelui, pentru a reflecta greutatea/numărul de pești eliberați.

Intensitatea eșantionării peștelui viu nu coboară sub 20 % din cantitatea de pește plasat în cuști. Atunci când este posibil din punct de vedere tehnic, se efectuează eșantionarea secvențială a peștelui viu, măsurându-se unul din cinci exemplare; un astfel de eșantion este format din exemplare măsurate la o distanță cuprinsă între 2 și 8 metri față de cameră.

Dimensiunile porții de transfer care face legătura între cușca donatoare și cușca receptoare se stabilesc la maximum 10 m lățime și maximum 10 m înălțime.

Atunci când măsurătorile lungimii peștilor prezintă o distribuție multimodală (două sau mai multe grupuri de dimensiuni diferite), este posibilă folosirea a mai mult de un algoritm de conversie pentru aceeași operațiune de plasare în cuști; se utilizează cel mai actual algoritm stabilit (cei mai actuali algoritmi stabiliți) de SCRS pentru a transforma lungimile la furcă în greutăți totale, conform categoriei de mărime a peștelui măsurat în timpul operațiunii de plasare în cuști.

Validarea măsurătorilor stereoscopice ale lungimii este realizată înainte de fiecare operațiune de plasare în cuști folosind o scară grafică la o distanță cuprinsă între 2 și 8 metri.

Atunci când sunt comunicate rezultatele programului stereoscopic, informațiile indică marja de eroare inerentă specificațiilor tehnice ale sistemului de camere stereoscopice, care nu depășește +/– 5 %.

Raportul privind rezultatele programului stereoscopic include detalii cu privire la toate specificațiile tehnice de mai sus, printre care se numără intensitatea eșantionării, metodologia de eșantionare, distanța față de cameră, dimensiunile porții de transfer și algoritmii (raportul dintre lungime și greutate). SCRS verifică specificațiile respective și, dacă este necesar, formulează recomandări de modificare a acestora.

În cazurile în care calitatea materialului filmat cu sistemul de camere stereoscopice este insuficientă pentru a se putea estima cantitatea de ton roșu plasat în cuști, autoritățile statului membru de care aparține nava de capturare, capcana sau ferma piscicolă dispun efectuarea unei noi operațiuni de plasare în cuști.

raportul tehnic referitor la sistemul de camere stereoscopice, care include:

informații cu caracter general: specii, sit, cușcă, dată, algoritm;

informații statistice referitoare la dimensiuni: greutatea și lungimea medie, greutatea și lungimea minimă, greutatea și lungimea maximă, numărul de pești incluși în eșantion, distribuția în funcție de greutate, distribuția în funcție de dimensiune;

rezultatele detaliate ale programului, cu precizarea dimensiunii și a greutății fiecărui pește care a fost inclus în eșantion;

raportul privind plasarea în cuști, care include:

informații cu caracter general privind operațiunea: numărul operațiunii de plasare în cuști, numele fermei piscicole, numărul cuștii, numărul BCD, numărul ITD, numele și pavilionul navei de capturare sau al capcanei, numele și pavilionul remorcherului, data utilizării sistemului de camere stereoscopice și numele fișierului video;

algoritmul utilizat pentru a transforma lungimea în greutate;

comparația dintre valorile declarate în BCD și cele constatate prin intermediul sistemului de camere stereoscopice în ceea ce privește numărul de pești, greutatea medie și greutatea totală [formula folosită pentru a calcula diferența este următoarea: (sistemul de camere stereoscopice-BCD)/sistemul de camere stereoscopice * 100];

marja de eroare a sistemului;

în cazul rapoartelor privind plasarea în cuști referitoare la OPC/capcane, ultimul raport privind plasarea în cuști include, de asemenea, o sinteză a tuturor informațiilor din rapoartele anterioare privind plasarea în cuști.

informații cu caracter general: specii, sit, cușcă, dată, algoritm;

informații statistice referitoare la dimensiuni: greutatea și lungimea medie, greutatea și lungimea minimă, greutatea și lungimea maximă, numărul de pești incluși în eșantion, distribuția în funcție de greutate, distribuția în funcție de dimensiune;

informații cu caracter general privind operațiunea: numărul operațiunii de plasare în cuști, numele fermei piscicole, numărul cuștii, numărul BCD, numărul ITD, numele și pavilionul navei de capturare sau al capcanei, numele și pavilionul remorcherului, data utilizării sistemului de camere stereoscopice și numele fișierului video;

algoritmul utilizat pentru a transforma lungimea în greutate;

comparația dintre valorile declarate în BCD și cele constatate prin intermediul sistemului de camere stereoscopice în ceea ce privește numărul de pești, greutatea medie și greutatea totală [formula folosită pentru a calcula diferența este următoarea: (sistemul de camere stereoscopice-BCD)/sistemul de camere stereoscopice * 100];

marja de eroare a sistemului;

în cazul rapoartelor privind plasarea în cuști referitoare la OPC/capcane, ultimul raport privind plasarea în cuști include, de asemenea, o sinteză a tuturor informațiilor din rapoartele anterioare privind plasarea în cuști.

greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD se încadrează în intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

nu se dispune efectuarea niciunei operațiuni de eliberare a peștelui;

BCD se modifică, atât la nivelul numărului (utilizându-se numărul de pești obținut cu ajutorul camerelor de control sau al tehnicilor alternative), cât și la nivelul greutății medii, în timp ce greutatea totală nu se modifică;

greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD este mai mică decât valoarea cea mai mică din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

se dispune efectuarea unei operațiuni de eliberare utilizându-se cea mai mică valoare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice;

operațiunile de eliberare a peștelui se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 34 alineatul (2) și în anexa XI;

după desfășurarea operațiunilor de eliberare, se modifică BCD, atât la nivelul numărului (utilizându-se numărul de pești obținut cu ajutorul camerelor de control din care se scade numărul de pești eliberați), cât și la nivelul greutății medii, în timp ce greutatea totală nu se modifică;

greutatea totală declarată de nava de capturare sau de capcană în BCD este mai mare decât valoarea cea mai mare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice:

nu se dispune efectuarea niciunei operațiuni de eliberare a peștelui;

BCD se modifică, în mod corespunzător, la nivelul greutății totale (utilizându-se cea mai mare valoare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice), la nivelul numărului de pești (utilizându-se rezultatele obținute cu ajutorul camerelor de control) și la nivelul greutății medii.

nu se dispune efectuarea niciunei operațiuni de eliberare a peștelui;

BCD se modifică, atât la nivelul numărului (utilizându-se numărul de pești obținut cu ajutorul camerelor de control sau al tehnicilor alternative), cât și la nivelul greutății medii, în timp ce greutatea totală nu se modifică;

se dispune efectuarea unei operațiuni de eliberare utilizându-se cea mai mică valoare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice;

operațiunile de eliberare a peștelui se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 34 alineatul (2) și în anexa XI;

după desfășurarea operațiunilor de eliberare, se modifică BCD, atât la nivelul numărului (utilizându-se numărul de pești obținut cu ajutorul camerelor de control din care se scade numărul de pești eliberați), cât și la nivelul greutății medii, în timp ce greutatea totală nu se modifică;

nu se dispune efectuarea niciunei operațiuni de eliberare a peștelui;

BCD se modifică, în mod corespunzător, la nivelul greutății totale (utilizându-se cea mai mare valoare din intervalul rezultatelor sistemului de camere stereoscopice), la nivelul numărului de pești (utilizându-se rezultatele obținute cu ajutorul camerelor de control) și la nivelul greutății medii.

ANEXA XI

ANEXA XI

Protocol de eliberare a peștelui

Eliberarea în mare a tonului roșu din cuștile de creștere este înregistrată cu o cameră video și este urmărită de un observator regional al ICCAT care întocmește un raport și îl prezintă, împreună cu înregistrările video, Secretariatului ICCT.

În cazul în care a fost emis un ordin de eliberare, operatorul fermei piscicole solicită trimiterea pe teren a unui observator regional al ICCAT.

Eliberarea în mare a tonului roșu din cuștile de transport sau din capcane este urmărită de un observator național al statului membru de care aparține remorcherul sau capcana, care întocmește un raport și îl prezintă autorităților de control ale statului membru responsabil.

Înaintea desfășurării unei operațiuni de eliberare, autoritățile de control ale statului membru pot dispune efectuarea unui transfer de control, în cadrul căruia să se utilizeze camere standard și/sau stereoscopice pentru a se estima cantitatea de pește, în număr și în greutate, care trebuie să fie eliberat.

Autoritățile statelor membre pot pune în aplicare orice măsură suplimentară pe care o consideră necesară pentru a garanta că operațiunile de eliberare a peștelui au loc la momentul și în locul cel mai potrivit pentru a mări probabilitatea ca peștii să se întoarcă în stoc. Operatorul este responsabil pentru supraviețuirea peștilor până la desfășurarea operațiunii de eliberare. Respectivele operațiuni de eliberare se desfășoară în termen de trei săptămâni de la finalizarea operațiunilor de plasare în cuști.

După finalizarea operațiunilor de recoltare, peștele care a rămas într-o fermă piscicolă și care nu face obiectul unui BCD este eliberat în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 34 alineatul (2) și în prezenta anexă.

ANEXA XII

ANEXA XII

Tratarea peștelui mort

În timpul operațiunilor de pescuit cu nave de pescuit cu plasă-pungă, cantitățile de pește găsit mort în plasa-pungă sunt înregistrate în jurnalul de bord al navei de pescuit și sunt deduse în consecință din cota statului membru respectiv.

Înregistrarea/tratarea peștelui mort în timpul primului transfer

BCD este pus la dispoziția operatorului remorcherului, cu secțiunile 2 (Capturile totale), 3 (Comercializarea peștelui viu) și 4 (Transferul – inclusiv al peștelui mort) completate.

Cantitățile totale raportate în secțiunile 3 și 4 sunt egale cu cantitățile raportate în secțiunea 2. BCD este însoțit de originalul declarației ICCAT de transfer (ITD), în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament. Cantitățile raportate în ITD (pește transferat viu) sunt egale cu cantitățile raportate în secțiunea 3 din BCD asociat.

O parte din BCD, care conține secțiunea 8 (Informații privind comercializarea), este completată și înmânată operatorului navei auxiliare care transportă tonul roșu mort la țărm (sau este păstrată pe nava de capturare în cazul în care peștele mort este debarcat direct la țărm). Peștele mort și partea din BCD sunt însoțite de un exemplar al ITD.

Cantitățile de pește mort sunt înregistrate în BCD al navei de capturare care a efectuat captura sau, în cazul OPC, în BCD al navelor de capturare sau în BCD al unei nave aflate sub alt pavilion care participă la OPC.

BCD este pus la dispoziția operatorului remorcherului, cu secțiunile 2 (Capturile totale), 3 (Comercializarea peștelui viu) și 4 (Transferul – inclusiv al peștelui mort) completate.

O parte din BCD, care conține secțiunea 8 (Informații privind comercializarea), este completată și înmânată operatorului navei auxiliare care transportă tonul roșu mort la țărm (sau este păstrată pe nava de capturare în cazul în care peștele mort este debarcat direct la țărm). Peștele mort și partea din BCD sunt însoțite de un exemplar al ITD.

Cantitățile de pește mort sunt înregistrate în BCD al navei de capturare care a efectuat captura sau, în cazul OPC, în BCD al navelor de capturare sau în BCD al unei nave aflate sub alt pavilion care participă la OPC.

ANEXA XIII

ANEXA XIII

Tabel de corespondență

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3