Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/207 al Comisiei din 20 ianuarie 2015 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește modelele pentru raportul de progres, transmiterea informațiilor privind un proiect major, planul de acțiune comun, rapoartele de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, declarația de gestiune, strategia de audit, opinia de audit și raportul anual de control și în ceea ce privește metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu și, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește modelul pentru rapoartele de implementare pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

Raportul de progres referitor la punerea în aplicare a acordului de parteneriat menționat la articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se întocmește în conformitate cu modelul stabilit în anexa I la prezentul regulament.

Informațiile necesare în vederea aprobării unui proiect major, astfel cum sunt menționate la articolul 101 primul paragraf literele (a)-(i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, sunt transmise în conformitate cu formatul stabilit în anexa II la prezentul regulament.

Analiza cost-beneficiu menționată la articolul 101 primul paragraf litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se realizează în conformitate cu metodologia stabilită în anexa III la prezentul regulament.

Conținutul planului de acțiune comun menționat la articolul 106 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se stabilește în conformitate cu modelul stabilit în anexa IV la prezentul regulament.

Rapoartele anuale și raportul final de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, astfel cum sunt menționate la articolul 111 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, se întocmesc în conformitate cu modelul stabilit în anexa V la prezentul regulament.

Declarația de gestiune menționată la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se prezintă pentru fiecare program operațional în conformitate cu modelul stabilit în anexa VI la prezentul regulament.

Strategia de audit menționată la articolul 127 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se stabilește în conformitate cu modelul stabilit în anexa VII la prezentul regulament.

Opinia de audit menționată la articolul 127 alineatul (5) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se întocmește în conformitate cu modelul stabilit în anexa VIII la prezentul regulament.

Raportul de control anual menționat la articolul 127 alineatul (5) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se prezintă în conformitate cu modelul stabilit în anexa IX la prezentul regulament.

Raportul anual și raportul final de implementare pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, astfel cum sunt menționate la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013, se întocmesc în conformitate cu modelul stabilit în anexa X la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA I

ANEXA I

MODEL PENTRU RAPORTUL DE PROGRES

PARTEA I

Informațiile și evaluările solicitate pentru toate fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)

Modificarea necesitãților de dezvoltare din statul membru dupã adoptarea acordului de parteneriat [articolul 52 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Descrierea generală și evaluarea modificării necesităților de dezvoltare, inclusiv descrierea modificărilor necesităților de dezvoltare identificate de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din tratat.

Alte elemente, dacă este cazul.

Legendă pentru caracteristicile câmpurilor:

tip: N = Număr, D = Dată, S = Șir, C = Casetă pentru selectare, P = Procent

introducerea datelor: M = Manual, S = Selecție, G = Generat de sistem

maxlength = Numărul maxim de caractere, inclusiv spațiile.

Progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentã, durabilã și favorabilã incluziunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor, prin contribuția fondurilor ESI la obiectivele tematice selectate și, în special, în ceea ce privește obiectivele de etapã stabilite pentru fiecare program în cadrul de performanțã și sprijinul utilizat pentru obiectivele legate de schimbãrile climatice [Articolul 52 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Pentru FEADR, descrierea și evaluarea vizează țintele stabilite pe prioritate a Uniunii, dat fiind că contribuția la Strategia Europa 2020 este structurată în jurul celor șase priorități ale Uniunii.

Descrierea și evaluarea modului în care fondurile ESI au contribuit la îndeplinirea obiectivelor tematice și a progreselor realizate în vederea atingerii principalelor rezultate așteptate pentru fiecare dintre obiectivele tematice stabilite în acordul de parteneriat, cu trimitere la obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță și la sprijinul utilizat pentru obiectivele legate de schimbările climatice, după caz, inclusiv, dacă este cazul, o descriere a contribuției fondurilor ESI la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, cu trimitere la obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță pentru fiecare program

O descriere a contribuției fondurilor ESI la recomandările relevante specifice fiecărei țări.

Dacă este cazul, o descriere a modului în care fondurile ESI au răspuns modificărilor necesităților de dezvoltare.

Numai pentru raportul din 2019: o analiză sintetică a datelor din tabelul 2, incluzând o evaluare a motivelor pentru care obiectivele nu au fost atinse și a măsurilor luate pentru a soluționa aceste aspecte.

Alte elemente, dacă este cazul.

<type='S' maxlength=52500 input='M'>

Numai pentru raportul din 2017 — Acțiuni întreprinse pentru a îndeplini condiționalitățile ex ante stabilite în acordul de parteneriat [articolul 52 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Dacă este cazul, informații generale și evaluarea faptului dacă acțiunile întreprinse pentru a îndeplini condiționalitățile ex ante aplicabile stabilite în acordul de parteneriat care nu au fost îndeplinite la data adoptării acordului de parteneriat au fost implementate în conformitate cu calendarul stabilit.

<type='S' maxlength=10500 input='M'>

Implementarea mecanismelor de asigurare a coordonării între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale și cu Banca Europeană de Investiții (BEI) [articolul 52 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

<type='S' maxlength=14000 input='M'>

O evaluare a implementării mecanismelor de coordonare prevăzute în acordul de parteneriat și, dacă este cazul, a oricăror probleme întâlnite în cursul implementării.

Dacă este cazul, o descriere a mecanismelor de coordonare noi și modificate.

Alte elemente, dacă este cazul.

Implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale sau un rezumat al implementării abordărilor integrate pe baza programelor, inclusiv progresele înregistrate în vederea realizării domeniilor prioritare stabilite pentru cooperare [articolul 52 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Observații generale și evaluare.

<type='S' maxlength=14000 input='M'>

în legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 — Prezentare generală a implementării dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității.

<type='S' maxlength=7000 input='M'>

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 — Prezentare generală a implementării investițiilor teritoriale integrate, dacă este cazul.

<type='S' maxlength=7000 input='M'>

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 – Prezentare generală a implementării acțiunilor integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile.

<type='S' maxlength=7000 input='M'>

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, prezentare generală a implementării strategiilor macroregionale și a strategiilor privind bazinele maritime.

<type='S' maxlength=7000 input='M'>

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, o prezentare generală a implementării abordării integrate pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excluziune socială.

O descriere a acțiunilor întreprinse pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excluziune socială.

O descriere a rezultatelor obținute în ceea ce privește soluționarea nevoilor acestor zone geografice/grupuri-țintă.

<type='S' maxlength=7000 input='M'>

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, prezentare generală a implementării măsurilor de soluționare a provocărilor demografice ale zonelor care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente.

<type='S' maxlength=7000 input='M'>

Dacă este cazul, acțiunile întreprinse pentru consolidarea capacității autorităților din statele membre și a beneficiarilor în privința administrării și utilizării fondurilor ESI [articolul 52 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

<type='S' maxlength=14000 input='M'>

Acțiunile întreprinse și progresele realizate în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari [articolul 52 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

<type='S' maxlength=14000 input='M'>

Rolul partenerilor menționați la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în punerea în aplicare a acordului de parteneriat [articolul 52 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Descrierea și evaluarea rolului partenerilor selectați în vederea elaborării raportului de progres, cu trimitere la acordul de parteneriat.

Descrierea și evaluarea implicării partenerilor selectați în procesul de implementare a programelor, inclusiv participarea în comitetele de monitorizare a programelor.

Alte elemente, dacă este cazul.

<type='S' maxlength=21000 input='M'>

Un rezumat al acțiunilor întreprinse în ceea ce privește aplicarea principiilor orizontale și a obiectivelor de politică pentru implementarea fondurilor ESI [articolul 52 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Un rezumat al acțiunilor întreprinse în ceea ce privește aplicarea principiilor orizontale pentru a asigura promovarea și monitorizarea acestor principii în diversele tipuri de programe, cu referire la conținutul acordului de parteneriat:

egalitatea de șanse între femei și bărbați, nediscriminare, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap;

dezvoltarea durabilă (protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea și prevenirea riscurilor).

Un rezumat al măsurilor implementate pentru a asigura integrarea obiectivelor de politică orizontală, cu referire la conținutul acordului de parteneriat.

Alte elemente, dacă este cazul.

<type='S' maxlength=14000 input='M'>

PARTEA II

Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470). Această parte trebuie să fie completată doar de statele membre cu regiuni eligibile pentru YEI, în conformitate cu articolul 16 din acest regulament.

Implementarea inițiativei Locuri de muncă pentru tineri (YEI) [articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013]

O descriere generală a implementării YEI, inclusiv modul în care YEI a contribuit la implementarea garanției pentru tineret, cu exemple concrete de intervenții sprijinite în cadrul YEI.

Descrierea oricăror probleme întâmpinate în implementarea YEI și a măsurilor luate pentru remedierea acestor probleme.

O evaluare a implementării YEI cu privire la obiectivele și țintele stabilite și la contribuția pentru implementarea garanției pentru tineret.

<type='S' maxlength=14000 input='M'>

PARTEA III

Informațiile și evaluările care trebuie să fie oferite pentru politica de coeziune în cazul în care se recurge la opțiunea prevăzută la articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de a include anumite elemente din rapoartele anuale de implementare în raportul de progres — care trebuie să fie prezentate în 2017 și 2019

Informații și evaluări suplimentare care pot fi adăugate în funcție de conținutul și obiectivele programului operațional [articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, incluse, dacă este necesar, pentru a completa alte secțiuni din raportul de progres]

Progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvoltării regiunilor care se confruntă cu dificultăți demografice și cu handicapuri naturale sau permanente, a investițiilor teritoriale integrate, a dezvoltării urbane durabile și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității în cadrul programului operațional.

<type='S' maxlength=3500 input='M'>

Progresele realizate în ceea ce privește implementarea acțiunilor menite să consolideze capacitatea autorităților statelor membre și a beneficiarilor de a administra și a utiliza fondurile.

<type='S' maxlength=3500 input='M'>

Progresele înregistrate în implementarea unor eventuale acțiuni transnaționale și interregionale.

<type='S' maxlength=3500 input='M'>

Progresele realizate în implementarea unor măsuri care să răspundă nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă expuse cel mai mult riscului de discriminare sau excluziune socială, în special în ceea ce privește comunitățile marginalizate, persoanele cu handicap, șomajul de lungă durată și tinerii care nu au un loc de muncă, inclusiv, dacă este cazul, resursele financiare utilizate.

<type='S' maxlength=3500 input='M'>

PARTEA IV

Această parte trebuie să fie completată doar de statele membre cu regiuni eligibile pentru YEI, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

Implementarea YEI [articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013]

O descriere a principalelor constatări ale evaluării menționate la articolul 19 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 care evaluează eficacitatea, eficiența și impactul sprijinului comun oferit din FSE și al alocării specifice pentru YEI, inclusiv pentru implementarea garanției pentru tineret.

Descrierea și evaluarea calității ofertelor de muncă primite de participanții la YEI, inclusiv tinerii defavorizați, cei care provin din comunități marginalizate și cei care părăsesc sistemul educațional fără a fi obținut o calificare.

Descrierea și evaluarea progreselor participanților la YEI în ceea ce privește continuarea studiilor, găsirea unor locuri de muncă durabile și decente sau orientarea către ucenicie sau stagii de calitate.

<type='S' maxlength=14000 input='M'>

PARTEA V

Informațiile și evaluările care trebuie să fie oferite pentru politica de coeziune în cazul în care se recurge la opțiunea prevăzută la articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (incluse, dacă este cazul, pentru a completa celelalte secțiuni ale raportului de progres) — care trebuie să fie prezentate în 2019

Contribuția programului la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii [articolul 50 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Informații privind contribuția programului la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și evaluarea acesteia.

<type='S' maxlength=17500 input='M'>

Descrierea generală și evaluarea modificării necesităților de dezvoltare, inclusiv descrierea modificărilor necesităților de dezvoltare identificate de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din tratat.

Alte elemente, dacă este cazul.

tip: N = Număr, D = Dată, S = Șir, C = Casetă pentru selectare, P = Procent

introducerea datelor: M = Manual, S = Selecție, G = Generat de sistem

maxlength = Numărul maxim de caractere, inclusiv spațiile.

Descrierea și evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și a contribuției din fondurile ESI în acest scop, cu trimitere la obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță și la sprijinul utilizat pentru obiectivele legate de schimbările climatice, după caz.

Descrierea și evaluarea modului în care fondurile ESI au contribuit la îndeplinirea obiectivelor tematice și a progreselor realizate în vederea atingerii principalelor rezultate așteptate pentru fiecare dintre obiectivele tematice stabilite în acordul de parteneriat, cu trimitere la obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță și la sprijinul utilizat pentru obiectivele legate de schimbările climatice, după caz, inclusiv, dacă este cazul, o descriere a contribuției fondurilor ESI la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, cu trimitere la obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță pentru fiecare program

O descriere a contribuției fondurilor ESI la recomandările relevante specifice fiecărei țări.

Dacă este cazul, o descriere a modului în care fondurile ESI au răspuns modificărilor necesităților de dezvoltare.

Numai pentru raportul din 2019: o analiză sintetică a datelor din tabelul 2, incluzând o evaluare a motivelor pentru care obiectivele nu au fost atinse și a măsurilor luate pentru a soluționa aceste aspecte.

Alte elemente, dacă este cazul.

O evaluare a implementării mecanismelor de coordonare prevăzute în acordul de parteneriat și, dacă este cazul, a oricăror probleme întâlnite în cursul implementării.

Dacă este cazul, o descriere a mecanismelor de coordonare noi și modificate.

Alte elemente, dacă este cazul.

Observații generale și evaluare.

în legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 — Prezentare generală a implementării dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității.

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 — Prezentare generală a implementării investițiilor teritoriale integrate, dacă este cazul.

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 – Prezentare generală a implementării acțiunilor integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile.

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, prezentare generală a implementării strategiilor macroregionale și a strategiilor privind bazinele maritime.

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, o prezentare generală a implementării abordării integrate pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excluziune socială.

O descriere a acțiunilor întreprinse pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excluziune socială.

O descriere a rezultatelor obținute în ceea ce privește soluționarea nevoilor acestor zone geografice/grupuri-țintă.

În legătură cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dacă este cazul, prezentare generală a implementării măsurilor de soluționare a provocărilor demografice ale zonelor care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente.

O descriere a acțiunilor întreprinse pentru a răspunde nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excluziune socială.

O descriere a rezultatelor obținute în ceea ce privește soluționarea nevoilor acestor zone geografice/grupuri-țintă.

Descrierea și evaluarea rolului partenerilor selectați în vederea elaborării raportului de progres, cu trimitere la acordul de parteneriat.

Descrierea și evaluarea implicării partenerilor selectați în procesul de implementare a programelor, inclusiv participarea în comitetele de monitorizare a programelor.

Alte elemente, dacă este cazul.

Un rezumat al acțiunilor întreprinse în ceea ce privește aplicarea principiilor orizontale pentru a asigura promovarea și monitorizarea acestor principii în diversele tipuri de programe, cu referire la conținutul acordului de parteneriat:

egalitatea de șanse între femei și bărbați, nediscriminare, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap;

dezvoltarea durabilă (protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea și prevenirea riscurilor).

Un rezumat al măsurilor implementate pentru a asigura integrarea obiectivelor de politică orizontală, cu referire la conținutul acordului de parteneriat.

Alte elemente, dacă este cazul.

egalitatea de șanse între femei și bărbați, nediscriminare, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap;

dezvoltarea durabilă (protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitatea și prevenirea riscurilor).

O descriere generală a implementării YEI, inclusiv modul în care YEI a contribuit la implementarea garanției pentru tineret, cu exemple concrete de intervenții sprijinite în cadrul YEI.

Descrierea oricăror probleme întâmpinate în implementarea YEI și a măsurilor luate pentru remedierea acestor probleme.

O evaluare a implementării YEI cu privire la obiectivele și țintele stabilite și la contribuția pentru implementarea garanției pentru tineret.

O descriere a principalelor constatări ale evaluării menționate la articolul 19 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 care evaluează eficacitatea, eficiența și impactul sprijinului comun oferit din FSE și al alocării specifice pentru YEI, inclusiv pentru implementarea garanției pentru tineret.

Descrierea și evaluarea calității ofertelor de muncă primite de participanții la YEI, inclusiv tinerii defavorizați, cei care provin din comunități marginalizate și cei care părăsesc sistemul educațional fără a fi obținut o calificare.

Descrierea și evaluarea progreselor participanților la YEI în ceea ce privește continuarea studiilor, găsirea unor locuri de muncă durabile și decente sau orientarea către ucenicie sau stagii de calitate.

ANEXA II

ANEXA II

Formatul pentru transmiterea informațiilor privind un proiect major

PROIECT MAJOR

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ/FONDUL DE COEZIUNE

INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURĂ/PRODUCTIVE

ORGANISMUL RESPONSABIL PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI MAJOR ȘI CAPACITATEA SA

Autoritatea responsabilă pentru cererea de proiect (și anume autoritatea de management sau organismul intermediar)

Dacă există mai multe organisme responsabile de implementare, includeți informații privind beneficiarul principal (ceilalți vor fi menționați la punctul A.5).

În cazul unui proiect PPP în care un partener privat va fi selectat după aprobarea operațiunii să fie beneficiar, în conformitate cu articolul 63 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, această secțiune trebuie să cuprindă informații privind organismul de drept public care inițiază operațiunea (și anume autoritatea contractantă).

Detalii privind întreprinderea (a se completa doar pentru investițiile productive)

Numele întreprinderii:

< type='S' maxlength='200' input='M'>

Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

Cifra de afaceri (valoare în milioane EUR și an):

Valoare în milioane EUR <type='N' input='M'>

An <type='N' input='M'>

Numărul total de persoane angajate (valoare și an):

Numărul persoanelor angajate <type='N' input='M'>

An <type='N' input='M'>

Structura grupului:

Capitalul sau drepturile de vot ale întreprinderii sunt deținute, în proporție de cel puțin 25 %, de o întreprindere sau de un grup de întreprinderi care nu corespunde definiției unei IMM? <type='C' input='M'>

Indicați numele și descrieți structura grupului.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

În cazul unui proiect PPP și în cazul în care partenerul privat nu a fost încă selectat, această secțiune ar trebui să conțină criteriile minime de calificare care trebuie să fie îndeplinite pentru preselecție în ofertă și o justificare a acestor criterii. Cererea trebuie, de asemenea, să descrie toate procedurile instituite pentru elaborarea, monitorizarea și gestionarea proiectului PPP.

Capacitatea tehnică (vă rugăm să furnizați cel puțin un rezumat al expertizei necesare pentru implementarea proiectului și să precizați numărul persoanelor cu o astfel de expertiză disponibile în cadrul organizației și alocate proiectului)

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Capacitatea juridică (indicați cel puțin statutul juridic al beneficiarului care permite implementarea proiectului, precum și capacitatea sa de a întreprinde acțiuni legale, dacă este necesar).

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Capacitatea financiară (vă rugăm să confirmați cel puțin capacitatea financiară a organismului responsabil pentru implementarea proiectului, pentru a demonstra că acesta este în măsură să garanteze lichiditățile necesare pentru o finanțare adecvată a proiectului, astfel încât să se asigure implementarea cu succes a acestuia și funcționarea în viitor, în plus față de celelalte activități ale organismului)

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Capacitatea administrativă (ca informații minime, vă rugăm să indicați cel puțin proiectele finanțate de UE și/sau proiectele comparabile realizate în cursul ultimilor zece ani și, în absența unor astfel de exemple, să indicați dacă nevoile de asistență tehnică au fost luate în considerare; vă rugăm să menționați existența unor mecanisme instituționale precum unitatea de implementare a proiectului (UIP) capabilă să implementeze și să deruleze proiectul și, dacă este posibil, includeți organigrama propusă pentru implementarea și derularea proiectului).

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Furnizați informații cu privire la toate acordurile instituționale relevante cu părți terțe pentru implementarea proiectului și exploatarea cu succes a facilităților care au fost planificate și eventual încheiate

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Oferiți detalii cu privire la modul în care va fi gestionată infrastructura după încheierea proiectului (și anume, numele operatorului; metode de selecție — administrare publică sau concesiune; tip de contract etc.).

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

DESCRIEREA INVESTIȚIEI ȘI AMPLASAREA EI; EXPLICAȚIE PRIVIND COERENȚA CU AXELE PRIORITARE RELEVANTE ALE PROGRAMULUI (PROGRAMELOR) OPERAȚIONAL(E) ÎN CAUZĂ ȘI PRIVIND CONTRIBUȚIA PRECONIZATĂ LA REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE AXELOR PRIORITARE RESPECTIVE ȘI LA DEZVOLTAREA SOCIOECONOMICĂ

Programul (programele) operațional(e) și axele prioritare

Conform articolului 102 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei din 7 martie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în ceea ce privește metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție pentru fondurile structurale și de investiții europene (JO L 69, 8.3.2014, p. 65).

Descrierea proiectului

În cazul unui PPP în care partenerul privat nu a fost încă selectat și are responsabilitatea de a asigura amplasarea, solicitantul nu are obligația să furnizeze o hartă care să indice zona proiectului.

Vă rugăm să furnizați în apendicele 5 date de geolocalizare în format vectorial, conținând poligoane, linii și/sau puncte, după caz, pentru a reprezenta proiectul preferabil în format de fișier.

În cazul investițiilor productive, trebuie să se furnizeze, de asemenea, o descriere tehnică detaliată care să includă: activitățile vizate și principalele lor caracteristici, instituția, principalele activități și principalele elemente ale structurii financiare a întreprinderii, principalele aspecte ale investiției, descrierea tehnologiei și echipamentului de producție și descrierea produselor.

< type='S' maxlength='7000' input='M'>

Un proiect major care a început în perioada de programare 2007-2013, în cursul căreia au fost finalizate una sau mai multe etape ale proiectului, iar acest proiect reprezintă o etapă care va fi efectuată și finalizată în perioada de programare 2014-2020, sau un proiect care a început în perioada de programare 2014-2020, pentru care acest proiect reprezintă o etapă care va fi finalizată, în timp ce etapa următoare va fi finalizată în perioada de programare actuală sau următoare.

În cazul în care proiectul reprezintă o etapă a unui proiect de ansamblu, oferiți o descriere concisă a etapelor prevăzute pentru implementare, arătând în ce mod aceste etape sunt independente una de alta din punct de vedere tehnic și financiar. Indicați care au fost criteriile utilizate pentru divizarea proiectului în etape. Vă rugăm să indicați partea din proiectul de ansamblu (sub formă de procente) care este acoperită de această fază. În cazul în care proiectul este cofinanțat din mai multe programe operaționale, indicați programele operaționale corespunzătoare diverselor părți și alocarea proporțională.

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

A aprobat Comisia în trecut o parte din acest proiect major? <type='C' input=M>

Dacă da, vă rugăm să furnizați numărul CCI al proiectului major aprobat.

< type='S' input='S'>

Dacă acest proiect este o parte a unui proiect major cu mai multe etape a cărui primă etapă s-a desfășurat în perioada 2007-2013, vă rugăm să furnizați o descriere a obiectivelor fizice și financiare ale etapei precedente, inclusiv o descriere a implementării primei faze, și să confirmați că proiectul este sau va fi gata să fie folosit în conformitate cu obiectivul propus.

< type='S' maxlength='10500' input='M'>

Proiectul face parte dintr-o rețea transeuropeană care a făcut obiectul unui acord la nivelul Uniunii? <type='C' input='M'>

Pentru energie: este proiectul definit ca proiect de interes comun în temeiul Regulamentului nr. 347/2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009? Pentru transport: este proiectul reglementat de Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE?

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

În cazul investițiilor productive, este investiția:

Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 289).

Dacă da, vă rugăm să explicați cum contribuie la crearea și menținerea locurilor de muncă (în special pentru tineri)

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

reglementată de articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013? <type='C' input='M'>

Dacă da, vă rugăm să explicați cum contribuie la prioritățile de investiții stabilite la articolul 5 alineatele (1) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 și, dacă investiția respectivă implică cooperarea între întreprinderi mari și IMM-uri, cum contribuie la prioritățile de investiții de la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Obiectivele proiectului și coerența cu axele prioritare relevante ale programului (programelor) operațional(e) în cauză și contribuția preconizată la realizarea obiectivelor și rezultatelor specifice ale axelor prioritare respective și contribuția preconizată la dezvoltarea socioeconomică a zonei acoperite de programul operațional.

Care sunt principalele obiective ale proiectului? Vă rugăm să le enumerați și să oferiți o scurtă explicație

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Vă rugăm să oferiți detalii privind coerența proiectului cu axele prioritare relevante ale programului (programelor) operațional(e) și privind contribuția preconizată la atingerea indicatorilor de rezultat în cadrul obiectivelor specifice prevăzute de axele prioritare respective

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Vă rugăm să explicați cum va contribui proiectul la dezvoltarea socioeconomică a zonei acoperite de programul operațional

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Vă rugăm să precizați ce măsuri au fost planificate/luate de către beneficiar pentru a asigura utilizarea optimă a infrastructurii în faza de exploatare

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

COSTUL TOTAL ȘI COSTUL ELIGIBIL TOTAL

Vă rugăm să completați tabelul de mai jos, luând în considerare următoarele aspecte

Cu excepția cazului în care trebuie să aplice norme specifice proiectului, de exemplu, privind ajutorul de stat.

Provizioanele pentru cheltuieli neprevăzute nu pot depăși 10 % din costul total fără cheltuieli neprevăzute. Aceste provizioane pentru cheltuieli neprevăzute pot fi incluse în costurile eligibile totale utilizate pentru calcularea contribuției planificate a fondurilor.

O ajustare a prețurilor poate fi inclusă, după caz, pentru a acoperi o inflație estimată în cazul în care costurile eligibile sunt exprimate în prețuri constante.

TVA-ul recuperabil nu este eligibil. În cazul în care TVA-ul este considerat eligibil, vă rugăm să oferiți explicații.

Costul total trebuie să includă toate costurile ocazionate de proiect, de la planificare până la supervizare, și trebuie să includă TVA-ul, indiferent dacă este recuperabil sau nu.

Achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o sumă mai mare de 10 % din cheltuielile eligibile totale ale operațiunii în cauză, în conformitate cu articolul 69 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, se poate autoriza un procent mai ridicat pentru operațiunile privind conservarea mediului.

Costurile eligibile totale înainte de luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Vă rugăm să furnizați cursul de schimb și referința (dacă este cazul)

< type='S' maxlength='875' input='M'>

Dacă aveți comentarii cu privire la oricare dintre elementele de mai sus (de exemplu, nu sunt luate în calcul cheltuielile neprevăzute, TVA-ul eligibil), vă rugăm să le menționați mai jos.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Verificarea conformității cu normele privind ajutoarele de stat

Considerați că acest proiect implică acordarea de ajutoare de stat? <type='C' input='M'>

Serviciile Comisiei au oferit orientări statelor membre pentru a facilita evaluarea atunci când investițiile în infrastructură implică un ajutor de stat. În special, serviciile Comisiei au elaborat grile de analiză. Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a fost publicată (C/2016/2946) (JO C 262, 19.7.2016, p. 1). Comisia invită statele membre să folosească grilele de analiză sau alte metode pentru a explica de ce consideră că sprijinul nu implică acordarea unui ajutor de stat.

Serviciile Comisiei au oferit orientări statelor membre pentru a facilita evaluarea atunci când investițiile în infrastructură implică un ajutor de stat. În special, serviciile Comisiei au pregătit grile de analiză. O comunicare privind noțiunea de ajutor este în prezent în curs de pregătire. Comisia invită statele membre să folosească grilele de analiză sau alte metode pentru a explica de ce consideră că sprijinul nu implică acordarea unui ajutor de stat.

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

Calcularea costurilor eligibile totale

Costurile eligibile totale, după luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ar trebui să fie utilizate pentru a verifica dacă proiectul a atins pragul pentru a fi considerat un proiect major, în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Vă rugăm să alegeți opțiunea corespunzătoare și să completați informațiile cerute. Pentru operațiunile care nu generează venituri, alegeți metoda de la articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și stabiliți aplicarea pro rata a veniturilor nete actualizate la 100 %.

Calcularea veniturilor nete actualizate [articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Metoda forfetară sau metoda ratei de cofinanțare reduse [articolul 61 alineatul (3) litera (a), articolul 61 alineatul (3) litera (aa) și articolul 61 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

STUDIILE DE FEZABILITATE EFECTUATE, INCLUSIV ANALIZA OPȚIUNILOR, ȘI REZULTATELE

Analiza cererii

Vă rugăm să furnizați un rezumat al analizei cererii, inclusiv estimări privind rata de creștere a cererii, pentru a demonstra necesitatea proiectului, în conformitate cu abordarea prevăzută în anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu). Cel puțin următoarele informații ar trebui să fie incluse:

metodologia utilizată pentru proiecții;

ipoteze și date de referință (de exemplu, traficul în trecut și estimări privind traficul în viitor în absența proiectului);

proiecții pentru opțiunile selectate, dacă este cazul;

aspectele privind oferta, inclusiv analizarea ofertei existente și a evoluțiilor preconizate (infrastructură);

efectul de rețea (dacă este cazul).

În cazul investițiilor productive, descrieți piețele-țintă și furnizați un rezumat al analizei cererii, inclusiv rata de creștere a cererii, defalcată, după caz, pe state membre și separat, pe țări terțe luate în ansamblu.

< type='S' maxlength='10500' input='M'>

Analiza opțiunilor

Vă rugăm să descrieți pe scurt opțiunile alternative luate în considerare în studiile de fezabilitate (maximum 2-3 pagini) în conformitate cu abordarea prevăzută în anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu). Cel puțin următoarele informații ar trebui să fie incluse:

costurile de investiție totale și costurile operaționale pentru opțiunile luate în considerare;

opțiunile privind mărimea (în raport cu criterii tehnice, operaționale, economice, sociale și de mediu) și opțiunile privind amplasarea infrastructurii propuse;

opțiuni tehnologice — pe componente și pe sistem;

riscurile pentru fiecare alternativă, inclusiv riscurile legate de efectele schimbărilor climatice și condițiile meteorologice extreme;

În cazul în care diferitele opțiuni prezintă realizări și externalități diferite (presupunând că toate opțiunile au același obiectiv), de exemplu, în cazul proiectelor privind deșeurile solide, se recomandă să se efectueze o analiză cost-beneficiu simplificată pentru toate opțiunile principale, pentru a selecta cea mai bună alternativă și parametrii economici ai unui proiect, cum ar fi valoarea actualizată netă economică ar trebui să fie factorul decisiv în procesul de selecție.

tabel recapitulativ prezentând toate avantajele și dezavantajele opțiunilor luate în considerare.

În plus, în cazul investițiilor productive, oferiți detalii privind capacitatea [de exemplu, capacitatea întreprinderii înainte de investiție (în unități pe an), data de referință, capacitatea după investiție (în unități pe an), estimare privind rata de utilizare a capacității].

< type='S' maxlength='10500' input='M'>

În cazul unui proiect PPP, această secțiune ar trebui să includă o justificare a alegerii metodei de achiziții publice, inclusiv prin intermediul unei analize a raportului calitate-preț, folosind elemente de comparație rezonabile din sectorul public.

< type='S' maxlength='7000' input='M'>

Fezabilitatea opțiunii selectate

Oferiți un scurt rezumat privind fezabilitatea opțiunii selectate care să facă referire la următoarele dimensiuni esențiale: aspectul instituțional, tehnic, de mediu, emisiile de gaze cu efect de seră, efectele și riscurile schimbărilor climatice pentru proiect (dacă este cazul), precum și alte aspecte, ținând cont de riscurile identificate pentru a dovedi fezabilitatea proiectului. Vă rugăm să completați tabelul făcând trimitere la documentele relevante.

Aspectul instituțional

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Aspecte tehnice, în special amplasarea, capacitatea nominală a infrastructurii principale, justificarea domeniului de aplicare și a dimensiunii proiectului în contextul cererii estimate, justificarea alegerilor făcute cu privire la evaluarea riscurilor de dezastre naturale și climatice (după caz), estimarea costului de investiție și a costului operațional

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Aspecte de mediu și aspecte privind atenuarea schimbărilor climatice (emisii de gaze cu efect de seră) și adaptarea la acestea (dacă este cazul)

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Alte aspecte

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Vă rugăm să completați tabelul de referință de mai jos

Pe lângă elementele sintetice care trebuie prezentate, această cerere trebuie să fie însoțită de documentul privind studiile de fezabilitate de la apendicele 4.

ANALIZA COST-BENEFICIU, INCLUZÂND O ANALIZĂ FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ, ȘI EVALUAREA RISCURILOR

Prezenta secțiune ar trebui să se bazeze pe anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu). Pe lângă elementele sintetice care trebuie prezentate, această cerere va fi însoțită de documentul complet privind analiza cost-beneficiu de la apendicele 4.

Analiza financiară

Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 138, 13.5.2014, p. 5).

< type='S' maxlength='10500' input='M'>

Toate cifrele trebuie să corespundă documentului privind analiza cost-beneficiu. Analiza cost-beneficiu ar trebui să fie întocmită în euro sau în moneda locală, indicându-se în mod clar rata de schimb.

Principalii indicatori ai analizei financiare în conformitate cu documentul privind analiza cost-beneficiu.

În cazul în care un proiect major prezintă o rentabilitate financiară crescută, și anume RRF(C) este considerabil mai mare decât rata de actualizare financiară, vă rugăm să justificați contribuția Uniunii în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

RRF(Kp) înseamnă rentabilitatea financiară a capitalului inițiatorului de proiect.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Strategia de tarifare și accesibilitatea din punct de vedere economic (dacă este cazul)

În cazul în care se preconizează că proiectul va genera venituri prin instituirea de tarife sau de taxe suportate de utilizatori, vă rugăm să furnizați detalii privind sistemul de taxare (tipul și nivelul taxelor, principiul sau legislația Uniunii pe baza cărora au fost instituie taxele).

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Inclusiv majorarea costurilor pe parcursul duratei de viață economică a proiectului datorită efectelor schimbărilor climatice și ale altor dezastre naturale (dacă este cazul).

Vă rugăm să furnizați detalii cu privire la strategia de tarifare. Dacă răspunsul este nu, vă rugăm să indicați proporția în care vor fi acoperite costurile operaționale și sursele de finanțare a costurilor care nu sunt acoperite. În cazul în care se acordă ajutor pentru operare, vă rugăm să oferiți detalii. În cazul în care nu sunt avute în vedere taxe, explicați cum vor fi acoperite costurile operaționale.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

În cazul în care taxele variază de la un utilizator la altul, sunt ele proporționale cu utilizarea diferită a proiectului/consumul real? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta pentru text) <type='C' input='M'>

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Sunt taxele proporționale cu poluarea cauzată de utilizatori? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta pentru text) <type='C' input='M'>

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

A fost luată în considerare accesibilitatea taxelor pentru utilizatori? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta pentru text) <type='C' input='M'>

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Analiza economică

Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a metodologiei (maximum 2-3 pagini) [descrierea conformității cu actul de punere în aplicare privind metodologia analizei cost-beneficiu și excepții de la aplicarea metodologiei, principalele ipoteze formulate cu ocazia evaluării costurilor (inclusiv elementele de cost relevante luate în considerare — costurile de investiție, costurile de înlocuire, costurile operaționale), beneficiile economice și externalitățile, inclusiv cele legate de mediu, de atenuarea schimbărilor climatice (inclusiv, după caz, emisiile de gaze cu efect de seră suplimentare, în echivalent CO2) și de rezistența la schimbările climatice și la catastrofe], precum și a principalelor constatări ale analizei socioeconomice și să explicați relația cu analiza impactului asupra mediului (a se vedea secțiunea F de mai jos), dacă este cazul:

< type='S' maxlength='10500' input='M'>

Precizați beneficiile economice și costurile identificate în analiză, precum și valorile care le-au fost atribuite:

Principalii indicatori ai analizei economice în conformitate cu documentul privind analiza cost-beneficiu

Impactul proiectului asupra ocupării forței de muncă

Indicați numărul de locuri de muncă ce vor fi create [exprimate în echivalent normă întreagă (ENI)].

În plus, pentru investițiile productive, precizați impactul preconizat al proiectului asupra ocupării forței de muncă în alte regiuni din Uniune și indicați dacă contribuția financiară a fondurilor nu determină o pierdere substanțială de locuri de muncă în alte locații din Uniune, luând în considerare considerentul 92 din RDC, precum și normele privind ajutoarele de stat regionale.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Identificați principalele beneficii și costuri care nu pot fi cuantificate/monetizate:

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Evaluarea riscului și analiza de senzitivitate

Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a metodologiei și o sinteză a rezultatelor, incluzând principalele riscuri identificate

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Analiza de senzitivitate

Indicați modificarea procentuală aplicată variabilelor testate:

Prezentați efectul estimat (sub formă de modificare procentuală) asupra rezultatelor indicilor de performanță financiară și economică.

Care variabile au fost identificate ca fiind critice? Precizați ce criteriu s-a aplicat și menționați impactul variabilelor-cheie asupra principalilor indicatori — VANF, VANE.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Care sunt valorile de comutare ale variabilelor critice? Vă rugăm să furnizați o modificare procentuală estimativă pentru ca VANF sau VANE să fie egală cu zero pentru fiecare variabilă critică identificată.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Evaluarea riscurilor

În cazul unui proiect PPP, ar trebui să fie inclusă matricea riscurilor repartizate conform dispozițiilor PPP (dacă s-a organizat licitația pentru operațiune) sau repartizarea prevăzută a riscurilor conform dispozițiilor PPP (dacă nu s-a organizat încă o licitație pentru operațiune).

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

Evaluări suplimentare efectuate, dacă este cazul

Dacă s-a efectuat distribuția probabilității variabilelor critice, analiza cantitativă a riscului sau opțiuni pentru a evalua riscul climatic și au fost luate măsuri, vă rugăm să furnizați detalii mai jos.

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ȚINÂND CONT DE NEVOILE DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI DE ATENUARE A EFECTELOR ACESTORA, PRECUM ȘI REZISTENȚA ÎN FAȚA DEZASTRELOR

Coerența proiectului cu politica de mediu

Descrieți modul în care proiectul contribuie la obiectivele politicii de mediu și le ia în considerare, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice (ca orientare, vă rugăm să aveți în vedere următoarele aspecte: eficiența resurselor, conservarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, rezistența la efectele schimbărilor climatice etc).

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Descrieți modul în care proiectul respectă principiul precauției, al acțiunii preventive, principiul conform căruia daunele aduse mediului trebuie remediate cu prioritate la sursă și principiul poluatorul plătește.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

Proiectul este pus în aplicare ca urmare a unui plan sau program, altul decât programul operațional? <type='C' input='M'>

În cazul în care răspunsul la întrebarea F.2.1 este da, vă rugăm să precizați dacă planul sau programul respectiv a făcut obiectul unei evaluări strategice de mediu, în conformitate cu Directiva SEA <type='C' input='M'>

Dacă răspunsul este nu, vă rugăm să furnizați o scurtă explicație:

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Elaborat în temeiul articolului 5 și al anexei I la Directiva 2001/42/CE.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante privind legislația în domeniul mediului (Directiva 2011/92/UE și Directiva 2001/42/CE), în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu planul de acțiune convenit

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Dacă proiectul constă în mai multe lucrări/activități/servicii care sunt clasificate în grupuri diferite, informațiile ar trebui să fie completate separat pentru fiecare sarcină a investiției.

Anexa I la Directiva EIM (treceți la întrebarea F.3.3)

Anexa II la Directiva EIM (treceți la întrebarea F.3.4)

Niciuna dintre cele două anexe (treceți la întrebarea F.4) — oferiți explicații mai jos.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Informațiile suplimentare ar trebui să se concentreze asupra anumitor elemente ale procedurii EIM care sunt importante pentru proiect (de exemplu, analiza datelor, studii și evaluări, consultări suplimentare cu autoritățile competente și cu publicul, stabilirea măsurilor suplimentare de compensare/atenuare, decizia suplimentară de încadrare etc., atunci când ar putea fi efectuate modificări ale proiectului), procedură care trebuie să fie efectuată în special în cadrul unor procese de aprobare a dezvoltării în mai multe etape.

Elaborat în temeiul articolului 5 și al anexei IV la Directiva 2011/92/UE.

informații privind consultările cu autoritățile de mediu, cu publicul și, dacă este cazul, cu alte state membre, efectuate în conformitate cu articolele 6 și 7 din Directiva EIM.

În cazurile în care procedura EIM a avut drept rezultat o decizie obligatorie din punct de vedere juridic, până la emiterea aprobării de dezvoltare în conformitate cu articolele 8 și 9 din Directiva 2011/92/UE, statele membre se angajează în scris să acționeze în timp util pentru a se asigura că aprobarea de dezvoltare este emisă cel târziu înainte de începerea lucrărilor.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

În cazul în care proiectul se încadrează în anexa II la respectiva directivă, a fost realizată o evaluare a impactului asupra mediului? <type='C' input='M'>

Dacă răspunsul este da, vă rugăm să includeți documentele necesare enumerate la punctul F.3.3.

Dacă răspunsul este nu, vă rugăm să oferiți următoarele informații:

determinarea solicitată la articolul 4 alineatul (4) din Directiva EIM (cunoscută sub denumirea de decizia de încadrare);

pragurile, criteriile sau examinările de la caz la caz care au permis să se ajungă la concluzia că nu este necesară o EIM (această informație nu este necesară în cazul în care este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus].

argumentarea faptului că proiectul nu are efecte semnificative asupra mediului, ținându-se seama de criteriile relevante de selecție enumerate în anexa III la Directiva EIM (această informație nu este necesară dacă este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus].

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Aprobarea de dezvoltare/autorizația de construcție (după caz)

Proiectul se află deja în faza de construcție (există cel puțin un contract de lucrări)? <type='C' input='M'>

Aprobarea de dezvoltare/autorizația de construcție a fost deja acordată pentru acest proiect (pentru cel puțin un contract de lucrări)? <type='C' input='M'>

În cazul unui răspuns afirmativ (la întrebarea de la punctul F 3.5.2), la ce dată?

<type='D' input='M'>

În cazul unui răspuns negativ (la întrebarea de la punctul F 3.5.2), când a fost introdusă cererea oficială pentru aprobarea de dezvoltare?

<type='D' input='M'>

În cazul unui răspuns negativ ((la întrebarea de la punctul F 3.5.2), indicați etapele administrative parcurse până în prezent și descrieți etapele rămase:

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

La ce dată este așteptată ultima decizie (sau decizii)?

<type='D' input='M'>

Menționați autoritatea sau autoritățile competente care au acordat sau vor acorda aprobarea de dezvoltare:

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7.).

Este posibil ca proiectul să aibă efecte negative semnificative, fie individual, fie în combinație cu alte proiecte, asupra siturilor incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000? <type='C' input='M'>

Dacă răspunsul la întrebarea F.4.1. este Da, vă rugăm să furnizați:

decizia autorității competente și evaluarea corespunzătoare realizată în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele;

dacă autoritatea competentă a stabilit că proiectul are efecte negative semnificative asupra unuia sau mai multor situri incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000, vă rugăm să furnizați următoarele informații:

Versiune revizuită adoptată de comitetul Habitate la 26.4.2012. http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/guidance_en.htm#art6

un aviz al Comisiei conform articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele în cazul proiectelor care au efecte semnificative asupra habitatelor și/sau speciilor prioritare și care sunt justificate de motive cruciale de interes public major, altele decât sănătatea umană și siguranța publică sau de consecințe benefice primordiale pentru mediu.

În cazul în care răspunsul la întrebarea F.4.1 este nu, vă rugăm să anexați declarația prevăzută la apendicele 1, completată de către autoritatea competentă, și o hartă indicând amplasarea proiectului și a siturilor Natura 2000. În cazul unui proiect major care nu se referă la infrastructură (de exemplu, achiziționarea de echipamente), acest lucru ar trebui explicat în mod corespunzător în continuare și, în acest caz, nu este obligatoriu să anexați o astfel de declarație.

type='S' maxlength='1750' input='M'>

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante corespunzătoare, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu planul de acțiune convenit.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Proiectul implică o nouă modificare a caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafață sau modificări ale nivelului corpurilor de apă subterane care deteriorează starea unui corp de apă sau care împiedică atingerea unei stări bune a apei/unui potențial bun al apei? <type='C' input='M'>

Dacă răspunsul este da, vă rugăm să furnizați evaluarea impacturilor asupra corpului de apă, precum și o explicație detaliată a modului în care toate condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (7) din Directiva-cadru privind apa au fost/vor fi îndeplinite.

Proiectul este rezultatul unei strategii naționale/regionale privind sectorul relevant și/sau al unui plan de management al bazinului hidrografic care ține seama de toți factorii relevanți (de exemplu, o opțiune mai bună din punct de vedere al mediului, efectele cumulative, etc.)? Dacă răspunsul este da, vă rugăm să furnizați detalii complete.

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

Dacă răspunsul este nu, vă rugăm să anexați declarația prevăzută la apendicele 2, completată de autoritatea competentă. În cazul unui proiect major care nu se referă la infrastructură (de exemplu, achiziționarea de echipamente), acest lucru ar trebui explicat în mod corespunzător în continuare și, în acest caz, nu este obligatoriu să anexați o astfel de declarație.

type='S' maxlength='1750' input='M'>

Vă rugăm să explicați coerența proiectului cu obiectivele planului de management al bazinului hidrografic care au fost stabilite pentru corpurile de apă relevante.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Dacă este cazul, informații privind respectarea altor directive privind mediul

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

Vă rugăm să completați apendicele 3 din formularul de cerere (tabel privind conformitatea cu directiva privind tratarea apelor urbane reziduale).

Vă rugăm să explicați modul în care proiectul este coerent cu planul sau cu programul asociat cu punerea în aplicare a directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante corespunzătoare, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu planul de acțiune convenit.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Vă rugăm să explicați modul în care proiectul îndeplinește obiectivele stabilite la articolul 1 din directiva-cadru privind deșeurile. În special, arătați modul în care proiectul este coerent cu planul relevant de gestionare a deșeurilor (articolul 28), ierarhia deșeurilor (articolul 4) și modul în care proiectul contribuie la realizarea obiectivelor de reciclare pentru 2020 [articolul 11 alineatul (2)].

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

Vă rugăm să explicați modul în care proiectul respectă cerințele Directivei 2010/75/UE, în special obligația de a opera în conformitate cu o autorizație integrată pe baza celor mai bune tehnici disponibile (BAT) și, dacă este cazul, cu valorile-limită pentru emisii stabilite în directiva respectivă.

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

Orice alte directive relevante privind protecția mediului (vă rugăm să oferiți explicații mai jos)

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

Costul măsurilor luate pentru a atenua și/sau a compensa efectele negative asupra mediului, în special ca urmare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sau a altor proceduri de evaluare (cum ar fi directiva privind habitatele, directiva-cadru privind apa, directiva privind emisiile industriale) sau ca urmare a cerințelor naționale/regionale

În cazul unor astfel de costuri, au fost ele incluse în analiza cost-beneficiu? <type='C' input='M'>

În cazul în care aceste costuri sunt incluse în costurile totale, vă rugăm să estimați proporția costului măsurilor luate pentru a reduce și/sau a compensa efectele negative asupra mediului.

Vă rugăm să explicați pe scurt măsurile

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Adaptarea la schimbãrile climatice și atenuarea efectelor acestora și rezistența în fața dezastrelor

Explicați modul în care proiectul contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice, în conformitate cu Strategia UE 2020, incluzând informații privind cheltuielile legate de schimbările climatice, în conformitate cu anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Explicați modul în care au fost luate în considerare riscurile legate de schimbările climatice, aspectele privind adaptarea și atenuarea, precum și rezistența în fața dezastrelor.

Pentru orientări suplimentare privind adaptarea/rezistența la schimbările climatice, vă rugăm să consultați orientările DG CLIMA pentru managerii de proiect: http://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/what/docs/non_paper_guidelines_project_managers_en.pdf și documentele de orientare EIM/SEA: http://ec.europa.eu/environment/eia/home.htm

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

Explicați ce măsuri au fost adoptate în cadrul proiectului pentru a asigura rezistența la variabilitatea climatică actuală și la schimbările climatice viitoare

[Pentru orientare, vă rugăm să luați în considerare următoarele întrebări: în ce mod au fost luate în considerare schimbările climatice la elaborarea proiectului și a componentelor acestuia, de exemplu cu privire la forțele externe (și anume vânt, zăpadă, diferențele de temperatură) și efectele acestora (de exemplu, valurile de căldură, scurgeri, riscul de inundații precum și perioadele de secetă prelungită care afectează, de exemplu, caracteristicile solului)]

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

PLAN DE FINANȚARE PREZENTÂND SUMA TOTALĂ A RESURSELOR FINANCIARE PREVĂZUTE ȘI SUMA PREVĂZUTĂ PENTRU CONTRIBUȚIA DIN PARTEA FONDURILOR, A BEI ȘI A TUTUROR CELORLALTE SURSE DE FINANȚARE, PRECUM ȘI INDICATORII FIZICI ȘI FINANCIARI PENTRU MONITORIZAREA PROGRESELOR, LUÂND ÎN CONSIDERARE RISCURILE IDENTIFICATE

Suma totală a resurselor financiare prevăzute și suma prevăzută pentru contribuția din partea fondurilor, a BEI și a tuturor celorlalte surse de finanțare

Surse de cofinanțare

Costurile de investiție totale ale proiectului sunt suportate din următoarele surse:

Planul anual de cheltuieli eligibile totale care trebuie declarate Comisiei (indicator financiar pentru monitorizarea progresului)

Cheltuielile eligibile totale care trebuie să fie declarate Comisiei sunt prezentate mai jos sub formă de procent anual în EUR (cu titlu indicativ). În cazul unui proiect major cofinanțat de mai multe programe operaționale, planul anual de finanțare este prezentat separat pentru fiecare program operațional. În cazul unui proiect major cofinanțat din mai multe axe prioritare, planul anual de finanțare este prezentat separat pentru fiecare axă prioritară.

Alte surse de finanțare la nivelul Uniunii

Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de sprijin din partea Uniunii din orice altă sursă (buget TEN-T, MIE, LIFE+, Orizont 2020, alte surse de finanțare din partea Uniunii)? <type='C' input='M'>

Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (programul UE în cauză, numărul de referință, data, suma solicitată, suma acordată etc.):

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Este acest proiect complementar oricărui proiect deja finanțat sau care urmează să fie finanțat de FEDR, FSE, Fondul de coeziune, MIE sau o altă sursă de finanțare din Uniune? <type='C' input='M'>

Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (sursa contribuției UE, numărul de referință, data, suma solicitată, suma acordată etc.):

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de împrumut sau de atragere de capital din partea BEI/FEI? <type='C' input='M'>

Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (instrumentul financiar în cauză, numărul de referință, data, suma solicitată, suma acordată etc.):

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

S-a depus o cerere de sprijin din orice altă sursă la nivelul Uniunii (inclusiv FEDR, FSE, Fondul de coeziune, BEI, FEI sau alte surse de finanțare din Uniune) pentru o etapă anterioară a acestui proiect (inclusiv etapele de fezabilitate și de pregătire)? <type='C' input='M'>

Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (sursa contribuției UE, numărul de referință, data, suma solicitată, suma acordată etc.):

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

În sensul articolului 62 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Dacă da, vă rugăm să descrieți forma parteneriatului public-privat (și anume, procesul de selectare a partenerului privat, structura PPP-ului, dispoziții privind proprietatea asupra infrastructurii, inclusiv la încetarea PPP-ului, la termenul prevăzut sau altfel, modalitățile de repartizare a riscurilor etc.). În plus, furnizați rezultatele calculării RRF (Kp) și comparați-le cu valorile de referință naționale privind rentabilitatea preconizată în sectorul respectiv.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

În sensul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Impactul sprijinului din partea Uniunii asupra implementării proiectului

Sprijinul din partea Uniunii:

va accelera implementarea proiectului? <type='C' input='M'>

Dacă da, vă rugăm să indicați cum și în ce măsură va accelera implementarea. Dacă nu, vă rugam să oferiți explicații.

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

va fi esențial pentru implementarea proiectului? <type='C' input='M'>

Dacă da, vă rugăm să precizați în ce măsură va contribui la implementare. Dacă nu, vă rugăm să justificați necesitatea sprijinului din partea Uniunii.

<type='S' maxlength='1750' input='M'>

În conformitate cu articolul 101 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Vă rugăm să enumerați în tabelul furnizat indicatorii de realizare, inclusiv indicatorii comuni, astfel cum se specifică în programul (programele) operațional(e) și alți indicatori fizici pentru monitorizarea progreselor. Volumul de informații va depinde de complexitatea proiectelor, dar ar trebui să fie prezentați doar indicatorii principali.

Evaluarea riscurilor

Vă rugăm să prezentați un scurt rezumat al principalelor riscuri care pun în pericol reușita implementării fizice și financiare a proiectului și măsurile propuse de atenuare a riscurilor

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

CALENDARUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI MAJOR

În cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de programare, trebuie să fie furnizat calendarul etapelor pentru care se solicită sprijin din fonduri pentru perioada 2014-2020

Calendarul proiectului

Vă rugăm să oferiți mai jos calendarul pentru dezvoltarea și implementarea proiectului de ansamblu și să anexați un calendar rezumativ al principalelor categorii de lucrări (de exemplu, un grafic Gantt, dacă este disponibil). În cazul în care cererea se referă la o etapă a proiectului, indicați în mod clar în tabel elementele proiectului de ansamblu pentru care se solicită sprijin prin prezenta cerere:

Maturitatea proiectului

Vă rugăm să descrieți calendarul proiectului (J.1) în ceea ce privește progresul tehnic și financiar și nivelul actual de maturitate a proiectului, în cadrul următoarelor rubrici:

Aspecte tehnice (studii de fezabilitate, conceperea proiectului etc.):

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Aspecte administrative, oferind detalii cel puțin privind autorizațiile necesare, cum ar fi EIM, aprobarea de dezvoltare, deciziile privind amenajarea teritoriului, achiziția de terenuri (dacă este cazul), achizițiile publice etc.:

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Achiziții publice:

Completați tabelul de mai jos.

Aspecte financiare (decizii de angajament în ceea ce privește cheltuielile publice naționale, împrumuturi solicitate sau acordate, etc. — a se furniza referințe):

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

În cazul în care proiectul a început deja, indicați starea de evoluție a lucrărilor:

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

PROIECTUL FACE OBIECTUL UNEI PROCEDURI JURIDICE PENTRU NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI UNIUNII? <type='c' input='m'>

Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați contribuția propusă din bugetul Uniunii în această privință:

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

În temeiul articolului 71 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1303/2013.

Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați contribuția propusă din bugetul Uniunii în această privință:

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

ROLUL JASPERS ÎN PREGĂTIREA PROIECTULUI

A contribuit Jaspers la pregătirea oricărei părți a acestui proiect? <type='C' input='M'>

Descrieți elementele proiectului care au beneficiat de intervenția JASPERS (de exemplu, conformitatea privind aspectele legate de mediu, contractele de achiziții publice, examinarea descrierii tehnice, analiza cost-beneficiu).

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

STATUTUL PROIECTULUI ÎN RAPORT CU ARTICOLUL 102 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013

În cazul în care proiectul este prezentat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 102 alineatul (2), a fost proiectul supus unei analize a calității efectuată de experți independenți? <type='C' input='M'>

Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați modificarea procedurii de transmitere a proiectului către CE:

< type='S' maxlength='1750' input='M'>

REZUMATUL REVIZUIRILOR FORMULARULUI DE CERERE ÎN CAZUL ÎN CARE PROIECTUL MAJOR FACE OBIECTUL UNEI MODIFICĂRI

< type='S' maxlength='3500' input='M'>

AVIZUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE COMPETENTE

Confirm că informațiile menționate în prezentul formular sunt precise și corecte.

Declarația din apendicele 1 trebuie să includă numele sitului (siturilor) în cauză, numărul de referință, distanța la care este situat proiectul față de cel mai apropiat sit (cele mai apropiate situri) Natura 2000, obiectivele de conservare și justificarea faptului că proiectul (fie individual, fie în combinație cu alte proiecte) nu este de natură să aibă efecte negative semnificative asupra sitului (siturilor) Natura 2000 incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000, și, dacă este cazul, o decizie administrativă.

DECLARAȚIA AUTORITĂȚII RESPONSABILE CU MONITORIZAREA SITURILOR NATURA 2000

Autoritatea responsabilă

după examinarea cererii de proiect

pentru proiectul care va fi situat la

declară că proiectul nu este de natură să aibă efecte semnificative asupra unui sit NATURA 2000, din următoarele motive:

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

Se anexează o hartă la scara 1:100000 (sau la scara cea mai apropiată), care indică localizarea proiectului, precum și, dacă este cazul, siturile NATURA 2000 vizate.

Dată (zz/ll/aaaa):

Semnătură:

Nume:

Funcție:

Organism:

(Autoritatea responsabilă pentru monitorizarea siturilor NATURA 2000)

Ștampilă oficială:

Apendicele 2

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul strategiei apelor (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

Autoritatea responsabilă

după examinarea cererii de proiect

pentru proiectul care va fi situat la

declară că proiectul nu deteriorează starea corpului de apă și nu împiedică atingerea unei stări bune a apei/unui potențial bun al apei din următoarele motive:

Dată (zz/ll/aaaa):

Semnătură:

Nume:

Funcție:

Organism:

[Autoritate competentă identificată în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din directiva-cadru privind apa]

Ștampilă oficială:

Apendicele 3

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

Note explicative (numărul corespunde numărului coloanei):

Denumirea aglomerării (aglomerărilor) incluse în cererea de cofinanțare de către UE. Este de remarcat faptul că indicatorii și calculele legate de apele reziduale ar trebui să se refere la aglomerări, nu la municipalități, dat fiind că o aglomerare poate include mai multe municipalități administrative sau că o municipalitate ar putea fi împărțită în mai multe aglomerări. Atunci când o aglomerare este doar parțial acoperită de un proiect, și anume, dacă debitul de apă reziduală este tratat doar parțial, solicitați informații privind planurile viitoare de tratare a apelor rămase netratate (lucru necesar pentru ca întreaga aglomerare să fie conformă cu directiva).

Informații privind apele receptoare și bazinele lor hidrografice: zonă normală sau sensibilă (articolul 5 din directiva privind tratarea apelor urbane reziduale), captarea apei potabile, ape pentru scăldat, ape conchilicole. Vă rugăm să indicați criteriul (a se vedea anexa II la directivă), utilizând următorii termeni: ZS zonă sensibilă, ZN zonă normală, ZMS zonă mai puțin sensibilă, AS ape pentru scăldat desemnate, A alte directive care trebuie să fie îndeplinite (SA).

Numai dacă este cazul — termenele de punere în conformitate prevăzute în Tratatul de aderare pentru fiecare aglomerare inclusă în proiectul pentru colectarea și tratarea apelor reziduale (indicați atât obiectivele intermediare, cât și cele finale, dacă este cazul). Vă rugăm să indicați data și articolele relevante din directivă.

Data prevăzută de implementare și finalizare a proiectului inclus în cererea de cofinanțare de către UE.

Coloanele 5-11 se referă la descrierea aglomerării în etapa în care este prezentată cererea de cofinanțare de către UE.

Debitul de apă reziduală al aglomerării exprimat în EL (echivalent-locuitor).

Rata de colectare — acoperirea sistemelor de colectare a apelor reziduale (SIA nu sunt incluse), adică debitul de apă reziduală colectat de sistemul de colectare în relație cu debitul total de apă reziduală al aglomerării în cauză, în %.

Rata de conectare — debitul de apă reziduală colectat prin sistemul de colectare care este conectat la stațiile de tratare a apelor urbane reziduale care deservesc aglomerarea, în %.

SIA — raportul dintre debitul de apă reziduală colectat/tratat de sisteme individuale adecvate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din directivă, în % din debitul de apă reziduală (sistem care asigură un nivel identic de protecție a mediului și este instalat în cazul în care sistemul de colectare nu se justifică, fie pentru că nu ar prezenta interes pentru mediu, fie pentru că instalarea sa ar presupune un cost excesiv). În cazul în care se are în vedere instalarea unui SIA, ar trebui să se ofere o scurtă descriere a tipului (tipurilor) de SIA și a nivelului de tratare care este atins. NB: obiectivul directivei pentru aglomerările care depășesc 2000 EL: rata de colectare plus SIA ar trebui să acopere 100 % din debitul de apă reziduală al aglomerării.

Capacitatea stației (stațiilor) de tratare a apelor urbane reziduale în EL

Nivelul de tratare — tratarea furnizată de stația (stațiile) de tratare a apelor reziduale urbane pentru evacuările care provin din aglomerare (aglomerări) și anume nivel primar, secundar, mai strict (eliminarea fosforului, eliminarea azotului, dezinfectare etc).

Performanța tratării — respectarea cerințelor privind tratarea stabilite în anexa I, tabelul 1 și 2 (dacă este cazul).

Coloanele 12-18 se referă la descrierea aglomerării în cauză după implementarea proiectului inclus în cererea de cofinanțare. Coloanele 13 și 14 — În plus față de ratele totale, vă rugăm să precizați ratele care corespund reabilitării sistemului de colectare existent și rata care corespunde sistemului de colectare construit recent. În cazul în care rata de conectare va fi mai mică decât rata de colectare după implementarea proiectului, ar trebui să se ofere o explicație pentru această diferență și să se indice planurile de investiții pentru viitor pentru a reduce diferența (inclusiv cazurile în care utilizatorii nu doresc să se conecteze la sistemul de colectare).

Dacă este cazul, indicați eventualele ameliorări (reabilitare, construcție nouă, modernizare) aduse SIA inclus în proiect.

De asemenea, vă rugăm să indicați dacă stația sau stațiile sunt complet noi, reabilitate sau modernizate. Capacitatea instalațiilor ar trebui să fie suficientă pentru a trata întregul debit de apă reziduală generat de aglomerare. În cazul în care capacitatea totală a stației (stațiilor) de tratare a apelor urbane reziduale este mai mică decât debitul total de apă reziduală al aglomerării, ar trebui să se ofere o explicație a acestui fapt (de exemplu, creșterea prevăzută etc.) În plus, ar trebui să se explice cum va fi asigurată buna funcționare a stațiilor pentru a evita supraîncărcarea. În cazul în care stația sau stațiile sunt supradimensionate, ar trebui să se ofere o explicație a acestui fapt (de exemplu, o creștere prevăzută a debitului de intrare, extinderea sistemelor de colectare, conectarea altor aglomerări etc).

Apendicele 4

STUDII DE FEZABILITATE (SAU PLANUL DE AFACERI ÎN CAZUL INVESTIȚIILOR PRODUCTIVE) ȘI ANALIZA COST-BENEFICIU (CONFORM CERINȚELOR DE LA PUNCTELE D ȘI E)

Apendicele 5

HARTĂ INDICÂND ZONA PROIECTULUI ȘI DATE DE GEOLOCALIZARE (ASTFEL CUM SE PREVEDE ÎN SECȚIUNEA B.3.1)

Apendicele 6

DOCUMENTAȚIA SOLICITATĂ LA PUNCTUL F.3.3

Valoare în milioane EUR <type='N' input='M'>

An <type='N' input='M'>

Numărul persoanelor angajate <type='N' input='M'>

An <type='N' input='M'>

reglementată de articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ? <type='C' input='M'>

reglementată de articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013? <type='C' input='M'>

Costurile neeligibile cuprind: (i) cheltuielile efectuate în afara perioadei de eligibilitate; (ii) cheltuielile neeligibile în temeiul normelor UE și naționale aplicabile (iii) alte cheltuieli neprezentate pentru cofinanțare. NB: Data de începere a eligibilității cheltuielilor este data de transmitere a programului operațional Comisiei sau data de 1 ianuarie 2014, fiind reținută data care survine mai devreme.

Provizioanele pentru cheltuieli neprevăzute nu pot depăși 10 % din costul total fără cheltuieli neprevăzute. Aceste provizioane pentru cheltuieli neprevăzute pot fi incluse în costurile eligibile totale utilizate pentru calcularea contribuției planificate a fondurilor.

O ajustare a prețurilor poate fi inclusă, după caz, pentru a acoperi o inflație estimată în cazul în care costurile eligibile sunt exprimate în prețuri constante.

TVA-ul recuperabil nu este eligibil. În cazul în care TVA-ul este considerat eligibil, vă rugăm să oferiți explicații.

Costul total trebuie să includă toate costurile ocazionate de proiect, de la planificare până la supervizare, și trebuie să includă TVA-ul, indiferent dacă este recuperabil sau nu.

Achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o sumă mai mare de 10 % din cheltuielile eligibile totale ale operațiunii în cauză, în conformitate cu articolul 69 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, se poate autoriza un procent mai ridicat pentru operațiunile privind conservarea mediului.

Costurile eligibile totale înainte de luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

metodologia utilizată pentru proiecții;

ipoteze și date de referință (de exemplu, traficul în trecut și estimări privind traficul în viitor în absența proiectului);

proiecții pentru opțiunile selectate, dacă este cazul;

aspectele privind oferta, inclusiv analizarea ofertei existente și a evoluțiilor preconizate (infrastructură);

efectul de rețea (dacă este cazul).

costurile de investiție totale și costurile operaționale pentru opțiunile luate în considerare;

opțiunile privind mărimea (în raport cu criterii tehnice, operaționale, economice, sociale și de mediu) și opțiunile privind amplasarea infrastructurii propuse;

opțiuni tehnologice — pe componente și pe sistem;

riscurile pentru fiecare alternativă, inclusiv riscurile legate de efectele schimbărilor climatice și condițiile meteorologice extreme;

indicatorii economici pentru opțiunile luate în considerare, dacă este cazul;

tabel recapitulativ prezentând toate avantajele și dezavantajele opțiunilor luate în considerare.

Dacă răspunsul este nu, vă rugăm să furnizați o scurtă explicație:< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Dacă răspunsul esteda, vă rugăm să furnizați un rezumat fără caracter tehnic al raportului de mediu și informațiile solicitate la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din directiva respectivă (fie un link internet, fie o copie electronică).< type='S' maxlength='1750' input='M'>

Anexa I la Directiva EIM (treceți la întrebarea F.3.3)

Anexa II la Directiva EIM (treceți la întrebarea F.3.4)

Niciuna dintre cele două anexe (treceți la întrebarea F.4) — oferiți explicații mai jos.< type='S' maxlength='1750' input='M'>

rezumatul fără caracter tehnic al raportului EIM.

informații privind consultările cu autoritățile de mediu, cu publicul și, dacă este cazul, cu alte state membre, efectuate în conformitate cu articolele 6 și 7 din Directiva EIM.

decizia autorității competente emise în conformitate cu articolele 8 și 9 din Directiva EIM, inclusiv informații cu privire la modul în care aceasta a fost pusă la dispoziția publicului.

Dacă răspunsul este da, vă rugăm să includeți documentele necesare enumerate la punctul F.3.3.

Dacă răspunsul este nu, vă rugăm să oferiți următoarele informații:

determinarea solicitată la articolul 4 alineatul (4) din Directiva EIM (cunoscută sub denumirea de decizia de încadrare);

pragurile, criteriile sau examinările de la caz la caz care au permis să se ajungă la concluzia că nu este necesară o EIM (această informație nu este necesară în cazul în care este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus].

argumentarea faptului că proiectul nu are efecte semnificative asupra mediului, ținându-se seama de criteriile relevante de selecție enumerate în anexa III la Directiva EIM (această informație nu este necesară dacă este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus].

determinarea solicitată la articolul 4 alineatul (4) din Directiva EIM (cunoscută sub denumirea de decizia de încadrare);

pragurile, criteriile sau examinările de la caz la caz care au permis să se ajungă la concluzia că nu este necesară o EIM (această informație nu este necesară în cazul în care este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus].

argumentarea faptului că proiectul nu are efecte semnificative asupra mediului, ținându-se seama de criteriile relevante de selecție enumerate în anexa III la Directiva EIM (această informație nu este necesară dacă este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus].

decizia autorității competente și evaluarea corespunzătoare realizată în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele;

dacă autoritatea competentă a stabilit că proiectul are efecte negative semnificative asupra unuia sau mai multor situri incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000, vă rugăm să furnizați următoarele informații:

o copie a formularului standard de notificare Informații către Comisia Europeană în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele, astfel cum a fost notificat Comisiei (DG Mediu); și/sau

un aviz al Comisiei conform articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele în cazul proiectelor care au efecte semnificative asupra habitatelor și/sau speciilor prioritare și care sunt justificate de motive cruciale de interes public major, altele decât sănătatea umană și siguranța publică sau de consecințe benefice primordiale pentru mediu.

o copie a formularului standard de notificare Informații către Comisia Europeană în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele, astfel cum a fost notificat Comisiei (DG Mediu); și/sau

un aviz al Comisiei conform articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele în cazul proiectelor care au efecte semnificative asupra habitatelor și/sau speciilor prioritare și care sunt justificate de motive cruciale de interes public major, altele decât sănătatea umană și siguranța publică sau de consecințe benefice primordiale pentru mediu.

Vă rugăm să completați apendicele 3 din formularul de cerere (tabel privind conformitatea cu directiva privind tratarea apelor urbane reziduale).

Vă rugăm să explicați modul în care proiectul este coerent cu planul sau cu programul asociat cu punerea în aplicare a directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.

va accelera implementarea proiectului? <type='C' input='M'>

va fi esențial pentru implementarea proiectului? <type='C' input='M'>

Apendicele 1

Declarația din apendicele 1 trebuie să includă numele sitului (siturilor) în cauză, numărul de referință, distanța la care este situat proiectul față de cel mai apropiat sit (cele mai apropiate situri) Natura 2000, obiectivele de conservare și justificarea faptului că proiectul (fie individual, fie în combinație cu alte proiecte) nu este de natură să aibă efecte negative semnificative asupra sitului (siturilor) Natura 2000 incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000, și, dacă este cazul, o decizie administrativă.

DECLARAȚIA AUTORITĂȚII RESPONSABILE CU MONITORIZAREA SITURILOR NATURA 2000

Autoritatea responsabilă

după examinarea cererii de proiect

pentru proiectul care va fi situat la

declară că proiectul nu este de natură să aibă efecte semnificative asupra unui sit NATURA 2000, din următoarele motive:

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

Se anexează o hartă la scara 1:100000 (sau la scara cea mai apropiată), care indică localizarea proiectului, precum și, dacă este cazul, siturile NATURA 2000 vizate.

Dată (zz/ll/aaaa):

Semnătură:

Nume:

Funcție:

Organism:

(Autoritatea responsabilă pentru monitorizarea siturilor NATURA 2000)

Ștampilă oficială:

Apendicele 2

Apendicele 2

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul strategiei apelor (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

Autoritatea responsabilă

după examinarea cererii de proiect

pentru proiectul care va fi situat la

declară că proiectul nu deteriorează starea corpului de apă și nu împiedică atingerea unei stări bune a apei/unui potențial bun al apei din următoarele motive:

Dată (zz/ll/aaaa):

Semnătură:

Nume:

Funcție:

Organism:

[Autoritate competentă identificată în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din directiva-cadru privind apa]

Ștampilă oficială:

Apendicele 3

Apendicele 3

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

Note explicative (numărul corespunde numărului coloanei):

Denumirea aglomerării (aglomerărilor) incluse în cererea de cofinanțare de către UE. Este de remarcat faptul că indicatorii și calculele legate de apele reziduale ar trebui să se refere la aglomerări, nu la municipalități, dat fiind că o aglomerare poate include mai multe municipalități administrative sau că o municipalitate ar putea fi împărțită în mai multe aglomerări. Atunci când o aglomerare este doar parțial acoperită de un proiect, și anume, dacă debitul de apă reziduală este tratat doar parțial, solicitați informații privind planurile viitoare de tratare a apelor rămase netratate (lucru necesar pentru ca întreaga aglomerare să fie conformă cu directiva).

Informații privind apele receptoare și bazinele lor hidrografice: zonă normală sau sensibilă (articolul 5 din directiva privind tratarea apelor urbane reziduale), captarea apei potabile, ape pentru scăldat, ape conchilicole. Vă rugăm să indicați criteriul (a se vedea anexa II la directivă), utilizând următorii termeni: ZS zonă sensibilă, ZN zonă normală, ZMS zonă mai puțin sensibilă, AS ape pentru scăldat desemnate, A alte directive care trebuie să fie îndeplinite (SA).

Numai dacă este cazul — termenele de punere în conformitate prevăzute în Tratatul de aderare pentru fiecare aglomerare inclusă în proiectul pentru colectarea și tratarea apelor reziduale (indicați atât obiectivele intermediare, cât și cele finale, dacă este cazul). Vă rugăm să indicați data și articolele relevante din directivă.

Data prevăzută de implementare și finalizare a proiectului inclus în cererea de cofinanțare de către UE.

Coloanele 5-11 se referă la descrierea aglomerării în etapa în care este prezentată cererea de cofinanțare de către UE.

Debitul de apă reziduală al aglomerării exprimat în EL (echivalent-locuitor).

Rata de colectare — acoperirea sistemelor de colectare a apelor reziduale (SIA nu sunt incluse), adică debitul de apă reziduală colectat de sistemul de colectare în relație cu debitul total de apă reziduală al aglomerării în cauză, în %.

Rata de conectare — debitul de apă reziduală colectat prin sistemul de colectare care este conectat la stațiile de tratare a apelor urbane reziduale care deservesc aglomerarea, în %.

SIA — raportul dintre debitul de apă reziduală colectat/tratat de sisteme individuale adecvate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din directivă, în % din debitul de apă reziduală (sistem care asigură un nivel identic de protecție a mediului și este instalat în cazul în care sistemul de colectare nu se justifică, fie pentru că nu ar prezenta interes pentru mediu, fie pentru că instalarea sa ar presupune un cost excesiv). În cazul în care se are în vedere instalarea unui SIA, ar trebui să se ofere o scurtă descriere a tipului (tipurilor) de SIA și a nivelului de tratare care este atins. NB: obiectivul directivei pentru aglomerările care depășesc 2000 EL: rata de colectare plus SIA ar trebui să acopere 100 % din debitul de apă reziduală al aglomerării.

Capacitatea stației (stațiilor) de tratare a apelor urbane reziduale în EL

Nivelul de tratare — tratarea furnizată de stația (stațiile) de tratare a apelor reziduale urbane pentru evacuările care provin din aglomerare (aglomerări) și anume nivel primar, secundar, mai strict (eliminarea fosforului, eliminarea azotului, dezinfectare etc).

Performanța tratării — respectarea cerințelor privind tratarea stabilite în anexa I, tabelul 1 și 2 (dacă este cazul).

Coloanele 12-18 se referă la descrierea aglomerării în cauză după implementarea proiectului inclus în cererea de cofinanțare. Coloanele 13 și 14 — În plus față de ratele totale, vă rugăm să precizați ratele care corespund reabilitării sistemului de colectare existent și rata care corespunde sistemului de colectare construit recent. În cazul în care rata de conectare va fi mai mică decât rata de colectare după implementarea proiectului, ar trebui să se ofere o explicație pentru această diferență și să se indice planurile de investiții pentru viitor pentru a reduce diferența (inclusiv cazurile în care utilizatorii nu doresc să se conecteze la sistemul de colectare).

Dacă este cazul, indicați eventualele ameliorări (reabilitare, construcție nouă, modernizare) aduse SIA inclus în proiect.

De asemenea, vă rugăm să indicați dacă stația sau stațiile sunt complet noi, reabilitate sau modernizate. Capacitatea instalațiilor ar trebui să fie suficientă pentru a trata întregul debit de apă reziduală generat de aglomerare. În cazul în care capacitatea totală a stației (stațiilor) de tratare a apelor urbane reziduale este mai mică decât debitul total de apă reziduală al aglomerării, ar trebui să se ofere o explicație a acestui fapt (de exemplu, creșterea prevăzută etc.) În plus, ar trebui să se explice cum va fi asigurată buna funcționare a stațiilor pentru a evita supraîncărcarea. În cazul în care stația sau stațiile sunt supradimensionate, ar trebui să se ofere o explicație a acestui fapt (de exemplu, o creștere prevăzută a debitului de intrare, extinderea sistemelor de colectare, conectarea altor aglomerări etc).

Apendicele 4STUDII DE FEZABILITATE (SAU PLANUL DE AFACERI ÎN CAZUL INVESTIȚIILOR PRODUCTIVE) ȘI ANALIZA COST-BENEFICIU (CONFORM CERINȚELOR DE LA PUNCTELE D ȘI E)

Apendicele 4

STUDII DE FEZABILITATE (SAU PLANUL DE AFACERI ÎN CAZUL INVESTIȚIILOR PRODUCTIVE) ȘI ANALIZA COST-BENEFICIU (CONFORM CERINȚELOR DE LA PUNCTELE D ȘI E)

Apendicele 5HARTĂ INDICÂND ZONA PROIECTULUI ȘI DATE DE GEOLOCALIZARE (ASTFEL CUM SE PREVEDE ÎN SECȚIUNEA B.3.1)

Apendicele 5

HARTĂ INDICÂND ZONA PROIECTULUI ȘI DATE DE GEOLOCALIZARE (ASTFEL CUM SE PREVEDE ÎN SECȚIUNEA B.3.1)

Apendicele 6DOCUMENTAȚIA SOLICITATĂ LA PUNCTUL F.3.3

Apendicele 6

DOCUMENTAȚIA SOLICITATĂ LA PUNCTUL F.3.3

ANEXA III

ANEXA III

Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu

PRINCIPII GENERALE

Obiectivul analizei cost-beneficiu (denumită în continuare ACB) în contextul politicii de coeziune este de a sprijini evaluarea proiectului major, pentru a stabili:

dacă proiectul major merită să fie cofinanțat (din punct de vedere economic);

dacă proiectul major are nevoie de cofinanțare (din punct de vedere financiar).

Analiza cost-beneficiu:

trebuie să fie efectuată cât mai curând posibil în faza de pregătire a proiectului, de obicei la sfârșitul etapei preliminare de concepere a proiectului;

trebuie să fie considerată ca un element al cererii de cofinanțare pentru un proiect major care trebuie să fie luat în considerare în combinație cu alte documente pregătite pentru proiectele majore, inclusiv cele care conțin alte informații menționate la articolul 101 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Analiza cost-beneficiu trebuie să respecte următoarele principii:

trebuie să fie efectuată ținând cont de obiectivele de politică prestabilite;

necesită definirea contextului social relevant și a perspectivelor (locale, regionale, naționale, transfrontaliere, globale);

necesită o unitate de măsură comună (de obicei monetară);

În cazul în care un proiect major constă într-un activ nou, veniturile și cheltuielile de exploatare (sau beneficiile și costurile în analiza economică) sunt cele ale noii investiții.

ACB trebuie să precizeze o perioadă de referință relevantă pentru proiect;

ACB trebuie să ia în considerare valorile reziduale ale investiției;

ACB necesită o evaluare a riscurilor pentru a face față incertitudinii.

O analiză cost-beneficiu pentru un proiect major cuprinde elementele prezentate mai jos:

Prezentarea contextului;

Definirea obiectivelor;

Identificarea proiectului;

Rezultatele studiilor de fezabilitate, însoțite de o analiză a cererii și a opțiunilor;

Analiza financiară;

Analiza economică;

Evaluarea riscurilor.

ELEMENTE ALE ANALIZEI COST-BENEFICIU

Prezentarea contextului și definirea obiectivelor, identificarea proiectului, fezabilitatea proiectului și analiza cererii și a opțiunilor

Prezentarea contextului

Pentru această evaluare este necesară definirea contextului social, economic, politic și instituțional. Principalele caracteristici care trebuie descrise se referă la:

condițiile socioeconomice din țara/regiunea respectivă care sunt relevante pentru proiect;

aspecte instituționale și de politică, inclusiv politicile economice și planurile de dezvoltare existente, precum și obiectivele lor de politică;

infrastructura existentă și oferta de servicii;

percepția și așteptările populației cu privire la serviciul care urmează a fi furnizat.

Definirea obiectivelor proiectului

Este necesar să se definească obiective clare pentru proiect în scopul de a verifica dacă investiția răspunde unei nevoi existente și de a evalua rezultatele și impactul proiectului. În măsura posibilului, obiectivele ar trebui să fie cuantificate prin indicatori cu valori de referință și valori-țintă.

Definiția obiectivelor trebuie să fie utilizată pentru a identifica, acolo unde este posibil și adecvat, beneficiile proiectului, pentru a evalua contribuția proiectului la calitatea vieții și pentru a atinge obiectivele specifice ale axelor prioritare ale programului sau programelor operaționale.

Identificarea proiectului

Identificarea proiectului major trebuie să țină seama de definiția unui proiect major prevăzută la articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, precum și de următoarele principii:

proiectul trebuie să fie identificat în mod clar ca o unitate de analiză independentă, și anume, loturile tehnice și etapele administrative sau financiare care nu pot fi considerate operaționale în sine sunt analizate în cadrul ACB, împreună cu celelalte etape din care este alcătuit proiectul major.

Populația care beneficiază în mod direct de proiect.

este identificat organismul responsabil pentru implementare și sunt analizate capacitățile sale tehnice, financiare și instituționale.

Fezabilitatea proiectului și analiza cererii și a opțiunilor

Studiile de fezabilitate, care, în mod normal, cuprind următoarele aspecte: analiza cererii; analiza opțiunilor; tehnologia disponibilă; planul de producție (inclusiv rata de utilizare a infrastructurii); cerințele privind personalul; amploarea proiectului, amplasarea, contribuțiile fizice, calendarul și implementarea, fazele de dezvoltare și planificarea financiară; aspectele de mediu, aspectele privind atenuarea schimbărilor climatice (emisiile de gaze cu efect de seră), eficiența resurselor și rezistența la efectele schimbărilor climatice și la dezastrele naturale trebuie să fie luate în considerare în analiza cost-beneficiu (dacă este cazul).

Trebuie să se țină seama de faptul că:

Analiza de fezabilitate identifică constrângerile potențiale și soluțiile corespunzătoare cu privire la aspectele tehnice, economice, de mediu, de reglementare și instituționale, precum și cu privire la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Un proiect este fezabil atunci când proiectarea sa răspunde constrângerilor tehnice, juridice, financiare și altor constrângeri relevante pentru țara, regiunea sau situl în cauză. Mai multe opțiuni de proiect pot fi fezabile.

Analiza cost-beneficiu trebuie să includă un rezumat al rezultatelor studiilor de fezabilitate. ACB trebuie să fie coerentă cu informațiile prezentate în studiile de fezabilitate.

Analiza cererii identifică și cuantifică nevoile sociale de investiții și ia în considerare cel puțin:

cererea actuală, prin utilizarea de modele și date reale;

cererea prevăzută, de la previziunile macroeconomice și sectoriale și estimările privind elasticitatea la prețurile, veniturile relevante și alți factori determinanți de bază;

aspectele privind oferta, inclusiv analizarea ofertei existente și a evoluțiilor preconizate (infrastructură);

efectul de rețea (dacă este cazul).

Analiza opțiunilor are rolul de a evalua și de a compara diferite opțiuni alternative care sunt considerate, în general, fezabile pentru a satisface cererea actuală și viitoare de proiecte, și de a găsi cea mai bună soluție. Opțiunile ar trebui să fie comparate pe baza mai multor criterii, incluzând, de exemplu, aspectele tehnice, instituționale, economice, de mediu și cele legate de schimbările climatice.

Analiza opțiunilor ar trebui să fie efectuată în două etape. Prima etapă vizează opțiunile strategice de bază (adică tipul infrastructurii și amplasarea proiectului), iar a doua etapă analizează soluțiile specifice la nivel tehnologic. În cazul în care proiectul este implementat sub forma unui parteneriat public-privat, această a doua etapă a analizei ar trebui să se concentreze asupra gamei de specificații privind rezultatele care ar putea fi inclusă în specificațiile privind rezultatele ale proiectului de parteneriat public-privat. Prima etapă se bazează, de obicei, pe analize (în special calitative) care implică criterii multiple, în timp ce a doua etapă utilizează de obicei în principal metode cantitative.

Principalele aspecte ale alegerii celei mai bune opțiuni:

pentru a justifica în mod corespunzător soluția căutată, se furnizează dovezi că opțiunea selectată reprezintă cea mai bună alternativă dintre diferitele opțiuni luate în considerare în studiul de fezabilitate tehnic;

dacă mai multe alternative au același obiectiv unic, precum și externalități identice sau foarte similare, se recomandă ca selecția să se bazeze pe soluția cea mai puțin costisitoare pe unitate de realizare, ținând seama de costurile operaționale și de întreținere pe termen lung asociate opțiunii;

dacă diferitele opțiuni au rezultate și externalități diferite (presupunând că toate au același obiectiv), statul membru este încurajat să efectueze o ACB simplificată pentru toate opțiunile principale, în vederea selectării celei mai bune opțiuni prin stabilirea opțiunii care este mai favorabilă din punct de vedere socioeconomic, iar selecția ar trebui să se bazeze pe parametrii economici ai proiectului, inclusiv pe valoarea actualizată netă economică (VANE). Analiza cost-beneficiu simplificată se efectuează pe baza unor estimări aproximative ale principalelor date economice și financiare, incluzând cererea, costurile de investiție și costurile operaționale, veniturile, beneficiile directe și externalitățile, după caz.

Analiza financiară

Astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ACB trebuie să includă o analiză financiară.

Analiza financiară trebuie să cuprindă:

o evaluare a rentabilității financiare a investiției și a capitalului național;

determinarea contribuției corespunzătoare (maxime) din fonduri;

verificarea viabilității (sustenabilității) financiare a proiectului.

Analiza financiară ar trebui, acolo unde este posibil și adecvat, să fie efectuată din punctul de vedere al proprietarului proiectului și/sau al operatorului, ceea ce permite verificarea fluxurilor de numerar și garantarea unui sold de trezorerie pozitiv pentru a verifica viabilitatea financiară și pentru a calcula indicii randamentului financiar al proiectului de investiții și al capitalului pe baza fluxurilor de numerar actualizate.

În cazul în care proprietarul și operatorul sunt entități diferite, ar trebui să se efectueze o analiză financiară consolidată, care exclude fluxurile de numerar între proprietar și operator.

Atunci când este posibil și adecvat, analiza financiară ar trebui să fie efectuată la prețuri constante (prețuri fixate pe baza unui an de referință), dar evoluțiile preconizate ale prețurilor relative ar trebui luate în considerare în cadrul evaluării de risc.

Metodologia fluxului de numerar actualizat, metoda incrementală și alte principii ale analizei financiare

Analiza financiară a proiectelor majore trebuie să fie efectuată ținând cont de normele stabilite în secțiunea III (Metoda de calculare a venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei, în special de metoda de calculare a venitului net actualizat (incluzând perioada de referință și metoda incrementală) și actualizarea fluxului de trezorerie (incluzând rata de actualizare financiară în termeni reali).

Datele necesare pentru a efectua o analiză financiară sunt următoarele:

costurile de investiție, inclusiv investițiile fixe, investițiile nefixe, inclusiv costurile de înființare și, acolo unde este cazul, modificările fondului de rulment;

costurile astfel cum sunt definite la articolul 17 litera (a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

costurile de funcționare astfel cum sunt definite la articolul 17 literele (b) și (c) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

veniturile astfel cum sunt definite la articolul 16 din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

sursa de finanțare, incluzând capitalul propriu al investitorului (public sau privat), capitalul din împrumuturi (în acest caz rambursarea împrumutului și dobânzile figurează drept ieșiri în analiza de sustenabilitate) și orice surse de finanțare suplimentare, cum ar fi granturile.

La aplicarea acestor principii, trebuie să se ia în considerare dispozițiile specifice ale legislației Uniunii în sectorul apei și deșeurilor (și anume Directiva-cadru privind apa și Directiva-cadru privind deșeurile).

Respectarea principiului recuperării integrale a costurilor presupune ca:

tarifele să urmărească, pe cât posibil, să recupereze costurile de capital, costurile operaționale și de întreținere, inclusiv costurile de mediu și ale resurselor;

structura tarifară să maximizeze veniturile proiectului înaintea subvențiilor de stat, ținând cont, în același timp, de caracterul rezonabil al acestora.

Limitările principiului poluatorul plătește și al recuperării integrale a costurilor în cadrul taxelor de utilizare ar trebui:

să nu pună în pericol viabilitatea financiară a proiectului;

ca regulă generală, să fie considerate drept restricții temporare și să fie menținute numai atât timp cât există problema accesibilității prețului pentru utilizatori.

Rezultatele analizei financiare

Evaluarea rentabilității financiare a investiției și a capitalului național

Valoarea actualizată netă financiară (VANF) reprezintă suma care rezultă după ce costurile de investiție, de funcționare și de înlocuire preconizate (actualizate) ale proiectului sunt deduse din valoarea actualizată a veniturilor preconizate.

Rata de rentabilitate financiară (RRF) este rata de actualizare care determină o VANF egală cu zero.

Rentabilitatea financiară a unei investiții este evaluată prin estimarea valorii actualizate nete financiare și a ratei de rentabilitate financiară a investiției [VANF(C) și RRF(C)]. Acești indicatori compară costurile de investiție cu veniturile nete și stabilesc în ce măsură veniturile nete ale proiectului sunt în măsură să ramburseze investițiile, indiferent de sursele de finanțare. În unele cazuri (când este vorba de ajutoare de stat sau de operatori privați), este necesară calcularea RRF(Kp). Plata dobânzilor nu trebuie să fie inclusă în calculul VANF(C).

Pentru ca un proiect să necesite acordarea unei contribuții din fonduri:

VANF(C) înainte de contribuția UE ar trebui să fie negativă și RRF(C) ar trebui să fie mai mică decât rata de actualizare folosită pentru analiză (cu excepția proiectelor care fac obiectul normelor privind ajutoarele de stat în cazul cărora acest lucru poate să nu fie relevant).

În cazul în care un proiect major prezintă o rentabilitate financiară crescută [și anume RRF(C) este considerabil mai mare decât rata de actualizare financiară], se va considera, în general, că investitorul poate să implementeze proiectul fără contribuția Uniunii. Contribuția Uniunii poate fi justificată numai dacă se demonstrează că investiția nu poate să beneficieze de finanțare pe cont propriu, dat fiind că riscurile la care se expune un investitor pentru a implementa proiectul, de exemplu, un proiect foarte inovator, pot fi prea ridicate pentru a efectua investiția fără subvenționare publică.

Rentabilitatea financiară a capitalului național este evaluată prin estimarea valorii actualizate nete financiare și a ratei de rentabilitate financiară a capitalului [VANF(K) și RRF (K)]. Acești indicatori măsoară gradul în care veniturile nete ale proiectului sunt în măsură să ramburseze resursele financiare furnizate de fondurile naționale (din surse publice și private).

Calcularea VANF(K) și a RRF(K) necesită ca:

resursele financiare — fără sprijinul UE — investite în proiect să fie tratate ca ieșiri, fără a lua în considerare costurile de investiție;

contribuțiile în capital să fie luate în considerare în momentul în care sunt efectiv plătite pentru proiect sau rambursate (în cazul împrumuturilor);

plățile dobânzilor să fie incluse în tabelul pentru analiza rentabilității capitalului (VANF(K)];

subvențiile de funcționare să nu fie incluse în tabelul pentru analiza rentabilității capitalului (VANF(K)].

Pentru ca un proiect să necesite acordarea unei contribuții din fonduri:

VANF(K) cu asistență din partea Uniunii ar trebui să fie negativă sau egală cu zero, și RRF(K) ar trebui să fie mai mică sau egală cu rata de actualizare; în caz contrar, trebuie să se prezinte o justificare adecvată.

Atunci când este cazul, rentabilitatea capitalului inițiatorului proiectului [RRF(Kp)] ar trebui să fie, de asemenea, calculată. Acest lucru permite compararea veniturilor nete ale investiției cu resursele oferite de inițiator, și anume costul de investiție minus subvențiile nerambursabile primite din partea UE și/sau din partea autorităților naționale/regionale. Acest exercițiu poate fi deosebit de util în contextul ajutorului de stat în scopul de a verifica faptul că intensitatea ajutorului (asistență națională și din partea UE) oferă cel mai bun raport calitate-preț, cu obiectivul de a limita sprijinul financiar public la ceea ce este necesar pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere economic sau financiar. În cazul în care se estimează că proiectul va înregistra o rentabilitate pozitivă substanțială (adică cu mult deasupra valorilor de referință naționale privind rentabilitatea preconizată în sectorul respectiv), acest lucru indică faptul că subvenția primită ar genera profituri mai mari decât cele normale pentru beneficiar și, prin urmare, contribuția Uniunii poate să nu fie justificată.

Stabilirea contribuției corespunzătoare (maxime) din fonduri

Stabilirea contribuției corespunzătoare (maxime) din fonduri pentru proiectele generatoare de venituri trebuie să fie efectuată în conformitate cu una dintre metodele pentru stabilirea veniturilor nete potențiale în conformitate cu articolul 61 (operațiuni generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cu anexa V la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și cu secțiunea III din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei care stabilește normele pentru calcularea venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete.

Asigurarea viabilității (sustenabilității) financiare

Analiza de sustenabilitate financiară se bazează pe proiecții privind fluxul de numerar neactualizat. Ea este utilizată, în principal, pentru a demonstra că proiectul va dispune de lichidități suficiente de la an la an pentru a-și acoperi întotdeauna costurile de investiție și operaționale pe parcursul întregii perioade de referință.

Principalele aspecte ale analizei de sustenabilitate financiară sunt următoarele:

sustenabilitatea financiară a proiectului este asigurată prin verificarea faptului că fluxul de numerar net cumulat (neactualizat) este pozitiv (sau egal cu zero) pentru fiecare an și pe parcursul întregii perioade de referință luate în considerare;

fluxurile de numerar nete care sunt luate în considerare în acest sens ar trebui:

să țină cont de costurile de investiție, de toate resursele financiare (naționale și ale UE), de veniturile în numerar, de costurile de funcționare și de înlocuire la momentul în care sunt plătite, de rambursările obligațiilor financiare ale entității precum și de aporturile de capital, dobânzi și taxele directe;

să excludă TVA-ul, cu excepția cazului în care acesta nu este recuperabil;

să nu țină seama de valoarea reziduală decât dacă activul este lichidat în ultimul an de analiză luat în considerare;

în cazul unei operațiuni care nu face obiectul cerințelor prevăzute la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau atunci când se proiectează fluxuri de numerar negative în viitor, trebuie să se indice modul în care costurile vor fi acoperite prin intermediul unui angajament clar pe termen lung al beneficiarului/operatorului, prin care acesta se angajează să furnizeze suficiente fonduri din alte surse pentru a asigura sustenabilitatea proiectului;

dacă proiectele fac parte dintr-o infrastructură preexistentă, cum ar fi proiectele de extindere a capacității, trebuie să fie verificată sustenabilitatea financiară globală a operatorului sistemului în scenariul cu proiect (nu numai capacitatea segmentului extins) și trebuie să fie efectuată o analiză a sustenabilității la nivelul operatorului de sistem, iar rezultatele trebuie să fie luate în considerare în evaluarea riscurilor.

Analiza financiară în parteneriatul public-privat (PPP)

Următoarele aspecte trebuie să fie luate în considerare atunci când se realizează analiza financiară pentru proiectele majore implementate ca PPP:

Rata de actualizare financiară poate fi crescută și poate depăși rata standard stabilită în secțiunea III (metoda de calculare a venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor) din Regulamentul delegat al Comisiei, pentru a reflecta un cost de oportunitate al capitalului mai ridicat pentru investitorul privat. Beneficiarul ar trebui să justifice acest cost de oportunitate mai ridicat de la caz la caz, prezentând dovezi, acolo unde este posibil, privind profitul obținut de partenerul privat în proiecte similare din trecut sau alte dovezi concrete relevante.

În cazul proiectelor PPP în care proprietarul infrastructurii este diferit de operator, trebuie sã fie efectuatã o analizã financiarã consolidatã, care sã acopere atât proprietarul, cât și operatorul.

Condițiile ar trebui specificate în documentul național de orientare referitor la PPP.

În cazul în care a fost selectat deja partenerul privat; în caz contrar, ar trebui să se descrie modul în care se va garanta acest aspect.

Analiza economică

Astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ACB trebuie să includă o analiză economică.

Analiza economică este realizată cu ajutorul valorilor economice, reflectând costul de oportunitate social al bunurilor și serviciilor.

Etapele esențiale ale analizei economice

Analiza economică trebuie să fie efectuată în prețuri contabile constante (prețuri-martor), având ca punct de plecare fluxurile de numerar din analiza financiară.

Analiza economică include următoarele etape:

Corecții fiscale pentru a exclude din analiza economică taxele indirecte (de exemplu TVA, accize), subvențiile și transferurile de plăți realizate de o entitate publică (de exemplu, plățile din partea sistemelor naționale de asistență medicală). În cazul în care taxele indirecte/subvențiile au rolul de a corecta externalitățile, ele trebuie să fie incluse în analiza economică, dacă se consideră că reflectă în mod adecvat valoarea socială marginală a externalităților aferente și cu condiția să nu existe o dublă contabilizare cu alte costuri/beneficii economice.

Conversia prețurilor de piață la prețuri contabile (martor) prin aplicarea de factori de conversie prețurilor financiare, cu scopul de a corecta distorsiunile de piață. Dacă nu sunt disponibili factori de conversie de la un birou național de planificare și dacă nu există o distorsionare semnificativă a pieței, din motive de simplificare, factorul de conversie poate fi stabilit la 1 (FC = 1). Factorii de conversie pot fi mai mari (sau mai mici) decât o unitate atunci când prețurile contabile sunt mai mari (sau mai mici) decât prețurile de piață.

Monetizarea efectelor pentru care nu există o piață (corecții pentru externalități): externalitățile trebuie să fie estimate și evaluate, după caz, folosind metoda preferințelor explicite sau implicite (de exemplu, prețuri hedonice) sau alte metode.

Analiza economică trebuie să ia în considerare numai efectele directe, pentru a evita dubla contabilizare, în timp ce, în general, prețurile-martor și monetizarea externalităților reprezintă efecte indirecte.

Veniturile financiare sub formă de taxe de utilizare, comisioane și tarife sunt excluse din analiza economică și înlocuite cu estimarea efectelor directe asupra utilizatorilor, fie prin metoda disponibilității de plată, fie prin prețuri contabile. Taxele de utilizare, comisioanele și tarifele, în special în sectoarele care nu sunt expuse concurenței pe piață, în sectoarele reglementate sau în sectoarele influențate puternic de considerente politice, nu ar trebui utilizate drept substitut pentru disponibilitatea de plată a utilizatorului.

Actualizarea costurilor estimate și a beneficiilor: după estimarea fluxului de costuri și beneficii economice, trebuie să se aplice metodologia standard a fluxului de numerar actualizat, folosind o rată de actualizare socială.

Pe baza ratei sociale a preferinței de timp (RSPT), se estimează următoarele valori de referință pentru rata de actualizare socială: 4,95 % pentru statele membre beneficiare ale politicii de coeziune și 2,77 % pentru celelalte state membre. Pentru simplificare, trebuie să se folosească în general o rată de actualizare socială de 5 % ca valoare de referință în statele membre care beneficiază de politica de coeziune (Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia) și de 3 % în celelalte state membre (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii).

Statele membre pot stabili o valoare de referință pentru rata de actualizare socială diferită de 5 % sau 3 %, cu condiția:

să ofere o justificare pentru valoarea de referință pe baza previziunilor privind creșterea economică și a altor parametri de stabilire a ratei de actualizare socială conform abordării RSPT; și

să asigure aplicarea sa coerentă în cadrul proiectelor similare din aceeași țară, regiune sau sector.

Informațiile privind diferitele valori de referință vor fi puse la dispoziția beneficiarilor și a Comisiei la începutul programului operațional.

Calcularea indicatorilor de performanță economică

Indicatorii-cheie ai analizei economice sunt indicatorii de performanță economică definiți mai jos:

Valoarea actualizată netă economică (VANE) este principalul indicator de referință pentru evaluarea proiectului. Este definită ca diferența dintre beneficiile și costurile sociale totale actualizate.

Pentru ca un proiect major să fie acceptabil din punct de vedere economic, valoarea actualizată netă economică a proiectului ar trebui să fie pozitivă (VANE>0), ceea ce demonstrează că societatea dintr-o anumită regiune sau țară are de câștigat în urma proiectului deoarece beneficiile proiectului depășesc costurile și, prin urmare, proiectul ar trebui să fie implementat.

Rata de rentabilitate economică (RRE) este rata internă de rentabilitate calculată cu ajutorul valorilor economice, care exprimă rentabilitatea socioeconomică a unui proiect.

Rata de rentabilitate economică ar trebui să fie mai mare decât rata de actualizare socială (RRE >RAS) pentru a justifica sprijinul acordat de UE unui proiect major.

Raportul beneficii/costuri (B/C) este definit ca valoarea actualizată netă a beneficiilor proiectului împărțită la valoarea actualizată netă a costurilor proiectului.

Raportul beneficii/costuri ar trebui să fie mai mare de 1 (B/C>1) pentru a justifica sprijinul acordat de UE unui proiect major.

Principalele beneficii economice pe sector care trebuie să fie luate în considerare în cadrul analizei economice sunt stabilite în tabelul 1. Pot fi adăugate beneficii economice suplimentare, dacă acest lucru este necesar și justificat. În anumite cazuri specifice, beneficiile respective pot deveni costuri economice, de exemplu, costurile crescute de exploatare a vehiculelor în anumite proiecte rutiere.

Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în cadrul analizei economice

ACB trebuie să ia în considerare costurile și beneficiile proiectului în contextul emisiilor de gaze cu efect de seră și al schimbărilor climatice. Cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de proiect și estimarea costului economic al emisiilor de dioxid de carbon (CO2) utilizat pentru monetizarea externalităților acestor emisii trebuie să se bazeze pe o metodologie transparentă aliniată cu obiectivele de decarbonizare ale UE până în 2050. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, costurile măsurilor vizând sporirea rezistenței proiectului la efectele schimbărilor climatice care sunt justificate în mod corespunzător în studiile de fezabilitate ar trebui să fie incluse în analiza economică. Beneficiile măsurilor respective, de exemplu, măsurile luate pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră sau a spori rezistența la schimbările climatice, la condițiile meteorologice extreme și la alte dezastre naturale ar trebui, de asemenea, să fie evaluate și incluse în analiza economică, dacă este posibil, cuantificate sau cel puțin descrise în mod adecvat.

Analiza economică simplificată în cazuri speciale

În anumite cazuri limitate în care cuantificarea și monetizarea beneficiilor unui proiect major este foarte dificilă sau imposibilă, dar în care costurile pot fi estimate cu un grad rezonabil de încredere, în special pentru proiectele majore motivate de necesitatea de a asigura respectarea legislației UE, poate fi efectuată o analiză cost-eficacitate (ACE). În astfel de cazuri, evaluarea trebuie să verifice faptul că proiectul reprezintă soluția cea mai eficientă pentru societate pentru a furniza un serviciu necesar în condiții predefinite stabilite. În plus, ar trebui să fie furnizată o descriere calitativă a principalelor beneficii economice.

ACE este efectuată prin calcularea costului pe unitate al beneficiilor nemonetizate și trebuie să cuantifice beneficiile fără a fixa un preț monetar sau o valoare economică.

Condițiile de aplicare ale ACE sunt următoarele:

proiectul generează un singur rezultat care este omogen și ușor măsurabil;

acest rezultat reprezintă un element crucial, ceea ce înseamnă că acțiunea necesară pentru a-l obține este esențială;

obiectivul major al proiectului este de a obține rezultatul cu costuri minime;

nu există externalități semnificative;

există numeroase valori de referință adecvate pentru a verifica că tehnologia aleasă respectă criteriile minime de performanță a costurilor necesare.

Evaluarea riscurilor

Astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ACB trebuie să includă o evaluare a riscurilor. Aceasta este necesară pentru a face față incertitudinii care caracterizează proiectele de investiții. Evaluarea riscurilor permite inițiatorului proiectului să înțeleagă mai bine modul în care impacturile estimate ar putea evolua dacă anumite variabile-cheie ale proiectului se dovedesc a fi diferite de cele așteptate. O analiză detaliată a riscurilor stă la baza unei strategii corecte de gestionare a riscurilor, care, la rândul ei, este luată în considerare în conceperea proiectului. Ar trebui acordată o atenție deosebită aspectelor legate de mediu și de schimbările climatice.

Evaluarea riscurilor cuprinde două etape:

analiza de senzitivitate, care stabilește variabilele critice/parametrii critici ai modelului, și anume cele/cei ale căror variații, pozitive sau negative, au cel mai mare impact asupra indicatorilor de performanță ai proiectului, ia în calcul următoarele aspecte:

variabilele critice sunt variabilele a căror variație de 1 % determină o variație de peste 1 % a VAN;

analiza este efectuată prin modificarea unui singur element de fiecare dată și prin stabilirea efectului modificării respective asupra VAN;

valorile de comutare reprezintă modificarea procentuală care ar trebui aplicată variabilei critice pentru a face ca VAN să fie egală cu zero;

analiza scenariilor, care permite studierea impactului combinat al seturilor stabilite de valori critice și, în special, combinația de valori optimiste și pesimiste ale unui grup de variabile, pentru a construi diferite scenarii, care pot fi adevărate în cazul anumitor ipoteze.

analiza calitativă a riscurilor, inclusiv prevenirea și atenuarea riscurilor, care include următoarele elemente:

o listă cu riscurile la care este expus proiectul;

o matrice de risc care prezintă, pentru fiecare risc identificat:

posibilele cauze ale eșecului;

legătura cu analiza de senzitivitate, dacă este cazul;

efectele negative generate de proiect;

nivelele de probabilitate (de exemplu, foarte puțin probabil, puțin probabil, relativ probabil, probabil, foarte probabil) a apariției și a gravității impactului;

nivelul de risc (și anume combinația dintre probabilitate și impact).

identificarea măsurilor de prevenire și atenuare, inclusiv a entității însărcinate cu prevenirea și reducerea principalelor riscuri, și a procedurilor standard, după caz și luând în considerare cele mai bune practici, atunci când este posibil, care trebuie să fie aplicate pentru a reduce expunerea la risc, atunci când se consideră necesar.

interpretarea matricei de risc, inclusiv evaluarea riscurilor reziduale după aplicarea măsurilor de prevenire și atenuare.

În plus, evaluarea riscurilor poate, dacă este cazul (în funcție de dimensiunea proiectului și de disponibilitatea datelor), și trebuie, în cazul în care expunerea la riscurile reziduale este încă semnificativă, să includă o analiză probabilistică a riscurilor, care implică următoarele etape:

distribuțiile de probabilități pentru variabilele critice, care oferă informații cu privire la probabilitatea apariției unei modificări procentuale date a variabilelor critice. Calcularea distribuției probabilității variabilelor critice este necesară pentru efectuarea analizei cantitative a riscului.

analiza cantitativă a riscurilor bazată pe simularea Montecarlo, care oferă distribuții de probabilități și indicatori statistici pentru rezultatul preconizat, deviația standard etc. în ceea ce privește indicatorii de performanță financiară și economică a proiectului.

Principalele riscuri pe sector care trebuie să fie luate în considerare în evaluarea riscurilor sunt prezentate în tabelul 2.

Pentru a sprijini inițiatorii de proiecte să pregătească analiza calitativă a riscurilor în conformitate cu prezentul regulament, statele membre sunt încurajate (dacă consideră că acest lucru este adecvat și/sau fezabil) să elaboreze orientări naționale privind evaluarea anumitor riscuri standard ale proiectelor, precum și o listă de măsuri de atenuare și de prevenire pentru toate sectoarele.

Formule

Formule pentru analiza financiară:

Valoarea actualizată netă financiară (VANF)

Rata de rentabilitate financiară (RRF)

Unde St este balanța fluxului de numerar la momentul t și at este factorul de actualizare financiar ales pentru actualizare la momentul t; i este rata de actualizare financiară.

Formule pentru analiza economică

Valoarea actualizată netă economică (VANE)

Rata de rentabilitate economică (RRE)

Raportul beneficii/costuri (B/C)

Unde Vt este soldul beneficiilor nete (B-C) la momentul t, B este fluxul de beneficii totale la momentul t, C este fluxul de costuri sociale totale la momentul t, ρt este factorul de actualizare socială ales pentru actualizare la momentul t;r este rata de actualizare socială.

dacă proiectul major merită să fie cofinanțat (din punct de vedere economic);

dacă proiectul major are nevoie de cofinanțare (din punct de vedere financiar).

trebuie să fie efectuată cât mai curând posibil în faza de pregătire a proiectului, de obicei la sfârșitul etapei preliminare de concepere a proiectului;

trebuie să fie considerată ca un element al cererii de cofinanțare pentru un proiect major care trebuie să fie luat în considerare în combinație cu alte documente pregătite pentru proiectele majore, inclusiv cele care conțin alte informații menționate la articolul 101 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

trebuie să fie efectuată ținând cont de obiectivele de politică prestabilite;

necesită definirea contextului social relevant și a perspectivelor (locale, regionale, naționale, transfrontaliere, globale);

necesită o unitate de măsură comună (de obicei monetară);

necesită o comparație între scenariul cu noua investiție și scenariul fără noua investiție (analiză incrementală);

ACB trebuie să precizeze o perioadă de referință relevantă pentru proiect;

ACB trebuie să ia în considerare valorile reziduale ale investiției;

ACB necesită o evaluare a riscurilor pentru a face față incertitudinii.

Prezentarea contextului;

Definirea obiectivelor;

Identificarea proiectului;

Rezultatele studiilor de fezabilitate, însoțite de o analiză a cererii și a opțiunilor;

Analiza financiară;

Analiza economică;

Evaluarea riscurilor.

condițiile socioeconomice din țara/regiunea respectivă care sunt relevante pentru proiect;

aspecte instituționale și de politică, inclusiv politicile economice și planurile de dezvoltare existente, precum și obiectivele lor de politică;

infrastructura existentă și oferta de servicii;

percepția și așteptările populației cu privire la serviciul care urmează a fi furnizat.

proiectul trebuie să fie identificat în mod clar ca o unitate de analiză independentă, și anume, loturile tehnice și etapele administrative sau financiare care nu pot fi considerate operaționale în sine sunt analizate în cadrul ACB, împreună cu celelalte etape din care este alcătuit proiectul major.

se va lua în considerare zona de impact, beneficiarii finali și părțile interesate relevante a căror calitate a vieții contează pentru agregarea beneficiilor nete.

este identificat organismul responsabil pentru implementare și sunt analizate capacitățile sale tehnice, financiare și instituționale.

Analiza de fezabilitate identifică constrângerile potențiale și soluțiile corespunzătoare cu privire la aspectele tehnice, economice, de mediu, de reglementare și instituționale, precum și cu privire la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Un proiect este fezabil atunci când proiectarea sa răspunde constrângerilor tehnice, juridice, financiare și altor constrângeri relevante pentru țara, regiunea sau situl în cauză. Mai multe opțiuni de proiect pot fi fezabile.

Analiza cererii identifică și cuantifică nevoile sociale de investiții și ia în considerare cel puțin:

cererea actuală, prin utilizarea de modele și date reale;

cererea prevăzută, de la previziunile macroeconomice și sectoriale și estimările privind elasticitatea la prețurile, veniturile relevante și alți factori determinanți de bază;

aspectele privind oferta, inclusiv analizarea ofertei existente și a evoluțiilor preconizate (infrastructură);

efectul de rețea (dacă este cazul).

Analiza opțiunilor are rolul de a evalua și de a compara diferite opțiuni alternative care sunt considerate, în general, fezabile pentru a satisface cererea actuală și viitoare de proiecte, și de a găsi cea mai bună soluție. Opțiunile ar trebui să fie comparate pe baza mai multor criterii, incluzând, de exemplu, aspectele tehnice, instituționale, economice, de mediu și cele legate de schimbările climatice.

pentru a justifica în mod corespunzător soluția căutată, se furnizează dovezi că opțiunea selectată reprezintă cea mai bună alternativă dintre diferitele opțiuni luate în considerare în studiul de fezabilitate tehnic;

dacă mai multe alternative au același obiectiv unic, precum și externalități identice sau foarte similare, se recomandă ca selecția să se bazeze pe soluția cea mai puțin costisitoare pe unitate de realizare, ținând seama de costurile operaționale și de întreținere pe termen lung asociate opțiunii;

dacă diferitele opțiuni au rezultate și externalități diferite (presupunând că toate au același obiectiv), statul membru este încurajat să efectueze o ACB simplificată pentru toate opțiunile principale, în vederea selectării celei mai bune opțiuni prin stabilirea opțiunii care este mai favorabilă din punct de vedere socioeconomic, iar selecția ar trebui să se bazeze pe parametrii economici ai proiectului, inclusiv pe valoarea actualizată netă economică (VANE). Analiza cost-beneficiu simplificată se efectuează pe baza unor estimări aproximative ale principalelor date economice și financiare, incluzând cererea, costurile de investiție și costurile operaționale, veniturile, beneficiile directe și externalitățile, după caz.

cererea actuală, prin utilizarea de modele și date reale;

cererea prevăzută, de la previziunile macroeconomice și sectoriale și estimările privind elasticitatea la prețurile, veniturile relevante și alți factori determinanți de bază;

aspectele privind oferta, inclusiv analizarea ofertei existente și a evoluțiilor preconizate (infrastructură);

efectul de rețea (dacă este cazul).

pentru a justifica în mod corespunzător soluția căutată, se furnizează dovezi că opțiunea selectată reprezintă cea mai bună alternativă dintre diferitele opțiuni luate în considerare în studiul de fezabilitate tehnic;

dacă mai multe alternative au același obiectiv unic, precum și externalități identice sau foarte similare, se recomandă ca selecția să se bazeze pe soluția cea mai puțin costisitoare pe unitate de realizare, ținând seama de costurile operaționale și de întreținere pe termen lung asociate opțiunii;

dacă diferitele opțiuni au rezultate și externalități diferite (presupunând că toate au același obiectiv), statul membru este încurajat să efectueze o ACB simplificată pentru toate opțiunile principale, în vederea selectării celei mai bune opțiuni prin stabilirea opțiunii care este mai favorabilă din punct de vedere socioeconomic, iar selecția ar trebui să se bazeze pe parametrii economici ai proiectului, inclusiv pe valoarea actualizată netă economică (VANE). Analiza cost-beneficiu simplificată se efectuează pe baza unor estimări aproximative ale principalelor date economice și financiare, incluzând cererea, costurile de investiție și costurile operaționale, veniturile, beneficiile directe și externalitățile, după caz.

o evaluare a rentabilității financiare a investiției și a capitalului național;

determinarea contribuției corespunzătoare (maxime) din fonduri;

verificarea viabilității (sustenabilității) financiare a proiectului.

costurile de investiție, inclusiv investițiile fixe, investițiile nefixe, inclusiv costurile de înființare și, acolo unde este cazul, modificările fondului de rulment;

costurile astfel cum sunt definite la articolul 17 litera (a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

costurile de funcționare astfel cum sunt definite la articolul 17 literele (b) și (c) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

veniturile astfel cum sunt definite la articolul 16 din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei;

sursa de finanțare, incluzând capitalul propriu al investitorului (public sau privat), capitalul din împrumuturi (în acest caz rambursarea împrumutului și dobânzile figurează drept ieșiri în analiza de sustenabilitate) și orice surse de finanțare suplimentare, cum ar fi granturile.

tarifele să urmărească, pe cât posibil, să recupereze costurile de capital, costurile operaționale și de întreținere, inclusiv costurile de mediu și ale resurselor;

structura tarifară să maximizeze veniturile proiectului înaintea subvențiilor de stat, ținând cont, în același timp, de caracterul rezonabil al acestora.

să nu pună în pericol viabilitatea financiară a proiectului;

ca regulă generală, să fie considerate drept restricții temporare și să fie menținute numai atât timp cât există problema accesibilității prețului pentru utilizatori.

resursele financiare — fără sprijinul UE — investite în proiect să fie tratate ca ieșiri, fără a lua în considerare costurile de investiție;

contribuțiile în capital să fie luate în considerare în momentul în care sunt efectiv plătite pentru proiect sau rambursate (în cazul împrumuturilor);

plățile dobânzilor să fie incluse în tabelul pentru analiza rentabilității capitalului (VANF(K)];

subvențiile de funcționare să nu fie incluse în tabelul pentru analiza rentabilității capitalului (VANF(K)].

sustenabilitatea financiară a proiectului este asigurată prin verificarea faptului că fluxul de numerar net cumulat (neactualizat) este pozitiv (sau egal cu zero) pentru fiecare an și pe parcursul întregii perioade de referință luate în considerare;

fluxurile de numerar nete care sunt luate în considerare în acest sens ar trebui:

să țină cont de costurile de investiție, de toate resursele financiare (naționale și ale UE), de veniturile în numerar, de costurile de funcționare și de înlocuire la momentul în care sunt plătite, de rambursările obligațiilor financiare ale entității precum și de aporturile de capital, dobânzi și taxele directe;

să excludă TVA-ul, cu excepția cazului în care acesta nu este recuperabil;

să nu țină seama de valoarea reziduală decât dacă activul este lichidat în ultimul an de analiză luat în considerare;

în cazul unei operațiuni care nu face obiectul cerințelor prevăzute la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau atunci când se proiectează fluxuri de numerar negative în viitor, trebuie să se indice modul în care costurile vor fi acoperite prin intermediul unui angajament clar pe termen lung al beneficiarului/operatorului, prin care acesta se angajează să furnizeze suficiente fonduri din alte surse pentru a asigura sustenabilitatea proiectului;

dacă proiectele fac parte dintr-o infrastructură preexistentă, cum ar fi proiectele de extindere a capacității, trebuie să fie verificată sustenabilitatea financiară globală a operatorului sistemului în scenariul cu proiect (nu numai capacitatea segmentului extins) și trebuie să fie efectuată o analiză a sustenabilității la nivelul operatorului de sistem, iar rezultatele trebuie să fie luate în considerare în evaluarea riscurilor.

să țină cont de costurile de investiție, de toate resursele financiare (naționale și ale UE), de veniturile în numerar, de costurile de funcționare și de înlocuire la momentul în care sunt plătite, de rambursările obligațiilor financiare ale entității precum și de aporturile de capital, dobânzi și taxele directe;

să excludă TVA-ul, cu excepția cazului în care acesta nu este recuperabil;

să nu țină seama de valoarea reziduală decât dacă activul este lichidat în ultimul an de analiză luat în considerare;

Rata de actualizare financiară poate fi crescută și poate depăși rata standard stabilită în secțiunea III (metoda de calculare a venitului net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor) din Regulamentul delegat al Comisiei, pentru a reflecta un cost de oportunitate al capitalului mai ridicat pentru investitorul privat. Beneficiarul ar trebui să justifice acest cost de oportunitate mai ridicat de la caz la caz, prezentând dovezi, acolo unde este posibil, privind profitul obținut de partenerul privat în proiecte similare din trecut sau alte dovezi concrete relevante.

În cazul proiectelor PPP în care proprietarul infrastructurii este diferit de operator, trebuie sã fie efectuatã o analizã financiarã consolidatã, care sã acopere atât proprietarul, cât și operatorul.

Cu excepția cazului în care partenerul privat este ales în cadrul unei proceduri competitive cinstite, transparente și deschise care garanteazã cel mai bun raport calitate-preț pentru partenerul public, pentru a verifica rentabilitatea financiarã a capitalului privat și pentru a evita obținerea unui profit ridicat necuvenit generat de sprijinul UE, se calculeazã un indicator de mãsurare a rentabilitãții financiare a capitalului investit pentru investitorul privat [RRF(Kp)], prin compararea veniturilor nete obținute de partenerul privat cu resursele furnizate în cursul investiției (prin capital propriu sau împrumuturi). Rata de rentabilitate financiarã care rezultã [RRF(PK)] trebuie sã fie comparatã cu valorile de referințã naționale sau internaționale privind rentabilitatea preconizatã în sectorul respectiv.

Corecții fiscale pentru a exclude din analiza economică taxele indirecte (de exemplu TVA, accize), subvențiile și transferurile de plăți realizate de o entitate publică (de exemplu, plățile din partea sistemelor naționale de asistență medicală). În cazul în care taxele indirecte/subvențiile au rolul de a corecta externalitățile, ele trebuie să fie incluse în analiza economică, dacă se consideră că reflectă în mod adecvat valoarea socială marginală a externalităților aferente și cu condiția să nu existe o dublă contabilizare cu alte costuri/beneficii economice.

Conversia prețurilor de piață la prețuri contabile (martor) prin aplicarea de factori de conversie prețurilor financiare, cu scopul de a corecta distorsiunile de piață. Dacă nu sunt disponibili factori de conversie de la un birou național de planificare și dacă nu există o distorsionare semnificativă a pieței, din motive de simplificare, factorul de conversie poate fi stabilit la 1 (FC = 1). Factorii de conversie pot fi mai mari (sau mai mici) decât o unitate atunci când prețurile contabile sunt mai mari (sau mai mici) decât prețurile de piață.

Monetizarea efectelor pentru care nu există o piață (corecții pentru externalități): externalitățile trebuie să fie estimate și evaluate, după caz, folosind metoda preferințelor explicite sau implicite (de exemplu, prețuri hedonice) sau alte metode.

Actualizarea costurilor estimate și a beneficiilor: după estimarea fluxului de costuri și beneficii economice, trebuie să se aplice metodologia standard a fluxului de numerar actualizat, folosind o rată de actualizare socială.

să ofere o justificare pentru valoarea de referință pe baza previziunilor privind creșterea economică și a altor parametri de stabilire a ratei de actualizare socială conform abordării RSPT; și

să asigure aplicarea sa coerentă în cadrul proiectelor similare din aceeași țară, regiune sau sector.

să ofere o justificare pentru valoarea de referință pe baza previziunilor privind creșterea economică și a altor parametri de stabilire a ratei de actualizare socială conform abordării RSPT; și

să asigure aplicarea sa coerentă în cadrul proiectelor similare din aceeași țară, regiune sau sector.

Valoarea actualizată netă economică (VANE) este principalul indicator de referință pentru evaluarea proiectului. Este definită ca diferența dintre beneficiile și costurile sociale totale actualizate.

Pentru ca un proiect major să fie acceptabil din punct de vedere economic, valoarea actualizată netă economică a proiectului ar trebui să fie pozitivă (VANE>0), ceea ce demonstrează că societatea dintr-o anumită regiune sau țară are de câștigat în urma proiectului deoarece beneficiile proiectului depășesc costurile și, prin urmare, proiectul ar trebui să fie implementat.

Rata de rentabilitate economică (RRE) este rata internă de rentabilitate calculată cu ajutorul valorilor economice, care exprimă rentabilitatea socioeconomică a unui proiect.

Rata de rentabilitate economică ar trebui să fie mai mare decât rata de actualizare socială (RRE >RAS) pentru a justifica sprijinul acordat de UE unui proiect major.

Raportul beneficii/costuri (B/C) este definit ca valoarea actualizată netă a beneficiilor proiectului împărțită la valoarea actualizată netă a costurilor proiectului.

Raportul beneficii/costuri ar trebui să fie mai mare de 1 (B/C>1) pentru a justifica sprijinul acordat de UE unui proiect major.

proiectul generează un singur rezultat care este omogen și ușor măsurabil;

acest rezultat reprezintă un element crucial, ceea ce înseamnă că acțiunea necesară pentru a-l obține este esențială;

obiectivul major al proiectului este de a obține rezultatul cu costuri minime;

nu există externalități semnificative;

există numeroase valori de referință adecvate pentru a verifica că tehnologia aleasă respectă criteriile minime de performanță a costurilor necesare.

analiza de senzitivitate, care stabilește variabilele critice/parametrii critici ai modelului, și anume cele/cei ale căror variații, pozitive sau negative, au cel mai mare impact asupra indicatorilor de performanță ai proiectului, ia în calcul următoarele aspecte:

variabilele critice sunt variabilele a căror variație de 1 % determină o variație de peste 1 % a VAN;

analiza este efectuată prin modificarea unui singur element de fiecare dată și prin stabilirea efectului modificării respective asupra VAN;

valorile de comutare reprezintă modificarea procentuală care ar trebui aplicată variabilei critice pentru a face ca VAN să fie egală cu zero;

analiza scenariilor, care permite studierea impactului combinat al seturilor stabilite de valori critice și, în special, combinația de valori optimiste și pesimiste ale unui grup de variabile, pentru a construi diferite scenarii, care pot fi adevărate în cazul anumitor ipoteze.

analiza calitativă a riscurilor, inclusiv prevenirea și atenuarea riscurilor, care include următoarele elemente:

o listă cu riscurile la care este expus proiectul;

o matrice de risc care prezintă, pentru fiecare risc identificat:

posibilele cauze ale eșecului;

legătura cu analiza de senzitivitate, dacă este cazul;

efectele negative generate de proiect;

nivelele de probabilitate (de exemplu, foarte puțin probabil, puțin probabil, relativ probabil, probabil, foarte probabil) a apariției și a gravității impactului;

nivelul de risc (și anume combinația dintre probabilitate și impact).

identificarea măsurilor de prevenire și atenuare, inclusiv a entității însărcinate cu prevenirea și reducerea principalelor riscuri, și a procedurilor standard, după caz și luând în considerare cele mai bune practici, atunci când este posibil, care trebuie să fie aplicate pentru a reduce expunerea la risc, atunci când se consideră necesar.

interpretarea matricei de risc, inclusiv evaluarea riscurilor reziduale după aplicarea măsurilor de prevenire și atenuare.

În plus, evaluarea riscurilor poate, dacă este cazul (în funcție de dimensiunea proiectului și de disponibilitatea datelor), și trebuie, în cazul în care expunerea la riscurile reziduale este încă semnificativă, să includă o analiză probabilistică a riscurilor, care implică următoarele etape:

distribuțiile de probabilități pentru variabilele critice, care oferă informații cu privire la probabilitatea apariției unei modificări procentuale date a variabilelor critice. Calcularea distribuției probabilității variabilelor critice este necesară pentru efectuarea analizei cantitative a riscului.

analiza cantitativă a riscurilor bazată pe simularea Montecarlo, care oferă distribuții de probabilități și indicatori statistici pentru rezultatul preconizat, deviația standard etc. în ceea ce privește indicatorii de performanță financiară și economică a proiectului.

posibilele cauze ale eșecului;

legătura cu analiza de senzitivitate, dacă este cazul;

efectele negative generate de proiect;

nivelele de probabilitate (de exemplu, foarte puțin probabil, puțin probabil, relativ probabil, probabil, foarte probabil) a apariției și a gravității impactului;

nivelul de risc (și anume combinația dintre probabilitate și impact).

distribuțiile de probabilități pentru variabilele critice, care oferă informații cu privire la probabilitatea apariției unei modificări procentuale date a variabilelor critice. Calcularea distribuției probabilității variabilelor critice este necesară pentru efectuarea analizei cantitative a riscului.

analiza cantitativă a riscurilor bazată pe simularea Montecarlo, care oferă distribuții de probabilități și indicatori statistici pentru rezultatul preconizat, deviația standard etc. în ceea ce privește indicatorii de performanță financiară și economică a proiectului.

consumul de apă este mai mic decât cel estimat

rata de conectare la sistemul public de salubrizare este mai lentă decât cea estimată

studii și investigații inadecvate, de exemplu previziuni hidrologice inadecvate

estimări inadecvate ale costului de proiectare

întârzieri procedurale

prețul terenurilor este mai mare decât cel estimat

întârzieri procedurale

autorizațiile de construcție sau alte autorizații

aprobarea utilităților publice

proceduri judiciare

depășiri ale costului proiectului și întârzieri în ceea ce privește construcția

legate de contractant (faliment, lipsa resurselor)

fiabilitatea surselor de apă identificate (cantitate/calitate)

costuri de întreținere și de reparații mai mari decât cele estimate, defecțiuni tehnice repetate

tariful crește mai încet decât s-a estimat

colectarea tarifelor este mai scăzută decât s-a estimat

factori politici sau de reglementare neașteptați care afectează prețul apei

opoziția publicului

producerea de deșeuri este mai mică decât estimările

control insuficient al fluxului de deșeuri/livrare insuficientă de deșeuri

studii și investigații inadecvate

alegerea unei tehnologii nepotrivite

estimări inadecvate ale costului de proiectare

întârzieri procedurale

prețul terenurilor este mai mare decât cel estimat

întârzieri procedurale

autorizațiile de construcție sau alte autorizații

aprobarea utilităților publice

depășiri ale costului proiectului și întârzieri în ceea ce privește construcția

legate de contractant (faliment, lipsa resurselor)

compoziția deșeurilor este diferită de cea estimată sau prezintă variații neașteptat de mari

costuri de întreținere și de reparații mai mari decât cele estimate, defecțiuni tehnice repetate

rezultatele nu îndeplinesc obiectivele de calitate

nu se respectă limitele emisiilor produse de instalație (în aer și/sau în apă)

tariful crește mai încet decât s-a estimat

colectarea tarifelor este mai scăzută decât s-a estimat

modificări ale cerințelor de mediu și ale instrumentelor economice și de reglementare (de exemplu, introducerea unei taxe pentru depozitele de deșeuri, interzicerea depozitării deșeurilor)

opoziția publicului

penurii ale cererii

evoluția prețurilor combustibililor concurenți

Analiza inadecvată a condițiilor climatice care influențează cererea de energie pentru încălzire și/sau răcire

estimări inadecvate ale costului de proiectare

studii și investigații inadecvate ale siturilor

inovații în producerea/transmiterea de energie sau în tehnologia de stocare a energiei, care fac ca tehnologia proiectului să fie depășită

prețul terenurilor este mai mare decât cel estimat

costuri mai mari pentru achiziționarea drepturilor de trecere

întârzieri procedurale

întârzieri procedurale

depășiri ale costului proiectului și întârzieri în ceea ce privește construcția

inundații, alunecări de teren etc

accidente

costurile de întreținere și de reparații sunt mai ridicate decât s-a estimat, defecțiuni tehnice repetate, de exemplu cele cauzate de efectele schimbărilor climatice

perioade nefuncționale lungi din motiv de accident sau din cauze externe

modificări în sistemul tarifar și/sau în sistemul de stimulente

estimare inadecvată a tendințelor prețurilor la energie

modificări ale cerințelor de mediu, ale instrumentelor economice (de exemplu ale programelor de sprijin în domeniul surselor regenerabile de energie, ale conceperii schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii)

opoziția publicului

traficul estimat este diferit decât cel prevăzut

studii și investigații inadecvate ale siturilor

estimări inadecvate ale costului de proiectare

întârzieri procedurale

autorizațiile de construcție

aprobarea utilităților publice

prețul terenurilor este mai mare decât cel estimat

întârzieri procedurale

depășiri ale costului proiectului

inundații, alunecări de teren etc

descoperiri arheologice

legate de contractant (faliment, lipsa resurselor)

cheltuielile de exploatare și întreținere sunt mai mari decât s-a estimat

colectarea taxelor este mai scăzută decât s-a așteptat

modificări ale cerințelor de reglementare

opoziția publicului

dezvoltarea industriei relevante (cererea privind rezultatele cercetării și cererea de cercetare privată)

evoluții pe piața forței de muncă (cererea de absolvenți de studii universitare și impactul asupra cererii de servicii de educație în domeniul respectiv)

interesul publicului larg este diferit decât cel prevăzut

estimări inadecvate ale costului de proiectare

selectarea inadecvată a sitului sau întârzieri în finalizarea conceperii proiectului

inventarea unei noi tehnologii CDI care face ca tehnologia infrastructurii să fie depășită

lipsa de expertiză bine stabilită în domeniul ingineriei tehnice

întârzieri în obținerea autorizațiilor de construcție

dificultăți privind obținerea drepturilor de proprietate

întârzieri în achiziționarea de drepturi de proprietate intelectuală sau costuri de dobândire a acestora care depășesc estimările inițiale

întârzieri procedurale pentru a selecta furnizorul și pentru a semna contractul de achiziții publice

dificultăți de aprovizionare

întârzieri în cadrul proiectului și depășiri de costuri în cursul instalării echipamentului științific

lipsa de soluții gata pregătite pentru a satisface necesitățile apărute în timpul construirii sau funcționării infrastructurii

întârzieri în cadrul lucrărilor suplimentare care nu țin de controlul promotorului proiectului

lipsa personalului academic/cercetătorilor

complicații neașteptate legate de instalarea de echipamente specializate

întârzieri privind punerea în funcțiune, în mod complet și fiabil, a echipamentului

producția insuficientă de rezultate ale cercetării

impacturi/accidente neașteptate asupra mediului

finanțare angajată insuficientă la nivel național/regional în cursul fazei operaționale

estimare inadecvată a veniturilor financiare

incapacitatea de a satisface cererea din partea utilizatorilor

sistem inadecvat pentru protecția și exploatarea proprietății intelectuale

pierderea clienților/utilizatorilor existenți datorită concurenței altor centre de C + D

schimbare de orientare a politicii strategice

schimbare a comportamentului supus excepțiilor al viitorilor investitori privați

modificarea reglementărilor privind piața cu amănuntul

cerere fără succes în materie de ajutoare de stat

adoptarea serviciului de către furnizorii cu amănuntul și/sau en gros este mai mică decât estimările

investiții reduse în rețeaua ultimul kilometru de către furnizorii de servicii

estimări inadecvate ale costului de proiectare

întârzieri în cadrul procedurii de achiziție publică

riscul de a nu obține drepturile de proprietate necesare

creșteri ale costurilor operaționale

finanțare angajată insuficientă la nivel național/regional în cursul fazei operaționale

pierderi de personal-cheie pe parcursul funcționării proiectului

variabilele critice sunt variabilele a căror variație de 1 % determină o variație de peste 1 % a VAN;

analiza este efectuată prin modificarea unui singur element de fiecare dată și prin stabilirea efectului modificării respective asupra VAN;

valorile de comutare reprezintă modificarea procentuală care ar trebui aplicată variabilei critice pentru a face ca VAN să fie egală cu zero;

analiza scenariilor, care permite studierea impactului combinat al seturilor stabilite de valori critice și, în special, combinația de valori optimiste și pesimiste ale unui grup de variabile, pentru a construi diferite scenarii, care pot fi adevărate în cazul anumitor ipoteze.

o listă cu riscurile la care este expus proiectul;

o matrice de risc care prezintă, pentru fiecare risc identificat:

posibilele cauze ale eșecului;

legătura cu analiza de senzitivitate, dacă este cazul;

efectele negative generate de proiect;

nivelele de probabilitate (de exemplu, foarte puțin probabil, puțin probabil, relativ probabil, probabil, foarte probabil) a apariției și a gravității impactului;

nivelul de risc (și anume combinația dintre probabilitate și impact).

identificarea măsurilor de prevenire și atenuare, inclusiv a entității însărcinate cu prevenirea și reducerea principalelor riscuri, și a procedurilor standard, după caz și luând în considerare cele mai bune practici, atunci când este posibil, care trebuie să fie aplicate pentru a reduce expunerea la risc, atunci când se consideră necesar.

interpretarea matricei de risc, inclusiv evaluarea riscurilor reziduale după aplicarea măsurilor de prevenire și atenuare.

În plus, evaluarea riscurilor poate, dacă este cazul (în funcție de dimensiunea proiectului și de disponibilitatea datelor), și trebuie, în cazul în care expunerea la riscurile reziduale este încă semnificativă, să includă o analiză probabilistică a riscurilor, care implică următoarele etape:

distribuțiile de probabilități pentru variabilele critice, care oferă informații cu privire la probabilitatea apariției unei modificări procentuale date a variabilelor critice. Calcularea distribuției probabilității variabilelor critice este necesară pentru efectuarea analizei cantitative a riscului.

analiza cantitativă a riscurilor bazată pe simularea Montecarlo, care oferă distribuții de probabilități și indicatori statistici pentru rezultatul preconizat, deviația standard etc. în ceea ce privește indicatorii de performanță financiară și economică a proiectului.

posibilele cauze ale eșecului;

legătura cu analiza de senzitivitate, dacă este cazul;

efectele negative generate de proiect;

nivelele de probabilitate (de exemplu, foarte puțin probabil, puțin probabil, relativ probabil, probabil, foarte probabil) a apariției și a gravității impactului;

nivelul de risc (și anume combinația dintre probabilitate și impact).

distribuțiile de probabilități pentru variabilele critice, care oferă informații cu privire la probabilitatea apariției unei modificări procentuale date a variabilelor critice. Calcularea distribuției probabilității variabilelor critice este necesară pentru efectuarea analizei cantitative a riscului.

analiza cantitativă a riscurilor bazată pe simularea Montecarlo, care oferă distribuții de probabilități și indicatori statistici pentru rezultatul preconizat, deviația standard etc. în ceea ce privește indicatorii de performanță financiară și economică a proiectului.

ANEXA IV

ANEXA IV

Formatul modelului pentru planul de acțiune comun (PAC)

Propunerea PAC în temeiul articolelor 104-109 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013

CARACTERISTICI GENERALE

Clasificarea activităților operațiunii

DATE DE CONTACT: AUTORITATEA RESPONSABILĂ CU APLICAREA PAC [A SE COMPLETA DE CĂTRE AUTORITATEA CARE DEPUNE CEREREA]

În cazul în care se prevede ca PAC să primească sprijin din mai multe programe operaționale sau în cazul în care propunerea de PAC nu este prezentată de o autoritate de management, vă rugăm să anexați aprobarea autorității (autorităților) de management competente.

OBIECTIVELE PAC

Vă rugăm să descrieți obiectivele planului comun de acțiune și modul în care acesta contribuie la obiectivele programului sau la recomandările relevante specifice țării și la orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și cu recomandările relevante ale Consiliului de care statele membre trebuie să țină seama în politicile lor de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE.

<type=S maxlength=7500 input=M>

Pe baza informațiilor furnizate la punctul C.1, vă rugăm să stabiliți obiectivele planului comun de acțiune.

Vă rugăm să descrieți relația dintre obiectivul general al PAC și obiectivele sale specifice și precizați cum vor contribui la rezolvarea problemelor identificate și la îndeplinirea necesităților.

<type='S' maxlength='10500' input='M'>

Vă rugăm să identificați prioritățile de investiții relevante și obiectivele specifice ale programelor operaționale la care va contribui PAC și să descrieți modul în care PAC va contribui la realizarea acestora.

Contribuția PAC la obiectivul (obiectivele) specific(e) identificat(e):

<type='S' maxlength='7000' input='M'>

DESCRIEREA PAC

Vă rugăm să descrieți logica de intervenție a PAC, răspunzând la întrebările de mai jos.

Ce proiecte sunt luate în considerare pentru a fi implementate? Vă rugăm să descrieți proiectele sau tipurile de proiecte planificate (seturi de activități similare cu aceiași indicatori) și calendarul orientativ, utilizând tabelul de mai jos. Un proiect poate fi sprijinit din mai multe PO, axe prioritare și/sau fonduri și poate viza mai multe categorii de regiuni. Dacă este cazul, indicați dacă finalizarea unui (tip de) proiect este necesară pentru începerea unui alt (tip de) proiect în cadrul PAC și precizați despre ce proiect(e)/tip de proiect(e) este vorba.

Informații cu privire la tipurile de proiecte/proiectele planificate:

<type='S' maxlength='7000' input='M'>

Cum vor contribui proiectele la atingerea obiectivelor PAC? Vă rugăm să oferiți o justificare.

<type='S' maxlength='10500' input='M'>

Care sunt obiectivele de etapă, după caz, țintele pentru realizări și rezultatele acestor proiecte?

Pot fi aleși mai mulți indicatori pentru un (tip de) proiect (un rând pentru fiecare indicator). Vă rugăm să menționați toți indicatorii, inclusiv cei care nu sunt utilizați pentru gestionarea financiară a PAC. Dacă este cazul, defalcați indicatorii în funcție de axa prioritară, fond și categoria de regiune. Dacă a fost stabilit un obiectiv de etapă pentru un indicator de realizare sau de rezultat, vă rugăm să precizați acest lucru în tabel.

Vă rugăm să descrieți factorii externi care ar putea avea un impact negativ asupra implementării PAC. Dacă aceste lucru este relevant, descrieți măsurile de atenuare care au fost prevăzute.

Informații suplimentare, dacă este necesar:

<type='S' maxlength='7000' input='M'>

Vă rugăm să anexați o reprezentare a logicii de intervenție a PAC. Aceasta ar trebui să clarifice legăturile cauzale între necesitățile/problemele care trebuie soluționate, obiectivele PAC, rezultatele scontate, setul de proiecte care urmează să fie sprijinite și realizările lor (opțional).

< Reprezentare >

ACOPERIREA GEOGRAFICĂ ȘI GRUPUL (GRUPURILE) ȚINTĂ

Acoperirea geografică a PAC. Dacă este cazul, vă rugăm să justificați de ce PAC se concentrează asupra unei zone specifice

<type='S' maxlength='1750' input='M'>

Grupul (grupurile) vizat(e) de PAC

Observații privind grupul (grupurile) vizat(e), inclusiv problemele care trebuie abordate de acest PAC, dacă nu sunt incluse la punctul C.1.

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

PERIOADA DE IMPLEMENTARE PRECONIZATĂ A PAC

Vă rugăm să rețineți că baremele standard pentru costuri unitare (costurile unitare) și sumele forfetare ale PAC pot fi rambursate numai dacă realizările și rezultatele relevante au fost obținute după data deciziei Comisiei de aprobare a PAC și înainte de sfârșitul perioadei de implementare.

CONTRIBUȚIA PAC LA PRINCIPIILE ORIZONTALE

Vă rugăm să confirmați și să explicați modul în care PAC contribuie la principiile orizontale astfel cum sunt prevăzute în programul relevant sau în acordul de parteneriat

Promovarea egalității de șanse între bărbați și femei

<type=S maxlength=3500 input=M>

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

Efecte asupra prevenirii discriminării

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

Promovarea dezvoltării durabile

<type=S maxlength=3500 input=M>

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

DISPOZIȚII DE IMPLEMENTARE A PAC

Beneficiarul PAC

Date de contact

Vă rugăm să furnizați informații privind selectarea planului comun de acțiune în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Competența în domeniul PAC. Vă rugăm să oferiți o prezentare generală a expertizei beneficiarului în domeniul PAC și să indicați numărul de angajați care dețin o astfel de expertiză din cadrul organizației beneficiarului și care sunt alocați PAC). Dacă este cazul, furnizați informații privind ceilalți parteneri-cheie implicați și privind competențele lor.

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

Capacitatea de gestionare administrativă și financiară a beneficiarului. Vă rugăm să indicați proiectele finanțate de UE și/sau proiectele comparabile implementate de beneficiar, care demonstrează capacitatea sa administrativă și financiară de a gestiona un proiect. În absența unor astfel de exemple, vă rugăm să precizați sprijinul preconizat pentru consolidarea capacităților (formare, recrutare etc.). Vă rugăm să menționați mecanismele instituționale existente precum existența unei unități de implementare a PAC și, dacă este posibil, includeți organigrama propusă pentru implementarea PAC (într-o anexă). În cazul în care PAC include activități care urmează să fie puse în aplicare prin proceduri de achiziții publice, vă rugăm să descrieți capacitatea beneficiarului în acest domeniu. În cazul unor corecții financiare în valoare de 10000 EUR sau mai mult, legate de sprijinul din fondurile UE în cursul ultimilor 10 ani, vă rugăm să precizați măsurile corective luate.

<type='S' maxlength='7000' input='M'>

Dispoziții privind conducerea PAC

Comitetul director: vă rugăm să descrieți alcătuirea prevăzută a comitetului director, inclusiv prin oferirea unei imagini de ansamblu a regulamentului său de procedură și a modului în care comitetul își va desfășura activitatea, precum și relevanța partenerilor care vor face parte din comitet. De asemenea, vă rugăm să explicați dacă comitetul director sau membrii acestuia au jucat un rol în pregătirea PAC.

<type='S' maxlength='7000' input='M'>

Dispoziții privind monitorizarea și evaluarea PAC

Dispoziții privind asigurarea calității, a colectării și stocării datelor privind realizările și rezultatele atinse. Vă rugăm să specificați organismul (organismele) responsabil(e) pentru aceste trei mecanisme, modul în care vor asigura calitatea datelor colectate (orientări, cursuri de formare etc.), frecvența colectării datelor, modul în care datele vor fi verificate, unde vor fi stocate datele etc. De asemenea, vă rugăm să descrieți modul în care veți asigura raportarea cu privire la indicatorii comuni stabiliți în regulamentele specifice fondurilor la nivelul priorității de investiție sau, după caz, la nivelul obiectivului specific.

<type='S' maxlength='7000' input='M'>

Activități de evaluare prevăzute și justificarea lor. Vă rugăm să menționați doar activitățile specifice PAC. În cazul în care nu sunt prevăzute activități specifice, vă rugăm să indicați motivele.

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

Dispoziții privind acțiunile de difuzare a informațiilor și de comunicare în legătură cu PAC și cu fondurile care sprijină PAC

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

DISPOZIȚII FINANCIARE DIN CADRUL PAC

Costurile suportate pentru atingerea obiectivelor de etapă, precum și a țintelor pentru realizări și rezultate (vă rugăm să completați și apendicele privind indicatorii).

Vă rugăm să completați tabelele de mai jos cu indicatorii care trebuie să fie utilizați pentru gestionarea financiară a PAC, defalcați, în cazul în care este relevant, în funcție de axa prioritară, de fond și de categoria de regiune.

Indicatori de realizări

Indicatori de rezultat

Flexibilitatea financiară poate fi aplicată în cazul a până la 10 % din alocările totale pentru realizări sau rezultate. Un indicator poate fi rambursat cu până la 10 % în plus față de valoarea indicativă maximă. Poate fi aplicată o flexibilitate integrală între indicatorii care exprimă diferite niveluri de realizare pentru aceeași realizare sau același rezultat.

<type='S' maxlength='3500' input='M'>

Calendar indicativ al plăților către beneficiar, legat de obiectivele de etapă și de ținte: vă rugăm să oferiți o prezentare indicativă a plăților prevăzute pentru fiecare (tip de) proiect din cadrul PAC (în EUR), pe baza informațiilor oferite în tabelul D.1.3 și în secțiunea I.1

Planul de finanțare, pe program operațional și pe axă prioritară (și pe fond și pe categorie de regiuni, în cazul în care este relevant)

Totalul cheltuielilor eligibile totale trebuie să fie egal cu suma cheltuielilor eligibile totale din tabelele I.1.1 și I.1.2.

Dacă este cazul, diferența dintre cheltuielile eligibile totale și cheltuielile publice corespunde contribuției private de care beneficiază PAC.

Apendice

Descrierea și justificarea baremelor standard de costuri unitare și a sumelor forfetare utilizate pentru rambursarea PAC

Apendicele va fi încărcat ca document separat în SFC 2014.

Indicator (a se vedea punctele I.1.1 și I.1.2)

Calcularea baremului standard pentru costurile unitare și a sumelor forfetare

Vă rugăm să precizați de ce metoda și calculul propuse sunt relevante pentru tipul de proiecte care vor fi sprijinite de PAC:

Vă rugăm să precizați cum au fost efectuate calculele pentru obținerea sumelor de la punctele A.1.9 și A.1.10, inclusiv, în special, ipotezele formulate în ceea ce privește calitatea sau cantitățile. Dacă este cazul, ar trebui să fie folosite date statistice și valori de referință și ar trebui ca acestea să fie atașate la prezentul apendice într-un format care va putea fi reutilizat în mod direct de către Comisie.

De asemenea, vă rugăm să explicați, dacă este cazul:

modul în care veniturile au fost/vor fi luate în considerare;

faptul că doar costurile eligibile au fost luate în considerare la calculare;

nivelul de finanțare încrucișată (cu trimitere la articolul 98 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013).

modul în care veniturile au fost/vor fi luate în considerare;

faptul că doar costurile eligibile au fost luate în considerare la calculare;

nivelul de finanțare încrucișată (cu trimitere la articolul 98 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013).

Apendice

Apendice

Descrierea și justificarea baremelor standard de costuri unitare și a sumelor forfetare utilizate pentru rambursarea PAC

Apendicele va fi încărcat ca document separat în SFC 2014.

Indicator (a se vedea punctele I.1.1 și I.1.2)

Calcularea baremului standard pentru costurile unitare și a sumelor forfetare

Vă rugăm să precizați de ce metoda și calculul propuse sunt relevante pentru tipul de proiecte care vor fi sprijinite de PAC:

Vă rugăm să precizați cum au fost efectuate calculele pentru obținerea sumelor de la punctele A.1.9 și A.1.10, inclusiv, în special, ipotezele formulate în ceea ce privește calitatea sau cantitățile. Dacă este cazul, ar trebui să fie folosite date statistice și valori de referință și ar trebui ca acestea să fie atașate la prezentul apendice într-un format care va putea fi reutilizat în mod direct de către Comisie.

De asemenea, vă rugăm să explicați, dacă este cazul:

modul în care veniturile au fost/vor fi luate în considerare;

faptul că doar costurile eligibile au fost luate în considerare la calculare;

nivelul de finanțare încrucișată (cu trimitere la articolul 98 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013).

modul în care veniturile au fost/vor fi luate în considerare;

faptul că doar costurile eligibile au fost luate în considerare la calculare;

nivelul de finanțare încrucișată (cu trimitere la articolul 98 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013).

ANEXA VModel pentru rapoartele de implementare anuale și pentru raportul de implementare final aferente obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă

ANEXA V

Model pentru rapoartele de implementare anuale și pentru raportul de implementare final aferente obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă

PARTEA A

DATE OBLIGATORII ÎN FIECARE AN (RAPOARTE SUMARE)

[Articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

IDENTIFICAREA RAPORTULUI DE IMPLEMENTARE ANUAL/FINAL

PREZENTARE GENERALĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAȚIONAL [articolul 50 alineatul (2) și articolul 111 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Informații esențiale privind implementarea programului operațional pentru anul în cauză, inclusiv privind instrumentele financiare, în legătură cu datele financiare și cu datele privind indicatorii.

<type=S maxlength = 7000 input=M>

IMPLEMENTAREA AXEI PRIORITARE [articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Date structurate necesare pentru raportul privind YEI care trebuie prezentat în aprilie 2015 în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) și cu anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1304/2013. În cazul în care YEI este implementată ca parte a unei axe prioritare, raportarea trebuie să includă o parte dedicată YEI și o altă parte pentru axa prioritară.

Tabelele din prezenta anexă prevăd repartizarea resurselor REACT-EU [articolul 92a din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013] acolo unde este necesar, și anume FEDR REACT-EU, FSE REACT-EU și YEI REACT-EU.

Date structurate necesare pentru raportul privind YEI care trebuie prezentat în aprilie 2015 în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) și cu anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

Datele privind indicatorii comuni și indicatorii specifici programului, pe prioritate de investiții, transmise utilizând tabelele 1-4 de mai jos.

Sunt obligatorii atât valorile anuale, cât și valorile cumulate. În cazul în care valoarea anuală nu poate fi furnizată (de exemplu, din cauză că se raportează procente și numitorul ar fi zero), valoarea anuală este completată cu n.a.. Valorile cumulate ale indicatorilor exprimate în cifre absolute și în procente în raport cu indicatorii de realizare de referință sunt calculate în mod automat.

În tabelul 6, defalcarea pe gen trebuie să fie utilizată în câmpurile relevante numai dacă a fost inclusă în tabelul 6 din PO. În caz contrar, folosiți T = total.

Prezenta secțiune nu se aplică în cazul unui program operațional dedicat obiectivului tematic Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (programul REACT-EU dedicat) sau în cazul axelor prioritare dedicate obiectivului tematic respectiv (axele prioritare REACT-EU).

Raportarea cu privire la indicatorii financiari, la principalele etape de implementare, la indicatorii de realizare și de rezultat care funcționează ca obiective de etapă și valori-țintă pentru cadrul de performanță (începând cu raportul din 2017).

Date structurate necesare pentru raportul privind YEI care trebuie prezentat în aprilie 2015 în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) și cu anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

Tabelul 6

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1011/2014 al Comisiei din 22 septembrie 2014 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la modelele de prezentare a anumitor informații către Comisie și normele detaliate referitoare la schimbul de informații între beneficiari și autoritățile de management, autoritățile de certificare, autoritățile de audit și organismele intermediare (JO L 286, 30.9.2014, p. 1).

Date structurate necesare pentru raportul privind YEI care trebuie prezentat în aprilie 2015 în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) și cu anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

Tabelul 7

Defalcarea datelor financiare cumulate pe categorie de intervenție pentru FEDR, FEDR REACT-UE, FSE, FSE REACT-UE și Fondul de coeziune [articolul 112 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013], astfel cum se prevede în tabelul 2 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1011/2014 al Comisiei [Model pentru transmiterea datelor financiare]

SINTEZA EVALUĂRILOR [articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Sinteza constatărilor tuturor evaluărilor programului care au devenit disponibile în cursul exercițiului financiar precedent, menționându-se denumirea și perioada de referință a rapoartelor de evaluare utilizate

<type=S maxlength = 10500 input=M>

INFORMAȚII PRIVIND IMPLEMENTAREA INIȚIATIVEI LOCURI DE MUNCĂ PENTRU TINERI, inclusiv din REACT-EU, DACĂ ESTE CAZUL [articolul 19 alineatele (2) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013]

O descriere generală a implementării YEI, inclusiv a modului în care YEI a contribuit la implementarea garanției pentru tineret, cu exemple concrete de intervenții sprijinite în cadrul YEI.

Descrierea oricăror probleme întâmpinate în implementarea YEI și a măsurilor luate pentru rezolvarea acestor probleme.

Raportul prezentat în 2016 trebuie să prezinte și să evalueze calitatea ofertelor de muncă primite de participanții la YEI, incluzând persoanele defavorizate, cele care provin din comunități marginalizate și cele care părăsesc sistemul de învățământ fără a fi obținut o calificare. De asemenea, raportul trebuie să prezinte și să evalueze progresele lor în ceea ce privește educația continuă, găsirea unor locuri de muncă durabile și decente sau orientarea către ucenicie sau stagii de calitate.

Raportul trebuie să prezinte principalele constatări ale evaluărilor privind eficacitatea, eficiența și impactul sprijinului comun oferit din Fondul social european și alocarea specifică pentru YEI, inclusiv pentru implementarea garanției pentru tineret.

Date structurate necesare pentru raportul privind YEI care trebuie prezentat în aprilie 2015 în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) și cu anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

Probleme care afectează performanța programului și măsurile luate

<type=S maxlength = 7000 input=M>

FACULTATIV PENTRU RAPOARTELE SUMARE, în celelalte cazuri informațiile vor fi incluse la punctul 11.1 din model [articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]:

O evaluare pentru a stabili dacă progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor sunt suficiente pentru a asigura îndeplinirea acestora, indicând orice acțiuni corective desfășurate sau planificate, dacă este cazul.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Date structurate necesare pentru raportul privind YEI care trebuie prezentat în aprilie 2015 în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) și cu anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

Rezumatul pentru cetățeni al conținutului rapoartelor de implementare anuale și al raportului de implementare final trebuie făcut public și încărcat ca fișier separat sub formă de anexă la rapoartele de implementare anuale și la raportul de implementare final.

RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE [articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

A se vedea anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 821/2014 al Comisiei.

Facultativ pentru raportul privind YEI care trebuie prezentat în aprilie 2015 în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) și cu anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN PREGĂTIREA ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR MAJORE ȘI A PLANURILOR DE ACȚIUNE COMUNE [articolul 101 litera (h) și articolul 111 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Proiecte majore

Problemele semnificative întâlnite în implementarea proiectelor majore și măsurile luate pentru rezolvarea acestor probleme.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Orice modificare planificată a listei de proiecte majore din programul operațional.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Planuri de acțiune comune

Progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea diverselor etape ale planurilor de acțiune comune

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Probleme importante întâlnite și măsuri adoptate pentru rezolvarea acestor probleme

<type=S maxlength = 3500 input=M>

PARTEA B

RAPOARTE PREZENTATE ÎN ANII 2017 ȘI 2019 ȘI RAPORTUL DE IMPLEMENTARE FINAL

[articolul 50 alineatul (4) și articolul 111 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI OPERAȚIONAL [articolul 50 alineatul (4) și articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Informații prevăzute în partea A și atingerea obiectivelor programului [articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

PENTRU FIECARE AXĂ PRIORITARĂ – Evaluarea informațiilor furnizate mai sus și a progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor programului, inclusiv a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene la modificarea valorii indicatorilor de rezultat, dacă sunt disponibile dovezi extrase din evaluări.

<type=S maxlength = 10500 input=M>

Acțiuni specifice desfășurate pentru a promova egalitatea dintre bărbați și femei și pentru a preveni discriminarea, în special în ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, și măsurile implementate pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen în programul operațional și în operațiuni [articolul 50 alineatul (4) și articolul 111 alineatul (4) al doilea paragraf litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Evaluarea implementării acțiunilor specifice desfășurate pentru a ține cont de principiile stabilite la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 referitor la promovarea egalității dintre bărbați și femei și a nediscriminării, inclusiv, în funcție de conținutul și de obiectivele programului operațional, acțiunile specifice desfășurate pentru a promova egalitatea dintre bărbați și femei și pentru a preveni discriminarea, în special în ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, și măsurile puse în aplicare pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen în programul operațional și în operațiuni.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Dezvoltarea durabilă [articolul 50 alineatul (4) și articolul 111 alineatul (4) al doilea paragraf litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Evaluarea implementării acțiunilor desfășurate pentru a ține cont de principiile stabilite la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 referitor la dezvoltarea durabilă, inclusiv, în funcție de conținutul și de obiectivele programului operațional, o imagine de ansamblu privind acțiunile desfășurate în vederea promovării dezvoltării durabile, în conformitate cu articolul respectiv.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Raportarea privind sprijinul utilizat pentru atingerea obiectivelor legate de schimbările climatice [articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Cifre calculate automat de SFC2014 pe baza datelor privind categoriile. Facultativ: clarificare privind valorile date

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Rolul partenerilor în implementarea programului [articolul 50 alineatul (4) și articolul 111 alineatul (4) primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Evaluarea implementării acțiunilor desfășurate pentru a ține cont de rolul partenerilor menționați la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, incluzând implicarea partenerilor în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului operațional.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

INFORMAȚII ȘI EVALUARE OBLIGATORII ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 111 ALINEATUL (4) PRIMUL PARAGRAF LITERELE (a) ȘI (b) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013

Progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea planului de evaluare și a măsurilor luate ca urmare a constatărilor evaluărilor

<type=S maxlength = 7000 input=M>

Rezultatele măsurilor de informare și de publicitate cu privire la fonduri, efectuate în cadrul strategiei de comunicare

<type=S maxlength = 7000 input=M>

Prezenta secțiune nu se aplică în cazul unui program operațional dedicat obiectivului tematic Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (programul REACT-EU dedicat) sau în cazul axelor prioritare dedicate obiectivului tematic respectiv (axele prioritare REACT-EU).

INFORMAȚII SUPLIMENTARE CARE POT FI ADĂUGATE, ÎN FUNCȚIE DE CONȚINUTUL ȘI DE OBIECTIVELE PROGRAMULUI OPERAȚIONAL [articolul 111 alineatul (4) al doilea paragraf literele (a), (b), (c), (d), (g) și (h) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvoltării regiunilor care se confruntă cu dificultăți demografice și cu handicapuri naturale sau permanente, a investițiilor teritoriale integrate, a dezvoltării urbane durabile și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității în cadrul programului operațional.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

(opțiune: raportul de progres)

Progresele realizate în ceea ce privește implementarea acțiunilor menite să consolideze capacitatea autorităților statelor membre și a beneficiarilor de a administra și de a utiliza fondurile

<type=S maxlength = 3500 input=M>

(opțiune: raportul de progres)

Progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea unor eventuale acțiuni interregionale și transnaționale

<type=S maxlength = 3500 input=M>

(opțiune: raportul de progres)

Dacă este cazul, contribuția la strategiile macroregionale și la cele privind bazinele maritime.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Progresele realizate în ceea ce privește implementarea acțiunilor din domeniul inovării sociale, dacă este cazul

<type=S maxlength = 3500 input=M>

Progresele realizate în ceea ce privește implementarea unor măsuri care să răspundă nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă expuse cel mai mult riscului de discriminare sau de excluziune socială, în special în ceea ce privește comunitățile marginalizate, persoanele cu handicap, șomerii de lungă durată și tinerii care nu au un loc de muncă, inclusiv, dacă este cazul, resursele financiare utilizate.

<type=S maxlength = 3500 input=M>

(opțiune: raportul de progres)

PARTEA C

RAPORTUL PREZENTAT ÎN 2019 ȘI RAPORTUL DE IMPLEMENTARE FINAL

[articolul 50 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

INFORMAȚII FINANCIARE LA NIVEL DE AXĂ PRIORITARĂ ȘI DE PROGRAM [articolul 21 alineatul (2) și articolul 22 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

În scopul evaluării progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de etapă și a valorilor-țintă stabilite pentru indicatorii financiari în anii 2018 și 2023, tabelul 6 din partea A a prezentei anexe are următoarele două coloane suplimentare:

O CREȘTERE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII (opțiune: raportul de progres)

Informații privind contribuția programului la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și evaluarea acesteia.

<type=S maxlength = 17500 input=M>

Prezenta secțiune nu se aplică în cazul unui program operațional dedicat obiectivului tematic Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (programul REACT-EU dedicat) sau în cazul axelor prioritare dedicate obiectivului tematic respectiv (axele prioritare REACT-EU).

În cazul în care evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele de etapă și valorile-țintă stabilite în cadrul de performanță demonstrează că anumite obiective de etapă și valori-țintă nu au fost atinse, statele membre trebuie să precizeze motivele incapacității de a atinge aceste obiective în raportul din 2019 (pentru obiectivele de etapă) și în raportul de implementare final (pentru valorile-țintă).

<type=S maxlength = 7000 input=M>

INIȚIATIVA LOCURI DE MUNCĂ PENTRU TINERI [articolul 19 alineatele (4) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013] (dacă este cazul)

Raportul prezentat în 2019 trebuie să prezinte și să evalueze calitatea ofertelor de muncă primite de participanții la YEI, incluzând persoanele defavorizate, cele care provin din comunități marginalizate și cele care părăsesc sistemul de învățământ fără a fi obținut o calificare. De asemenea, raportul trebuie să prezinte și să evalueze progresele lor în ceea ce privește educația continuă, găsirea unor locuri de muncă durabile și decente sau orientarea către ucenicie sau stagii de calitate.

Raportul trebuie să prezinte principalele constatări ale evaluărilor privind eficacitatea, eficiența și impactul sprijinului comun oferit din Fondul social european și alocarea specifică pentru YEI, inclusiv pentru implementarea garanției pentru tineret.

<type=S maxlength = 10500 input=M>

ANEXA VI

ANEXA VI

Model pentru declarația de gestiune

Subsemnatul/Subsemnații, [numele, prenumele, titlul (titlurile) sau funcția (funcțiile)], șeful autorității de management pentru programul operațional (numele programului operațional, CCI)

pe baza implementării (numele programului operațional) în cursul exercițiului contabil încheiat la 30 iunie (an),

A se include în cazul programelor CTE, după caz.

A se include în cazul programelor CTE.

declar prin prezenta că:

informațiile contabile sunt prezentate în mod corespunzător, sunt complete și exacte, în conformitate cu articolul 137 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

cheltuielile înregistrate în contabilitate au fost folosite în scopurile prevăzute definite în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

sistemul de gestiune și control instituit pentru programul operațional oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, în conformitate cu legislația aplicabilă.

Confirm/confirmăm că neregulile identificate în rapoartele finale de audit sau de control în ceea ce privește exercițiul contabil și raportate în rezumatul anual anexat la prezenta declarație, astfel cum este prevăzut la articolul 125 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, au fost tratate în mod corespunzător în conturi. Dacă este cazul, deficiențele privind sistemul de gestiune și control menționate în aceste rapoarte au făcut obiectul sau fac în prezent obiectul unor măsuri adecvate în ceea ce privește următoarele acțiuni corective solicitate: … (dacă este cazul, indicați măsurile corective care sunt încă în curs de desfășurare la data semnării declarației).

De asemenea, confirm/confirmăm faptul că cheltuielile supuse unei evaluări în curs privind legalitatea și regularitatea au fost excluse din conturi până la încheierea evaluării și că ar putea fi incluse într-o cerere de plată intermediară într-un exercițiu contabil ulterior, astfel cum se prevede la articolul 137 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.