Regulamentul delegat (UE) nr. 1222/2014 al Comisiei din 8 octombrie 2014 de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru precizarea metodologiei pentru identificarea instituțiilor globale de importanță sistemică și pentru definirea de subcategorii ale instituțiilor globale de importanță sistemică (Text cu relevanță pentru SEE)

Prezentul regulament precizează metodologia în conformitate cu care autoritatea menționată la articolul 131 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE (denumită în continuare autoritate competentă) a unui stat membru identifică, pe bază consolidată, o entitate relevantă drept instituție globală de importanță sistemică (G-SII), precum și metodologia pentru definirea de subcategorii de G-SII și alocarea G-SII în aceste subcategorii pe baza importanței lor sistemice și, ca parte a metodologiei, calendarul și datele care urmează a fi utilizate pentru identificare.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

entitate relevantă înseamnă un grup condus de o instituție-mamă din UE, de o societate financiară holding-mamă din UE sau de o societate financiară holding mixtă-mamă din UE sau o instituție care nu este o filială a unei instituții-mamă din UE, a unei societăți financiare holding-mamă din UE sau a unei societăți financiare holding mixte-mamă din UE;

valoare a indicatorului înseamnă, pentru fiecare indicator prevăzut la articolul 6 și pentru fiecare entitate relevantă din eșantion, valoarea individuală a indicatorului, iar pentru fiecare bancă autorizată într-o țară terță, o valoare individuală comparabilă făcută publică în conformitate cu standarde convenite la nivel internațional;

numitor înseamnă, pentru fiecare indicator, valoarea totală agregată a valorilor indicatorului entităților relevante și băncilor autorizate în țări terțe din eșantion;

scor-limită înseamnă o valoare a scorului care determină limita cea mai joasă și limitele dintre cele cinci subcategorii, astfel cum sunt definite la articolul 131 alineatul (9) din Directiva 2013/36/UE.

ABE identifică un eșantion alcătuit din instituțiile sau grupurile ale căror valori ale indicatorului trebuie utilizate ca valori de referință care reprezintă sectorul bancar global, pentru a calcula scorurile, ținând seama de standardele convenite la nivel internațional, în special eșantionul utilizat de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară pentru identificarea băncilor globale de importanță sistemică, și comunică autorităților competente entitățile relevante incluse în eșantion, până la data de 31 iulie a fiecărui an.

Autoritatea relevantă transmite ABE, până la data de 31 iulie a fiecărui an, un raport cuprinzând valorile indicatorilor fiecărei entități relevante autorizate în jurisdicția sa în cazul căreia indicatorul de măsurare a expunerii totale, calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, este mai mare de 200 de miliarde EUR. Valorile indicatorilor sunt colectate de autoritatea relevantă ținând cont de specificațiile suplimentare privind datele subiacente prevăzute în orientările elaborate de ABE în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului. Autoritatea competentă se asigură că valorile indicatorilor sunt identice cu cele transmise Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară.

ABE calculează numitorii, pe baza valorilor indicatorului comunicate de autoritatea competentă în temeiul alineatului (2), ținând seama de standarde convenite la nivel internațional, în special numitorii publicați de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară pentru anul respectiv, și îi comunică autorităților competente. Numitorul unui indicator este suma totală a valorilor indicatorului pentru toate entitățile relevante și băncile autorizate în țări terțe din eșantion, astfel cum au fost raportate pentru entitățile relevante în conformitate cu alineatul (2) și publicate de către băncile autorizate în țări terțe la data de 31 iulie a anului relevant.

Autoritatea competentă calculează, până la data de 1 septembrie a fiecărui an, scorurile entităților relevante care sunt incluse în eșantionul comunicat de către ABE și care sunt autorizate în jurisdicția sa.

În cazul în care autoritatea relevantă, în cadrul unui proces corect de evaluare în vederea supravegherii, realocă o G-SII dintr-o subcategorie inferioară într-una superioară sau desemnează o entitate relevantă drept G-SII în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (a), respectiv (b) din Directiva 2013/36/UE, autoritatea competentă transmite ABE, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, o informare detaliată în scris cu privire la motivele evaluării sale.

În cazul în care autoritatea relevantă, în cadrul unui proces corect de evaluare în vederea supravegherii, realocă o G-SII dintr-o subcategorie superioară într-una inferioară în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (c) din Directiva 2013/36/UE, autoritatea competentă transmite ABE, până la data de 30 septembrie a fiecărui an, o informare detaliată în scris cu privire la motivele evaluării sale.

Realocarea sau desemnarea menționată la alineatul (2) intră în vigoare de la data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an care urmează anului calendaristic în care numitorii au fost comunicați autorităților relevante în conformitate cu articolul 3 alineatul (3). În cazul în care o G-SII este alocată într-o subcategorie inferioară celei rezultate din procesul de identificare din anul precedent, cerința inferioară privind amortizorul G-SII intră în vigoare de la data de 1 ianuarie a anului care urmează realocării respective, cu excepția cazului în care autoritatea relevantă decide, printr-un proces corect de evaluare în vederea supravegherii, să amâne aplicarea cerinței respective până la data menționată în prima teză a prezentului alineat.

Identificarea unei entități relevante ca G-SII de către autoritatea relevantă include identificatorii entității juridice (LEI) ai tuturor entităților incluse în perimetrul de consolidare prudențial al G-SII. Entitatea relevantă identificată de autoritatea relevantă comunică autorității relevante, până la data de 1 martie a anului care urmează anului exercițiului de identificare, structura grupului său, prin furnizarea LEI, dacă sunt disponibili, ai tuturor entităților consolidate din grup. Entitatea relevantă se asigură că structura grupului său, astfel cum este prezentată în baza de date LEI globală, este actualizată permanent.

Valorile indicatorului au la bază datele raportate ale entității relevante, disponibile la sfârșitul exercițiului financiar precedent, pe bază consolidată, iar în cazul băncilor autorizate în țări terțe, datele comunicate în conformitate cu standarde convenite la nivel internațional. Autoritățile competente pot utiliza valori ale indicatorului entităților relevante ale căror date de sfârșit de exercițiu financiar sunt emise la 30 iunie, pe baza poziției lor la 31 decembrie.

Prin derogare de la alineatul (1), valorile indicatorilor menționați la articolul 6 alineatul (1), articolul 6 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și articolul 6 alineatul (4) literele (a) și (b) includ filialele de asigurări.

Autoritatea relevantă calculează scorul fiecărei entități relevante din eșantion ca medie simplă a scorurilor categoriei, cu un scor maxim de 500 de puncte de bază pentru categoria care măsoară posibilitatea de substituire.

Cel mai mic scor-limită este de 130 de puncte de bază. Subcategoriile se alocă după cum urmează:

subcategoria 1 cuprinde scoruri de la 130 la 229 de puncte de bază;

subcategoria 2 cuprinde scoruri de la 230 la 329 de puncte de bază;

subcategoria 3 cuprinde scoruri de la 330 la 429 de puncte de bază;

subcategoria 4 cuprinde scoruri de la 430 la 529 de puncte de bază;

subcategoria 5 cuprinde scoruri de la 530 la 629 de puncte de bază.

Autoritatea competentă identifică o entitate relevantă drept G-SII în cazul în care scorul entității respective este egal cu cel mai mic punctaj-limită sau mai mare decât acesta. Decizia de a desemna o entitate relevantă drept G-SII în cadrul unui proces corect de evaluare în vederea supravegherii în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (b) din Directiva 2013/36/UE are la bază o evaluare care să stabilească dacă falimentul acesteia ar avea un impact negativ semnificativ asupra pieței financiare mondiale și asupra economiei mondiale.

Autoritatea competentă alocă o G-SII unei subcategorii în funcție de scorul său. Decizia de a realoca o G-SII dintr-o subcategorie inferioară într-una superioară în cadrul procesului corect de evaluare în vederea supravegherii în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (a) din Directiva 2013/36/UE are la bază o evaluare care să stabilească dacă falimentul acesteia ar avea un impact negativ mai puternic asupra pieței financiare mondiale și asupra economiei mondiale.

Autoritatea relevantă stabilește un scor global suplimentar pentru fiecare entitate relevantă cu activități transfrontaliere în statele membre participante, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, folosind procedura prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol, dar înlocuiește valorile indicatorilor entității relevante menționați la articolul 6 alineatul (5) literele (a) și (b) cu cele calculate în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat și înlocuiește numitorii corespunzători cu numitorii revizuiți comunicați de ABE.

Pe baza scorului global suplimentar menționat la alineatul (5a), o decizie de realocare a unei G-SII dintr-o subcategorie superioară într-o subcategorie inferioară, în cadrul unui proces corect de evaluare în vederea supravegherii efectuat în conformitate cu articolul 131 alineatul (10) litera (c) din Directiva 2013/36/UE, se bazează pe o evaluare a măsurii în care falimentul G-SII respective ar avea un impact negativ mai scăzut asupra pieței financiare mondiale și asupra economiei mondiale. Evaluarea respectivă ține cont, după caz, de orice opinii sau rezerve adoptate de BCBS în conformitate cu metodologia sa disponibilă public pentru evaluarea importanței sistemice a băncilor globale de importanță sistemică.

Deciziile menționate la alineatele (4), (5) și (5b) trebuie să fie susținute de indicatori auxiliari care nu sunt indicatori ai probabilității ca entitatea relevantă să dea faliment. Asemenea decizii se bazează pe informații cantitative și calitative bine documentate și verificabile.

Categoria care măsoară dimensiunea grupului este compusă dintr-un indicator egal cu expunerea totală a grupului.

Categoria care măsoară interconectivitatea grupului cu sistemul financiar este compusă din toți indicatorii următori:

active din cadrul sistemului financiar;

pasive din cadrul sistemului financiar;

titluri de valoare în circulație.

Categoria care măsoară posibilitatea de substituire a serviciilor sau a infrastructurii financiare furnizate de grup este compusă din toți indicatorii ce urmează:

active în custodie;

activitate de plăți;

tranzacții subscrise pe piețele titlurilor de datorie și de capital;

volumul tranzacțiilor.

Categoria care măsoară complexitatea grupului este compusă din toți indicatorii ce urmează:

valoarea noțională a instrumentelor financiare derivate extrabursiere;

active incluse la nivelul 3 al valorii juste măsurate în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1255/2012;

titlurile de valoare pentru tranzacționare și disponibile pentru vânzare.

Categoria care măsoară activitatea transfrontalieră a grupului este compusă din indicatorii următori:

creanțe interjurisdicționale;

pasive interjurisdicționale.

Pentru datele raportate în alte monede decât euro, autoritatea competentă utilizează o rată de schimb adecvată, ținând seama de rata de schimb de referință publicată de Banca Centrală Europeană și aplicabilă la data de 31 decembrie, precum și de standardele internaționale. În ceea ce privește indicatorul pentru activitatea de plăți menționat la alineatul (3) litera (b), autoritatea competentă utilizează ratele de schimb medii pentru anul în cauză.

Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf, ABE stabilește, până la data de 14 ianuarie 2015, eșantionul pentru identificarea unei entități relevante drept G-SII pentru anul 2014. Autoritățile competente raportează către ABE valorile indicatorului privind entitățile relevante din acest eșantion pe baza datelor disponibile la sfârșit de exercițiu financiar anterioare lunii iulie 2014, până la 21 ianuarie 2015. Pe baza acestor valori ale indicatorului, ABE calculează numitorii pentru anul 2014, până la 30 ianuarie 2015. Autoritățile competente stabilesc, pe baza acestor numitori, scorurile pentru entitățile relevante pentru anul 2014. De asemenea, acestea identifică G-SII și le alocă subcategoriilor. În același timp, autoritatea competentă comunică G-SII identificate Comisiei, CERS și ABE și publică numele acestora împreună cu scorurile lor pentru anul 2014 până la 28 februarie 2015.

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (2), datele de identificare drept G-SII ale unei entități relevante și subcategoria în care aceasta este alocată, pe baza scorurilor pentru anul 2014, se aplică de la 1 ianuarie 2016.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2015.

ANEXĂ

ANEXĂ

În sensul articolului 6, indicatorii se determină după cum se prezintă în continuare.

Expunere totală

Expunerea totală este valoarea agregată a totalului elementelor din bilanț și a totalului instrumentelor financiare derivate și a elementelor extrabilanțiere, pe bază consolidată, inclusiv entități consolidate în scopuri contabile, dar nu în scopuri de reglementare în funcție de risc, minus ajustările de reglementare.

Expunerea totală urmează măsura contabilă a expunerii (cu toate acestea, utilizând sfera mai largă a consolidării), cu condiția respectării următoarelor principii:

expunerile bilanțiere legate de instrumentele nederivate sunt incluse în valoarea expunerii, fără provizioanele specifice și ajustările evaluărilor (de exemplu ajustările evaluărilor creditului);

nu este permisă compensarea creditelor și a depozitelor;

garanțiile reale corporale sau financiare, garanțiile sau instrumentele de diminuare a riscului de credit achiziționate nu reduc expunerile bilanțiere.

Elementele bilanțiere reprezintă valoarea agregată a următoarelor:

expunerea față de contraparte a contractelor de instrumente financiare derivate;

valoarea brută a tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare;

expunerea față de contraparte a tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare;

valoarea maximă a (i) altor active minus titlurile de valoare primite în cadrul tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare care sunt recunoscute ca active; și (ii) zero.

Elementele extrabilanțiere reprezintă valoarea agregată a următoarelor elemente:

expunerea viitoare potențială a contractelor cu instrumente financiare derivate;

valoarea noțională a elementelor extrabilanțiere cu un factor de conversie a creditului (CCF) de 0 %, minus 100 % din angajamentele revocabile necondiționat aferente cardurilor de credit, minus 100 % din alte angajamente revocabile necondiționat;

10 % din angajamentele revocabile necondiționat aferente cardurilor de credit;

10 % din alte angajamente revocabile necondiționat;

valoarea noțională a elementelor extrabilanțiere cu un nivel de 20 % al CCF;

valoarea noțională a elementelor extrabilanțiere cu un nivel de 50 % al CCF;

valoarea noțională a elementelor extrabilanțiere cu un nivel de 100 % al CCF.

Pentru entitățile consolidate în scopuri contabile, dar nu în scopuri de reglementare în funcție de risc, valoarea indicatorului se majorează cu valoarea agregată a următoarelor elemente:

active bilanțiere;

expunerea viitoare potențială a contractelor cu instrumente financiare derivate;

10 % din angajamentele revocabile necondiționat;

alte angajamente extrabilanțiere;

minus valoarea investițiilor în entitățile consolidate.

Interconectivitate

În raport cu indicatorii de interconectivitate, instituțiile financiare se definesc ca incluzând băncile și alte instituții care acceptă depozite, societățile holding bancar, dealerii de titluri de valoare, societățile de asigurare, fondurile mutuale, fondurile cu capital de risc, fondurile de pensii, băncile de investiții și contrapărțile centrale (CPC). Sunt excluse băncile centrale și alte organisme din sectorul public (de exemplu, băncile multilaterale de dezvoltare), dar sunt incluse băncile comerciale deținute de stat.

Activele din cadrul sistemului financiar

Activele din cadrul sistemului financiar reprezintă valoarea agregată a fondurilor depozitate sau împrumutate altor instituții financiare și a liniilor de credit angajate neutilizate extinse la alte instituții financiare, a deținerilor de titluri de valoare emise de alte instituții financiare, a expunerii curente pozitive nete a tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare și a instrumentelor financiare derivate extrabursiere cu alte instituții financiare care au o valoare justă netă pozitivă.

Fondurile depuse sau împrumutate altor instituții financiare și liniile de credit angajate neutilizate

Fondurile depuse la alte instituții financiare sau împrumutate acestora și liniile de credit angajate neutilizate reprezintă valoarea agregată a următoarelor elemente:

fondurile depuse la alte instituții financiare sau împrumutate acestora, printre care certificatele de depozit;

liniile de credit angajate neutilizate extinse la alte instituții financiare.

Deținerile de titluri de valoare emise de alte instituții financiare

Acest element reflectă toate deținerile de titluri de valoare emise de alte instituții financiare. Deținerile totale sunt contabilizate la valoarea justă pentru titlurile de valoare clasificate ca fiind deținute în vederea tranzacționării și disponibile pentru vânzare; titlurile de valoare păstrate până la scadență sunt contabilizate la costul amortizat.

Deținerile de titluri de valoare emise de alte instituții financiare reprezintă valoarea agregată a următoarelor elemente:

titluri de datorie garantate;

titluri de datorie cu rang prioritar negarantate;

titluri de datorie subordonate;

titluri pe termen scurt;

valoarea maximă a acțiunilor, printre care acțiuni comune și preferențiale la valoare nominală și în surplus, minus pozițiile scurte compensatorii legate de deținerile de acțiuni specifice, și zero.

Tranzacțiile de finanțare cu titluri de valoare

Tranzacțiile de finanțare cu titluri de valoare reprezintă valoarea agregată a expunerilor nete pozitive curente din tranzacțiile de finanțare cu titluri de valoare realizate cu alte instituții financiare.

Valoarea raportată nu este menită să reflecte cuantumurile înscrise în bilanț. Aceasta reprezintă cuantumul unic datorat legal pentru fiecare set de compensare. Compensarea se utilizează numai în cazul în care tranzacțiile sunt reglementate de un acord de compensare executoriu din punct de vedere juridic. În cazul în care aceste criterii nu sunt îndeplinite, se ia în considerare cuantumul brut din bilanț. Nu se includ tranzacțiile de dare cu împrumut prin intermediere.

Instrumentele financiare derivate extrabursiere cu alte instituții financiare cu o valoare justă netă pozitivă

Instrumentele financiare derivate extrabursiere cu alte instituții financiare cu o valoare justă netă pozitivă reprezintă valoarea agregată a următoarelor elemente:

valoarea justă netă pozitivă, inclusiv garanțiile reale deținute în cadrul acordului-cadru de compensare;

expunerea potențială viitoare.

Pasivele din cadrul sistemului financiar

Pasivele totale din cadrul sistemului financiar reprezintă valoarea agregată a depozitelor instituțiilor financiare, a tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare și a instrumentelor financiare derivate extrabursiere cu alte instituții financiare care au o valoare justă netă negativă.

Depozite ale instituțiilor financiare

Depozitele instituțiilor financiare reprezintă valoarea agregată a următoarelor elemente:

depozitele datorate unor instituții depozitare;

depozitele datorate unor instituții financiare nedepozitare;

liniile de credit angajate neutilizate obținute de la alte instituții financiare.

Tranzacțiile de finanțare cu titluri de valoare

Tranzacțiile de finanțare cu titluri de valoare reprezintă valoarea agregată a expunerilor curente nete negative ale tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare cu alte instituții financiare.

Instrumente financiare derivate extrabursiere cu alte instituții financiare, cu o valoare justă netă negativă

Instrumentele financiare derivate extrabursiere cu alte instituții financiare cu o valoare justă netă negativă reprezintă valoarea agregată a următoarelor elemente:

valoarea justă netă negativă, inclusiv garanțiile reale deținute în cadrul acordului-cadru de compensare;

expunerea potențială viitoare.

Titluri de valoare în circulație

Indicatorul reflectă valoarea contabilă a titlurilor de valoare în circulație emise de entitatea relevantă. Nu se face distincție între activitățile din cadrul sistemului financiar și cele de alt tip.

Titlurile de valoare în circulație reprezintă valoarea agregată a următoarelor elemente:

titluri de datorie garantate;

titluri de datorie cu rang prioritar negarantate;

titluri de datorie subordonate;

titluri pe termen scurt;

certificate de depozit;

fonduri proprii comune;

acțiuni preferențiale și orice alte forme de finanțare subordonată care nu sunt menționate la litera (c).

Posibilitatea de substituire a serviciilor sau a infrastructurii financiare furnizate de grup

Activitatea de plăți

Activitatea totală de plăți reprezintă plățile efectuate în anul de raportare, cu excepția plăților din cadrul grupului.

Valoarea relevantă a plății este valoarea totală brută a tuturor plăților în numerar trimise de grupul cu obligații de raportare prin sisteme de transfer de fonduri de valoare mare, împreună cu valoarea brută a tuturor plăților în numerar trimise prin intermediul unei bănci corespondente (de exemplu, folosind un corespondent sau un cont nostro). Se includ plățile în numerar efectuate în numele entității relevante, precum și cele efectuate în numele clienților, printre care instituții financiare și alți clienți comerciali. Nu se includ plățile efectuate prin intermediul unor sisteme de plăți de mică valoare. Se includ doar plățile inițiate. Valoarea se calculează în euro.

Active în custodie

Valoarea activelor în custodie este valoarea tuturor activelor, inclusiv a activelor transfrontaliere, pe care grupul cu obligații de raportare le deține ca un custode în numele clienților, inclusiv instituții financiare, altele decât grupul cu obligații de raportare. Nu se includ niciun fel de active gestionate sau active aflate în administrare care nu sunt clasificate, de asemenea, drept active în custodie.

Tranzacții subscrise pe piețele titlurilor de datorie și de capital

Totalul tranzacțiilor subscrise pe piețele titlurilor de datorie și de capital reprezintă suma activității de subscriere de capital și a activității de subscriere de titluri de datorie.

Se includ toate subscrierile în care banca este obligată să achiziționeze titluri de valoare nevândute. În cazul în care subscrierea este pe o bază benevolă (ceea ce înseamnă că banca nu este obligată să achiziționeze stocurile restante), se includ doar titlurile de valoare care au fost vândute efectiv.

Complexitatea grupului

Valoarea noțională a instrumentelor financiare derivate extrabursiere

Acest indicator măsoară domeniul de aplicare al angajamentului grupului cu obligații de raportare în ceea ce privește tranzacțiile cu instrumente derivate extrabursiere și include toate tipurile de categorii de risc și de instrumente. La raportarea valorilor noționale ale instrumentelor financiare derivate nu se deduc garanțiile reale.

Valoarea noțională totală a instrumentelor financiare derivate extrabursiere este valoarea agregată a instrumentelor financiare derivate extrabursiere compensate printr-o contraparte centrală și a instrumentelor financiare derivate extrabursiere care fac obiectul unui acord bilateral.

Active de nivelul 3

Valoarea activelor de nivelul 3 este valoarea tuturor activelor care sunt evaluate în mod recurent utilizându-se date de măsură de nivelul 3.

Titlurile de valoare pentru tranzacționare și disponibile pentru vânzare

Titlurile de valoare pentru tranzacționare și disponibile pentru vânzare reprezintă valoarea totală a titlurilor de valoare din categoriile contabile deținute pentru tranzacționare și disponibile pentru vânzare minus subsetul de titluri de valoare deținute în acele categorii care sunt eligibile pentru clasificare ca active lichide de înaltă calitate.

Activitatea transfrontalieră a grupului

Creanțe interjurisdicționale

Valoarea creanțelor interjurisdicționale este valoarea tuturor creanțelor din toate sectoarele care, în funcție de riscul final, sunt creanțe transfrontaliere, creanțe locale în monedă străină ale filialelor străine sau creanțe locale în moneda locală ale filialelor străine, cu excepția activității implicând instrumente financiare derivate. Creanțele transfrontaliere se extind de la un birou dintr-o țară la un debitor dintr-o altă țară. Creanțele locale în monedă străină și locală ale filialelor străine se extind de la biroul local al băncii la debitorii din locul respectiv.

Pasive interjurisdicționale

Pasivele interjurisdicționale totale reprezintă valoarea agregată a următoarelor elemente, minus orice pasiv extern către birourile de legătură menționate la litera (b):

pasive locale în moneda locală;

pasive externe (cu excepția pasivelor locale în moneda locală).

expunerile bilanțiere legate de instrumentele nederivate sunt incluse în valoarea expunerii, fără provizioanele specifice și ajustările evaluărilor (de exemplu ajustările evaluărilor creditului);

nu este permisă compensarea creditelor și a depozitelor;

garanțiile reale corporale sau financiare, garanțiile sau instrumentele de diminuare a riscului de credit achiziționate nu reduc expunerile bilanțiere.

expunerea față de contraparte a contractelor de instrumente financiare derivate;

valoarea brută a tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare;

expunerea față de contraparte a tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare;

valoarea maximă a (i) altor active minus titlurile de valoare primite în cadrul tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare care sunt recunoscute ca active; și (ii) zero.

expunerea viitoare potențială a contractelor cu instrumente financiare derivate;

valoarea noțională a elementelor extrabilanțiere cu un factor de conversie a creditului (CCF) de 0 %, minus 100 % din angajamentele revocabile necondiționat aferente cardurilor de credit, minus 100 % din alte angajamente revocabile necondiționat;

10 % din angajamentele revocabile necondiționat aferente cardurilor de credit;

10 % din alte angajamente revocabile necondiționat;

valoarea noțională a elementelor extrabilanțiere cu un nivel de 20 % al CCF;

valoarea noțională a elementelor extrabilanțiere cu un nivel de 50 % al CCF;

valoarea noțională a elementelor extrabilanțiere cu un nivel de 100 % al CCF.

active bilanțiere;

expunerea viitoare potențială a contractelor cu instrumente financiare derivate;

10 % din angajamentele revocabile necondiționat;

alte angajamente extrabilanțiere;

minus valoarea investițiilor în entitățile consolidate.

fondurile depuse la alte instituții financiare sau împrumutate acestora, printre care certificatele de depozit;

liniile de credit angajate neutilizate extinse la alte instituții financiare.

titluri de datorie garantate;

titluri de datorie cu rang prioritar negarantate;

titluri de datorie subordonate;

titluri pe termen scurt;

valoarea maximă a acțiunilor, printre care acțiuni comune și preferențiale la valoare nominală și în surplus, minus pozițiile scurte compensatorii legate de deținerile de acțiuni specifice, și zero.

valoarea justă netă pozitivă, inclusiv garanțiile reale deținute în cadrul acordului-cadru de compensare;

expunerea potențială viitoare.

depozitele datorate unor instituții depozitare;

depozitele datorate unor instituții financiare nedepozitare;

liniile de credit angajate neutilizate obținute de la alte instituții financiare.

valoarea justă netă negativă, inclusiv garanțiile reale deținute în cadrul acordului-cadru de compensare;

expunerea potențială viitoare.

titluri de datorie garantate;

titluri de datorie cu rang prioritar negarantate;

titluri de datorie subordonate;

titluri pe termen scurt;

certificate de depozit;

fonduri proprii comune;

acțiuni preferențiale și orice alte forme de finanțare subordonată care nu sunt menționate la litera (c).

pasive locale în moneda locală;

pasive externe (cu excepția pasivelor locale în moneda locală).