Regulamentul (UE) nr. 1026/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite măsuri în scopul conservării stocurilor de pește aplicabile țărilor care permit pescuitul nedurabil

Prezentul regulament stabilește un cadru pentru adoptarea anumitor măsuri cu privire la activitățile și politicile legate de pescuit ale țărilor terțe pentru a asigura conservarea pe termen lung a stocurilor de interes comun pentru Uniune și țările terțe respective.

Măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament se pot aplica în toate cazurile în care este necesară cooperarea între țări terțe și Uniune pentru gestionarea comună a stocurilor de interes comun, inclusiv în cazul în care cooperarea se desfășoară în cadrul unei ORGP sau al unui organism similar.

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

stoc de interes comun înseamnă un stoc de pește care, datorită distribuției geografice, este accesibil atât Uniunii, cât și țărilor terțe și a cărui gestionare necesită cooperarea între astfel de țări și Uniune, în contexte bilaterale sau multilaterale;

specii asociate înseamnă orice pești care aparțin aceluiași ecosistem cu stocul de interes comun și care sunt prădători ai acestuia, constituie hrană pentru acesta, intră în competiție cu acesta pentru hrană și spațiu vital sau apar simultan în aceeași zonă de pescuit și sunt exploatați sau capturați accidental, inclusiv drept captură secundară, în aceeași zonă sau aceleași zone de pescuit;

organizație regională de gestionare a pescuitului sau ORGP înseamnă o organizație subregională, regională sau un organism similar competent în temeiul dreptului internațional, care instituie măsuri de conservare și gestionare a resurselor marine vii aflate în responsabilitatea sa, în virtutea convenției sau a acordului prin care a fost instituit(ă);

import înseamnă introducerea peștelui sau a produselor pescărești pe teritoriul Uniunii, inclusiv în scopul transbordării în porturile de pe teritoriul acesteia;

transbordare înseamnă descărcarea în totalitate sau parțială a cantității de pește sau de produse pescărești aflate la bordul unei nave de pescuit pe o altă navă de pescuit;

stare nedurabilă înseamnă situația în care stocul nu este menținut constant la nivelurile care permit obținerea unei producții maxime durabile sau peste respectivele niveluri sau, dacă aceste niveluri nu pot fi estimate, atunci când stocul nu este menținut constant în limitele de securitate biologică în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului menționată la articolul 6 din UNFSA; nivelurile stocului care determină dacă starea stocului este nedurabilă sunt determinate pe baza celor mai bune avize științifice disponibile;

limite de securitate biologică înseamnă limitele referitoare la dimensiunile unui stoc între care acesta are mari șanse de refacere în condițiile pescuitului său intensiv;

țară înseamnă o țară terță, inclusiv teritoriile cu statut de autoguvernare și care au competențe în domeniul conservării și gestionării resurselor marine vii;

necooperare înseamnă că țările nu stabilesc contacte cu bună-credință și nu se angajează în consultări constructive, inclusiv în cadrul ORGP, în cadrul cărora se depun eforturi substanțiale, în vederea ajungerii la un acord cu privire la adoptarea măsurilor necesare de gestionare a pescuitului și exemplele de necooperare includ, fără a se limita la acestea:

refuzul de a se angaja în consultări sau de a implica în consultări toate statele de coastă și statele care pescuiesc relevante;

întreruperea unilaterală nejustificată a consultărilor;

întârzieri nejustificate, inclusiv în ceea ce privește răspunsul la cereri sau angajarea în consultări;

disimularea de informații relevante pentru consultări;

efectuarea unor cereri de informații nerezonabile;

nerespectarea procedurilor convenite;

refuzul sistematic de a lua în considerare contrapropunerile sau interesele altor părți;

insistarea sistematică asupra propriilor poziții pe o perioadă prelungită, indiferent de flexibilitatea oferită de alte părți în timpul consultărilor;

refuzul de a lua în considerare cele mai bune avize științifice disponibile sau istoricul activităților de pescuit cu privire la stocul sau stocurile relevante;

în timp ce sunt în desfășurare consultări pentru acorduri de partajare cuprinzătoare, continuarea consultărilor în vederea încheierii unor acorduri de partajare parțială sau în vederea încheierii ulterioare a unor astfel de acorduri de partajare parțială, excluzând anumite state costiere sau state care pescuiesc relevante pentru stocuri de interes comun.

O țară poate fi identificată drept țară care permite pescuitul nedurabil atunci când:

nu cooperează în ceea ce privește gestionarea unui stoc de interes comun în deplină conformitate cu dispozițiile UNCLOS și UNFSA sau cu oricare alt acord internațional sau normă de drept internațional; și

fie:

nu adoptă, nu pune în aplicare sau nu asigură respectarea măsurilor necesare de gestionare a pescuitului, inclusiv a măsurilor de control, care asigură conservarea și gestionarea efectivă a stocurilor de interes comun, inclusiv în cadrul unei ORGP sau în cazul în care acestea au fost agreate la nivel bilateral sau multilateral; sau

adoptă măsuri de gestionare a pescuitului, cum ar fi cotele sau măsurile discriminatorii, fără să ia în considerare în mod corespunzător drepturile, interesele și obligațiile altor țări și ale Uniunii, și acele măsuri de gestionare a pescuitului, atunci când sunt analizate împreună cu măsurile luate de alte țări și de Uniune, conduc la activități de pescuit care ar putea avea ca rezultat o stare nedurabilă a stocului; această condiție se consideră a fi respectată și în cazul în care măsurile de gestionare a pescuitului adoptate de respectiva țară nu au condus la o stare nedurabilă a stocului doar datorită unor măsuri adoptate de alții.

Comisia poate adopta prin acte de punere în aplicare următoarele măsuri cu privire la o țară care permite pescuitul nedurabil:

de identificare a respectivei țări drept țara care permite pescuitul nedurabil;

de identificare, în cazul în care este necesar, a navelor specifice sau a flotelor țării respective căreia i se aplică anumite măsuri;

de impunere a unor limitări cantitative la importul de pește provenit din stocul de interes comun care a fost capturat sub controlul țării respective și la importul de produse pescărești obținute din sau care conțin astfel de pește;

de impunere a unor restricții cantitative la importurile de pește din orice specie asociată și de produse pescărești obținute din sau care conțin astfel de pește, atunci când acesta este capturat în cadrul unor activități de pescuit care vizează stocul de interes comun sub controlul țării respective; la adoptarea măsurii, Comisia, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din prezentul regulament, aplicând principiul proporționalității, determină speciile și capturile aferente care ar trebui să se încadreze în domeniul de aplicare al măsurii;

de impunere a unor restricții asupra utilizării porturilor Uniunii de către navele care arborează pavilionul țării respective și care pescuiesc din stocul de interes comun și/sau din specii asociate și de către navele care transportă pește și produse pescărești provenite din stocul de interes comun și/sau din specii asociate care au fost capturate fie de către navele care arborează pavilionul țării respective, fie de către navele autorizate de aceasta și care arborează un alt pavilion; aceste restricții nu se aplică în cazuri de forță majoră sau de avarie în sensul articolului 18 din UNCLOS pentru servicii strict necesare în vederea remedierii acestor situații;

de interzicere a achiziționării de către operatorii economici din Uniune a unei nave de pescuit care arborează pavilionul țării respective;

de interzicere a schimbării pavilionului navelor de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru cu cel al țării respective;

de interzicere ca statele membre să autorizeze încheierea de contracte de navlosire atunci când operatori economici ai Uniunii navlosesc navele lor către operatori economici ai țării respective;

de interzicere a exportului către țara respectivă de nave de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru sau de echipamente de pescuit și de materiale necesare pentru pescuitul stocului de interes comun;

de interzicere a încheierii de acorduri comerciale private între operatori economici ai Uniunii și ai țării respective pentru ca o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru să utilizeze posibilități de pescuit ale acelei țări;

de interzicere a operațiunilor comune de pescuit care implică nave de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și nave de pescuit care arborează pavilionul țării respective.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 8 alineatul (2).

Măsurile menționate la articolul 4:

se referă la conservarea stocului de interes comun;

se aplică împreună cu restricții privind pescuitul de către navele Uniunii, sau privind producția sau consumul în Uniune, de pește și produse pescărești obținute din sau care conțin pește din speciile pentru care au fost adoptate măsuri;

sunt proporționale cu obiectivele urmărite și compatibile cu obligațiile impuse de acordurile internaționale la care Uniunea este parte și cu orice alte norme relevante ale dreptului internațional.

Măsurile menționate la articolul 4 țin cont de măsurile deja adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2008.

Măsurile menționate la articolul 4 nu se aplică într-un mod care să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între țări în care predomină aceleași condiții sau o restricție mascată impusă comerțului internațional.

La adoptarea de măsuri menționate la articolul 4, pentru a se asigura că măsurile respectă mediul și sunt durabile, eficiente, proporționale și compatibile cu normele internaționale, Comisia evaluează efectele comerciale, de mediu, economice și sociale ale acestor măsuri, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, precum și sarcina administrativă asociată punerii acestora în aplicare.

Măsurile menționate la articolul 4 prevăd un sistem adecvat pentru punerea lor în aplicare de către autoritățile competente.

În cazul în care Comisia consideră necesar să adopte măsuri menționate la articolul 4, aceasta notifică țării în cauză intenția de a identifica țara respectivă drept o țară care permite pescuitul nedurabil. În asemenea cazuri, Parlamentul European și Consiliul sunt informați imediat și ținuți la curent periodic cu privire la situație și acțiunile întreprinse.

Această notificare conține informații privind motivele care au condus la identificarea țării respective drept țară care permite pescuitul nedurabil și descrie posibilele măsuri care ar putea fi luate în raport cu aceasta, în conformitate cu prezentul regulament.

În cazul în care stocul de interes comun intră în domeniul de aplicare al unei ORGP, Comisia ridică problema, în ceea ce privește o țară care permite pescuitul nedurabil, în fața organismului de conformitate al respectivei ORGP înainte de notificarea în temeiul alineatului (1), după caz, în vederea remedierii situației.

Înaintea adoptării de măsuri în temeiul articolului 4, Comisia oferă țării în cauză o oportunitate rezonabilă de a răspunde în scris la notificarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol și de a furniza orice informații relevante.

Comisia acordă țării în cauză maximum 90 de zile pentru a răspunde la notificarea menționată la alineatul (1), precum și un termen rezonabil pentru remedierea situației.

În urma adoptării de măsuri în temeiul articolului 4, Comisia continuă să stabilească contacte și să mențină un dialog deschis cu țara în cauză și promovează cooperarea bilaterală și multilaterală pentru ca țara respectivă să înceteze să permită pescuitul nedurabil.

În cazul în care țara în cauză participă cu bună-credință la consultări cu Uniunea, Comisia participă fără întârziere la respectivele consultări.

Măsurile menționate la articolul 4 nu se mai aplică după adoptarea de către țara care permite pescuitul nedurabil a măsurilor corective corespunzătoare necesare pentru conservarea și gestionarea stocului de interes comun și dacă respectivele măsuri corective:

au fost fie adoptate autonom, fie convenite în contextul unor consultări cu Uniunea și, dacă este cazul, cu alte țări vizate sau în cadrul unor ORGP; și

nu subminează efectul măsurilor luate de Uniune, fie în mod autonom, fie în colaborare cu alte țări sau în cadrul unei ORGP, în scopul conservării stocurilor de pește respective.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare, pentru a stabili dacă au fost respectate condițiile prevăzute la alineatul (1) și, dacă este necesar, pentru a decide dacă măsurile adoptate cu privire la țara în cauză în temeiul articolului 4 încetează să se aplice. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 8 alineatul (2).

Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 coroborat cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Rezultatele evaluării menționate la articolul 5 alineatul (4) sunt puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 împreună cu documentele prevăzute în acesta.

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.