Regulamentul delegat (UE) 2015/208 al Comisiei din 8 decembrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de siguranță în funcționare a vehiculului pentru omologarea vehiculelor agricole și forestiere (Text cu relevanță pentru SEE)

CAPITOLUL I

Prezentul regulament stabilește cerințele tehnice detaliate și procedurile de încercare privind siguranța în funcționare, cu excepția celei privind performanța de frânare, pentru omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele agricole și forestiere, precum și pentru sistemele, componentele și unitățile tehnice separate destinate vehiculelor respective, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 167/2013.

Se aplică definițiile din Regulamentul (UE) nr. 167/2013. În plus, se aplică următoarele definiții:

dispozitiv de remorcare înseamnă o componentă a tractorului menită să facă legătura între tractor și un vehicul tractor care să remorcheze tractorul în cazul în care acesta nu este autopropulsat;

masa fără încărcătură, în stare de funcționare a unui vehicul înseamnă masa vehiculului neîncărcat pregătit pentru utilizarea normală și incluzând echipamentul standard conform specificațiilor producătorului, lichidul de răcire, lubrifiantul, carburantul, instrumentele și conducătorul auto (considerat a cântări 75 kg), cu excluderea accesoriilor opționale;

comandă înseamnă piesa direct acționată de către conducător pentru dirijarea tractorului;

efort asupra comenzii înseamnă efortul exercitat de către conducător asupra comenzii pentru dirijarea tractorului;

pneuri montate în mod normal înseamnă tipul sau tipurile de pneuri furnizate de producător pentru vehiculul în cauză și specificat(e) în documentul informativ pentru care se stabilește un model la articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 al Comisiei;

șenile montate în mod normal înseamnă tipul sau tipurile de șenile furnizate de producător pentru vehiculul în cauză și specificat(e) în documentul informativ pentru care se stabilește un model la articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 al Comisiei;

oglindă retrovizoare înseamnă un dispozitiv care are scopul de a asigura, într-un câmp vizual geometric definit la punctul 5 din anexa IX, o vizibilitate clară în spate și, în limite rezonabile, neobstrucționată de elementele tractorului sau de ocupanții acestuia;

oglindă retrovizoare interioară înseamnă o oglindă retrovizoare instalată în interiorul cabinei sau pe șasiul unui tractor;

clasa de oglinzi retrovizoare înseamnă ansamblul oglinzilor retrovizoare care au una sau mai multe caracteristici sau funcții comune;

lampă înseamnă un echipament destinat să ilumineze drumul (far) sau să emită un semnal luminos;

ampatamentul tractorului sau ampatamentul vehiculului înseamnă distanța dintre planurile verticale, perpendiculare pe planul median longitudinal al tractorului sau al vehiculului, care trec prin axurile tractorului sau vehiculului;

vehicul încărcat înseamnă un vehicul încărcat până la masa maximă tehnic admisă;

cabină înseamnă incinta operatorului care înconjoară operatorul prin intermediul unei bariere fizice și împiedică libera circulație a aerului exterior în zona operatorului.

CAPITOLUL II

Producătorii trebuie să echipeze vehiculele agricole și forestiere cu sisteme, componente și unități tehnice separate care le afectează securitatea funcțională care să fie proiectate, construite și asamblate astfel încât să permită vehiculului, în condiții normale de utilizare și întreținut în conformitate cu indicațiile producătorului, să fie în conformitate cu cerințele tehnice detaliate și cu procedurile de încercare prevăzute la articolele 5-38.

Prin încercări fizice demonstrative, producătorii demonstrează autorităților de omologare că vehiculele agricole și forestiere comercializate, înmatriculate sau puse în exploatare pe teritoriul Uniunii sunt conforme cerințelor de siguranță în funcționare a vehiculelor prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 și în anexa I la același regulament și se conformează cerințelor tehnice detaliate și procedurilor de încercare stabilite la articolele 5-38 din prezentul regulament.

Producătorii asigură conformitatea pieselor de schimb comercializate sau puse în exploatare pe teritoriul Uniunii cu cerințele tehnice detaliate și procedurile de încercare prevăzute în prezentul regulament.

Producătorii prezintă autorității de omologare o descriere a măsurilor luate pentru a împiedica orice manipulare abuzivă și orice modificare a sistemului de gestionare a grupului propulsor, inclusiv a calculatoarele care controlează electronic siguranța funcțională, dacă sunt instalate astfel de echipamente.

Regulamentele CEE-ONU și modificările acestora menționate în anexa I la prezentul regulament se aplică omologării de tip a vehiculelor agricole și forestiere.

Procedurile de încercare a performanței în materie de siguranță funcțională se efectuează în conformitate cu cerințele de încercare prevăzute în prezentul regulament.

Încercările se efectuează de către autoritatea de omologare sau în prezența acesteia ori, atunci când autoritatea de omologare autorizează acest lucru, de către serviciul tehnic.

Metodele de măsurare și rezultatele încercărilor se raportează autorității de omologare în raportul de încercare al cărui format este prevăzut la articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504.

Cerințele în materie de performanță aplicabile integrității structurale a vehiculului menționate la articolul 17 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se verifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile în ceea ce privește viteza, sistemul de control al vitezei și dispozitivele de limitare a vitezei menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile direcției pentru tractoarele rapide menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile direcției menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile vitezometrului menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa VI la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile câmpului vizual și ștergătoarelor de parbriz menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile geamurilor menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa VIII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile oglinzilor retrovizoare menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa IX la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile sistemelor de informare a conducătorului auto menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa X la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă și surselor lor de lumină menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XI la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile instalațiilor de iluminat menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile sistemelor de protecție a ocupanților vehiculului, inclusiv amenajările interioare, tetierele, centurile de siguranță și portierele, menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XIII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile exteriorului vehiculului și accesoriilor menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XIV la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile compatibilității electromagnetice menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XV la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile dispozitivelor de avertizare sonoră menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XVI la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile sistemelor de încălzire menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XVII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile dispozitivelor pentru prevenirea folosirii neautorizate menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XVIII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile plăcuțelor de înmatriculare menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (k) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XIX la prezentul regulament.

Cerințele aplicabile plăcuțelor și inscripțiilor regulamentare menționate la articolul 17 alineatul (2) litera (k) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se verifică în conformitate cu anexa XX la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile dimensiunilor și maselor remorcilor menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXI la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile masei maxime cu încărcătură menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile maselor de balast menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXIII la prezentul regulament.

Cerințele aplicabile siguranței sistemelor electrice menționate la articolul 17 alineatul (2) litera (m) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se verifică în conformitate cu anexa XXIV la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile rezervoarelor de carburanți menționate în articolul 17 alineatul (2) literele (a) și (m) și în articolul 18 alineatul (2) litera (l) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXV la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile dispozitivelor de protecție spate menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (n) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXVI la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile protecției laterale menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXVII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele aplicabile platformelor de încărcare menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (p) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXVIII la prezentul regulament.

Cerințele în materie de performanță aplicabile dispozitivelor de remorcare menționate la articolul 17 alineatul (2) litera (q) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se verifică în conformitate cu anexa XXIX la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile pneurilor menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (r) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXX la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile dispozitivelor antiîmproșcare menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (s) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXXI la prezentul regulament.

Cerințele aplicabile mersului înapoi menționate la articolul 17 alineatul (2) litera (t) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se verifică în conformitate cu anexa XXXII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile șenilelor menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (u) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXXIII la prezentul regulament.

Procedurile de încercare și cerințele în materie de performanță aplicabile cuplajelor mecanice menționate în articolul 17 alineatul (2) litera (v) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 se efectuează și se verifică în conformitate cu anexa XXXIV la prezentul regulament.

CAPITOLUL III

Începând cu 1 ianuarie 2018, statele membre interzic punerea la dispoziție pe piață, înmatricularea sau punerea în exploatare a vehiculelor noi care nu respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 167/2013 și pe cele ale prezentului regulament în ceea ce privește siguranța în funcționare.

Autoritățile naționale nu refuză acordarea omologării de tip niciunui tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată din motive legate de siguranța în funcționare dacă vehiculul, sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată în cauză îndeplinește cerințele cuprinse în prezentul regulament, cu excepția cerințelor referitoare la:

dimensiunile vehiculului și masa remorcii stabilite la articolul 25;

masa maximă cu încărcătură stabilită la articolul 26;

presiunea medie la contactul cu solul și sarcina maximă pe șenilă pentru tractoarele de categoria C stabilite la articolul 37;

panourile și foliile de semnalizare, stabilite la articolul 16, pentru vehiculele de categoria S cu lățime de peste 2,55 m.

CAPITOLUL IV

În pofida aplicării dispozițiilor prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2018/829 al Comisiei, autoritățile naționale acordă în continuare, până la 31 decembrie 2018, omologări de tip tipurilor de vehicule agricole și forestiere sau tipurilor de sisteme, componente sau unități tehnice separate în conformitate cu prezentul regulament, în versiunea acestuia aplicabilă la data de 8 iunie 2018.

În pofida aplicării dispozițiilor prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2018/829, statele membre permit, de asemenea, până la 30 iunie 2019, introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a vehiculelor agricole și forestiere, a sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate bazate pe un tip omologat în temeiul prezentului regulament, în versiunea acestuia aplicabilă la data de 8 iunie 2018.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2016.

LISTA ANEXELOR

LISTA ANEXELOR

ANEXA I

Se aplică dispozițiile tranzitorii din regulamentele CEE-ONU menționate în prezentul tabel, cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede date alternative specifice. Se acceptă, de asemenea, respectarea cerințelor în conformitate cu modificările ulterioare celor enumerate în prezentul tabel.

ANEXA II

Cerințe privind integritatea structurală a vehiculului

Vehiculele trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să fie suficient de robuste pentru a rezista la utilizarea prevăzută pe durata normală de funcționare, luând în considerare lucrările de întreținere periodice și planificate și reglajele specifice ale echipamentelor stabilite în mod clar și neechivoc în manualul de utilizare furnizat cu vehiculul. Producătorul vehiculului trebuie să prezinte o declarație semnată în acest sens.

Asamblarea și construcția vehiculului în cadrul fabricilor de asamblare, în special procesele legate de cadrul, șasiul, caroseria și transmisia vehiculului, sunt reglementate de un sistem de asigurare a calității pentru a se garanta că principalele conexiuni mecanice, cum ar fi sudurile și racordurile filetate, precum și alte caracteristici materiale relevante, sunt verificate și revizuite după caz.

Autoritatea de omologare trebuie să verifice sistemul de asigurare a calității ca făcând parte din măsurile privind conformitatea producției menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 167/2013.

Autoritatea de omologare de tip trebuie să se asigure că, în caz de rechemare în fabrică cauzată de un risc grav în materie de siguranță, se va pune imediat la dispoziția autorității de omologare și a Comisiei Europene, la cerere, analiza specifică a structurilor, componentelor și/sau pieselor vehiculului prin calcule de inginerie, metode de încercare virtuală și/sau structurală.

Omologarea de tip a vehiculului nu este acordată dacă există motive pentru a pune la îndoială faptul că producătorul vehiculului poate pune la dispoziție analiza menționată la punctul 4. Această îndoială ar putea să se refere fie la accesibilitatea, fie la existența unei astfel de analize (de exemplu, cererea de omologare de tip a unui lot limitat de vehicule de la un producător nestabilit reprezentat de către o parte care este puțin probabil să aibă un acces semnificativ la o astfel de analiză).

ANEXA III

Cerințe privind viteza minimă prin construcție, sistemul de control al vitezei și dispozitivele de limitare a vitezei

Definiții

În sensul prezentei anexe:

Regulator de viteză înseamnă un dispozitiv utilizat pentru a măsura și a regla viteza motorului și/sau a vehiculului.

Grup motopropulsor înseamnă un grup de componente care generează energie și o transmit până la suprafața de rulare, acest grup incluzând motorul, transmisia, arborii de transmisie, diferențialele și roțile motrice sau șenilele.

Intervenție înseamnă modificări neautorizate care pot prejudicia siguranța funcțională, în special prin mărirea performanțelor vehiculului, și care pot dăuna mediului.

Dispozitiv de limitare a vitezei înseamnă un dispozitiv a cărui funcție principală este de a regla alimentarea motorului cu combustibil, în scopul limitării vitezei vehiculului la valoarea specificată.

CERINȚE

Viteza maximă prin construcție

Pentru încercările de omologare, viteza medie se măsoară pe o pistă rectilinie, pe care tractorul o parcurge în ambele sensuri de la un punct de plecare în care acesta se află în mișcare. Terenul pistei trebuie să fie stabilizat; pista trebuie să fie plană și să aibă o lungime de cel puțin 100 de metri; cu toate acestea, ea poate avea porțiuni cu înclinații de cel mult 1,5 %.

În timpul încercării, tractorul este gol și în stare de funcționare, fără contragreutăți de echilibrare sau echipamente speciale, iar presiunea pneurilor este cea prevăzută pentru circulația pe drumuri.

Pe durata încercării, tractorul este echipat cu pneuri noi având cea mai mare rază de rulare prevăzută de producător pentru tractor, exprimată prin indicele de viteză al razei.

Raportul de transmisie al mecanismului de direcție utilizat în timpul încercării este cel care generează viteza maximă a vehiculului, iar clapeta de accelerație trebuie să fie deschisă complet.

Pentru a ține seama de diferite erori inevitabile cauzate, în special, de tehnica de măsurare și de mărirea turației motorului cu sarcină parțială, pentru încercarea de omologare de tip este acceptabil ca viteza măsurată să depășească valoarea stabilită pentru viteza maximă prin construcție cu 3 km/h. Trebuie să se permită o toleranță suplimentară de 5 % pentru a se lua în considerare variațiile datorate dimensiunii pneului.

În scopul de a permite autorităților de omologare să calculeze viteza maximă teoretică a acestora, producătorul precizează cu titlu informativ raportul de transmisie, înaintarea reală a roților motoare corespunzătoare unei rotații complete și turația la putere maximă sau turația la care începe întreruperea la sarcină totală cu supapa de reglare a debitului de combustibil complet deschisă, oricare dintre acestea este mai mare, iar regulatorul de viteză, dacă există, este reglat astfel cum este prevăzut de către producător. Viteza teoretică maximă se calculează fără toleranțele menționate la punctul 2.5.

Regulatorul de viteză

Dacă regulatorul de viteză este montat de către producător ca echipament standard, el trebuie instalat și proiectat astfel încât tractorul să corespundă dispozițiilor de la punctul 2 de mai sus cu privire la viteza maximă prevăzută prin construcție.

Cerințe privind dispozitivul de limitare a vitezei și grupul motopropulsor și măsurile de prevenire a modificărilor neautorizate ale dispozitivului de limitare a vitezei (împotriva modificărilor neautorizate)

Cerințe privind dispozitivul de limitare a vitezei

Vehiculele din categoriile T și C, cu viteza maximă prin construcție mai mare de 60 km/h, trebuie să fie echipate cu dispozitive reglabile de limitare a vitezei care respectă cerințele prevăzute în prezenta anexă.

Dispozitivele reglabile de limitare a vitezei trebuie să respecte cerințele pentru vehiculele din categoriile N2 și N3 prevăzute la punctele 1 și 2, partea II punctul 13.2, partea III punctele 21.2 și 21.3, anexa 5 punctul 1 și anexa 6 la Regulamentul CEE-ONU nr. 89, astfel cum este menționat în anexa I.

Măsuri de prevenire a modificărilor neautorizate ale grupului motopropulsor și ale dispozitivului de limitare a vitezei

Scopul și domeniul de aplicare

Măsurile de prevenire a modificărilor neautorizate ale grupului motopropulsor sunt menite să asigure faptul că un vehicul care îndeplinește cerințele privind performanțele de mediu și de propulsie, cerințele privind construcția vehiculelor, precum și cerințele privind siguranța în funcționare pentru omologarea de tip rămâne conform de-a lungul duratei sale de viață utile și că sunt descurajate modificările nefavorabile ale grupului motopropulsor al vehiculului care au efecte negative asupra siguranței funcționale și/sau asupra mediului.

Cerințe generale

Producătorul asigură primirea de către autoritatea de omologare și de către serviciul tehnic a informațiilor necesare și, dacă este cazul, a vehiculelor, sistemelor de propulsie, componentelor și unităților tehnice separate necesare pentru a le permite acestora să verifice conformitatea cu cerințele din prezenta anexă.

În cererea de omologare de tip, producătorul se angajează să nu comercializeze componente interschimbabile care ar putea implica creșterea performanței sistemului de propulsie față de nivelul aplicabil variantei în cauză.

Producătorul se asigură că vehiculul omologat respectă următoarele aspecte privind siguranța sistemului electronic care limitează performanțele vehiculului.

Pentru vehiculele echipate cu (un) dispozitiv(e) electronic(e) care îi limitează performanța sistemului de propulsie, producătorul vehiculului oferă date și dovezi serviciilor tehnice în scopul de a demonstra că modificarea sau deconectarea acestor dispozitive sau a cablajelor acestora nu va crește performanța sistemului de propulsie.

Orice vehicul echipat cu comandă electronică include caracteristici pentru prevenirea modificărilor, cu excepția celor permise de producător. Producătorul aprobă modificări numai în situația în care acestea sunt necesare pentru diagnosticarea, întreținerea, revizia tehnică, adaptarea sau repararea autovehiculului.

Toate codurile informatice și toți parametrii funcționali reprogramabili trebuie protejați împotriva modificărilor neautorizate.

Parametrii de funcționare ai propulsiei codificați cu ajutorul calculatorului nu pot fi modificați fără utilizarea unor instrumente și proceduri speciale, de exemplu, componente de calculator lipite sau încastrate și carcase de calculator sigilate sau lipite.

Toate cipurile de memorie amovibile care servesc la etalonarea sistemului trebuie să fie încastrate, închise într-o incintă sigilată sau protejate prin algoritmi electronici și nu trebuie să poată fi înlocuite fără instrumente și proceduri speciale.

Producătorii care utilizează sisteme cu coduri informatice programabile (de exemplu, de tip EEPROM: memorie programabilă numai pentru citit, cu ștergere electrică) trebuie să prevină reprogramarea neautorizată. Aceștia pun în aplicare strategii îmbunătățite de protecție împotriva modificărilor neautorizate și utilizează protecții împotriva suprascrierii care necesită acces electronic la un calculator extern administrat de producător, la care operatorii independenți au acces protejat.

Codurile de diagnosticare a anomaliilor la bord stocate în sistemul de propulsie sau în unitatea (unitățile) de control al(e) motorului, adică coduri de identificare numerice sau alfanumerice care identifică sau etichetează o defecțiune la acestea, nu pot fi șterse prin deconectarea calculatorului de bord al vehiculului de la sursa de alimentare cu energie sau prin deconectarea sau defectarea bateriei sau a masei vehiculului.

ANEXA IV

Cerințe privind direcția la tractoarele rapide

Cerințele prevăzute în secțiunile 2, 5 și 6 și în anexele 4 și 6 la Regulamentul CEE-ONU nr. 79, astfel cum este menționat în anexa I, cu privire la direcția autovehiculelor se aplică vehiculelor din categoriile Tb și Cb cu viteza maximă prin construcție mai mare de 60 km/h.

Cerințele din standardul ISO 10998: 2008, Amendamentul 1 2014 se aplică direcției vehiculelor aparținând categoriilor Tb și Cb cu viteza maximă prin construcție mai mare de 40 km/h, dar care nu depășește 60 km/h.

Direcția tractoarelor din categoria Cb este în conformitate cu punctul 3.9 din anexa XXXIII.

Cerințele privind efortul de acționare a direcției pentru autovehiculele menționate la punctul 1 trebuie să fie aceleași cu cerințele pentru vehiculele din categoria N2 prevăzute în secțiunea 6 din Regulamentul CEE-ONU nr. 79, astfel cum este menționat în anexa I.

În cazul unui vehicul echipat cu un scaun de tip șa și cu ghidon, același efort de acționare a direcției trebuie să se aplice la mijlocul suprafeței de prindere.

Cerințele din standardul ISO 10998:2008, amendamentul 1 2014 se aplică direcției vehiculelor aparținând categoriilor Tb și Cb cu viteza maximă prin construcție mai mare de 40 km/h, dar care nu depășește 60 km/h.

Acționarea direcției tractoarelor din categoria Cb trebuie să fie în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 3.9 din anexa XXXIII.

Cerințele privind efortul de acționare a direcției pentru vehiculele menționate la punctul 1 trebuie să fie aceleași cu cerințele pentru vehiculele din categoria N2 prevăzute în secțiunea 6 din Regulamentul CEE-ONU nr. 79, astfel cum este menționat în anexa I.

În cazul unui vehicul echipat cu un scaun de tip șa și cu ghidon, aceleași cerințe privind efortul de acționare a direcției se aplică la mijlocul suprafeței de prindere.

ANEXA V

Cerințe privind direcția

Definiții

În sensul prezentei anexe, se aplică definițiile din secțiunea 1 a anexei XXXIIII. Se aplică și următoarele definiții:

Echipament de direcție înseamnă echipamentul complet care are funcția de a modifica direcția de mers a tractorului.

Se poate considera că echipamentul de direcție conține dispozitivul de comandă a direcției, mecanismul de direcție, roțile directoare, și, dacă este cazul, un dispozitiv special pentru producerea energiei auxiliare sau a energiei independente.

Mecanism de direcție înseamnă ansamblul elementelor cuprinse între dispozitivul de comandă a direcției și roțile directoare, cu excepția dispozitivelor speciale definite la punctul 1.3. Mecanismul de direcție poate fi mecanic, hidraulic, pneumatic, electric sau o combinație a acestor caracteristici.

Echipament special înseamnă partea echipamentului de direcție cu ajutorul căreia se produce energia auxiliară sau independentă. Energia auxiliară sau energia independentă pot fi produse de un sistem mecanic, hidraulic, pneumatic, electric sau combinat (de exemplu, de o pompă cu ulei, o pompă cu aer, un acumulator etc.).

Echipament de direcție asistată înseamnă echipamentul în care puterea pentru bracarea roților directoare este furnizată atât de energia musculară a conducătorului, cât și de dispozitivele speciale; acesta include echipamentele de direcție la care, în condiții normale, energia este furnizată numai de echipamentele speciale, dar care, în caz de defectare a acestor echipamente speciale, permit utilizarea energiei musculare a conducătorului pentru acționa direcția.

Echipament de servodirecție înseamnă echipamentul în care puterea pentru bracarea roților directoare este furnizată doar de echipamentul special.

Direcție diferențială înseamnă o metodă de direcție pe roți sau pe șenile, în cazul în care orientarea tractorului se realizează prin crearea unei viteze de rotație diferite între roțile din stânga și cele din dreapta sau între ansamblurile de șenile.

Roți directoare înseamnă una dintre următoarele:

roțile a căror aliniere în raport cu tractorul poate fi modificată direct sau indirect pentru a obține schimbarea direcției de mers a tractorului,

toate roțile tractoarelor articulate,

roțile de pe aceeași axă a căror viteză poate fi variată pentru a obține o schimbare a direcției de mișcare a tractorului.

CERINȚE PRIVIND CONSTRUCȚIA, MONTAJUL ȘI CONTROLUL

Cerințe generale

Echipamentul de direcție trebuie să garanteze o conducere ușoară și sigură a tractorului și să îndeplinească cerințele detaliate menționate la punctul 3.

Direcția tractoarelor din categoria C trebuie să fie în conformitate cu punctul 3.9 din anexa XXXIII.

Regulamentul delegat (UE) 2015/68 al Comisiei din 15 octombrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele referitoare la sistemul de frânare al vehiculelor pentru omologarea vehiculelor agricole și forestiere (JO L 17, 23.1.2015, p. 1).

Cerințe speciale

Dispozitivul de comandă a direcției

Dispozitivul de comandă a direcției trebuie să fie ușor de manevrat și accesibil pentru o gamă largă de operatori adulți în ceea ce privește variațiile legate de statură și forță. Acesta trebuie să fie conceput astfel încât să permită o bracare progresivă. Sensul mișcării dispozitivului de comandă trebuie să corespundă cu schimbarea dorită a direcției tractorului.

Efortul asupra dispozitivului de comandă necesar pentru a descrie în momentul bracării un cerc cu o rază de 12 m, începând de la poziția orientată în direcția înainte, nu trebuie să depășească 25 daN în cazul unui echipament de direcție intact. La mecanismele cu direcție asistată care nu sunt conectate la alte dispozitive, în caz de nefuncționare a energiei auxiliare, efortul asupra dispozitivului de comandă nu trebuie să depășească 60 daN.

Pentru a verifica conformitatea cu punctul 3.1.2, se descrie o spirală cu tractorul la viteza de 10 kilometri la oră, pe un drum uscat, plan și cu o bună aderență, în direcția înainte. Se notează efortul asupra comenzii până în momentul în care comanda trece prin poziția care corespunde înscrierii tractorului într-un cerc cu o rază de 12 m. Durata manevrei (timpul ce se scurge între momentul în care comanda începe să fie acționată și cel în care ea atinge poziția de măsurare) nu trebuie să depășească 5 secunde în cazurile normale și 8 secunde în cazul defectării echipamentului special. Trebuie efectuată o manevră la dreapta și una la stânga.

În timpul acestei încercări, tractorul trebuie să fie încărcat la masa sa maximă tehnic admisă; repartiția acestei mase între axuri și presiunea pneurilor trebuie să corespundă indicațiilor furnizate de producător. În special, presiunea pneurilor nu trebuie să depășească valoarea prevăzută la punctul 3.3 din anexa XXXIII.

Mecanismul de direcție

Echipamentul de direcție nu trebuie să includă nici mecanisme de direcție electrice, nici mecanisme de direcție pur pneumatice.

Mecanismul de direcție trebuie să fie conceput astfel încât să respecte toate cerințele în materie de funcționare. El trebuie să fie ușor accesibil pentru întreținere și control.

Când nu este vorba de un mecanism de direcție pur hidraulic, conducerea tractorului trebuie să poată fi asigurată chiar în caz de defectare a componentelor hidraulice sau pneumatice ale mecanismului de direcție.

Mecanismul de direcție cu organe de transmisie pur hidraulice și echipamentul special trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Unul sau mai multe dispozitive de limitare a presiunii trebuie să protejeze în întregime sau parțial circuitul împotriva unui exces de presiune;

Dispozitivele de limitare a presiunii trebuie să fie etalonate astfel încât să nu depășească presiunea T egală cu presiunea maximă de funcționare indicată de producător;

Caracteristicile și dimensiunile conductelor trebuie să fie astfel încât acestea să reziste la de patru ori presiunea T (presiunea de etalonare a dispozitivelor de limitare a presiunii), iar conductele trebuie să fie dispuse în locuri protejate pentru ca riscurile de rupere prin șoc sau prin acroșare să fie reduse la minimum, iar riscurile de rupere prin frecare să poată fi considerate neglijabile.

Roțile directoare

Toate roțile pot fi roți directoare.

Echipament special

Echipamentul special, care se utilizează în tipurile de echipament de direcție, se admite în următoarele condiții:

Dacă tractorul este prevăzut cu echipament de direcție asistată, acesta trebuie să poată fi condus chiar în caz de defectare a echipamentului special. Dacă echipamentul de direcție asistată nu dispune de propria sa sursă de energie, acesta trebuie să fie prevăzut cu un rezervor de energie. Acest rezervor poate fi înlocuit cu un dispozitiv autonom care să asigure cu prioritate alimentarea cu energie a echipamentului de direcție în raport cu alte sisteme care sunt racordate la sursa de energie comună. Fără a aduce atingere cerințelor stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2015/68, în cazul în care există o conexiune hidraulică între mecanismul hidraulic de direcție și mecanismul hidraulic de frânare și ambele sunt alimentate de la aceeași sursă de energie, forța necesară pentru acționarea echipamentului de direcție nu trebuie să depășească 40 daN în cazul nefuncționării unuia dintre sisteme. Dacă sursa de energie este aer comprimat, rezervorul de aer trebuie să fie protejat cu o valvă de închidere fără retur.

Atunci când energia necesară direcției este furnizată numai de echipamentele speciale, echipamentul de direcție asistată trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv cu un semnal optic sau acustic care se declanșează când efortul de acționare a direcției depășește 25 daN, semnalând defectarea echipamentului special.

În cazul în care tractorul este echipat cu echipament cu servodirecție și dacă acest echipament dispune de o transmisie integral hidraulică, trebuie să fie posibilă, în cazul nefuncționării echipamentului special sau al unei pene de motor, efectuarea celor două manevre descrise la punctul 3.1.3 utilizându-se un echipament special auxiliar. Echipamentul special auxiliar poate fi un rezervor de aer comprimat sau de gaz comprimat. Ca echipament special auxiliar se poate utiliza o pompă cu ulei sau un compresor, dacă punerea în funcțiune a acestui echipament este legată de mișcarea roților tractorului și dacă nu poate fi deconectat de la ele. În caz de defectare a echipamentului special, această defecțiune trebuie să fie indicată printr-un semnal optic sau acustic.

Dacă echipamentul special este pneumatic, el trebuie să fie echipat cu un rezervor de aer comprimat protejat cu o valvă fără retur. Capacitatea rezervorului de aer comprimat trebuie calculată astfel încât să fie posibile cel puțin șapte bracări complete (dintr-o parte în alta) înainte ca presiunea rezervorului să scadă la jumătate din presiunea de funcționare; încercarea trebuie efectuată fără ca roțile directoare să atingă solul.

Producătorii pot alege să aplice fie cerințele prevăzute în prezenta anexă, fie cerințele prevăzute în anexa IV.

ANEXA VI

Cerințe privind vitezometrele

Definiții

În sensul prezentei anexe:

Presiune normală de rulare înseamnă presiunea de umflare la rece specificată de producătorul vehiculului, plus 0,2 bari.

Vitezometru înseamnă acea parte a echipamentului care îi indică conducătorului viteza instantanee a vehiculului său;

Cerințe

Toate tractoarele cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 30 km/h trebuie să fie echipate cu un vitezometru, în conformitate cu cerințele prevăzute în prezenta anexă.

Toate tractoarele din categoriile T4.1 și C4.1 cu o viteză maximă prin construcție mai mică de 30 km/h trebuie să fie echipate cu un vitezometru, în conformitate cu cerințele prevăzute în prezenta anexă.

Afișajul vitezometrului trebuie să se situeze în câmpul vizual direct al conducătorului și trebuie să fie clar lizibil atât ziua, cât și noaptea. Câmpul de măsură trebuie să fie suficient de larg pentru a include viteza maximă a tipului de vehicul indicată de producător.

Dacă vitezometrul cuprinde o scală și nu un afișaj digital, gradația trebuie să fie clar lizibilă.

Gradațiile scalei trebuie să fie de 1, 2, 5 sau 10 km/h. Valorile vitezei trebuie să fie indicate pe cadran după cum urmează:

atunci când valoarea cea mai mare de pe cadran nu depășește 40 km/h, valorile vitezei sunt indicate la intervale de cel mult 10 km/h și gradații care nu depășesc 5 km/h;

atunci când valoarea cea mai mare de pe cadran depășește 40 km/h, valorile vitezei sunt indicate la intervale de cel mult 20 km/h și gradații care nu depășesc 5 km/h.

Directiva 2009/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 de modificare a Directivei 80/181/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură (JO L 114, 7.5.2009, p. 10).

În cazul unui vitezometru produs pentru vânzare în orice stat membru în care sunt utilizate unitățile de măsură ale sistemului imperial, acesta trebuie să fie marcat și în mph (mile pe oră); gradațiile trebuie să fie de 1, 2, 5 sau 10 mph. Valorile vitezei trebuie să fie indicate pe cadran la intervale de cel mult 20 mph.

Nu este necesar ca intervalul între valorile vitezei indicate să fie uniform.

Precizia vitezometrului se determină conform procedurii de mai jos:

vehiculul se echipează cu tipul de pneuri sau șenile care se folosesc de obicei; încercarea trebuie să fie repetată pentru fiecare tip de vitezometru prevăzut de producător;

sarcina de pe axa care acționează vitezometrul trebuie să coincidă cu partea din masa în stare de funcționare suportată de axa respectivă;

temperatura de referință la locul unde este plasat vitezometrul trebuie să fie de 23 ± 5 °C;

în timpul fiecărei încercări, presiunea pneurilor este presiune normală de rulare;

vehiculul este încercat la următoarele trei viteze: 20, 30 și 40 km/h sau 80 % din viteza maximă specificată de producător, pentru tractoarele rapide;

aparatura de încercare utilizată pentru măsurarea vitezei reale a vehiculului nu trebuie să aibă o marjă de eroare mai mare de ± 1 %;

În cazul utilizării unei piste de încercări, aceasta trebuie să prezinte o suprafață plană, uscată și cu suficientă aderență.

Viteza indicată nu trebuie niciodată să fie inferioară vitezei reale. La valorile de încercare specificate la pct. 2.3.5. de mai sus și între aceste valori, între viteza citită pe cadranul indicatorului de viteză (V1) și viteza reală (V2) trebuie să existe următoarea relație: 0 ≤ V_1 V_2 ≤ (V_210) 4 kmh .

ANEXA VII

Cerințe privind câmpul vizual și ștergătoarele de parbriz

Vehiculele din categoriile T și C trebuie să respecte următoarele cerințe:

ISO 5721-1: 2013 cu privire la câmpul vizual frontal și la ștergătoarele de parbriz;

Partea privind câmpul vizual de lângă tractor, în ISO 5721-2:2014 privind câmpul vizual lateral și posterior al tractoarelor agricole. Cerințele de la punctul 5.1.3 din standardul ISO 5721-2:2014 pot fi îndeplinite printr-o combinație de sisteme de vizibilitate directă și indirectă. Încercările și criteriile de acceptare prevăzute de standardul ISO 5721-2:2014 se aplică, de asemenea, tractoarelor care depășesc lățimea de 2,55 m.

ANEXA VIII

Cerințe privind geamurile

Definiții

În sensul prezentei anexe:

Punctul de referință al ochilor conducătorului: poziția stabilită prin convenție a razelor vizuale ale ochilor conducătorului tractorului, care se întâlnesc în mod imaginar într-un punct. Acest punct de referință se situează în planul paralel cu planul median longitudinal al tractorului, care trece prin mijlocul scaunului, la 700 mm pe verticală deasupra liniei de intersecție a acestui plan cu suprafața scaunului și la 270 mm în direcția de sprijin a bazinului față de planul vertical tangent la bord în fața suprafeței scaunului și perpendicular pe planul median longitudinal al tractorului (figura 1). Punctul de referință astfel determinat este valabil pentru scaunul neocupat, în poziția de reglaj medie indicată de producătorul tractorului.

Geamuri de tip securit situate în câmpul posterior de vizibilitate al conducătorului înseamnă toate geamurile prin care conducătorul are vizibilitate atunci când conduce sau manevrează vehiculul, amplasate în spatele unui plan care trece prin punctul de referință al ochilor conducătorului și care este perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului;

Cerințe

Geamurile vehiculelor din categoria T trebuie să respecte cerințele Regulamentului CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I la prezentul regulament, cu excepția anexei 21 la respectivul regulament CEE-ONU.

Geamurile vehiculelor din categoria C trebuie să fie în conformitate cu cerințele prevăzute pentru vehiculele corespunzătoare din categoria T.

Montarea geamurilor de tip securit pe vehicule din categoriile T și C cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h trebuie să respecte dispozițiile pentru vehiculele din categoria N din anexa 21 la Regulamentul CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I.

Montarea geamurilor de tip securit pe vehicule din categoriile T și C cu o viteză maximă prin construcție care nu depășește 60 km/h.

Geamurile de tip securit se montează în așa fel încât să asigure un nivel ridicat de siguranță pentru pasageri, și în special pentru a oferi conducătorului un grad înalt de vizibilitate în toate condițiile de utilizare, nu numai în față, ci și în spate și lateral.

Geamurile de tip securit se montează în așa fel încât, în pofida solicitărilor la care este supus vehiculul în condiții normale de circulație, acestea să rămână fixate și să continue să asigure vizibilitatea și siguranța ocupanților vehiculului.

Geamurile de tip securit poartă marca adecvată de omologare de tip pentru componente specificată la punctul 5.4 din Regulamentul CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I, urmată, atunci când este necesar, de unul dintre simbolurile suplimentare prevăzute la punctul 5.5 din Regulamentul CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I.

Geamuri de tip securit pentru parbrize

Factorul de transmisie a luminii nu trebuie să fie mai mic de 70 %.

Parbrizul trebuie să fie corect instalat față de punctul de referință al ochilor conducătorului

Vehiculele din categoriile T și C, cu viteza maximă prin construcție care nu depășește 40 km/h, trebuie să fie echipate cu unul dintre tipurile de material pentru geamuri de tip securit specificate în anexa 4, anexa 5, anexa 6, anexa 8 sau anexa 10 la Regulamentul CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I.

Vehiculele din categoriile T și C, cu viteza maximă prin construcție care depășește 40 km/h, trebuie să fie echipate cu unul dintre tipurile de material pentru geamuri de tip securit specificate la punctul 2.4.4.3 cu excepția anexei 5 la Regulamentul CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I.

Geamuri de tip securit, altele decât parbrizele

Geamul de tip securit trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puțin 70 %.

Geamurile de tip securit din plastic situate în câmpul posterior de vizibilitate al conducătorului trebuie să poarte un simbol A/L sau B/L, astfel cum se specifică la punctele 5.5.5 și 5.5.7 din Regulamentul CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I, pe lângă marca de omologare de tip pentru componente specificată la punctul 2.4.3.

Geamurile de tip securit care nu sunt necesare pentru câmpul posterior de vizibilitate al conducătorului sau pentru vizibilitatea laterală a acestuia trebuie să poarte simbolul V specificat la punctul 5.5.2 din Regulamentul CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I, pe lângă marca de omologare de tip pentru componente specificată la punctul 2.4.3, dacă factorul de transmisie normală a luminii este mai mic de 70 %.

Geamurile de tip securit din plastic care nu sunt necesare pentru câmpul posterior sau frontal de vizibilitate al conducătorului trebuie să poarte unul dintre simbolurile specificate la punctele 5.5.5, 5.5.6 și 5.5.7 din Regulamentul CEE-ONU nr. 43, astfel cum este menționat în anexa I, pe lângă marca de omologare de tip pentru componente specificată la punctul 2.4.3.

În cazul geamurilor de tip securit din plastic, dispozițiile privind rezistența la abraziune menționate la punctul 2.4.5.2 nu se aplică trapelor și geamurilor amplasate pe plafonul unui vehicul. Nu sunt necesare încercări de rezistență la abraziune sau marcarea cu simboluri indicând rezistența la abraziune.

Figura 1

Punctul de referință al ochilor conducătorului

ANEXA IX

Cerințe privind oglinzile retrovizoare

Cerințe aplicabile echipamentelor

Toate tractoarele trebuie să fie echipate cu două oglinzi retrovizoare exterioare și, opțional, cu o oglindă retrovizoare interioară.

Generalități

Oglinzile retrovizoare interioare sunt grupate în clasa I. Oglinzile retrovizoare exterioare sunt grupate în clasa II. Tractoarele trebuie să fie echipate cu două oglinzi retrovizoare din clasa II și, opțional, cu o oglindă retrovizoare din clasa I, care poartă marca de omologare de tip din Regulamentul CEE-ONU nr. 46, astfel cum este menționat în anexa I, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 și cu anexa XX la prezentul regulament.

Oglinzile retrovizoare trebuie să fie fixate în așa fel încât să rămână stabile în condiții normale de conducere a tractorului.

Vehiculele echipate cu un scaun de tip șa și cu ghidon trebuie să respecte cerințele stabilite în Regulamentul CEE-ONU nr. 81, astfel cum este menționat în anexa I, în locul cerințelor prevăzute la punctele 2.1 și 2.2, precum și la punctele 3-6.

Oglinzile suplimentare și oglinzile retrovizoare suplimentare proiectate pentru supravegherea echipamentelor în timpul lucrului pe câmp nu se supun neapărat omologării de tip a componentelor, însă trebuie amplasate în conformitate cu cerințele de amplasare de la punctele 3.1-3.5.

Poziție

Oglinda retrovizoare exterioară din clasa II trebuie să fie plasată astfel încât să permită conducătorului, care este așezat pe scaun în poziție normală de condus, să aibă o bună vizibilitate asupra porțiunii de drum precizate la punctul 5.

Oglinda retrovizoare exterioară trebuie să fie vizibilă prin partea de parbriz baleiată de ștergător sau prin geamurile laterale, dacă tractorul este prevăzut cu asemenea geamuri.

Depășirea gabaritului exterior al tractorului singur sau al ansamblului tractor-remorcă de către oglinda retrovizoare exterioară nu trebuie să fie mai mare decât depășirea necesară pentru a respecta câmpurile vizuale menționate la punctul 5.

Când partea inferioară a oglinzii retrovizoare exterioare este situată la o înălțime mai mică de 2 m față de sol, iar tractorul este încărcat, aceasta nu trebuie să depășească extremitățile cu mai mult de 0,20 m în raport cu lățimea exterioară a tractorului singur sau a ansamblului tractor-remorcă măsurat fără oglinzi retrovizoare.

Sub rezerva cerințelor de la punctele 3.3 și 3.4, lățimea maximă autorizată a tractoarelor poate fi depășită de oglinzile retrovizoare.

Reglare

Oglinda retrovizoare interioară trebuie să poată fi reglată de către conducător din poziția de condus.

Oglinda retrovizoare exterioară trebuie să poată fi reglată de conducător fără ca acesta să părăsească postul de conducere. Blocarea oglinzii în poziție poate fi făcută totuși din exterior.

Nu se aplică prevederile de la punctul 4.2 oglinzilor retrovizoare exterioare care, după ce au fost rabatate prin împingere, revin imediat automat la poziția inițială sau pot fi readuse la această poziție fără folosirea de unelte.

Câmpurile de vizibilitate pentru oglinzi retrovizoare din clasa II

Câmpul de vizibilitate al oglinzii retrovizoare exterioare din stânga sau din dreapta trebuie să permită conducătorului să vadă în spate cel puțin acea parte plană a drumului,până la linia orizontului, care este la stânga și, respectiv, la dreapta față de planul paralel cu planul median longitudinal vertical și care trece prin punctul cel mai din stânga sau cel mai din dreapta al lățimii totale a tractorului sau a ansamblului tractor-remorcă.

Producătorii pot alege să aplice fie cerințele prevăzute la punctul 5.1, fie cerințele prevăzute în standardul ISO 5721-2: 2014.

ANEXA X

Cerințe privind sistemele de informare a conducătorului

Definiții

Terminale virtuale înseamnă sistemele electronice de informare de la bord cu ecrane de afișaj care oferă operatorului informații vizuale privind performanța vehiculului și sistemele acestuia și care permit operatorului să monitorizeze și să controleze diverse funcții prin intermediul unui ecran tactil sau al unei tastaturi.

Cerințe

Sistemele de informare a conducătorului trebuie să fie proiectate astfel încât să reducă distragerea atenției conducătorului în timp ce acestea furnizează informațiile necesare

Informațiile furnizate în format digital, pe un ecran trebuie să îndeplinească cerințele din ISO 3767: partea 1 (1998 + A2:2012) și partea 2 (2008).

ANEXA XI

Cerințe privind dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă și sursele lor de lumină

Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă, dacă sunt montate pe vehicule din categoriile T și C, trebuie să respecte toate cerințele relevante stabilite în regulamentele CEE-ONU aplicabile vehiculelor respective, menționate în anexa I.

Lămpile cu incandescență, lămpile cu descărcare în gaze și lămpile cu LED pentru dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă montate pe vehicule din categoria R trebuie să respecte toate cerințele relevante stabilite în Regulamentele CEE-ONU nr. 37, 99 și, respectiv, 128, astfel cum se menționează în anexa I.

Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă, dacă sunt montate pe vehicule din categoriile R și S, trebuie să respecte toate cerințele relevante stabilite în regulamentele CEE-ONU aplicabile vehiculelor din categoria O, menționate în anexa I.

ANEXA XII

Cerințe privind instalațiile de iluminat

Definiții

În sensul prezentei anexe:

Plan transversal înseamnă un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului;

Lămpi independente înseamnă lămpile care au dispersoare distincte, surse de lumină distincte și carcase distincte;

Lămpi grupate înseamnă lămpile care au dispersoare și surse de lumină distincte, dar aceeași carcasă;

Lămpi combinate înseamnă lămpile care au dispersoare distincte, dar aceeași sursă de lumină și aceeași carcasă;

Lămpi încorporate reciproc înseamnă lămpile care au surse de lumină distincte (sau o sursă de lumină unică funcționând în condiții diferite), dispersoare în întregime sau parțial comune și aceeași carcasă;

Lămpi cu poziție variabilă înseamnă lămpi instalate pe vehicul și care se pot deplasa față de vehicul fără a fi detașate;

Far cu lumină de drum (fază lungă) înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului pe o distanță mare în fața vehiculului;

Far cu lumină de întâlnire (fază scurtă) înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului în fața vehiculului, fără a-i orbi sau a-i jena pe conducătorii auto ce vin din sens invers sau pe ceilalți utilizatori ai drumului;

Lampă mascată înseamnă un far care poate fi mascat parțial sau total atunci când nu este utilizat. Acest rezultat se poate obține fie printr-un capac mobil, fie prin deplasarea farului, fie prin orice alt mijloc adecvat. Termenul retractabil se utilizează în special pentru a descrie o lampă mascată a cărei deplasare permite inserarea sa în interiorul caroseriei;

Lampă de ceață față înseamnă lampa utilizată la îmbunătățirea iluminării drumului în condiții de ceață, ninsoare, furtună sau nori de praf;

Lampă de mers înapoi înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului către înapoi a vehiculului și la avertizarea celorlalți utilizatori ai drumului că vehiculul efectuează mers înapoi sau este pe punctul de a efectua mers înapoi;

Lampă indicatoare de direcție înseamnă lampa utilizată pentru a indica celorlalți participanți la trafic intenția conducătorului de a schimba direcția la dreapta sau la stânga;

Semnal de avarie înseamnă dispozitivul care permite funcționarea simultană a tuturor lămpilor indicatoare de direcție, destinat să semnaleze pericolul deosebit pe care îl reprezintă vehiculul în acel moment pentru alți participanți la trafic;

Lampă de stop înseamnă lampa care indică pentru alți participanți la trafic care se găsesc în spatele vehiculului faptul că deplasarea longitudinală a vehiculului este întârziată în mod deliberat;

Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate înseamnă dispozitivul folosit pentru iluminarea amplasamentului destinat plăcii de înmatriculare spate; acesta poate fi compus din mai multe elemente optice;

Lampă de poziție față înseamnă lampa care servește la indicarea prezenței și lățimii vehiculului văzut din față;

Lampă de poziție spate înseamnă lampa care servește la indicarea prezenței și lățimii vehiculului văzut din spate.

Lampă de ceață spate înseamnă lampa utilizată pentru a mări vizibilitatea tractorului observat din spate în condiții de ceață deasă;

Lampă de stop înseamnă lampa care semnalează prezența vehiculului staționat pe o suprafață construită. În aceste situații, lampa înlocuiește lămpile de poziție față și spate;

Lampă de gabarit reprezintă lampa montată pe extremitatea lățimii totale a vehiculului și cât mai aproape de cel mai înalt punct al său și destinată să indice în mod clar lățimea totală a vehiculului. Acest semnal este destinat să completeze, la anumite vehicule, lămpile de poziție față și spate ale vehiculului, atrăgând în mod special atenția asupra conturului său;

Proiector de lucru înseamnă un dispozitiv destinat să ilumineze o zonă de lucru sau un proces de muncă;

Catadioptru înseamnă un dispozitiv care servește la indicarea prezenței unui vehicul prin reflectarea luminii emise de o sursă de lumină independentă de vehiculul în cauză, observatorul aflându-se aproape de respectiva sursă de lumină. În sensul prezentei anexe, nu sunt considerate catadioptri:

plăcuțele de înmatriculare reflectorizante;

alte plăci și semnale reflectorizante care se folosesc în conformitate cu cerințele de utilizare ale unui părți contractante, cu privire la anumite categorii de vehicule sau la anumite metode de operare.

Lampă de poziție laterală înseamnă o lampă utilizată pentru a indica prezența vehiculului atunci când acesta este văzut dintr-o parte;

Lampă cu lumină de zi înseamnă o lampă orientată spre față utilizată pentru ca vehiculul să fie mai ușor vizibil în timpul utilizării acestuia în timpul zilei;

Lampă de viraj înseamnă o lampă utilizată pentru iluminarea suplimentară a acelei părți a drumului situate lângă colțul frontal al vehiculului pe partea spre care vehiculul urmează să-și schimbe direcția;

Lampă exterioară de curtoazie înseamnă o lampă utilizată pentru furnizarea de iluminare suplimentară pentru asistare la intrarea sau ieșirea conducătorului și a pasagerilor în/din vehicul sau în cursul operațiunilor de încărcare;

Lampă de manevră înseamnă o lampă utilizată pentru iluminarea suplimentară laterală a vehiculului, pentru a asista în timpul manevrelor lente.

Sistem de faruri adaptive înseamnă un dispozitiv de iluminat omologat de tip în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 123, astfel cum este menționat în anexa I, prevăzut cu fascicule de lumini cu caracteristici diferite pentru adaptarea automată la condiții variabile de utilizare a fazei scurte (lumină de întâlnire) și, dacă se aplică, a fazei lungi (lumina de drum).

Suprafața iluminantă înseamnă proiecția ortogonală a deschiderii totale a reflectorului, în cazul unui far de fază lungă cu reflector, al unui far de fază scurtă cu reflector, al unei lămpi de ceață față cu reflector, sau, în cazul farurilor cu reflector elipsoidal, proiecția lentilei de proiecție pe un plan transversal. Dacă suprafața emițătoare de lumină a lămpii se întinde doar peste o parte din deschiderea totală a reflectorului, atunci se ia în considerare numai proiecția acestei părți.

În cazul unui far cu lumină de întâlnire, suprafața iluminantă este limitată de urma aparentă a marginii de separație pe lentilă. Dacă reflectorul și lentila sunt reglabile între ele, se folosește poziția medie de reglare.

Suprafața iluminantă înseamnă proiecția ortogonală a lămpii într-un plan perpendicular pe axa sa de referință și în contact cu suprafața emițătoare de lumină exterioară a lămpii, această proiecție fiind mărginită de laturile ecranelor situate în acest plan, fiecare permițând doar unui procent de 98 % din totalul intensității luminoase să treacă în direcția axei de referință în cazul lămpilor de poziție spate, lămpilor de staționare, al farurilor cu lumină de drum, farurilor cu lumină de întâlnire și al lămpilor de ceață față fără reflector.

În cazul unui dispozitiv de semnalizare luminoasă a cărui suprafață iluminantă înglobează fie total, fie parțial suprafața iluminantă a unei alte funcții sau înglobează o suprafață neiluminată, suprafața iluminantă poate fi considerată a fi chiar suprafața emițătoare de lumină.

Suprafața iluminantă a unui catadioptru sau a unui panou de semnalizare sau a unei benzi de semnalizare înseamnă, în conformitate cu declarația solicitantului în cadrul procedurii de omologare a componentelor pentru catadioptri, proiecția ortogonală a unui catadioptru pe un plan perpendicular cu axa sa de referință și delimitată de plane contigue cu părțile externe extreme declarate ale sistemului optic al catadioptrului și paralele cu această axă. Pentru a determina marginea inferioară, pe cea superioară și pe cele laterale ale dispozitivului, se iau în considerare numai planele verticale și orizontale.

Suprafață exterioară emițătoare de lumină înseamnă acea parte a suprafeței exterioare a lentilei transparente care încorporează dispozitivul de iluminat sau de semnalizare luminoasă și permite emiterea luminii de către acestea.

Suprafață aparentă într-o direcție de observare stabilită înseamnă proiecția ortogonală fie a marginii suprafeței luminoase proiectate pe suprafața exterioară a lentilei, fie suprafața luminoasă pe un plan perpendicular pe direcția de observare și tangent la punctul cel mai exterior al lentilei.

Axă de referință înseamnă axa caracteristică a semnalului luminos, stabilită de producătorul lămpii pentru a servi ca direcție de referință (H = 0 °, V = 0 °) la măsurările fotometrice și la montarea lămpii pe vehicul.

Centru de referință înseamnă intersecția axei de referință cu suprafața emițătoare de lumină exterioară a lămpii, specificată de către producătorul lămpii.

Unghiuri de vizibilitate geometrică înseamnă unghiurile care determină câmpul unghiului solid minim în care suprafața aparentă a lămpii este vizibilă. Acest câmp al unghiului solid este determinat de segmentele sferei al cărei centru coincide cu centrul de referință al lămpii și al cărei ecuator este paralel cu solul. Aceste segmente sunt determinate în raport cu axa de referință. Unghiurile orizontale β corespund longitudinii, iar cele verticale α latitudinii.

Extremitate de gabarit de fiecare parte a vehiculului înseamnă planul paralel cu planul longitudinal median al vehiculului și tangent la marginea exterioară laterală a acestuia, fără a ține cont de proiecțiile:

pneurilor, în vecinătatea punctului lor de contact cu solul și a conexiunilor indicatoarelor de presiune a pneurilor și ale tuburilor/dispozitivelor de umflare/dezumflare a pneurilor;

oricăror echipamente antiderapante care pot fi montate pe roți;

oglinzilor retrovizoare;

lămpilor laterale indicatoare de direcție, ale lămpilor de gabarit, ale lămpilor de poziție față și spate, ale lămpilor de staționare și ale catadioptrilor laterali;

sigiliilor vamale aplicate pe vehicul și ale dispozitivelor de fixare și protejare a acestor sigilii.

Lățime totală înseamnă distanța dintre două plane verticale definite în cadrul definiției extremității de gabarit de mai sus;

Lampă unică înseamnă:

un dispozitiv sau o parte a unui dispozitiv care are o funcție de iluminare sau de semnalizare luminoasă, una sau mai multe surse de lumină și o suprafață aparentă în direcția axei de referință, care poate fi o suprafață continuă sau compusă dintr-una sau mai multe părți distincte; sau

orice ansamblu de două lămpi independente, identice sau nu, care au aceeași funcție, ambele omologate ca lămpi de tip D și montate astfel încât:

proiecția suprafețelor lor aparente în direcția axei de referință să ocupe cel puțin 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecțiile suprafețelor aparente menționate anterior în direcția axei de referință; sau

distanța dintre două părți distinse adiacente/tangențiale nu depășește 15 mm atunci când se măsoară perpendicular pe axa de referință; sau

orice ansamblu de doi catadioptri independenți, identici sau nu, care au fost omologați separat și care sunt instalați astfel încât:

proiecția suprafețelor lor aparente în direcția axei de referință să ocupe cel puțin 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecțiile suprafețelor aparente menționate anterior în direcția axei de referință; sau

distanța dintre două părți distinse adiacente/tangențiale nu depășește 15 mm atunci când se măsoară perpendicular pe axa de referință.

Două lămpi înseamnă o suprafață unică emițătoare de lumină având forma unei benzi sau fâșii atunci când această bandă sau fâșie este situată simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului, se întinde, pe fiecare din cele două părți, până la cel puțin 0,4 m de extremitatea de gabarit a vehiculului și are o lungime de cel puțin 0,8 m; iluminarea acestei suprafețe emițătoare de lumină este asigurată de cel puțin două surse de lumină plasate cât mai aproape posibil de extremitățile sale; suprafața emițătoare de lumină poate fi constituită dintr-un număr de elemente juxtapuse cu condiția ca proiecțiile diferitelor suprafețe emițătoare de lumină individuale pe un plan transversal să ocupe cel puțin 60 % din suprafața celui mai mic dreptunghi care circumscrie proiecțiile suprafețelor emițătoare de lumină individuale menționate anterior.

Distanța dintre două lămpi, orientate în aceeași direcție, înseamnă distanța dintre proiecțiile ortogonale, pe un plan perpendicular pe direcția respectivă, ale contururilor celor două suprafețe luminoase.

Opțional înseamnă că instalarea unui dispozitiv de semnalizare luminoasă este lăsată la latitudinea producătorului.

Indicator de funcționare înseamnă un semnal vizual sau auditiv (sau orice semnal echivalent) care arată dacă un dispozitiv care este pornit funcționează corect sau nu.

Culoarea luminii emise de dispozitiv înseamnă culoarea luminii emise, astfel cum se specifică în Regulamentul CEE-ONU nr. 48, astfel cum este menționat în anexa I.

Marcaj de vizibilitate înseamnă un dispozitiv destinat să intensifice vizibilitatea unui vehicul, văzut din poziție laterală sau din spate (sau, în cazul remorcilor, și din față), prin reflexia luminii emanate de o sursă de lumină care nu este legată de acel vehicul, observatorul aflându-se în apropierea sursei.

Indicator de funcționare cu circuit închis înseamnă un indicator care arată că un dispozitiv a fost acționat, fără a indica dacă acesta funcționează corect sau nu.

Placă de identificare spate pentru vehicule lente înseamnă o plăcuță triunghiulară cu colțuri tăiate, cu un model specific, acoperită cu materiale sau dispozitive retroreflectorizante și fluorescente (clasa 1) sau doar cu materiale sau dispozitive retroreflectorizante (clasa 2) (a se vedea, de exemplu, Regulamentul CEE-ONU nr. 69, astfel cum este menționat în anexa I).

Pereche înseamnă setul de lămpi cu aceleași funcții de partea stângă și respectiv, de partea dreaptă a vehiculului.

Planul H înseamnă planul orizontal care conține centrul de referință al lămpii.

Funcție de iluminare înseamnă lumina emisă de un dispozitiv pentru a ilumina drumul și obiectele în direcția deplasării vehiculului.

Funcție de semnalizare luminoasă înseamnă lumina emisă sau reflectată de un dispozitiv pentru a le oferi celorlalți participanți la trafic informații vizuale cu privire la prezența, identificarea și/sau schimbarea deplasării vehiculului.

Sursă de lumină înseamnă unul sau mai multe elemente pentru radiație vizibilă, care pot fi asamblate cu una sau mai multe înfășurători transparente și cu o bază pentru o legătură mecanică și electrică.

O sursă de lumină poate de asemenea fi constituită din borna de ieșire extremă a unui ghid de lumină, în cadrul unui sistem de iluminat sau de semnalizare luminoasă distribuit care nu dispune de o lentilă externă integrată.

Suprafața emițătoare de lumină a unui dispozitiv de iluminat, a unui dispozitiv de semnalizare luminoasă sau a unui catadioptru înseamnă suprafața acestora, în conformitate cu declarația din cererea de omologare depusă de producătorul dispozitivului de pe schiță.

Procedura de încercare pentru omologarea UE de tip

Cererea pentru omologarea UE de tip trebuie însoțită de documentele prevăzute la punctele 2.1-2.4 de mai jos, în trei exemplare, și de următoarele indicații:

O descriere a tipului de vehicul în ceea ce privește dimensiunile și forma sa exterioară, precum și numărul și poziționarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă; trebuie specificat tipul de vehicul, identificat în mod adecvat.

O listă a dispozitivelor prevăzute de producător pentru a constitui sistemul de iluminat și de semnalizare luminoasă. Lista poate include, pentru fiecare funcție, mai multe tipuri de dispozitive. În plus, lista poate include, pentru fiecare funcție, mențiunea suplimentară sau dispozitive echivalente.

O diagramă de ansamblu a instalației de iluminat și de semnalizare luminoasă, cu indicarea amplasării pe vehicul a diferitelor dispozitive.

O schiță sau schițele fiecărui lămpi, cu indicarea suprafeței iluminante a lămpii sau a unui dispozitiv de iluminat sau a unei lămpi de semnalizare, alta decât un catadioptru.

Suprafața emițătoare de lumină a unui dispozitiv de iluminat și de semnalizare luminoasă sau a unui catadioptru trebuie declarată cu respectarea uneia dintre următoarele condiții:

în cazul în care lentila exterioară este texturată, suprafața emițătoare de lumină declarată este întreaga suprafața exterioară a lentilei exterioare sau o parte din aceasta;

în cazul în care lentila exterioară nu este texturată, lentila poate să nu fie avută în vedere, iar suprafața emițătoare de lumină este cea declarată pe schiță.

Un vehicul gol, prevăzut cu un echipament complet de iluminat și de semnalizare luminoasă reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, trebuie prezentat serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor în vederea omologării.

Omologarea

Modelele de documente menționate la punctele 2.1-2.4, care urmează a fi transmise în timpul procesului de omologare UE de tip, sunt cele stabilite în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504.

Numărul de omologare și marcajele

Fiecărui vehicul omologat în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta anexă i se atribuie un număr de omologare și un marcaj, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504.

Specificații generale

Dispozitivele de iluminat și semnalizare luminoasă trebuie să fie montate astfel încât, în condiții normale de utilizare și în pofida vibrațiilor la care pot fi supuse, să își păstreze caracteristicile prevăzute la punctele 5.2-5.21 și 6 și în apendicele 1, 2 și 3 și să permită conformitatea vehiculului cu cerințele stabilite la punctele 5.2, 5.4, 5.5, 5.7, 5.9, 5.10.1, 5.11.1, 5.11.2, 5.11.3.2, 5.17.1.1, 5.18.3 și 6. În special, nu trebuie să fie posibilă o dereglare neintenționată a luminilor.

Vehiculele trebuie să fie echipate cu prizele conectate permanent specificate în ISO 1724:2003 (conexiuni electrice pentru vehiculele cu sisteme electrice de 6 sau 12 volți care se aplică mai ales autoturismelor particulare și remorcilor ușoare sau caravanelor) și ISO 1185: 2003 (Conexiuni electrice între tractor și vehiculele tractate cu sisteme electrice de 24 volți utilizate în scopuri comerciale de transport internațional) sau ambele, atunci când acestea au o conexiune pentru atașarea de utilaje tractate sau montate. În plus, vehiculele pot fi dotate cu un conector cu 7 pini suplimentar în conformitate cu ISO 3732: 2003 [conectori pentru conexiunea electrică dintre vehiculul tractor și vehiculul tractat — conector cu 7 conexiuni de tip 12 S (suplimentar) pentru vehiculele cu tensiune de alimentare nominală de 12 V].

Farurile cu lumină de drum, farurile cu lumină de întâlnire și lămpile de ceață față se montează în așa fel încât orientarea lor să poată fi reglată cu ușurință.

Pentru toate dispozitivele de semnalizare luminoasă, axa de referință a lămpii, când aceasta este montată pe vehicul, trebuie să fie paralelă cu planul portant al vehiculului pe drum; în plus, axa trebuie să fie perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului în cazul catadioptrilor laterali și al lămpilor de poziție laterale și paralelă cu acest plan în cazul altor dispozitive de semnalizare. În fiecare direcție se admite o toleranță de ± 3 °. În plus, trebuie respectate orice alte instrucțiuni speciale de montare stabilite de producător.

În absența unor dispoziții speciale, înălțimea și orientarea lămpilor sunt verificate cu vehiculul neîncărcat și situat pe o suprafață plană și orizontală.

Dacă nu există instrucțiuni speciale, lămpile care constituie o pereche trebuie:

să fie montate simetric față de planul longitudinal median;

să fie simetrice una față de cealaltă în raport cu planul longitudinal median;

să îndeplinească aceleași cerințe colorimetrice și

să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice.

La vehiculele a căror formă exterioară este asimetrică, condițiile de la punctele 5.6.1 și 5.6.2 trebuie respectate în măsura posibilităților. Se consideră că aceste condiții sunt îndeplinite dacă distanța dintre două lămpi și planul longitudinal median, respectiv planul portant pe sol, este aceeași.

Lămpi grupate, combinate sau încorporate reciproc

Lămpile pot fi grupate, combinate sau încorporate reciproc unele cu altele, cu condiția respectării tuturor cerințelor referitoare la culoare, poziție, orientare, vizibilitate geometrică, conexiuni electrice și a altor cerințe, după caz.

Cerințele fotometrice și colorimetrice aplicabile unei lămpi trebuie îndeplinite atunci când toate celelalte funcții cu care lampa este grupată, combinată sau încorporată reciproc sunt dezactivate.

Cu toate acestea, când o lampă de poziție față sau spate este încorporată reciproc cu una sau mai multe funcții care pot fi activate împreună cu acestea, cerințele privind culoarea fiecăreia dintre aceste alte funcții trebuie să fie îndeplinite atunci când funcția (funcțiile) încorporată (încorporate) reciproc și lămpile de poziție față sau spate sunt aprinse.

Nu este permisă încorporarea reciprocă a lămpilor de stop sau a lămpilor indicatoare de direcție.

În cazul în care lămpile de stop și lămpile indicatoare de direcție sunt grupate, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:

nicio linie dreaptă orizontală sau verticală care trece prin proeminențele suprafețelor aparente ale acestor funcții pe un plan perpendicular pe axa de referință nu intersectează mai mult de două linii care delimitează suprafețe adiacente de culori diferite;

suprafețele lor aparente în direcția axei de referință, pe baza zonelor limitate de conturul suprafețelor lor emițătoare de lumină, nu se suprapun.

În cazul în care suprafața aparentă a unei lămpi unice se compune din două sau mai multe părți distincte, aceasta îndeplinește următoarele cerințe:

fie suprafața totală a proiecției părților distincte pe un plan tangențial cu suprafața exterioară a lentilei exterioare și perpendicular pe axa de referință ocupă cel puțin 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecția menționată anterior, fie distanța dintre două părți distincte adiacente/tangențiale nu depășește 15 mm atunci când se măsoară perpendicular pe axa de referință. Această cerință nu se aplică catadioptrilor.

În cazul lămpilor interdependente, distanța dintre suprafețele aparente adiacente în direcția axei de referință nu este mai mare de 75 mm, măsurată perpendicular pe axa de referință.

Înălțimea maximă față de sol se măsoară de la cel mai înalt punct, iar înălțimea minimă din cel mai de jos punct al suprafeței aparente, în direcția axei de referință.

În cazul în care înălțimile maximă și minimă față de sol îndeplinesc în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale niciunei suprafețe.

Lămpile se montează în așa fel încât vehiculul să fie conform cu legislația aplicabilă referitoare la înălțimea sa maximă.

În sensul reducerii unghiurilor de vizibilitate geometrică, poziția unei lămpi cu privire la înălțimea deasupra solului se măsoară de la planul H.

Pentru farul cu lumină de întâlnire, înălțimea minimă în raport cu solul se măsoară de la cel mai jos punct al ieșirii reale al sistemului optic (de exemplu, reflector, lentilă, lentilă de proiecție), indiferent de utilizarea sa.

Poziția, în ceea ce privește lățimea, se determină de la acea margine a suprafeței aparente în direcția axei de referință care se găsește la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului, în raport cu lățimea totală, și de marginile interioare ale suprafeței aparente în direcția axei de referință, în raport cu distanța dintre lămpi.

În cazul în care poziția, în ceea ce privește lățimea, îndeplinește în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale niciunei suprafețe.

În absența unor instrucțiuni specifice, caracteristicile fotometrice (respectiv intensitatea, culoarea, suprafața aparentă etc.) ale unei lămpi nu trebuie modificate în mod intenționat când lampa este aprinsă.

Lămpile indicatoare de direcție și semnalul de avarie ale vehiculului sunt lămpi care emit lumină intermitentă.

Caracteristicile fotometrice ale oricărei lămpi pot varia în raport cu lumina ambientală, ca o consecință a activării altor lămpi, sau atunci când lămpile sunt folosite pentru a produce o altă funcție de iluminare, cu condiția ca orice variație a caracteristicilor fotometrice să fie conformă cu prevederile tehnice ale lămpii vizate.

Nicio lumină roșie care ar putea crea confuzie nu trebuie să fie emisă de o lampă în direcția înainte și nicio lumină albă care ar putea crea confuzie nu trebuie să fie emisă de o lampă în direcția înapoi. Nu se iau în considerare dispozitivele de iluminat montate în interiorul vehiculului. Dacă există îndoieli, această cerință se verifică după cum urmează:

pentru vizibilitatea luminii roșii în fața vehiculului, cu excepția celei mai din spate lămpi laterale roșii, suprafața aparentă a unei lămpi roșii pentru un observator care se deplasează în interiorul zonei 1, după cum este specificat în apendicele 1.

pentru vizibilitatea luminii albe spre spatele vehiculului, cu excepția lămpilor pentru mersul înapoi și a marcajelor de vizibilitate albe în spate montate pe lateralele vehiculului, suprafața aparentă a unei lămpi albe nu trebuie să fie vizibilă direct pentru un observator care se deplasează în zona 2 într-un plan transversal situat la o distanță de 25 m în spatele vehiculului (a se vedea apendicele 1);

zonele 1 și 2 sunt delimitate în planele lor respective, așa cum sunt văzute de observator:

în înălțime, de două plane orizontale situate la 1 m, respectiv la 2,2 m deasupra solului;

în lățime, de două plane verticale care, formând în față, respectiv în spate, un unghi de 15 ° înspre exteriorul planului longitudinal median al vehiculului, trec prin punctul sau punctele de contact ale planelor verticale paralele cu planul longitudinal median al vehiculului care delimitează lățimea globală a vehiculului; dacă există mai multe puncte de contact, cel mai din față dintre acestea corespunde planului din față, iar cel mai din spate corespunde planului din spate.

Conexiunile electrice trebuie să fie astfel realizate încât lămpile de poziție față și spate, lămpile de gabarit, dacă există), lămpile de poziție laterale, dacă există, precum și lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate să nu poată fi puse și scoase din funcțiune decât simultan.

Această condiție nu se aplică:

în cazul în care lămpile de poziție față și spate, precum și lămpile de poziție laterale, atunci când sunt combinate sau reciproc încorporate cu aceste lămpi, utilizate pe post de lămpi de staționare, sunt aprinse;

lămpilor de poziție față, când funcția lor este îndeplinită de alte lămpi, în conformitate cu prevederile de la punctul 5.13.1.

Conexiunile electrice trebuie să fie astfel încât farurile cu lumină de drum și farurile cu lumină de întâlnire, precum și lămpile de ceață spate să nu poată fi aprinse în cazul în care lămpile menționate la punctul 5.12 nu sunt aprinse. Totuși, această condiție nu se aplică farurilor cu lumină de drum sau farurilor cu lumină de întâlnire în cazul în care semnalele luminoase emise de acestea constau în aprinderea intermitentă la scurte intervale a farurilor cu lumină de întâlnire sau în aprinderea intermitentă la scurte intervale a farurilor cu lumină de drum ori în aprinderea alternativă a farurilor cu lumină de întâlnire și a farurilor cu lumină de drum.

Farurile cu lumină de drum și/sau farurile cu lumină de întâlnire și/sau farurile de ceață față pot substitui funcția lămpilor de poziție față, cu condiția ca:

conexiunile lor electrice să fie astfel proiectate încât, în cazul unei disfuncții a oricăruia dintre aceste sisteme de iluminare, lămpile de poziție față să fie automat reactivate; și

lampa/funcția de substituire îndeplinește, pentru lampa de poziție corespunzătoare, cerințele prevăzute la punctele 6.8.1-6.8.6; și

să se furnizeze în rapoartele de încercare pentru lampa de substituire dovezi adecvate privind conformitatea cu cerințele indicate la punctul 5.13.1.2.

Rolul indicatorilor cu circuit închis poate fi îndeplinit de indicatorii de funcționare.

Măsurarea coordonatelor cromatice ale luminii emise de către lămpi nu este inclusă în prezenta anexă.

far cu lumină de drum: alb;

far cu lumină de întâlnire: alb;

lampă de ceață față: alb sau galben selectiv;

lampă de mers înapoi: alb;

lampă indicatoare de direcție: galben auto;

semnal de avarie: galben auto;

lampă de stop: roșu;

lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate: alb;

lampă de poziție față: alb;

lampă de ceață spate: roșu;

lampă de ceață spate: roșu;

lampă de staționare: albă în față, roșie în spate, galben auto dacă este încorporată reciproc în lămpile laterale indicatoare de direcție sau în lămpile de poziție laterale;

lampă de poziție laterală: galben auto; cu toate acestea, cea mai din spate lampă de poziție laterală poate fi roșie dacă este grupată sau combinată sau încorporată reciproc cu lampa de poziție spate, cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceață spate, cu lampa de stop sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu catadioptrul spate;

lampă de gabarit: albă în față, roșie în spate;

lampă cu lumină de zi: alb;

catadioptru spate, netriunghiular: roșu;

catadioptru spate, triunghiular: roșu;

catadioptru față, netriunghiular: alb sau incolor;

catadioptru lateral, netriunghiular: galben auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roșu dacă este grupat sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu lampa de poziție spate, lampa de gabarit spate, lampa de ceață spate, lampa de stop, cu cea mai din spate lampă de poziție laterală roșie sau cu catadioptrul spate, netriunghiular;

lampă de viraj: alb;

marcaj de vizibilitate: alb sau galben pe lateral; roșu sau galben în spate;

lampă exterioară de curtoazie: alb;

lampă de manevră: alb.

Lămpi mascate

Mascarea lămpilor este interzisă, cu excepția farurilor cu lumină de drum, a farurilor cu lumină de întâlnire și a farurilor de ceață față.

Un dispozitiv de iluminare aflat în poziție de utilizare trebuie să rămână în această poziție dacă defecțiunea indicată la punctul 5.16.2.1 se produce separat sau împreună cu una dintre defecțiunile enumerate la punctul 5.16.2.2

Absența forței motrice pentru manevrarea lămpii;

întreruperea involuntară a circuitului, obstacol, scurt-circuit la masă în circuitele electrice, imperfecțiune în conductele hidraulice sau pneumatice, racorduri flexibile, solenoizi sau alte piese care comandă sau transmit forța destinată să acționeze dispozitivul de mascare.

În cazul oricărei defecțiuni care afectează funcționarea dispozitivului/dispozitivelor de mascare, lămpile trebuie să rămână în poziția de funcționare, dacă sunt deja în funcțiune, sau trebuie să poată fi deplasate în poziția de funcționare fără ajutorul uneltelor.

Dispozitivele de iluminare care sunt acționate cu ajutorul unei forțe motrice trebuie aduse în poziția de utilizare și aprinse prin intermediului unei comenzi unice, fără a exclude posibilitatea deplasării lor în poziția de utilizare fără a le aprinde. Totuși, în cazul unor faruri grupate cu lumină de drum și cu lumină de întâlnire, comanda menționată mai sus este necesară numai pentru activarea farurilor cu lumină de întâlnire.

De pe locul conducătorului nu trebuie să fie posibilă întreruperea deliberată a mișcării farurilor aprinse, înainte ca acestea să fi atins poziția de funcționare. Atunci când există riscul de a jena vizibilitatea altor participanți la trafic în timpul mișcării farurilor, acestea nu trebuie să se poată aprinde decât după ce au ajuns în poziția finală.

La temperaturi cuprinse între – 30 °C și + 50 °C, un dispozitiv de iluminare manevrat de o forță motrice trebuie să poată atinge poziția finală de deschidere în trei secunde de la acționarea inițială a comenzii.

Lămpi cu poziție variabilă

Poziția tuturor lămpilor poate fi modificată, cu excepția farurilor cu lumină de drum, a farurilor cu lumină de întâlnire și a cel puțin o pereche de catadioptri spate, cu condiția ca:

aceste lămpi să rămână atașate de vehicul, chiar dacă poziția lor se modifică;

aceste lămpi să poată fi blocate în poziția impusă de condițiile de trafic. Blocarea trebuie să fie automată.

Prevederi generale privind vizibilitatea geometrică

În interiorul unghiurilor de vizibilitate geometrică nu trebuie să existe niciun obstacol pentru propagarea luminii din nicio parte a suprafeței aparente a lămpii observate de la infinit. Cu toate acestea, nu se iau în considerare eventualele obstacole deja existente în momentul omologării de tip a lămpii.

În cazul în care măsurătorile sunt efectuate în apropierea lămpii, direcția de observare trebuie deplasată paralel astfel încât să se obțină aceeași precizie.

În cazul în care, la instalarea lămpii, una dintre părțile suprafeței aparente a lămpii este mascată de oricare dintre părțile vehiculului, se furnizează dovezi că acea parte a lămpii care este nemascată de obstacole este totuși conformă cu valorile fotometrice impuse pentru omologarea dispozitivului.

Număr de lămpi

Numărul de lămpi montate pe vehicul este egal cu numărul specificat în specificațiile individuale din prezentul regulament.

Dispoziții generale referitoare la suprafața iluminantă a lămpilor de mers înapoi, a semnalelor de avarie, a lămpilor de poziție spate, a lămpilor de ceață spate, a lămpilor de staționare, a lămpilor cu lumină de zi și a farurilor cu lumină de drum, a farurilor cu lumină de întâlnire, a farurilor de ceață și a lămpilor de viraj, a lămpilor de mers înapoi, ultimele cinci dintre acestea fiind fără reflector:

pentru a determina marginea inferioară, cea superioară și cele laterale ale suprafeței iluminante, se utilizează numai ecrane cu margini orizontale sau verticale pentru a verifica distanța spre marginile extreme ale vehiculului și înălțimea deasupra solului.

pentru alte aplicații ale suprafeței iluminante, de exemplu, distanța dintre două lămpi sau funcții, se utilizează forma periferiei acestei suprafețe iluminante. Ecranele rămân paralele, dar este permisă utilizarea altor orientări.

Catadioptrii sunt considerați, de asemenea, lămpi și, astfel, trebuie să respecte cerințele din prezenta anexă.

Specificații individuale

Faruri cu lumină de drum (Regulamentele CEE-ONU nr. 1, 8, 20, 98, 112 și 113, astfel cum este menționat în anexa I la prezentul regulament)

Prezență: Obligatorie la tractoarele cu o viteză maximă prin construcție de peste 40 km/h. Opțională la alte tractoare. Farurile cu lumină de drum sunt interzise pe vehiculele din categoriile R și S. Farurile cu lumină de drum, conform Regulamentului CEE-ONU nr. 1, menționate în anexa I, sunt permise doar pe tractoarele cu o viteză maximă prin construcție de maxim 40 km/h. Farurile cu lumină de drum, conform Regulamentelor CEE-ONU nr. 1, 8 și 20, menționate în anexa I, sunt permise doar pe noile tipuri de tractoare până la 31 decembrie 2020 și sunt permise doar pe tractoare noi până la 31 decembrie 2022.

Număr: Două sau patru.

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime: marginile exterioare ale suprafeței iluminante nu trebuie în niciun caz să se afle situate mai aproape de extremitatea marginii exterioare a vehiculului decât marginile exterioare ale suprafeței iluminante a luminii de întâlnire.

În înălțime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În lungime: în fața vehiculului. Această condiție este considerată ca fiind îndeplinită dacă lumina emisă nu jenează conducătorul, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale vehiculului.

Vizibilitatea geometrică: Vizibilitatea suprafeței luminoase, inclusiv vizibilitatea în zonele care nu par iluminate în direcția de observare luată în considerare, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent definit de drepte generatoare care se sprijină pe conturul suprafeței iluminante și formează un unghi de cel puțin 5 ° în raport cu axa de referință a farului.

Orientare: Orientare spre în față.

În afară de dispozitivele necesare pentru menținerea unui reglaj corect și atunci când există două perechi de lămpi cu lumină de drum, o pereche, formată din faruri care funcționează exclusiv ca lămpi cu lumină de drum, se poate roti în jurul unei axe aproximativ verticale, în funcție de unghiul de bracaj al direcției.

Conexiunile electrice: Aprinderea lămpilor cu lumină de drum se poate efectua simultan sau în pereche. La schimbarea de la lumina de întâlnire la lumina de drum, trebuie aprinsă cel puțin o pereche de faruri cu lumină de drum. La schimbarea de la lumina de drum la lumina de întâlnire, toate farurile cu lumină de drum trebuie stinse simultan.

Farurile cu lumină de întâlnire pot rămâne aprinse în același timp cu farurile cu lumină de drum.

Indicator cu circuit închis: Obligatoriu.

Alte cerințe:

Intensitatea maximă agregată a farurilor cu lumină de drum care pot fi puse în funcțiune simultan nu depășește 430000 cd, ceea ce corespunde unei valori de referință de 100.

Această intensitate maximă se obține prin adunarea marcajelor de referință maximă individuale care sunt indicate pe diferitele faruri. Marcajul de referință "10" se alocă fiecăruia dintre farurile marcate cu "R" sau "CR".

Faruri cu lumină de întâlnire (Regulamentele CEE-ONU nr. 1, 8, 20, 98, 112 și 113, astfel cum este menționat în anexa I la prezentul regulament)

Prezență: Tractoarele trebuie prevăzute cu faruri cu lumină de întâlnire. Farurile cu lumină de întâlnire sunt interzise pe vehiculele din categoriile R și S. Farurile cu lumină de întâlnire, conform Regulamentului CEE-ONU nr. 1, menționate în anexa I, sunt permise doar pe tractoarele cu o viteză maximă prin construcție de maxim 40 km/h. Farurile cu lumină de întâlnire, conform Regulamentelor CEE-ONU nr. 1, 8 și 20, menționate în anexa I, sunt permise doar pe noile tipuri de tractoare până la 31 decembrie 2020 și sunt permise doar pe tractoare noi până la 31 decembrie 2022.

Număr: Două (sau patru - a se vedea punctul 6.2.4.2.4).

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În înălțime:

minimum 500 mm; această valoare poate fi redusă la 350 mm în cazul vehiculelor cu o lățime maximă care nu depășește 1300 mm.

maximum 1500 mm.

Această valoare poate fi mărită la 2500 m, în cazurile în care forma, structura, construcția sau condițiile de exploatare a vehiculului nu permit conformitatea cu valoarea de 1500 mm.

în cazul tractoarelor echipate pentru montarea de dispozitive portabile în partea frontală, se admite instalarea a două faruri cu lumină de întâlnire, în plus față de lămpile menționate la punctele 6.2.4.2.1-6.2.4.2.3, la o înălțime care să nu depășească 4000 mm, în cazul în care conexiunile electrice sunt astfel proiectate încât două perechi de faruri cu lumină de întâlnire nu pot fi acționate în același timp.

În lungime: într-un punct cât mai în față pe tractor; cu toate acestea, lumina emisă nu trebuie în nici un caz să-l jeneze pe conducător, nici direct, nici indirect, prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale vehiculului.

definită de unghiurile de vizibilitate geometrică α și β.

În interiorul acestui câmp, practic toată suprafața aparentă a lămpii trebuie sa fie vizibilă.

Prezența partițiilor sau a altor elemente de echipament lângă far nu trebuie să conducă la efecte secundare care să provoace disconfort celorlalți participanți la trafic.

Orientare: Orientare spre în față.

Orientare verticală:

Atunci când înălțimea farurilor cu lumină de întâlnire este mai mare ca sau egală cu 500 mm și mai mică sau egală cu 1500 mm, se poate efectua rabatarea fasciculului de lumină de întâlnire cu 0,5 până la 6 %;

Farurile cu lumină de întâlnire trebuie să fie orientate astfel încât, măsurată la 15 m de lampă, linia orizontală care separă zona luminată de zona neluminată să se situeze la o înălțime echivalentă numai cu jumătatea distanței dintre sol și centrul lămpii.

Dispozitiv de reglare a farurilor cu lumină de întâlnire (opțional)

Dispozitivul de reglare a farurilor poate fi reglabil manual sau automat.

Dispozitivele cu reglaj manual, atât cele de tip continuu, cât și cele de tip necontinuu, trebuie să fie prevăzute cu o poziție de oprire la care lămpile pot fi aduse la înclinația inițială prin intermediul unor șuruburi de reglaj obișnuite sau prin alte mijloace similare.

Aceste dispozitive cu reglaj manual trebuie să poată fi acționate de pe locul conducătorului.

Pe dispozitivele cu reglaj continuu trebuie să fie aplicate marcaje de referință care să indice stările de încărcare care necesită reglarea luminii de întâlnire.

Farul cu lumină de întâlnire nu poate fi reglat într-o poziție în care fasciculul este mai mic decât în poziția inițială.

Conexiunile electrice: Comanda de trecere la lumina de întâlnire trebuie să provoace stingerea simultană a tuturor farurilor cu lumină de drum.

Farurile cu lumină de întâlnire pot rămâne aprinse în același timp cu farurile cu lumină de drum.

În cazul în care perechea de faruri cu lumină de întâlnire suplimentare este instalată (ca la punctul 6.2.2), conexiunile electrice trebuie să fie astfel realizate încât două perechi de faruri cu lumină de întâlnire să nu fie niciodată aprinse în același timp.

Indicator cu circuit închis: Facultativ.

Alte cerințe Farurile cu lumină de întâlnire având o sursă (surse) de lumină care produce (produc) fasciculul principal al luminii de întâlnire (astfel cum este definit în Regulamentul CEE-ONU nr. 48) și care au un flux luminos normal total de peste 2000 lm sunt interzise.

Lămpi de ceață față (Regulamentul CEE-ONU nr. 19, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Opțională la tractoare. Lămpile de ceață față sunt interzise la vehiculele din categoriile R și S.

Număr: Două.

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În înălțime: Cel puțin 250 mm deasupra solului. Niciun punct al suprafeței iluminante nu trebuie să se găsească deasupra celui mai de sus punct al suprafeței iluminante a farurilor cu lumină de întâlnire.

În lungime: într-un punct cât mai în față pe tractor; cu toate acestea, lumina emisă nu trebuie în nici un caz să-l jeneze pe conducător, nici direct, nici indirect, prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale vehiculului.

definită de unghiurile de vizibilitate geometrică α și β.

Orientare: Orientare spre în față.

Ele trebuie orientate spre în față fără a-i orbi sau jena pe conducătorii auto care vin din sens opus sau pe ceilalți participanți la trafic.

Conexiunile electrice: Lămpile de ceață trebuie să poată fi aprinse și stinse separat față de lămpile cu lumină de drum sau față de lămpile cu lumină de întâlnire și invers.

Indicator cu circuit închis: Facultativ.

Lămpi de mers înapoi (Regulamentul CEE-ONU nr. 23, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Facultativă.

Număr: Una sau două.

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În înălțime: Minimum 250 mm și maximum 1200 mm deasupra solului.

Cu toate acestea, în cazul în care forma, structura, construcția sau condițiile de exploatare ale vehiculului nu permit menținerea lămpii la mai puțin de 1200 mm, este permisă creșterea înălțimii până la 4000 mm.

În acest din urmă caz, lampa trebuie să fie instalată cu o înclinație în jos de cel puțin 3 ° pentru o înălțime de montare mai mare de 2000 mm și mai mică de 3000 mm și de cel puțin 6 ° pentru o înălțime de montare mai mare de 3000 mm și mai mică de 4000 mm.

Nu este nevoie de nicio înclinație pentru o înălțime de montare de până la 2000 mm.

În lungime: în spatele vehiculului.

definită de unghiurile de vizibilitate geometrică α și β.

Orientare: Spre spate.

Conexiunile electrice: Poate fi aprinsă sau poate rămâne aprinsă numai dacă este activată comanda de mers înapoi și dacă:

fie motorul este pornit,

fie unul dintre dispozitivele care controlează pornirea și oprirea motorului este într-o poziție în care este posibilă funcționarea motorului.

Indicator: Facultativ.

Lămpi indicatoare de direcție (Regulamentul CEE-ONU nr. 6, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Tractoarele și vehiculele din categoriile R și S trebuie să fie echipate cu lămpi indicatoare de direcție. Tipurile de lămpi indicatoare de direcție sunt împărțite pe categorii (1, 1a, 1b, 2a, 2b și 5), a căror asamblare pe același tractor formează o schemă de montaj (A la D).

Schema A nu este admisă decât pentru tractoarele a căror lungime maximă nu depășește 4,60 m, fără ca distanța dintre marginile exterioare ale suprafețelor iluminante să depășească 1,60 m.

Schemele B, C și D se aplică la toate tractoarele.

Pentru remorci și utilaje remorcate, se utilizează lămpi de categoria 2.

Vehiculele pot fi echipate cu lămpi indicatoare de direcție suplimentare.

Număr: Numărul dispozitivelor trebuie să fie astfel încât ele să poată emite semnalele care corespund uneia dintre schemele de montaj precizate la punctul 6.5.3.

Dispunerea: Numărul, poziția și vizibilitatea orizontală a lămpilor indicatoare trebuie să fie astfel încât ele să ofere indicații care să corespundă cel puțin uneia dintre schemele definite în continuare (a se vedea de asemenea apendicele 2). Unghiurile de vizibilitate sunt hașurate în diagrame; unghiurile indicate reprezintă valori minime care pot fi depășite; toate unghiurile de vizibilitate sunt măsurate din centrul suprafeței luminoase.

două lămpi indicatoare de direcție față (categoria 1, 1a sau 1b),

două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a).

Aceste lămpi pot fi independente, grupate sau combinate.

două lămpi indicatoare de direcție față (categoria 1, 1a sau 1b),

Două lămpi indicatoare de direcție repetitoare laterale (categoria 5),

două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a).

Lămpile indicatoare de direcție față și repetitoare laterale pot fi independente, grupate sau combinate.

două lămpi indicatoare de direcție față (categoria 1, 1a sau 1b),

două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a),

două lămpi indicatoare de direcție repetitoare laterale (categoria 5).

două lămpi indicatoare de direcție față (categoria 1, 1a sau 1b),

două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a).

Pentru remorci și utilaje remorcate:

două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2).

Poziția:

Lățime: Cu excepția cazului lămpilor indicatoare de direcție din categoria 1 care corespund schemei C și a lămpilor indicatoare de direcție suplimentare, latura suprafeței luminoase cea mai îndepărtată de planul longitudinal median al tractorului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de extremitatea de gabarit a tractorului. Distanța minimă între laturile interioare ale celor două suprafețe iluminante ale unei perechi de lămpi trebuie să fie de cel puțin 500 mm.

Atunci când distanța verticală între lampa indicatoare de direcție spate și lampa de poziție spate corespunzătoare este mai mică sau egală cu 300 mm, distanța între extremitatea de gabarit a vehiculului și latura exterioară a lămpii indicatoare de direcție spate nu trebuie să depășească cu mai mult de 50 mm distanța dintre extremitatea de gabarit a vehiculului și latura exterioară a lămpii de poziție spate corespunzătoare.

Pentru lămpile indicatoare de direcție față, suprafața iluminantă trebuie să fie la cel puțin 40 mm de suprafața iluminantă a farurilor cu lumină de întâlnire sau a farurilor de ceață, dacă acestea există.

Se admite o distanță mai mică dacă intensitatea luminoasă pe axa de referință a lămpii indicatoare de direcție este cel puțin egală cu 400 cd.

În înălțime: Deasupra solului, la cel puțin 400 mm și la cel mult 2500 mm, respectiv cel mult 4000 mm pentru lămpile indicatoare de direcție suplimentare.

În cazul vehiculelor cu o lățime maximă care nu depășește 1300 mm, la cel puțin 350 mm deasupra solului.

În lungime: În mod normal, distanța dintre centrul de referință al suprafeței luminoase a lămpilor indicatoare de direcție din categoria 1 (schema B), respectiv a lămpilor indicatoare de direcție din categoria 5 (schemele B și C) și planul transversal care marchează limita anterioară a lungimii totale a tractorului nu trebuie să depășească 1800 mm. Dacă structura tractorului nu permite menținerea unghiurilor minime de vizibilitate, această distanță poate fi mărită la 2600 mm.

Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 10 ° pentru lămpile indicatoare de direcție repetitoare laterale din schemele B și C dacă înălțimea lor este mai mică de 1900 mm. Același lucru este valabil și pentru lămpile indicatoare de direcție din categoria 1 din schemele B și D.

Orientare: În cazul în care producătorul lămpii prevede specificații individuale referitoare la instalare, acestea trebuie respectate.

Conexiunile electrice: Lămpile indicatoare de direcție trebuie să se aprindă independent de celelalte lămpi. Toate lămpile indicatoare de direcție aflate pe aceeași parte a vehiculului se aprind și se sting prin intermediul aceleiași comenzi și emit lumină intermitentă sincron.

Indicator de funcționare: Tractoarele trebuie să fie echipate cu indicatori de funcționare pentru toate lămpile indicatoare de direcție care nu sunt direct vizibile pentru conducător. Acesta poate fi optic sau acustic sau ambele.

Dacă este optic, trebuie să fie o lumină verde intermitentă care, în caz de funcționare defectuoasă a uneia dintre lămpile indicatoare de direcție, altele decât lămpile indicatoare de direcție repetitoare laterale, să se stingă sau să rămână aprinsă și continuând să emită o lumină neintermitentă sau să prezinte o schimbare puternică de frecvență.

Dacă este exclusiv acustic, trebuie să se audă clar și să prezinte o schimbare puternică de frecvență în cazul unei avarii.

Dacă un tractor este echipat pentru a tracta o remorcă, trebuie prevăzut cu un indicator optic de funcționare special pentru lămpile indicatoare de direcție ale remorcii, cu excepția cazului în care indicatorul de funcționare al vehiculului de remorcare permite detectarea defecțiunii oricărei lămpi indicatoare de direcție din ansamblul tractor-remorcă astfel format.

Alte cerințe: Lămpile trebuie să fie lămpi cu lumină intermitentă cu frecvența de 90 ± 30 ori pe minut. Acționarea comenzii semnalului luminos trebuie să fie urmată de aprinderea lămpii după maximum o secundă și de prima stingere a lămpii după maximum o secundă și jumătate.

Atunci când un tractor este autorizat să tracteze o remorcă, comanda lămpilor indicatoare de direcție ale tractorului trebuie să poată acționa și lămpile indicatoare de direcție ale remorcii.

În caz de funcționare defectuoasă a unei lămpi indicatoare de direcție, alta decât un scurt circuit, celelalte lămpi trebuie să continue să emită lumină intermitentă, dar, în aceste condiții, frecvența poate fi diferită de cea indicată.

Semnal de avarie

Prezență: Obligatoriu la tractoare și vehiculele din categoriile R și S.

Număr

Dispunere

Poziție

Lățime

Înălțime

Lungime

Vizibilitate geometrică

Orientare

În conformitate cu dispozițiile rubricilor corespunzătoare de la punctul 6.5.

Conexiunile electrice: Acționarea semnalului trebuie să se realizeze printr-o comandă distinctă care să permită funcționarea sincronizată a tuturor lămpilor indicatoare de direcție.

Indicator cu circuit închis: Obligatoriu. Lumină de avertizare intermitentă care poate funcționa în același timp cu indicatorul sau indicatorii prevăzuți la punctul 6.5.8.

Alte cerințe: În conformitate cu dispozițiile punctului 6.5.9. Atunci când un tractor este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda semnalului de avarie trebuie să poată acționa și lămpile indicatoare de direcție ale remorcii. Semnalul de avarie trebuie să poată funcționa chiar dacă dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea motorului se află într-o poziție care nu permite pornirea motorului.

Lămpi de stop (Regulamentul CEE-ONU nr. 7, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență:

S1 sau S2 din dispozitivele descrise în Regulamentul CEE-ONU nr. 7: tractoarele și vehiculele din categoriile R și S trebuie să fie echipate cu astfel de lămpi de stop.

S3 sau S4 din dispozitivele descrise în Regulamentul CEE-ONU nr. 7: tractoarele și vehiculele din categoriile R și S trebuie să fie echipate cu astfel de lămpi de stop.

Număr: Două dispozitive din categoria S1 sau S2 și un dispozitiv din categoria S3 sau S4.

Cu excepția cazului în care este instalat un dispozitiv din categoria S3 sau S4, pe vehicule pot fi instalate două dispozitive opționale din categoria S1 sau S2.

Numai în cazul în care planul longitudinal median al vehiculului nu este situat pe un panou fix al caroseriei, ci separă una sau două părți mobile ale vehiculului (de exemplu, uși) și nu dispune de suficient spațiu pentru a se putea instala un singur dispozitiv din categoria S3 sau S4 pe planul longitudinal median deasupra acestor părți mobile,

pot fi instalate două dispozitive de tipul D din categoria S3 sau S4; sau

poate fi instalat un dispozitiv din categoria S3 sau S4, la stânga sau la dreapta planului longitudinal median.

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime:

Categoriile S1 sau S2Distanța dintre marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință este de cel puțin 500 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1400 mm.Categoriile S3 sau S4Pentru dispozitivele din categoria S3 sau S4: centrul de referință este situat pe planul longitudinal median al vehiculului. Cu toate acestea, în cazul în care sunt instalate două dispozitive din categoria S3 sau S4, în conformitate cu punctul 6.7.2, acestea sunt amplasate cât mai aproape posibil de planul longitudinal median, pe fiecare parte a acestui plan.

În cazul în care se permite, în conformitate cu punctul 6.7.2, instalarea unui dispozitiv din categoria S3 sau S4 cu un decalaj față de planul longitudinal median, acest decalaj nu trebuie să depășească 150 mm între planul longitudinal median și centrul de referință al lămpii.

În înălțime:

Categoriile S1 sau S2Deasupra solului, la cel puțin 400 mm și la cel mult 2500 mm, respectiv la cel mult 4000 mm pentru lămpile indicatoare de direcție opționale.Categoriile S3 sau S4Deasupra lămpilor de stop obligatorii și în planul orizontal tangențial la marginea inferioară a suprafeței aparente a dispozitivului din categoria S3 sau S4 și deasupra planului orizontal tangențial la marginea superioară a suprafeței aparente a dispozitivelor din categoria S1 sau S2.

Vehiculele pot fi echipate cu două dispozitive suplimentare din categoria S1 sau S2:

deasupra solului, la cel puțin 400 mm și la cel mult 4000 mm.

În lungime:

Categoriile S1 sau S2în spatele vehiculului.Categoriile S3 sau S4Nu sunt prevăzute specificații individuale.

unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 10 ° sau 5 ° în cazul în care planul H al lămpii este situat la cel mult 1900 mm de sol, respectiv la cel mult 950 mm de la sol.

Orientare: Spre spatele vehiculului.

Conexiunile electrice: trebuie să se aprindă când este acționată frâna de serviciu și/sau când viteza vehiculului este redusă în mod intenționat.

Indicator de funcționare: Vehiculele pot fi echipate cu indicatori de funcționare pentru lămpile de stop. Dacă există, acesta trebuie să fie un bec indicator neintermitent care să se aprindă în caz de funcționare defectuoasă a lămpilor de stop.

Alte cerințe: Intensitatea luminoasă a lămpilor de stop trebuie să fie clar superioară celei a lămpilor de poziție spate.

Lămpi de poziție față (Regulamentul CEE-ONU nr. 7, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Obligatorie la tractoare. Obligatorie la vehiculele din categoriile R și S și cu o lățime de peste 1,6 m și cu viteza maximă prin construcție mai mare 40 km/h.

Număr: Două sau patru (a se vedea punctul 6.8.4.2).

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime: Acel punct de pe suprafața luminoasă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea de gabarit a vehiculului. Distanța dintre marginile interioare respective ale celor două suprafețe luminoase trebuie să fie de minimum 500 mm.

În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 400 mm și la cel mult 2500 mm.

În cazul vehiculelor concepute pentru montarea de dispozitive portabile în partea frontală, care pot masca lămpile de poziție față obligatorii, se pot instala două lămpi de poziție față suplimentare la o înălțime care nu depășește 4000 mm.

În lungime: Nu există cerințe, cu condiția ca lămpile să fie orientate spre față și ca unghiurile de vizibilitate geometrică să corespundă dispozițiilor specificate la punctul 6.8.5.

Orientare: Orientare spre în față.

Conexiunile electrice: Nu există specificații individuale (a se vedea punctul 5.12).

Indicator: Obligatoriu. Acest indicator nu trebuie să lumineze intermitent. Nu este necesar, dacă dispozitivul de iluminat de la tabloul de bord nu poate fi aprins decât simultan cu lămpile de poziție față.

Lămpi de poziție spate (Regulamentul CEE-ONU nr. 7, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Obligatorii la tractoare și vehiculele din categoriile R și S.

Număr: Două sau mai multe (a se vedea punctele 6.9.4.3 și 6.9.5.1).

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale. În cazul în care sunt montate patru lămpi de poziție spate în conformitate cu punctul 6.9.5.1, cel puțin o pereche de lămpi de poziție spate trebuie să fie fixă.

Poziția:

Lățime: Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 6.9.5.1, acel punct de pe suprafața luminoasă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea de gabarit a vehiculului.

Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețe luminoase nu trebuie să fie mai mică de 500 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm, dacă lățimea maximă a vehiculului este mai mică de 1400 mm.

În înălțime: Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 6.9.5.1, deasupra solului, cel puțin 400 mm și cel mult 2500 mm.

În cazul vehiculelor cu o lățime maximă care nu depășește 1300 mm, la cel puțin 250 mm deasupra solului.

În lungime: în spatele vehiculului. Cel mult 1000 mm față de punctul cel mai din spate al vehiculului.

Părțile vehiculului care depășesc cel mai din spate punct al suprafeței luminoase a lămpilor de poziție spate cu mai mult de 1000 mm trebuie prevăzute cu o lampă de poziție spate suplimentară.

Dacă nu este posibil să se respecte cerințele de amplasament și de vizibilitate menționate anterior, se pot instala patru lămpi de poziție spate conform următoarelor reguli de instalare:

două lămpi de poziție spate trebuie situate la o înălțime maximă de 2500 mm deasupra solului.

Trebuie respectată o distanță minimă de 300 mm între marginile interioare ale lămpilor de poziție spate, iar acestea trebuie să aibă un unghi de vizibilitate deasupra orizontalei de 15 °.

Celelalte două lămpi de poziție spate trebuie să fie la o înălțime maximă de 4000 mm deasupra solului și să respecte dispozițiile de la punctul 6.9.4.1.

Combinația celor două perechi trebuie să îndeplinească cerințele de vizibilitate geometrică, astfel cum se specifică la punctul 6.9.5 de mai sus.

Orientare: Spre spate.

Conexiunile electrice: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Indicator cu circuit închis: Obligatoriu (a se vedea punctul 5.11) Acesta trebuie combinat cu cel al lămpilor de poziție față.

Lămpi de ceață spate (Regulamentul CEE-ONU nr. 38, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Facultativă.

Număr: Una sau două.

Dispunerea: Trebuie să îndeplinească condițiile de vizibilitate geometrică.

Poziția:

Lățime: Dacă există o singură lampă de ceață spate, ea trebuie situată de cealaltă parte în raport cu planul longitudinal median al vehiculului față de direcția de mers prevăzută în țara de înmatriculare. În toate cazurile, distanța între lampa de ceață spate și lampa de stop trebuie să fie de peste 100 mm.

În înălțime: Deasupra solului: minimum 400 mm, maximum 1900 mm sau 2500 mm, dacă forma caroseriei nu permite respectarea celor 1900 mm.

În lungime: în spatele vehiculului.

Orientare: Spre spate.

Conexiunile electrice: lampa de ceață spate nu trebuie să se poată aprinde decât atunci când farurile cu lumină de întâlnire sau de ceață sunt în funcțiune.

Dacă există lămpi de ceață față, stingerea lămpii de ceață spate trebuie să fie posibilă independent de cea a lămpilor de ceață față.

Indicator cu circuit închis: Obligatoriu. Lumină de avertizare independentă, cu intensitate fixă.

Lămpi de staționare (Regulamentul CEE-ONU nr. 77 sau 7, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Vehiculele pot fi echipate cu lămpi de staționare.

Număr: În funcție de schema de instalare.

Dispunerea: fie două lămpi în față și două lămpi în spate, fie o lampă de fiecare parte.

Poziția:

Lățime: acel punct de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea de gabarit a vehiculului. În plus, dacă există o pereche de lămpi, ele trebuie să se afle pe părțile laterale ale vehiculului.

În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 400 mm și la cel mult 2500 mm.

În lungime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Orientare: Astfel încât lămpile să îndeplinească cerințele de vizibilitate spre față și spre spate.

Conexiunile electrice: Conexiunile trebuie să permită lămpii (lămpilor) de staționare situate de aceeași parte a vehiculului să se aprindă independent de oricare alte lămpi.

Indicator: Vehiculele pot fi echipate cu indicatori de funcționare pentru lămpile de staționare. Dacă există, indicatorul de funcționare nu trebuie să poată fi confundat cu indicatorul pentru lămpile de poziție.

Alte cerințe: Funcția acestei lămpi poate fi realizată și prin aprinderea simultană a lămpilor de poziție față și spate situate de aceeași parte a vehiculului.

Lămpi de gabarit (Regulamentul CEE-ONU nr. 7, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Facultative pe tractoare și vehiculele din categoriile R și S cu lățimea mai mare de 1,80 m. Interzise pe toate celelalte vehicule.

Număr: Două vizibile din față și două vizibile din spate

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime: Cât mai aproape posibil de extremitatea de gabarit a vehiculului.

În înălțime: La cea mai mare înălțime posibilă compatibilă cu poziția prescrisă în lățime și cu simetria lămpilor.

În lungime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Orientare: Astfel încât lămpile să îndeplinească cerințele de vizibilitate spre față și spre spate.

Conexiunile electrice: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Indicator: Opțional.

Alte cerințe: Sub rezerva îndeplinirii tuturor celorlalte condiții, lampa vizibilă din față și lampa vizibilă din spate de aceeași parte a vehiculului pot fi incluse într-un singur dispozitiv. Poziția lămpii de gabarit față de lampa de poziție corespunzătoare trebuie să fie astfel încât distanța între proiecțiile pe un plan vertical transversal ale punctelor celor mai apropiate de suprafețele luminoase ale celor două lămpi avute în vedere să nu fie mai mică de 200 mm.

Proiector (proiectoare) de lucru

Prezență: Facultativă.

Nu există specificații individuale pentru următoarele punctele: 6.13.2, 6.13.3, 6.13.5 și 6.13.6.

Număr

Dispunere

Poziția: Trebuie furnizate carcase și/sau amplasamente adecvate pentru proiectoarele de lucru, astfel încât acestea să fie protejate împotriva impacturilor.

Vizibilitate geometrică

Orientare

Conexiunile electrice: Aprinderea proiectorului trebuie să fie independentă de aprinderea tuturor celorlalte lămpi, având în vedere faptul că el nu servește la iluminarea drumului sau la semnalizare în traficul rutier.

Indicator: Obligatoriu.

Acest proiector nu trebuie să fie combinat sau încorporat reciproc cu altă lampă.

Catadioptri spate netriunghiulari (Regulamentul CEE-ONU nr. 3, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Obligatorii pentru vehiculele din categoriile T și C. Interziși pe vehiculele din categoriile R și S.

Număr: Doi sau patru (a se vedea punctul 6.14.5.1).

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime: Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 6.14.5.1, punctul de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea de gabarit a vehiculului. Distanța dintre marginile interioare ale catadioptrilor este de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1300 mm.

În înălțime: Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 6.14.5.1, minimum 400 mm și maximum 900 mm deasupra solului.

În cazul vehiculelor cu o lățime maximă care nu depășește 1300 mm la cel puțin 250 mm deasupra solului.

Limita maximă se poate totuși mări până la 1200 mm atunci când nu este posibilă respectarea înălțimii de 900 mm fără a se recurge la echipamente de montaj care riscă să fie deteriorate sau deformate cu ușurință.

În lungime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Dacă nu este posibil să se respecte cerințele de amplasament și de vizibilitate menționate anterior, se pot instala patru catadioptri care să îndeplinească următoarelor reguli de instalare:

Doi catadioptri trebuie situați la o înălțime maximă de 900 mm deasupra solului. Cu toate acestea, această limită maximă se poate totuși mări până la 1500 mm atunci când forma, structura, construcția sau condițiile de funcționare fac imposibilă respectarea înălțimii de 900 mm fără a se recurge la echipamente de montaj care riscă să fie cu ușurință deteriorate sau deformate.

Trebuie respectată o distanță minimă de 300 mm între marginile interioare ale catadioptrilor spate, iar aceștia trebuie să aibă un unghi de vizibilitate deasupra orizontalei de 15 °.

Ceilalți doi trebuie să fie la o înălțime maximă de 2500 mm deasupra solului și să respecte dispozițiile de la punctul 6.14.4.1.

Combinația celor două perechi trebuie să îndeplinească cerințele de vizibilitate geometrică, astfel cum se specifică la punctul 6.14.5.

Orientare: Spre spate.

Alte cerințe: Suprafața luminoasă a catadioptrului poate avea părți comune cu cea a oricărei alte lămpi situate în spate.

Catadioptri laterali netriunghiulari (Regulamentul CEE-ONU nr. 3, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Obligatorie pe toate vehiculele cu lungimea mai mare de 4,6 m; opțională pe toate celelalte vehicule.

Număr: Astfel încât cerințele referitoare la amplasarea în lungime să fie respectate. Performanța acestor dispozitive trebuie să fie în conformitate cu cerințele privind catadioptrii din clasa IA sau IB din Regulamentul CEE-ONU nr. 3 după cum este menționat în anexa I. Se permite utilizarea de dispozitive și materiale reflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu respectă cerințele de la punctul 6.15.4), cu condiția ca ele să nu diminueze eficiența dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

Dispunerea: Suprafața reflectorizantă trebuie instalată într-un plan vertical (deviație maximă admisă de 10 °) paralel cu axa longitudinală a vehiculului.

Poziția:

Lățime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În înălțime: Minimum 400 mm și maximum 900 mm deasupra solului.

Limita maximă se poate totuși mări până la 1500 mm atunci când nu este posibilă respectarea înălțimii de 900 mm fără a se recurge la echipamente de montaj care riscă să fie deteriorate sau deformate cu ușurință.

În lungime: Un catadioptru trebuie să fie situat la maximum 3 m de punctul cel mai avansat al vehiculului și, fie același catadioptru, fie un altul, nu trebuie să fie situat la mai mult de 3 m de punctul situat cel mai în spate al vehiculului. Distanța dintre doi catadioptri situați pe aceeași parte a vehiculului nu trebuie să depășească 6 m.

Orientare: Spre partea laterală. În cazul în care orientarea nu se schimbă, reflectorul se poate roti.

Lampa (lămpile) de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate (Regulamentul CEE-ONU nr. 4, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Obligatorie la tractoare și vehiculele din categoriile R și S.

Număr

Dispunere

Poziție

Lățime

Înălțime

Lungime

Vizibilitate geometrică

Orientare

Valorile și poziția de la punctele 6.16.2-6.16.6 trebuie să fie astfel încât dispozitivul să poată ilumina zona plăcuței de înmatriculare.

Indicator: Vehiculele pot fi echipate cu un indicator pentru lampa (lămpile) de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate. Dacă există, funcția sa trebuie să fie asigurată de indicatorul prevăzut pentru lămpile de poziție față și spate.

Conexiunile electrice: Dispozitivul trebuie să se aprindă numai în același timp cu lămpile de poziție spate (a se vedea punctul 5.12).

Catadioptri față netriunghiulari (Regulamentul CEE-ONU nr. 3, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Obligatorii la vehiculele din categoria R și S. Facultative pe tractoare.

Număr: Două sau patru.

Dispunerea: Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Poziție

Lățime: Acel punct de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea de gabarit a vehiculului. La vehiculele din categoriile R și S, această distanță nu trebuie să fie mai mare de 150 mm.

Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețe aparente în direcția axei de referință nu trebuie să fie mai mică de 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm, dacă lățimea maximă a vehiculului este mai mică de 1300 mm.

În înălțime: Deasupra solului, cel puțin 300 mm și cel mult 1500 mm. În cazul în care acest lucru nu este posibil din cauza modului în care au fost proiectați, catadioptrii față se plasează cât mai jos posibil.

În lungime: în fața vehiculului.

Dacă nu este posibil să se respecte cerințele de amplasament și de vizibilitate menționate anterior, se pot instala patru catadioptri care să respecte următoarele reguli de instalare:

Dacă sunt instalați, doi catadioptri trebuie situați la o înălțime maximă de 1200 mm deasupra solului.

Trebuie respectată o distanță minimă de 300 mm între marginile interioare ale catadioptrilor față, iar aceștia trebuie să aibă un unghi de vizibilitate deasupra orizontalei de 15 °.

Orientare: Orientare spre în față.

Alte cerințe: Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în față.

Lămpi laterale de gabarit (Regulamentul CEE-ONU nr. 91, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Obligatorie pe tractoarele cu lungimea mai mare de 4,6 m; obligatorie pe vehiculele din categoriile R3 și R4 cu lungimea mai mare de 4,6 m; opțională pe toate celelalte vehicule.

Număr minim pe partea laterală: În conformitate cu cerințele privind amplasarea în lungime.

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția:

Lățime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În înălțime: cel puțin 250 mm și cel mult 2500 mm deasupra solului.

În lungime: cel puțin o lampă de gabarit laterală trebuie montată pe treimea mijlocie a vehiculului, iar lampa de gabarit laterală cea mai din față nu trebuie amplasată la mai mult de 3 m de partea frontală. Distanța dintre două lămpi de gabarit laterale adiacente nu trebuie să depășească 3 m. În cazul în care structura, construcția sau modul de utilizare a vehiculului nu permit satisfacerea acestei cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m.

Distanța dintre lampa de gabarit laterală cea mai din spate și partea posterioară a vehiculului nu poate depăși 1 m.

Totuși, în cazul vehiculelor cu o lungime de cel mult 6 m și pentru șasiurile-cabină, este suficientă prezența unei lămpi de gabarit laterale montate pe prima treime sau a unei lămpi de gabarit laterale montate pe ultima treime din lungimea vehiculului. Pentru tractoare, o lampă de gabarit laterală montată pe treimea din mijloc a lungimii vehiculului este, de asemenea, suficientă.

Lampa de gabarit laterală poate fi parte a suprafeței emițătoare de lumină comune cu catadioptrul lateral.

Orientare: Spre partea laterală.

Conexiunile electrice: Nu există specificații individuale (a se vedea punctul 5.12).

Indicator: Facultativ. Dacă există, funcția sa este îndeplinită de indicatorul de funcționare necesar pentru lămpile de poziție față și spate.

Alte cerințe: În cazul în care cea mai din spate lampă de gabarit laterală este combinată cu lampa de poziție spate reciproc încorporată cu lampa de ceață spate sau cu lampa de stop, caracteristicile fotometrice ale lămpii de gabarit laterale se pot modifica în timpul funcționării lămpii de ceață spate sau a lămpii de stop.

Lămpile de gabarit laterale spate trebuie să fie de culoare galben-auto în cazul în care lumina lor intermitentă este emisă odată cu cea a lămpii indicatoare de direcție spate.

Lămpi cu lumină de zi (Regulamentul CEE-ONU nr. 87, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Opțională la tractoare. Lămpile de ceață față sunt interzise la vehiculele din categoriile R și S.

Număr: Două sau patru (a se vedea punctul 6.19.4.2).

Dispunerea: Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Poziție

Lățime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În înălțime: cel puțin 250 mm și cel mult 2500 mm deasupra solului.

În cazul tractoarelor echipate pentru montarea de dispozitive portabile în partea frontală, se admite instalarea a două faruri cu lumină de zi, în plus față de lămpile menționate la punctul 6.19.2, la o înălțime care să nu depășească 4000 mm, în cazul în care conexiunile electrice sunt astfel proiectate încât două perechi de faruri cu lumină de zi nu pot fi acționate în același timp.

În lungime: în fața vehiculului. Această condiție este considerată ca fiind îndeplinită dacă lumina emisă nu jenează conducătorul, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale vehiculului.

Vizibilitate geometrică

Orientare: Orientare spre în față.

Conexiuni electrice

În cazul în care sunt instalate, lămpile cu lumină de zi sunt puse în funcțiune automat în momentul în care dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea motorului se află într-o poziție care face posibilă funcționarea motorului. Cu toate acestea, lămpile cu lumină de zi rămân stinse când sistemul de control al transmisiei automate este în poziția staționare sau neutră, atunci când frâna de staționare este aplicată sau după ce sistemul de propulsie este activat, dar vehiculul nu a fost încă pus în mișcare.

Lampa cu lumină de zi este oprită automat în momentul în care se aprind lămpile de ceață față sau farurile, cu excepția cazului în care acestea din urmă sunt utilizate pentru a emite semnale luminoase intermitente la intervale scurte de timp.

În plus, lămpile prevăzute la punctul 5.12 pot fi aprinse atunci când sunt aprinse lămpile cu lumină de zi.

Dacă distanța între lampa indicatoare de direcție față și lampa cu lumină de zi este egală sau mai mică de 40 mm, conexiunile electrice ale lămpii cu lumină de zi pe acea parte a vehiculului trebuie să fie realizate astfel încât lampa să fie stinsă sau intensitatea sa luminoasă să fie redusă pe durata întregii perioade (ambele cicluri aprins și stins) de activare a unei lămpi indicatoare de direcție față.

Dacă o lampă indicatoare de direcție este reciproc încorporată cu o lampă de circulație pe timp de zi, legăturile electrice ale lămpii de circulație pe timp de zi pe acea parte a vehiculului trebuie să declanșeze stingerea lămpii de circulație pe timp de zi pe durata întregii perioade de activare a lămpii indicatoare de direcție (ciclurile aprins și stins).

Indicator: Indicator cu circuit închis opțional.

Lampă de viraj (Regulamentul CEE-ONU nr. 119, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Opțională la tractoare. Interzisă pe vehiculele din categoriile R și S.

Număr: Două sau patru.

Dispunerea: Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Poziție

Lățime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În lungime: la maxim 1000 mm distanță de partea frontală.

În înălțime: Deasupra solului, la cel puțin 250 mm și la cel mult 2500 mm și la maximum 3000 mm pentru alte două lămpi de viraj în cazul vehiculelor echipate pentru montarea de echipamente pe partea frontală, care ar putea masca lămpile de viraj.

Cu toate acestea, niciun punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință nu trebuie să fie mai înalt decât cel mai înalt punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință a farului cu lumină de întâlnire.

Vizibilitate geometrică

Orientare: Astfel încât lămpile să îndeplinească condițiile privind vizibilitatea geometrică.

Conexiuni electrice

Lămpile de viraj trebuie conectate în așa fel încât să nu poată fi activate decât dacă farurile cu lumină de drum sau farurile cu lumină de întâlnire sunt puse în funcțiune în același timp.

Lampa de viraj de pe una din părțile vehiculului poate fi pusă automat în funcțiune numai când lămpile indicatoarele de direcție de pe aceeași parte a vehiculului sunt puse în funcțiune și/sau unghiul de direcție este schimbat din poziția drept înainte înspre aceeași parte a vehiculului.

Lampa de viraj este oprită automat în momentul în care se stinge lampa indicatoare de direcție și/sau unghiul de direcție a revenit în poziția drept înainte.

Atunci când lampa de mers înapoi este pusă în funcțiune, ambele lămpi de viraj pot fi puse simultan în funcțiune, independent de poziția volanului sau de poziția lămpii indicatoare de direcție. În acest caz, lămpile de viraj trebuie oprite atunci când lampa de mers înapoi este oprită.

Indicator: Nu sunt prevăzute.

Alte cerințe: Lămpile de viraj nu sunt puse în funcțiune când viteza vehiculului este mai mare de 40 km/h.

Marcaje de vizibilitate (Regulamentul CEE-ONU nr. 104, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Facultativ.

Număr: În funcție de prezență.

Dispunerea: Marcajele de vizibilitate se instalează cât de aproape posibil de orizontală și verticală, în funcție de forma, structura, construcția și cerințele de funcționare ale vehiculului.

Poziția: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Vizibilitatea geometrică: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Orientare: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Placă de identificare spate pentru vehicule lente (Regulamentul CEE-ONU nr. 69, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Opțională pe vehiculele cu viteza maximă prin construcție de maxim 40 km/h. Interzise pe toate celelalte vehicule.

Număr: În conformitate cu anexa 15 la Regulamentul CEE-ONU nr. 69, astfel cum este menționat în anexa I.

Dispunerea: În conformitate cu anexa 15 la Regulamentul CEE-ONU nr. 69, astfel cum este menționat în anexa I.

Poziție

Vizibilitate geometrică În conformitate cu anexa 15 la Regulamentul CEE-ONU nr. 69, astfel cum este menționat în anexa I.

Orientare: În conformitate cu anexa 15 la Regulamentul CEE-ONU nr. 69, astfel cum este menționat în anexa I.

Lampă exterioară de curtoazie

Prezență: Opțională la tractoare. Lămpile de ceață față sunt interzise la vehiculele din categoriile R și S.

Număr: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Dispunerea: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Poziția: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Vizibilitatea geometrică: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Orientare: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Conexiunile electrice: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Indicator: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Alte cerințe: Lampa exterioară de curtoazie nu este activată decât dacă vehiculul este în staționare și sunt îndeplinite una sau mai multe din următoarele condiții:

motorul este oprit;

o portieră a șoferului sau a pasagerilor este deschisă;

o ușă a compartimentului de mărfuri este deschisă.

Punctul 5.11 trebuie respectat în toate pozițiile fixe de utilizare.

Serviciul tehnic trebuie să efectueze, într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea responsabilă de omologarea de tip, o încercare vizuală pentru a verifica că nu există vizibilitate directă a suprafeței aparente a lămpilor exterioare de curtoazie pentru ochiul unui observator care se deplasează pe granița unei zone aflate pe un plan transversal situat la 10 m de partea frontală a vehiculului, pe un plan transversal situat la 10 m de partea din spate a vehiculului și pe două plane longitudinale situate la 10 m de fiecare parte a vehiculului; aceste patru plane extinzându-se de la 1 m la 3 m deasupra și perpendicular pe sol, astfel cum se indică în anexa 14 la Regulamentul CEE-ONU nr. 48, astfel cum este menționat în anexa I.

Această cerință este verificată printr-un desen sau o simulare.

Lămpi de manevră (Regulamentul CEE-ONU nr. 23, astfel cum este menționat în anexa I)

Prezență: Opțională la tractoare. Lămpile de ceață față sunt interzise la vehiculele din categoriile R și S.

Număr: Una sau două (una pe fiecare parte)

Dispunerea: Nu sunt prevăzute cerințe speciale; cu toate acestea, se aplică cerințele de la punctul 6.24.9.

Poziția: Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Vizibilitatea geometrică: Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Orientare: În jos; cu toate acestea, se aplică cerințele de la punctul 6.24.9.

Conexiunile electrice: Lămpile de manevră trebuie conectate în așa fel încât să nu poată fi activate decât dacă farurile cu lumină de drum sau farurile cu lumină de întâlnire sunt puse în funcțiune în același timp.

Lampa (lămpile) de manevră trebuie să se activeze în mod automat pentru manevrele lente de până la 10 km/h, cu condiția să fie îndeplinită una din următoarele condiții:

înainte de punerea în mișcare a vehiculului pentru prima oară înainte de fiecare activare manuală a sistemului de propulsie; sau

treapta de viteză pentru mersul înapoi este activată; sau

un sistem video de asistență la manevrele de parcare este activat.

Lămpile de manevră sunt scoase din funcțiune automat dacă viteza de avansare a vehiculului este mai mare de 10 km/h și rămân stinse până când sunt îndeplinite din nou condițiile pentru activarea lor.

Indicator: Nu sunt prevăzute cerințe speciale.

Alte cerințe

Serviciul tehnic trebuie să efectueze, într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea responsabilă de omologarea de tip, o încercare vizuală pentru a verifica că nu există vizibilitate directă a suprafeței aparente a acestor lămpi pentru ochiul unui observator care se deplasează pe granița unei zone aflate pe un plan transversal situat la 10 m de partea frontală a vehiculului, pe un plan transversal situat la 10 m de partea din spate a vehiculului și pe două plane longitudinale situate la 10 m de fiecare parte a vehiculului, aceste plane trebuie să se extindă de la 1 m la 3 m deasupra solului și paralel cu acesta.

Cerința prevăzută la punctul 6.24.9.1 este verificată printr-un desen sau o simulare sau se consideră îndeplinită atunci când condițiile de instalare sunt conforme cu dispozițiile de la punctul 6.2.3 din Regulamentul CEE-ONU nr. 23, astfel cum este menționat în anexa I.

Catadioptri spate, triunghiulari:

Prezență: Obligatorii la vehiculele din categoria R și S. Interziși pe tractoare.

Număr: Doi sau patru (a se vedea punctul 6.25.5.1).

Dispunerea: Vârful triunghiului este îndreptat în sus.

Poziție

Lățime: Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 6.25.5.1, acel punct de pe suprafața luminoasă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea de gabarit a vehiculului. Distanța dintre marginile interioare ale catadioptrilor este de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1300 mm.

În înălțime: Minimum 400 mm și maximum 1500 mm deasupra solului, cu respectarea dispozițiilor de la punctul 6.25.5.1.

În lungime: Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Dacă nu este posibil să se respecte cerințele de amplasament și de vizibilitate menționate anterior, se pot instala patru catadioptri care să îndeplinească următoarelor reguli de instalare:

Doi catadioptri trebuie situați la o înălțime maximă de 900 mm deasupra solului. Această limită maximă se poate totuși mări până la 1200 mm atunci când nu este posibilă respectarea înălțimii de 900 mm fără a recurge la echipamente de montaj care riscă să fie cu ușurință deteriorate sau deformate.

Trebuie respectată o distanță minimă de 300 mm între marginile interioare ale catadioptrilor, iar aceștia trebuie să aibă un unghi de vizibilitate deasupra orizontalei de 15 °.

Ceilalți doi catadioptri trebuie să fie la o înălțime maximă de 2500 mm deasupra solului și să respecte dispozițiile de la punctul 6.25.5.1.

Orientare: Spre spate.

Alte cerințe: Suprafața luminoasă a catadioptrului poate avea părți comune cu cea a oricărei alte lămpi situate în spate.

Benzi de semnalizare și panouri de semnalizare

Prezență:

obligatorie pe vehiculele cu o lățime totală de peste 2,55 m;

opțională pe vehiculele cu o lățime totală de cel mult 2,55 m.

Număr:

Două sau patru (apendicele 3).

Dispunerea:

Panourile sau benzile sunt dispuse în așa fel încât dungile lor merg până la 45 ° spre exterior și în jos.

Poziția:

Lățime:

Acel punct de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 100 mm de extremitatea de gabarit a vehiculului. Această valoare poate fi mărită dacă forma caroseriei nu permite respectarea celor 100 mm.

În înălțime:

Nu sunt prevăzute specificații individuale.

În lungime:

Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Vizibilitatea geometrică:

Nu sunt prevăzute specificații individuale.

Aliniere:

spre față și spate.

Apendicele 1

Vizibilitatea lămpilor

Figura 1

Vizibilitatea unei lămpi roșii înspre față

Figura 2

Vizibilitatea unei lămpi albe înspre spate

Apendicele 2

Lămpi indicatoare de direcție

Vizibilitate geometrică (a se vedea punctul 6.5.5)

Schema de instalare A

Schema de instalare B

Schema de instalare C

Schema de instalare D

Valoarea de 10 ° indicată pentru unghiul de vizibilitate interior al lămpii indicatoare de direcție față poate fi redusă la 3 ° pentru vehiculele cu lățimea maximă de 1400 mm.

Apendicele 3

Dimensiunile, aria minimă a suprafeței de reflexie, cerințele fotometrice și colorimetrice minime și identificarea și marcarea panourilor și benzilor de semnalizare pentru vehiculele cu lățimea de peste 2,55 m

Dimensiunile, numărul și suprafața minimă de reflexie

Panourile de semnalizare și benzile de semnalizare trebuie să aibă următoarele dimensiuni:

Figura 1

Panou de semnalizare sau bandă de semnalizare

Figura 2

Pătrat de bază

Abaterile de la formatele specificate sunt permise în cazul în care suprafața formatelor nespecificate conține cel puțin 3 de pătrate de bază. Numărul de panouri/benzi de avertizare pentru fiecare direcție efectivă în față și spate este specificat în tabelul 2.

Panourile sau benzile de avertizare de tip A pot fi combinate cu lămpi dacă suprafața panourilor acoperite de lămpi nu depășește 150 cm2.

Cerințe colorimetrice și fotometrice minime

De culoare albă în conformitate cu punctul 2.29.1 din Regulamentul CEE-ONU nr. 48, astfel cum este menționat în anexa I.

De culoare roșie, în conformitate cu punctul 2.29.4 din Regulamentul CEE-ONU nr. 48.

Se aplică cerințele fotometrice stabilite în anexa 7 la Regulamentul CEE-ONU nr. 69, astfel cum este menționat în anexa I, sau în anexa 7 la Regulamentul CEE-ONU nr. 104, astfel cum este menționat în anexa I.

Panourile sau benzile care au forma B trebuie să fie în conformitate cu anexa 7 la Regulamentul CEE-ONU nr. 104, clasa C.

Identificare

Panourile de avertizare care îndeplinesc cerințele stabilite în prezentul regulament sunt marcate cu numărul prezentului regulament și cu numele producătorului.

ANEXA XIII

Cerințe privind sistemele de protecție a ocupanților vehiculului, inclusiv amenajările interioare, tetierele, centurile de siguranță, portierele

PARTEA 1

Definiții

În sensul prezentei anexe:

Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014 al Comisiei din 19 septembrie 2014 de completare și modificare a Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește construcția vehiculelor și cerințele generale pentru omologarea de tip a vehiculelor agricole și forestiere (JO L 364, 18.12.2014, p. 1).

amenajări interioare înseamnă părțile interioare ale habitaclului, altele decât oglinda sau oglinzile retrovizoare interioare și includ

dispunerea comenzilor;

acoperișul;

geamurile, trapa de aerisire și sistemele de pereți despărțitori acționate electric.

nivelul tabloului de bord înseamnă linia definită de punctele de contact ale verticalelor tangente la tabloul de bord.

geamuri acționate electric înseamnă geamuri care sunt închise prin acționare electrică, fiind alimentate de sursa de energie electrică a vehiculului.

deschidere reprezintă o deschizătură maximă neobstrucționată între muchia superioară sau muchia anterioară, depinzând de direcția de închidere a unui geam sau a unui sistem despărțitor sau a unei trape de aerisire acționate electric și structura vehiculului care formează marginea ferestrei, a sistemului despărțitor sau a trapei de aerisire, atunci când se privește din interiorul vehiculului sau, în cazul unui sistem despărțitor, atunci când se privește din partea din spate a compartimentului pentru pasageri.

PARTEA 2

Amenajări interioare

Specificații

Părți interioare din compartimentul pentru pasageri, cu excepția portierelor laterale, cu toate ușile, ferestrele și capacele de acces în poziție închisă.

Mediul scaunului conducătorului și al scaunelor pasagerilor, în cazul în care sunt montate

În zona A a distanței de securitate deasupra PIS a scaunului conducătorului și situate în fața acestuia, astfel cum este stabilit în figura 1, nu trebuie să existe asperități periculoase sau margini ascuțite care pot crește riscul de rănire gravă a ocupanților. Dacă părțile aflate în zona A a distanței de securitate deasupra PIS, în fața acestuia, îndeplinesc cerințele de la punctele 1.1.2-1.1.6, se consideră că și ele respectă această cerință.

Figura 1

În zona A a distanței de securitate, al cărui centru se află la 670 mm deasupra centrului marginii frontale a părții frontale a scaunului pasagerului, dacă este montat, și situat în fața acestuia, astfel cum este stabilit în figura 2, nu trebuie să existe asperități periculoase sau margini ascuțite care pot crește riscul de rănire gravă a ocupanților. Dacă părțile aflate în zona A a distanței de securitate deasupra PIS, în fața acestuia, îndeplinesc cerințele de la punctele 1.1.2-1.1.6, se consideră că și ele respectă această cerință.

Figura 2

Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014 al Comisiei din 24 octombrie 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de siguranță în funcționare a vehiculului pentru omologarea vehiculelor cu două sau trei roți și a cvadriciclurilor (JO L 7, p. 1, 10.1.2014)

Părțile care pot fi atinse de către conducătorul auto sau de pasageri nu trebuie să aibă margini ascuțite sau asperități periculoase pentru ocupanți.

Pentru tractoarele cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 40 km/h, cerințele de la punctele 1.1.3.1-1.1.3.4 se aplică în plus față de cerințele de la punctele 1.1.1, 1.1.2, 1.1.5, 1.1.6 și părțile 3-5:

Suporturile metalice nu trebuie să aibă margini proeminente.

Părțile care pot intra în contact cu o emisferă cu un diametru de 165 mm, conform descrierii de la punctul 3.2.1, atunci când se apropie de pe raza zonei A în figura 1, trebuie să fie rotunjite la o rază de curbură de cel puțin 2,5 mm. Această cerință nu se aplică părților dispozitivelor de comandă și carcaselor dintre întrerupătoarele aferente, a căror proeminență este mai mică de 5 mm, însă unghiurile acestor părți orientate spre exterior trebuie să fie rotunjite, cu excepția părților a căror proeminență este mai mică de 1,5 mm.

Manetele de acționare a geamurilor, dacă sunt prezente, pot avea proeminențe de 35 mm de la suprafața panoului.

Dispozițiile de la punctele 1.1.3.1, 1.1.3.2 și 1.1.3.3 nu se aplică la componentele situate dincolo de volan, măsurat de la vârful unui con, această zonă fiind centrul punctului A din figura 1, și marginea volanului fiind generatoarea acestui con.

Pentru tractoarele cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h, cerințele de la punctele 1.1.4.1-1.1.4.6 se aplică în plus față de cerințele de la punctul 1.1.1-1.1.3.4, 1.1.5, 1.1.6 și părțile 3-5:

Marginea inferioară a tabloului de bord trebuie să fie rotunjită la o rază de curbură de cel puțin 19 mm.

Comutatoarele, mânerele acționate prin tragere etc, confecționate din material rigid și care, măsurate conform metodei descrise la punctul 3, au o proeminență de la 3,2 mm la 9,5 mm față de tabloul de bord, trebuie să aibă o secțiune transversală de cel puțin 2 cm2, măsurată la 2,5 mm de la punctul cel mai proeminent, și trebuie să aibă margini rotunjite cu o rază de curbură de cel puțin 2,5 mm.

În cazul în care aceste componente au o proeminență mai mare de 9,5 mm față de suprafața tabloului de bord, acestea trebuie proiectate și construite cu o secțiune transversală cu o suprafață de cel puțin 6,50 cm2 situată la cel mult 6,5 mm de la punctul de proeminență maximă.

Componentele montate pe plafon, dacă există, dar care nu fac parte din structura plafonului, precum mânerele de susținere, luminile și trapele de aerisire etc, au o rază de curbură de cel puțin 3,2 mm și, în plus, lățimea părților proeminente are cel puțin valoarea proeminenței lor în jos.

În cazul unei proeminențe constând într-un element dintr-un material care nu este rigid, având o duritate mai mică de 60 Shore A, montat pe suport rigid, cerințele de la punctele 1.1.4.2-1.1.4.4 se aplică doar suportului rigid.

Cerințele prevăzute în prezenta secțiune se aplică amenajărilor care nu sunt menționate la punctele 1.1.2-1.1.6 care, în conformitate cu cerințele prevăzute la punctele 1.1.1 și 1.1.6 și în funcție de amplasarea acestora în vehicul, pot veni în contact cu ocupanții. În cazul în care aceste componente sunt confecționate dintr-un material cu o duritate mai mică de 60 Shore A și sunt montate pe unul sau mai multe suporturi rigide, cerințele în cauză se aplică numai acestor suporturi rigide.

Rafturile și alte componente similare, dacă sunt instalate, trebuie să fie concepute și construite astfel încât suporturile acestora să nu prezinte în niciun caz margini proeminente.

Alte articole de echipament din vehicul neacoperite de punctele de mai sus, cum ar fi șinele scaunelor, echipamentul de reglare a părții orizontale sau verticale a scaunului, dispozitivele de retractare a centurilor de siguranță etc, nu fac obiectul niciuneia dintre aceste dispoziții dacă sunt situate sub un plan orizontal care trece prin PIS al fiecărui scaun, chiar dacă este probabil ca ocupantul să vină în contact cu astfel de elemente.

Procedura de încercare pentru omologarea UE de tip

Cererea pentru omologarea UE de tip pentru componente trebuie însoțită de următoarele eșantioane care trebuie să fie prezentate serviciului tehnic responsabil cu încercările de omologare de tip pentru componente:

la alegerea producătorului, fie un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, fie partea (părțile) vehiculului considerată (considerate) esențială (esențiale) pentru efectuarea controalelor și încercărilor stabilite în prezentul regulament; și

la cererea acestui serviciu tehnic, anumite piese și anumite eșantioane din materialele utilizate

Metoda de măsurare a proeminențelor

Pentru a determina proeminența unui element în raport cu panoul pe care este montat, se deplasează o sferă cu diametrul de 165 mm de-a lungul acestuia, menținând-o în contact cu elementul luat în considerare, de la prima poziție de contact cu acesta. Valoarea proeminenței este cea mai mare dintre toate variațiile posibile y, variația fiind măsurată din centrul sferei perpendicular pe panou.

În cazul în care panourile și componentele etc. sunt acoperite cu materiale cu duritate mai mică de 60 Shore A, procedura de măsurare a proeminențelor descrisă mai sus se aplică numai după îndepărtarea acestor materiale.

Proeminența comutatoarelor, a mânerelor acționate prin tragere, etc, situate în zonele de referință se măsoară utilizând aparatura de încercare și procedura descrise mai jos:

Aparatură

Aparatul de măsură a proeminențelor se compune dintr-un cap fals emisferic cu diametrul de 165 mm, în care există un piston culisant cu diametrul de 50 de mm.

Pozițiile relative ale capătului plat al pistonului și marginea capului fals se indică pe o scală pe care un indicator mobil înregistrează valoarea maximă măsurată care se obține atunci când aparatul este îndepărtat de elementul încercat. Distanța minimă măsurabilă este 30 mm; scala se gradează din jumătate în jumătate de milimetru pentru a face posibilă măsurarea proeminențelor în cauză.

Procedura de etalonare:

Aparatul se așază pe o suprafață plană astfel încât axa sa să fie perpendiculară pe suprafața respectivă. Cu capătul plat al pistonului în contact cu suprafața, scala se poziționează la zero.

Între capătul plat al pistonului și suprafața de susținere se inserează un suport de 10 mm; se efectuează o verificare pentru a se asigura că indicatorul mobil înregistrează această măsurătoare.

Aparatul de măsurare a proeminențelor este ilustrat în figura 3.

Procedura de încercare

Prin retragerea pistonului se formează o cavitate în interiorul capului fals, iar indicatorul mobil se poziționează lângă piston.

Aparatul se aplică pe proeminența de măsurat astfel încât capul fals să intre în contact cu o suprafață maximă a zonei înconjurătoare, cu o forță care nu depășește 2 daN.

Pistonul se împinge spre înainte până când vine în contact cu proeminența de măsurat, iar valoarea proeminenței se observă pe scală.

Capul fals se ajustează pentru a se putea obține valoarea maximă a proeminenței. Această valoare a proeminenței se înregistrează.

Dacă două sau mai multe comenzi sunt situate suficient de aproape încât pistonul sau capul fals să vină simultan în contact cu ele, se procedează în felul următor:

Comenzile multiple care pot fi cuprinse în cavitatea capului fals se tratează ca și cum ar constitui o singură proeminență.

Dacă alte comenzi împiedică încercarea normală prin contactul lor cu capul fals, ele se îndepărtează, iar încercarea se efectuează fără ele. Ele pot fi reinstalate ulterior și încercate la rândul lor, împreună cu alte comenzi care au fost îndepărtate pentru a facilita procedura.

Figura 3

Aparat de măsurare a proeminențelor

Aparatură și proceduri pentru aplicarea punctelor 1.1.3 și 1.1.4

Se consideră că există posibilitatea să fie atinse de genunchii ocupanților componentele (butoane, manete etc.) care pot fi atinse utilizând dispozitivul și procedura de mai jos:

Aparatură

Schema aparatului

Procedura

Dispozitivul poate fi plasat în orice poziție sub nivelul tabloului de bord astfel încât:

planul XX' rămâne paralel cu planul longitudinal median al vehiculului

axa X se poate roti deasupra orizontalei și sub orizontală formând un unghi de maxim 30 °.

La efectuarea încercărilor prevăzute la acest punct, se îndepărtează toate materialele cu o duritate mai mică de 60 Shore A.

PARTEA 3

Tetierele, dacă există

Tetierele, dacă există, trebuie să respecte dispozițiile din Regulamentul CEE-ONU nr. 25, astfel cum este menționat în anexa I.

PARTEA 4

Centurile de siguranță

Se aplică cerințele prevăzute la articolul 21 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014.

PARTEA 5

Portierele, dacă există

Portierele, cu ferestre și trape din acoperiș acționate electric, în cazul în care sunt montate pe vehicul, trebuie să respecte dispozițiile de la punctele 5.8.1-5.8.5 din Regulamentul CEE-ONU nr. 21, astfel cum este menționat în anexa I.

ANEXA XIV

Cerințe privind exteriorul vehiculului și accesoriile

Definiții

În sensul prezentei anexe, se aplică definițiile din secțiunea 1 a anexei XII și din secțiunea 1 a anexei XXXIII. De asemenea, se aplică următoarele definiții:

suprafață exterioară înseamnă exteriorul vehiculului, inclusiv roțile, șenilele, ușile, barele de protecție, capota, mijloacele de acces, rezervoarele, aripile apărătoare de noroi, sistemul de evacuare a gazelor arse.

rază de curbură înseamnă raza arcului de cerc care se apropie cel mai mult de forma rotunjită a elementului în cauză.

extremitate de gabarit a vehiculului înseamnă, în raport cu părțile laterale ale vehiculului, planul paralel cu planul longitudinal median al vehiculului care coincide cu marginea laterală exterioară a acestuia, fără a se ține seama de proiecția:

pneurilor, în vecinătatea punctului lor de contact cu solul și a conexiunilor indicatoarelor de presiune a pneurilor și ale tuburilor/dispozitivelor de umflare/dezumflare a pneurilor;

oricăror echipamente antiderapante care pot fi montate pe roți;

oglinzilor retrovizoare, inclusiv a suportului lor;

lămpilor indicatoare de direcție laterale, lămpilor de gabarit spate, lămpilor de poziție laterale față și spate, lămpilor de staționare, catadioptrilor, panourilor de semnalizare si plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente;

structurilor de articulare de pe ROPS pliabile ale tractoarelor din categoriile T2, C2, T3 și C3;

racordurilor mecanice, electrice, pneumatice sau hidraulice și suporturilor acestora pe părțile laterale ale tractoarelor.

Domeniul de aplicare

Prezenta anexă nu se aplică acelor părți ale suprafeței exterioare care, atunci când vehiculul este încărcat, echipat cu pneurile cu cel mai mare diametru sau cu un set de șenile de cea mai mare dimensiune pe verticală, care nu sunt destinate protecției solului, pentru care este omologat, cu toate ușile, ferestrele și capacele de acces etc. în poziție închisă, se găsesc:

la o înălțime mai mică de 0,75 m, părțile care formează doar în părțile laterale ale vehiculului extremitatea de gabarit în fiecare plan vertical perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului, cu excepția acelor părți cu o distanță mai mare de 80 mm față de extremitatea de gabarit a vehiculului și față de planul longitudinal median, atunci când vehiculul este echipat cu pneuri sau cu un set de șenile descrise la punctul 2.1, indicând cel mai mic ecartament; în cazul în care există mai mult de un pneu sau un set de șenile, descrise la punctul 2.1, trebuie să fie luat în considerare cel care indică ecartamentul minim al vehiculului;

în părțile laterale și la o înălțime cuprinsă între 0,75 și 2 m, toate părțile, cu excepția:

părților care nu pot fi atinse de o sferă cu un diametru de 100 mm, atunci când se apropie pe orizontală în fiecare plan vertical perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului; deplasarea sferei nu trebuie să depășească 80 mm, pornind de la extremitatea de gabarit în fiecare dintre părțile stânga și dreapta ale vehiculului și față de planul longitudinal median, atunci când vehiculul este echipat cu pneuri sau cu un set de șenile descrise la punctul 2.1, indicând cel mai mic ecartament; în cazul în care există mai mult de un pneu sau un set de șenile, descrise la punctul 2.1, trebuie să fie luat în considerare cel care indică ecartamentul minim al vehiculului;

Scopul acestor specificații este de a reduce riscul și gravitatea vătămărilor corporale care pot fi provocate în cazul în care o persoană este lovită de caroserie sau atinge caroseria în caz de coliziune. Această dispoziție este valabilă atât pentru vehiculul oprit, cât și pentru vehiculul în mișcare.

Prezenta anexă nu se aplică oglinzilor retrovizoare exterioare, inclusiv suportului acestora.

Prezenta anexă nu se aplică nici șenilelor cu lanțuri și nici părților șenilelor cu lanțuri care se află în interiorul planului vertical format de marginile exterioare extreme ale benzii șenilei sau ale lanțului șenilei la vehiculele din categoria C.

Prezenta anexă nu se aplică acelor părți ale roților și apărătorilor de roți care se află în interiorul planului vertical format de peretele lateral exterior al pneurilor.

Prezenta anexă nu se aplică scărilor și treptelor, inclusiv suportului acestora, menționate la punctele 3.3. și 4.2. din anexa XV la Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014.

Prezenta anexă nu se aplică racordurilor mecanice, electrice, pneumatice sau hidraulice și suporturilor acestora montate pe părțile laterale ale tractoarelor.

Prezenta anexă nu se aplică structurilor de articulare de pe ROPS pliabile ale tractoarelor din categoriile T2, C2, T3 și C3.

Cerințe

Suprafața exterioară a vehiculelor nu trebuie să conțină părți ascuțite sau tăioase, suprafețe rugoase sau proeminențe îndreptate spre exterior care, din cauza formei, a dimensiunilor, a orientării sau durității lor, pot spori riscul sau gravitatea vătămărilor corporale cauzate unei persoane lovite sau atinse de caroserie în caz de coliziune.

Suprafața exterioară a fiecărei părți laterale a vehiculului nu trebuie să prezinte părți orientate spre exterior care să poată acroșa pietoni, cicliști sau motocicliști.

Nicio parte proeminentă a suprafeței exterioare nu trebuie să aibă o rază de curbură mai mică de 2,5 mm sau fiecare parte exterioară cu margini se poziționează față de axa longitudinală, astfel încât fața exterioară a acestor elemente să fie plană și fără margini, precum și pe un plan paralel cu planul vertical care conține axa longitudinală. Această cerință nu se aplică părților suprafețelor exterioare a căror proeminență este mai mică de 5 mm, însă unghiurile acestor părți orientate spre exterior trebuie să fie rotunjite, cu excepția părților a căror proeminență este mai mică de 1,5 mm.

Părțile proeminente de pe suprafața exterioară, alcătuite dintr-un material a cărui duritate nu depășește 60 Shore A, pot avea o rază de curbură mai mică de 2,5 mm. Măsurarea durității prin metoda Shore A poate fi înlocuită cu o declarație a valorii durității din partea producătorului componentei.

Vehiculele echipate cu suspensii hidropneumatice, hidraulice sau pneumatice sau cu un dispozitiv de reglare automată a înălțimii în funcție de încărcătură se încearcă cu vehiculul în stare încărcată.

În cazul structurilor de conectare de pe ROPS de la tractoarele din categoriile T2, C2, T3 și C3 se aplică numai punctul 3.1.

Pentru lămpile indicatoare de direcție laterale, lămpile de gabarit spate, lămpile de poziție, lămpile de staționare, catadioptrii, panourile de semnalizare, lămpile de lucru, inclusiv plăcile de identificare spate pentru vehicule lente, inclusiv suporții acestora, se aplică numai punctele 3.1 și 3.2.

Instrumentele expuse de pe vehiculele din categoriile R și S care au margini ascuțite sau zimțate atunci când se află în modul de transport rutier și care sunt deja reglementate prin Directiva 2006/42/CE sunt scutite de la cerința de conformitate cu punctele 3.1-3.5. Pentru zonele expuse ale oricărei alte părți a vehiculelor din categoriile R și S cu viteza maximă prin construcție mai mare de 60 km/h, se aplică punctele 3.1-3.5. Pentru zonele expuse ale oricărei alte părți a vehiculelor din categoriile R și S cu viteza maximă prin construcție de maxim 60 km/h, se aplică punctele 3.1 și 3.2.

ANEXA XV

Cerințe privind compatibilitatea electromagnetică

PARTEA 1

Prezenta anexă se aplică compatibilității electromagnetice a vehiculelor care fac obiectul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 167/2013. Aceasta se aplică, de asemenea, unităților tehnice electrice sau electronice separate destinate instalării pe vehicule.

Definiții

În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

Compatibilitate electromagnetică înseamnă capacitatea unui vehicul sau a unei (unor) componente sau unități tehnice electrice/electronice separate de a funcționa în mod satisfăcător în mediul său (lor) electromagnetic fără a introduce interferențe electromagnetice intolerabile pentru orice obiect situat în mediul respectiv;

Interferență electromagnetică înseamnă orice fenomen electromagnetic care poate reduce randamentul unui vehicul sau al unei (unor) componente sau unități tehnice separate. O interferență electromagnetică poate fi zgomotul electromagnetic, un semnal nedorit sau o modificare a mediului de propagare;

Imunitate electromagnetică înseamnă capacitatea unui vehicul sau a unei (unor) componente sau unități tehnice de a funcționa fără scăderea performanțelor sale (lor) în prezența unor interferențe electromagnetice date.

Mediu electromagnetic înseamnă totalitatea fenomenelor electromagnetice existente într-un anumit loc;

Limită de referință înseamnă nivelul nominal la care se raportează valorile limită ale omologării de tip și ale conformității producției.

Antenă de referință pentru gama de frecvență 20-80 MHz înseamnă un dipol simetric rezonant, adică un dipol rezonant în semiundă, la 80 MHz, iar pentru gama de frecvență de peste 80 Mhz înseamnă un dipol semiundă echilibrat, acordat pe frecvența măsurată;

Emisie de bandă largă înseamnă o emisie care are o lățime de bandă mai mare decât cea a unui anumit aparat de măsură sau receptor;

Emisie de bandă îngustă înseamnă o emisie care are o lățime de bandă mai mică decât cea a unui anumit aparat de măsură sau receptor;

Sistem electric/electronic înseamnă (un) dispozitiv(e) electric(e) și/sau electronic(e) sau (un) ansamblu(ri) de dispozitive electrice și/sau electronice, împreună cu orice conexiuni electrice aferente, care fac(e) parte din vehicul, dar căruia (cărora) nu urmează să i (li) se acorde omologarea de tip în mod separat față de vehicul;

Subansamblu electric/electronic (SAE) înseamnă un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive electrice și/sau electronice destinate să facă parte dintr-un vehicul, împreună cu orice conexiuni și cablaje electrice asociate, și care îndeplinește una sau mai multe funcții specializate;

Tip de SAE, din punct de vedere al compatibilității electromagnetice, înseamnă subansambluri electrice/electronice între care nu există diferențe în ceea ce privește funcția îndeplinită sau dispunerea generală a componentelor electrice și/sau electronice, după caz.

PARTEA 2

Cerințe care trebuie îndeplinite de vehicule și de subansamblurile electrice/electronice montate pe vehicule

Cererea de omologare UE de tip

Omologarea unui tip de vehicul

Cererea de omologare a unui tip de vehicul din punctul de vedere al compatibilității sale electromagnetice în temeiul articolelor 24 și 26 din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 și al anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 trebuie să fie depusă de producătorul vehiculului.

Producătorul vehiculului trebuie să prezinte documentul informativ, al cărei model este prevăzut în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504.

După caz.

După caz.

Se selectează un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează a fi omologat din acest program de fabricație, de comun acord între producător și autoritatea de omologare. Acest vehicul reprezintă tipul de vehicul specificat în documentul informativ prevăzut la articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504. Alegerea vehiculului se face pe baza sistemelor electrice/electronice oferite de producător. Din programul de fabricație se mai poate alege un vehicul în vederea efectuării încercării, dacă producătorul și autoritatea competentă stabilesc de comun acord că el cuprinde sisteme electrice/electronice diferite care pot avea un efect semnificativ asupra compatibilității electromagnetice a vehiculului în comparație cu primul vehicul reprezentativ ales.

Alegerea vehiculului (vehiculelor) în conformitate cu punctul 1.1.4 este limitată la combinațiile de vehicule/sisteme electrice/electronice destinate producției curente.

Producătorul poate anexa la cerere un raport al încercărilor efectuate. Orice astfel de date furnizate pot fi folosite de autoritatea de omologare în scopul întocmirii certificatului de omologare UE de tip.

Un vehicul reprezentativ pentru tipul care urmează să fie omologat, în conformitate cu punctul 1.1.4, trebuie să fie furnizat serviciului tehnic care efectuează încercarea propriu-zisă.

Omologarea unui tip de SAE

Cererea de omologare a unui tip de SAE din punctul de vedere al compatibilității sale electromagnetice în temeiul articolelor 24 și 26 din Regulamentul (UE) nr. 167/2013 și al articolului 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 trebuie să fie depusă de producătorul vehiculului sau de producătorul SAE. Un SAE poate fi omologat la cererea unui producător fie ca o componentă, fie ca o unitate tehnică separată (UTS).

Producătorul vehiculului trebuie să prezinte documentul informativ, al cărei model este prevăzut în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504.

Producătorul poate anexa la cerere un raport al încercărilor efectuate. Orice astfel de date furnizate pot fi folosite de autoritatea de omologare în scopul întocmirii certificatului de omologare UE de tip.

Un eșantion de SAE reprezentativ pentru tipul care urmează a fi omologat este pus la dispoziția serviciului tehnic care efectuează încercările, dacă este necesar, după discuții cu producătorul în ceea ce privește, de exemplu, variantele posibile ale dispunerii, numărul componentelor și numărul senzorilor. Dacă serviciul tehnic consideră necesar, se poate selecta încă un eșantion.

Denumirea comercială sau marca producătorului, precum și denumirea tipului trebuie să fie indicate în mod clar și de neșters pe eșantion (eșantioane).

Dacă este cazul, trebuie să fie identificate toate restricțiile de utilizare. Toate aceste restricții de utilizare trebuie să fie incluse în documentul informativ prevăzut la articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 sau în certificatul de omologare UE de tip menționat anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504.

Marcajul

Fiecare SAE care este conform cu un tip omologat în temeiul prezentului regulament trebuie să poarte o marcă de omologare UE de tip în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 și cu anexa XX la prezentul regulament.

Nu este necesară marcarea sistemelor electrice/electronice incluse în tipurile de vehicule omologate în temeiul prezentului regulament.

Nu este necesar ca marcajele de pe SAE conforme cu punctele 2.1 și 2.2 să fie vizibile când SAE este instalat pe un vehicul.

Specificații

Specificații generale

Un vehicul [și sistemul (sistemele) său(sale) electric(e)/electronic(e) sau SAE] trebuie să fie proiectat, fabricat și echipat în așa fel încât să permită vehiculului, în condiții normale de utilizare, să fie în conformitate cu prezentul regulament.

Specificații privind radiațiile electromagnetice de bandă largă provenite de la vehicule cu aprindere prin scânteie.

Metodă de măsurare

Radiația electromagnetică generată de vehiculul reprezentativ pentru tipul său se măsoară prin metoda descrisă în partea 3 la oricare dintre distanțele față de antenă definite. Alegerea se face de către producătorul vehiculului.

Limite de referință pentru perturbațiile electromagnetice în bandă largă emise de vehicule

Dacă măsurătorile se fac prin metoda descrisă în partea 3, pentru o distanță de la vehicul la antenă de 10,0 ± 0,2 m, limitele de referință pentru radiații sunt de 34 dB microvolți/m (50 microvolți/m) în banda de frecvență de 30-75 MHz și de 34-45 dB microvolți/m (50-180 microvolți/m) în banda de frecvență de 75-400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvențe de peste 75 MHz, astfel cum este indicat la punctul 5. În banda de frecvență 400-1000 MHz limita rămâne constantă la 45 dB microvolți/m (180 microvolți/m).

Dacă măsurătorile se fac prin metoda descrisă în partea 3, pentru o distanță de la vehicul la antenă de 3,0 ± 0,05 m, limitele de referință pentru radiații sunt de 44 dB microvolți/m (160 microvolți/m) în banda de frecvență de 30-75 MHz și de 44-55 dB microvolți/m (160-562 microvolți/m) în banda de frecvență de 75-400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvențe de peste 75 MHz, astfel cum este indicat la punctul 6. În banda de frecvență 400-1000 MHz, limita rămâne constantă la 55 dB microvolți/m (562 microvolți/m).

În cazul unui vehicul reprezentativ pentru tipul său, valorile măsurate, exprimate în dB microvolți/m (microvolți/m), trebuie să fie cu cel puțin 2,0 dB (20 %) sub limitele de referință.

Specificații privind interferențele electromagnetice în bandă îngustă produse de vehicule

Metodă de măsurare

Radiația electromagnetică generată de vehiculul reprezentativ pentru tipul său se măsoară prin metoda descrisă în partea 4 la oricare dintre distanțele față de antenă definite. Alegerea trebuie făcută de producătorul vehiculului.

Limite de referință pentru perturbațiile electromagnetice în bandă îngustă emise de vehicule

Dacă măsurătorile se fac prin metoda descrisă în partea 4, pentru o distanță de la vehicul la antenă de 10,0 ± 0,2 m, limitele de referință pentru radiații sunt de 24 dB microvolți/m (16 microvolți/m) în banda de frecvență de 30-75 MHz și de 24-35 dB microvolți/m (16-56 microvolți/m) în banda de frecvență de 75-400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvențe de peste 75 MHz, astfel cum este indicat la punctul 7. În banda de frecvență 400-1000 MHz, limita rămâne constantă la 35 dB microvolți/m (56 microvolți/m).

Dacă măsurătorile se fac prin metoda descrisă în partea 4, pentru o distanță de la vehicul la antenă de 3,0 ± 0,05 m, limitele de referință pentru radiații sunt de 34 dB microvolți/m (50 microvolți/m) în banda de frecvență de 30-75 MHz și de 34-45 dB microvolți/m (50-180 microvolți/m) în banda de frecvență de 75-400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) cu frecvențe de peste 75 MHz, astfel cum este indicat la punctul 8. În banda de frecvență 400-1000 MHz, limita rămâne constantă la 45 dB microvolți/m (180 microvolți/m).

În cazul unui vehicul prezentat spre omologare, valorile măsurate, exprimate în dB microvolți/m (microvolți/m), trebuie să fie cu cel puțin 2,0 dB (20 %) sub limitele de referință.

Fără a aduce atingere limitelor definite la punctele 3.3.2.1., 3.3.2.2. și 3.3.2.3., dacă, în timpul fazei inițiale descrise la punctul 1.3. din partea 4, amplitudinea semnalului măsurată la baza antenei radio a vehiculului este mai mică de 20 dB microvolți/m (10 microvolți/m) în banda de frecvență de 88 – 108 MHz, atunci se consideră că vehiculul este conform cu specificațiile referitoare la limitele interferențelor electromagnetice de bandă îngustă și nu mai este necesar să fie supus unor încercări suplimentare.

Specificații privind imunitatea vehiculelor la interferențele electromagnetice radiate

Metoda de încercare

Încercarea imunității la radiații electromagnetice a vehiculului reprezentativ pentru tipul său se efectuează prin metoda descrisă în partea 5.

Limite de referință în ceea ce privește imunitatea vehiculelor

Dacă măsurătorile se fac utilizând metoda descrisă în partea 5, limita de referință a intensității câmpului este de 24 V/m ef (valoare efectivă) în peste 90 % din banda de frecvență de 20-2000 MHz și 20 V/m ef în întreaga bandă de frecvență de 20-2000 MHz.

Vehiculul reprezentativ pentru tipul său se consideră conform cu cerințele de imunitate dacă, în cursul încercărilor efectuate în conformitate cu partea 5, cu un nivel de câmp, exprimat în V/m, cu 25 % peste nivelul de referință, nu se constată nicio schimbare anormală a vitezei roților motrice ale vehiculului, nicio scădere a performanței care ar putea crea confuzie în rândul altor participanți la trafic și nicio alterare a comenzii directe a conducătorului auto asupra vehiculului, care ar putea fi observată de conducătorul auto sau de un alt participant la trafic.

Comanda directă a conducătorului auto asupra vehiculului este exercitată prin sistemul de direcție, sistemul de frânare sau sistemul de comandă a turației motorului.

Specificații privind interferența electromagnetică de bandă largă generată de SAE

Metodă de măsurare

Radiația electromagnetică generată de un SAE reprezentativ pentru tipul său se măsoară prin metoda descrisă în partea 6.

Limitele de referință de bandă largă pentru SAE

Dacă măsurătorile se fac prin metoda descrisă în partea 6, limitele de referință pentru radiații sunt de 64-54 dB microvolți/m (1600-500 microvolți/m) în banda de frecvență de 30-75 MHz, această limită descrescând logaritmic (linear) la frecvențe de peste 30 MHz, respectiv de 54-65 dB microvolți/m (500-1800 microvolți/m) în banda de frecvență de 75-400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) la frecvențe de peste 75 MHz, așa cum este indicat la punctul 9 din prezenta parte. În banda de frecvență 400-1000 MHz, limita rămâne constantă la 65 dB microvolți/m (1800 microvolți/m).

În cazul unui SAE reprezentativ pentru tipul său, valorile măsurate, exprimate în dB microvolți/m (microvolți/m), trebuie să fie cu cel puțin 2,0 dB (20 %) sub limitele de referință.

Specificații privind interferența electromagnetică de bandă îngustă generată de SAE

Metodă de măsurare

Radiația electromagnetică generată de un SAE reprezentativ pentru tipul său se măsoară prin metoda descrisă în partea 7.

Limitele de referință referitoare la interferența electromagnetică de bandă îngustă cauzată de SAE

Dacă măsurătorile se fac prin metoda descrisă în partea 7, limitele de referință pentru radiații sunt de 54-44 dB microvolți/m (500-160 microvolți/m) în banda de frecvență de 30-75 MHz, această limită descrescând logaritmic (linear) la frecvențe de peste 30 MHz, respectiv de 44-55 dB microvolți/m (160-560 microvolți/m) în banda de frecvență de 75-400 MHz, această limită crescând logaritmic (linear) la frecvențe de peste 75 MHz, așa cum este indicat la punctul 10 din prezenta parte. În banda de frecvență 400-1000 MHz, limita rămâne constantă la 55 dB microvolți/m (1 800 microvolți/m).

La un SAE reprezentativ pentru tipul său, valorile măsurate, exprimate în dB microvolți/m (microvolți/m), trebuie să fie cu cel puțin 2,0 dB (20 %) sub limitele de referință.

Specificații privind imunitatea SAE la radiații electromagnetice

Metoda (metodele) de încercare

Imunitatea la radiații electromagnetice a unui SAE reprezentativ pentru tipul său se verifică prin metoda (metodele) aleasă (alese) din rândul celor descrise în partea 8.

Limitele de referință privind încercările de imunitate a SAE

Dacă încercările sunt efectuate folosind metodele descrise în partea 8, nivelurile de referință pentru imunitate sunt de 48 V/m pentru metoda de încercare cu ghid de unde tip bandă de 150 mm, 12 V/m pentru metoda de încercare cu ghid de unde tip bandă de 800 mm, 60 V/m pentru metoda de încercare cu celulă TEM (Transverse Electromagnetic Mode), 48 mA pentru metoda de încercare cu injecție de curent în fascicul (ICF) și 24 V/m pentru metoda de încercare în câmp liber.

În cazul unui SAE reprezentativ pentru tipul său, la un nivel al câmpului sau al curentului, exprimat în unități lineare corespunzătoare, cu 25 % mai mare decât limita de referință, SAE nu trebuie să prezinte disfuncționalități care ar produce o scădere a performanțelor ce ar putea crea confuzie în rândul altor participanți la trafic sau o degradare a comenzii directe a conducătorului auto asupra vehiculului pe care este instalat sistemul.

Excepții

În cazul în care un vehicul sau un sistem electric/electronic sau un SAE nu include un oscilator electronic cu frecvența de funcționare mai mare de 9 kHz, se consideră că este conform cu prevederile de la punctul 3.3.2 sau 3.6.2 și cu prevederile părților 4 și 7.

Nu este necesar ca vehiculele fără sisteme electrice/electronice sau SAE implicate în comanda directă a vehiculului să facă obiectul încercării privind imunitatea, acestea fiind considerate conforme cu cerințele de la punctul 3.4 și din partea 5.

Nu este necesar ca SAE ale căror funcții nu sunt implicate în comanda directă a vehiculului să facă obiectul încercării privind imunitatea, acestea fiind considerate conforme cu cerințele de la punctul 3.7 și din partea 8.

Descărcare electrostatică

Pentru vehiculele prevăzute cu pneuri, caroseria/șasiul vehiculului poate fi considerat(ă) ca o structură izolată din punct de vedere electric. Tensiuni electrostatice semnificative în raport cu mediul extern al vehiculului apar doar în momentul în care ocupantul intră în vehicul sau iese din acesta. Având în vedere că în aceste momente vehiculul este staționar, nu este necesară nicio încercare de omologare de tip pentru descărcarea electrostatică.

Fenomene de conducție tranzitorii

Întrucât în timpul conducerii normale nu se realizează nicio conexiune electrică externă a vehiculului, nu se generează fenomene de conducție tranzitorii în raport cu mediul extern. Producătorul trebuie să se asigure că echipamentul poate tolera fenomenele de conducție tranzitorii din interiorul unui vehicul, de exemplu cele datorate comutării sarcinii precum și interacțiunii între sisteme. Nu este necesară efectuarea unei încercări de omologare de tip pentru fenomene de conducție tranzitorii.

Limite de referință a interferențelor de bandă largă produse de vehicule cu distanța dintre antenă și vehicul de 10 m

Frecvență exprimată în megahertzi (scară logaritmică)

(A se vedea punctul 3.2.2.1 din partea 2)

Lățimea de bandă

Limita L [dB(μV/m)], la frecvență f (MHz)

30–75 MHz

75–400 MHz

400–1 000 MHz

120 kHz

L = 34

L = 34 + 15,13 log (f/75)

L = 45

Semivârf

Lățimea de bandă 120 kHz

Valoarea în dB variind liniar în funcție de logaritmul frecvenței

L I N E A R

L O G

Frecvențe preselecționate

Limite de referință a interferențelor de bandă largă produse de vehicule cu distanța dintre antenă și vehicul de 3 m

Frecvență exprimată în megahertzi (scară logaritmică)

(A se vedea punctul 3.2.2.2 din partea 2)

Lățimea de bandă

Limita L [dB(μV/m)], la frecvență f (MHz)

30–75 MHz

75–400 MHz

400–1 000 MHz

120 kHz

L = 44

L = 44 + 15,13 log (f/75)

L = 55

Semivârf

Lățimea de bandă 120 kHz

Valoarea în dB variind liniar în funcție de logaritmul frecvenței

L I N E A R

L O G

Frecvențe preselecționate

Limite de referință a interferențelor de bandă îngustă produse de vehicule cu distanța dintre antenă și vehicul de 10 m

Frecvență exprimată în megahertzi (scară logaritmică)

(A se vedea punctul 3.3.2.1 din partea 2)

Lățimea de bandă

Limita L [dB(μV/m)], la frecvență f (MHz)

30–75 MHz

75–400 MHz

400–1 000 MHz

120 kHz

L = 24

L = 24 + 15,13 log (f/75)

L = 35

Vârf

Lățimea de bandă 120 kHz

Valoarea în dB variind liniar în funcție de logaritmul frecvenței

L I N I A R A

L O G

Exemple de Frecvențe preselecționate

Limite de referință a interferențelor de bandă îngustă produse de vehicule cu distanța dintre antenă și vehicul de 3 m

Frecvență exprimată în megahertzi (scară logaritmică)

(A se vedea punctul 3.3.2.2 din partea 2)

Limite de referință de bandă largă ale subansamblului electric/electronic

Frecvență exprimată în megahertzi (scară logaritmică)

(A se vedea punctul 3.5.2.1 din partea 2)

Lățimea de bandă

Limita L [dB(μV/m)], la frecvență f (MHz)

30–75 MHz

75–400 MHz

400–1 000 MHz

120 kHz

L = 64 – 25,13 log (f/30)

L = 54 + 15,13 log (f/75)

L = 65

Semivârf

Lățimea de bandă 120 kHz

Valoarea în dB variind liniar în funcție de logaritmul frecvenței

L I N E A R

L O G

Frecvențe preselecționate

Limite de referință de bandă îngustă ale subansamblului electric/electronic

Frecvență exprimată în megahertzi (scară logaritmică)

(A se vedea punctul 3.6.2.1 din partea 2)

Lățimea de bandă

Limita L [dB(μV/m)], la frecvență f (MHz)

30–75 MHz

75–400 MHz

400–1 000 MHz

120 kHz

L = 54 - 25,13 log (f/30)

L = 44 + 15,13 log (f/75)

L = 55

Vârf

Lățimea de bandă 120 kHz

Valoarea în dB variind liniar în funcție de logaritmul frecvenței

L I N E A R

L O G

Exemplede frecvențe preselecționate

PARTEA 3

Cerințe impuse vehiculelor: metodă de măsurare a emisiilor electromagnetice de bandă largă generate de vehicule

Generalități

Metoda de încercare descrisă în prezenta parte se aplică exclusiv vehiculelor.

Aparatură de măsură

Echipamentul de măsură trebuie să fie conform cu cerințele publicației nr. 16 seria 1 a Comitetului Internațional Special pentru Interferență Radio (CISPR).

Pentru măsurarea emisiilor electromagnetice de bandă largă în prezenta parte se utilizează un detector de semivârf, iar dacă se utilizează un detector de vârf, trebuie să se aplice un factor de corecție corespunzător, în funcție de frecvența de aprindere.

Metoda de încercare

Această încercare vizează măsurarea radiațiilor electromagnetice de bandă largă emise de sistemele cu aprindere prin scânteie și de motoarele electrice (motoarele cu tracțiune electrică, motoarele pentru sistemele de încălzire sau de dejivrare, pompele de combustibil, pompele de apă etc.) cu care sunt echipate în mod permanent vehiculele.

Sunt permise două variante ale distanței de referință față de antenă: 10 m sau 3 m față de vehicul. În ambele cazuri se aplică punctul 3.

Exprimarea rezultatelor

Rezultatele măsurătorilor sunt exprimate în db microvolți/m (microvolți/m), pentru o lățime de bandă de 120 kHz. Dacă lățimea de bandă reală B (exprimată în kHz) a aparatelor de măsură nu este egală cu 120 kHz, citirile exprimate în microvolți/m se convertesc la lățimea de bandă de 120 kHz prin înmulțire cu un factor egal cu 120/B.

Locul de efectuare a măsurătorilor

Locul de efectuare a încercării trebuie să fie o zonă plană, degajată, fără suprafețe reflectante electromagnetic în interiorul unui cerc cu raza de minim 30 m măsurată de la un punct aflat la jumătatea distanței dintre vehicul și antenă (a se vedea figura 1 de la punctul 7).

Instrumentele de măsură, cabina de încercare sau vehiculul în care se găsesc aparatele de măsură se pot afla în interiorul zonei de efectuare a măsurătorilor, dar numai în regiunea permisă prezentată în figura 1 de la partea 3.

În interiorul zonei de încercare sunt permise alte antene de măsură, la o distanță minimă de 10 m atât față de antena receptoare cât și față de vehiculul supus încercării, cu condiția să se poată demonstra că nu sunt afectate rezultatele încercării.

Se poate folosi o cameră de încercare închisă, dacă se poate găsi o corelație între rezultatele obținute în camera de încercare închisă și cele obținute în aer liber. Camera de încercare închisă nu trebuie să respecte cerințele referitoare la dimensiuni indicate în figura 1 de la punctul 7 în afară de distanța dintre antenă și vehicul și de înălțimea antenei. Nu este necesară nici verificarea, înaintea încercării sau după aceasta, a emisiilor provenite din mediul înconjurător, astfel cum este precizat la punctul 3.4.

Mediul ambiant

Pentru a garanta absența oricărui zgomot sau semnal exterior parazit, având o amplitudine suficientă pentru a afecta material rezultatele măsurătorii, trebuie să fie efectuate măsurători suplimentare înainte și după încercarea principală. Dacă vehiculul este prezent în momentul efectuării măsurătorilor de mediu, serviciul tehnic trebuie să se asigure că nicio emisie provenită de la vehicul nu afectează semnificativ măsurătorile de mediu, de exemplu prin înlăturarea vehiculului din zona de încercare, scoaterea cheii din contact sau deconectarea bateriei. În cadrul ambelor măsurători, zgomotul sau semnalul exterior trebuie să fie cu cel puțin 10 dB mai mic decât limitele de referință precizate la punctul 3.2.2.1 sau 3.2.2.2 (după caz) din partea 2, cu excepția transmisiilor intenționate de bandă îngustă inerente mediului.

Starea vehiculului în timpul încercărilor

Motorul

Motorul trebuie să fie pornit, la temperatura normală de funcționare, iar transmisia trebuie să fie la punctul mort. Dacă, din rațiuni practice, nu se poate asigura acest lucru, se pot stabili alte condiții, de comun acord între producător și autoritățile care efectuează încercarea.

Este necesar să se verifice că mecanismul care reglează turația motorului nu influențează radiațiile electromagnetice. În timpul fiecărei măsurători, motorul trebuie să funcționeze astfel:

Încercarea nu se efectuează pe timp de ploaie sau în timpul altor precipitații sau la mai puțin de 10 minute după încetarea acestor precipitații.

Tipul, poziția și orientarea antenei

Tipul antenei

Se poate utiliza orice antenă, cu condiția ca aceasta să poată fi etalonată în raport cu antena de referință. Pentru etalonarea antenei, poate fi folosită metoda descrisă în publicația CISPR nr. 12, ediția 6, anexa C.

Înălțimea și distanța de măsură

Înălțime

Încercare la 10 m

Centrul de fază al antenei trebuie să fie situat la 3,00 ± 0,05 m deasupra planului pe care este așezat vehiculul.

Încercare la 3 m

Centrul de fază al antenei trebuie să fie situat la 1,80 ± 0,05 m deasupra planului pe care este așezat vehiculul.

Niciun element receptor al antenei nu trebuie să se afle la o distanță mai mică de 0,25 m față de planul pe care este așezat vehiculul.

Distanța de efectuare a măsurătorilor

Încercare la 10 m

Distanța pe orizontală dintre extremitatea de referință a antenei sau dintre un alt punct corespunzător al antenei definit în timpul procedurii de etalonare descrise la punctul 5.1 și suprafața exterioară a vehiculului trebuie să fie de 10,0 ± 0,2 m.

Încercare la distanța de 3 m

Distanța pe orizontală dintre extremitatea de referință a antenei sau dintre un alt punct corespunzător al antenei definit în timpul procedurii de etalonare descrise la punctul 5.1 și suprafața exterioară a vehiculului trebuie să fie de 3,00 ± 0,05 m.

Dacă încercarea este efectuată într-o cameră închisă în vederea ecranării electromagnetice, elementele receptoare ale antenei nu trebuie să fie situate la o distanță mai mică de 1,0 m față de orice material radioabsorbant și la o distanță mai mică de 1,5 m față de peretele camerei închise în care se efectuează încercarea. Între antenă și vehiculul supus încercării nu trebuie să existe material absorbant.

Amplasarea antenei față de vehicul

Antena trebuie să fie amplasată succesiv pe partea stângă și pe partea dreaptă a vehiculului, antena fiind paralelă cu planul longitudinal de simetrie al vehiculului, aliniată cu centrul motorului (a se vedea figura 1 de la punctul 7) și aliniată cu punctul median al vehiculului definit ca punctul situat pe axa principală a vehiculului la mijlocul distanței dintre centrele axelor față și spate ale vehiculului.

Poziția antenei

La fiecare dintre punctele de măsură, citirile trebuie să fie efectuate pentru ambele tipuri de polarizare (orizontală și verticală) ale antenei (a se vedea figura 2 de la punctul 7).

Valori înregistrate

Pentru fiecare frecvență preselectată, cea mai mare dintre cele patru citiri efectuate în conformitate cu punctele 5.3 și 5.4 se consideră a fi citirea caracteristică pentru frecvența la care au fost efectuate măsurătorile.

Frecvențe

Măsurători

Măsurătorile se efectuează în gama de frecvențe de la 30 la 1000 MHz. Această gamă trebuie împărțită în treisprezece benzi. Pentru a confirma faptul că vehiculul îndeplinește cerințele prezentei părți, autoritatea care face încercările trebuie să efectueze încercări pentru un număr de până la 13 frecvențe din gama respectivă, de exemplu: 45, 65, 90, 120, 150, 190, 230, 280, 380, 450, 600, 750, 900 MHz. În cazul în care limita este depășită în timpul încercării, trebuie efectuate investigații pentru a se asigura că acest lucru este cauzat de vehicul, nu de radiațiile ambiante.

Limitele se aplică în toată gama de frecvențe cuprinse între 30 și 1000 MHz.

Măsurătorile pot fi efectuate fie cu detectoare de valori de semivârf, fie cu detectoare de valori de vârf. Limitele indicate la punctele 3.2 și 3.5 din partea 2 sunt pentru detectorul de semivârf. Dacă se utilizează un detector de vârf, se adaugă 38dB pentru lățimea de bandă de 1 MHz sau se scad 22 dB pentru lățimea de bandă de 1kHz.

Toleranțe

Toleranțele se aplică frecvențelor citate și sunt destinate evitării interferenței de la transmisiile efectuate în timpul măsurătorii la frecvențele preselectate nominale sau la frecvențe din vecinătatea acestora.

Figuri

Figura 1

Zona de încercare a tractorului

(Zonă plană fără suprafețe electromagnetice reflectante)

Poziția antenei față de tractor

Secțiune verticală

Poziția antenei dipol pentru măsurarea componentei verticale a câmpului de radiație

Figura 2

Secțiune orizontală

Poziției antenei dipol pentru măsurarea componentei orizontale a câmpului de radiație

PARTEA 4

Metoda de măsurare a emisiilor electromagnetice în bandă îngustă produse de vehicule

Generalități

Metoda de încercare descrisă în prezenta parte se aplică exclusiv vehiculelor.

Aparatură de măsură

Echipamentul de măsură trebuie să fie conform cu cerințele publicației nr. 16 seria 1 a Comitetului Internațional Special pentru Interferență Radio (CISPR).

În prezenta anexă pentru măsurarea emisiilor electromagnetice de bandă îngustă se utilizează un detector de valoare medie sau un detector de vârf.

Metoda de încercare

Această încercare este destinată măsurării interferențelor electromagnetice de bandă îngustă, cum sunt cele generate de un sistem cu microprocesor sau de o altă sursă de bandă îngustă.

Într-o primă etapă, se măsoară nivelurile de emisii în banda de frecvență FM (între 88 și 108 MHz) la antena radio a vehiculului, cu un echipament ca acela definit la punctul 1.2. Dacă nu se depășește nivelul specificat la punctul 3.3.2.4 din partea 2, vehiculul este considerat ca respectând limitele privind interferențele electromagnetice prevăzute de prezenta parte și nu este necesar să fie efectuată încercarea completă.

În cadrul procedurii de încercare completă sunt permise două distanțe alternative de la antenă: 10 m sau 3 m față de vehicul. În fiecare dintre cazuri, trebuie să fie respectate cerințele de la punctul 3.

Exprimarea rezultatelor

Rezultatele măsurătorilor sunt exprimate în dB microvolți/m (microvolți/m).

Locul de efectuare a măsurătorilor

Locul de efectuare a încercării trebuie să fie o zonă plană, degajată, fără suprafețe reflectante electromagnetic în interiorul unui cerc cu raza de minim 30 m măsurată de la un punct aflat la jumătatea distanței dintre vehicul și antenă (a se vedea figura 1 din partea 3).

Instrumentele de măsură, cabina de încercare sau vehiculul în care se găsesc aparatele de măsură se pot afla în interiorul zonei de măsură, dar numai în spațiul permis prezentat în figura 1 din partea 7.

În interiorul zonei de încercare este permisă prezența altor antene de măsură, la o distanță minimă de 10 m atât față de antena receptoare cât și față de vehiculul supus încercării, cu condiția să se poată demonstra că nu sunt afectate rezultatele încercării.

Se poate folosi o cameră de încercare închisă, dacă se poate găsi o corelație între rezultatele obținute în camera de încercare închisă și cele obținute în aer liber. Camera de încercare închisă nu trebuie să respecte cerințele referitoare la dimensiuni indicate în figura 1 de la punctul 7 din partea 3, în afară de distanța de la antenă la vehicul și de înălțimea antenei. Nu este necesară nici verificarea, înaintea încercării sau după aceasta, a interferențelor provenite din mediul înconjurător, astfel cum este indicat la punctul 3.4 din prezenta parte.

Mediul ambient

Pentru a garanta absența oricărui zgomot sau semnal exterior parazit, având o amplitudine suficientă pentru a afecta material rezultatele măsurătorii, trebuie să fie efectuate măsurători de mediu înainte și după încercarea principală. Serviciul tehnic trebuie să se asigure că nicio emisie provenită de la vehicul nu afectează semnificativ măsurătorile de mediu, de exemplu prin înlăturarea vehiculului din zona de încercare, scoaterea cheii de contact sau deconectarea bateriei (bateriilor). În cadrul ambelor măsurători, zgomotul sau semnalul exterior trebuie să fie cu cel puțin 10 dB mai mic decât limitele de referință precizate la punctul 3.3.2.1 sau 3.3.2.2 (după caz) din partea 2, cu excepția transmisiilor intenționate de bandă îngustă inerente mediului.

Starea vehiculului în timpul încercărilor

Toate sistemele electronice ale vehiculului trebuie să fie în stare de funcționare normală iar vehiculul trebuie să fie staționar.

Aprinderea trebuie pornită. Motorul trebuie să fie oprit.

Încercarea nu se efectuează pe timp de ploaie sau în timpul altor precipitații sau la mai puțin de 10 minute după încetarea acestor precipitații.

Tipul, poziția și orientarea antenei

Tipul antenei

Se poate utiliza orice antenă, cu condiția ca aceasta să poată fi etalonată în raport cu o antenă de referință. Pentru etalonarea antenei, poate fi folosită metoda descrisă în publicația CISPR nr. 12, ediția 6, anexa C.

Înălțimea și distanța de efectuare a măsurătorilor

Înălțime

Încercare la distanța de 10 m

Centrul de fază al antenei trebuie să fie situat la 3,00 ± 0,05 m deasupra planului pe care este așezat vehiculul.

Încercare la distanța de 3 m

Centrul de fază al antenei trebuie să fie situat la o distanță de 1,80 ± 0,05 m deasupra planului pe care este așezat vehiculul.