Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

CAPITOLUL I

Prezenta directivă stabilește norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre necesare. Respectivele norme se impun pentru a asigura respectarea de către statele membre a obligației prevăzute în TFUE de a evita deficitele publice excesive.

În sensul prezentei directive, se aplică definițiile termenilor public, deficit și investiție prevăzute la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la TUE și la TFUE. Se aplică definiția subsectoarelor administrațiilor publice prevăzută în anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

Se aplică, de asemenea, următoarea definiție:cadru bugetar înseamnă ansamblul dispozițiilor, procedurilor, regulilor și instituțiilor care stau la baza aplicării politicii bugetare a unei administrații publice, în special:

sistemele de contabilitate publică și de raportare statistică de către administrația publică;

regulile și procedurile care reglementează elaborarea previziunilor pentru planificarea bugetară;

regulile fiscale numerice cu specific național, care contribuie la alinierea aplicării de către statele membre a politicii bugetare la obligațiile lor în temeiul TFUE și care sunt exprimate printr-un indicator al performanței bugetare, cum ar fi deficitul bugetului public, împrumuturile publice, datoria publică sau una dintre componentele lor majore;

procedurile bugetare, inclusiv normele procedurale pe care se bazează procesul bugetar în toate etapele sale;

cadrele bugetare pe termen mediu, concepute ca un ansamblu specific de proceduri bugetare naționale care extind orizontul elaborării politicii bugetare dincolo de calendarul bugetar anual și care includ definirea priorităților în materie de politică și a obiectivelor bugetare naționale pe termen mediu;

acordurile de monitorizare și analiză independentă destinate să mărească transparența elementelor procesului bugetar;

mecanismele și normele care reglementează raporturile bugetare dintre autoritățile publice din diferitele subsectoare ale administrației publice;

instituțiile fiscal-bugetare independente, ca organisme independente din punct de vedere structural sau organisme dotate cu o autonomie funcțională în raport cu autoritățile bugetare ale statelor membre, instituite prin dispoziții juridice naționale în conformitate cu articolul 8a.

CAPITOLUL II

Statele membre dispun de sisteme naționale de contabilitate publică care acoperă în mod consecvent și exhaustiv toate subsectoarele administrației publice și care conțin informațiile necesare generării de date bazate pe angajamente în vederea pregătirii datelor bazate pe Sistemul european de conturi naționale și regionale. Aceste sisteme de contabilitate publică ale administrației publice sunt supuse controlului intern și auditării independente.

Statele membre asigură, periodic și în timp util, publicarea datelor bugetare pentru toate subsectoarele administrațiilor publice, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 549/2013. În special, statele membre publică separat, pentru administrația centrală, administrațiile de stat, administrațiile locale și fondurile de securitate socială, datoria trimestrială și, cu excepția cazului în care există sisteme integrate, cuprinzătoare și armonizate la nivel național de contabilitate financiară de angajamente, date privind deficitul, înainte de sfârșitul trimestrului următor sau după publicarea datelor relevante de către Comisie (Eurostat).

Comisia (Eurostat) publică la fiecare trei luni datele statistice trimestriale privind finanțele publice în conformitate cu tabelele 25, 27 și 28 din anexa B la Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

CAPITOLUL III

Statele membre se asigură că planificarea bugetară anuală și multianuală se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, care utilizează informațiile cele mai recente. Planificarea bugetară se bazează pe scenariul macrofiscal cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale altor organisme independente. Trebuie explicate diferențele semnificative dintre previziunile macroeconomice și bugetare ale statului membru și previziunile Comisiei, inclusiv în cazul în care nivelul sau dinamica variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile cuprinse în previziunile Comisiei.

Comisia publică metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți pe care se bazează previziunile sale macroeconomice și bugetare.

Comisia furnizează previziuni pentru cheltuielile Uniunii pe baza nivelului de cheltuieli programat în cadrul financiar multianual cu scopul de a sprijini statele membre în pregătirea previziunilor lor bugetare.

În cadrul unei analizei de sensibilitate, previziunile macroeconomice și bugetare examinează traiectoriile principalelor variabile bugetare în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere și ratele dobânzii. Gama de ipoteze alternative utilizate în previziunile macroeconomice și bugetare este ghidată de performanța previziunilor anterioare și încearcă să ia în considerare scenariile de risc relevante.

Statele membre stabilesc instituția care este responsabilă de producerea previziunilor macroeconomice și bugetare și publică previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară. Cel puțin anual, statele membre și Comisia inițiază un dialog cu caracter tehnic privind ipotezele care stau la baza elaborării previziunilor macroeconomice și bugetare.

Previziunile macroeconomice și bugetare pentru planificarea bugetară anuală și multianuală fac obiectul unei evaluări ex post periodice, obiective și cuprinzătoare de către un organism independent sau de alte organisme cu autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre, diferite de cele care produc previziunile. Rezultatele acestei evaluări se publică și se iau în considerare în mod adecvat în viitoarele previziuni macroeconomice și bugetare. Dacă evaluarea detectează o tendință părtinitoare considerabilă care afectează previziunile macroeconomice pe o perioadă de cel puțin patru ani consecutivi, statul membru în cauză ia măsurile necesare și le face publice.

Nivelul datoriei și al deficitului trimestrial al statelor membre este publicat de către Comisie (Eurostat) o dată la trei luni.

CAPITOLUL IV

Fiecare stat membru își stabilește propriile reguli fiscale numerice specifice pentru a promova în mod eficace respectarea obligațiilor care îi revin în temeiul TFUE în domeniul politicii bugetare pe o perioadă multianuală pentru administrația publică în ansamblu. Astfel de reguli promovează în special:

respectarea valorilor de referință și a dispozițiilor privind deficitul și datoria, stabilite în conformitate cu articolul 1 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la TUE și la TFUE;

adoptarea unei perioade de planificare bugetară pe termen mediu, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului.

Fără a aduce atingere dispozițiilor TFUE referitoare la cadrul de supraveghere bugetară a Uniunii, regulile fiscale numerice cu specific național conțin specificații privind următoarele elemente:

definirea obiectivelor și a domeniului de aplicare al regulilor;

monitorizarea eficace și în timp util a respectării regulilor, bazată pe o analiză fiabilă și independentă efectuată de instituții fiscal-bugetare independente înființate în conformitate cu articolul 8a sau de alte organisme cu autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre;

consecințele unei eventuale nerespectări a regulilor.

În cazul în care regulile fiscale numerice prevăd clauze derogatorii generale, acestea stabilesc un număr limitat de circumstanțe specifice, în concordanță cu obligațiile statelor membre în temeiul TFUE și al Regulamentului (UE) 2024/1263.

Legile bugetare anuale ale statelor membre sunt conforme cu regulile fiscale numerice în vigoare în fiecare țară.

Articolele 5-7 nu se aplică Regatului Unit.

CAPITOLUL V

Statele membre se asigură că, prin intermediul unor acte cu putere de lege și al unor acte administrative naționale cu forță juridică obligatorie, sunt înființate instituții fiscal-bugetare independente.

Statele membre pot înființa mai multe instituții fiscal-bugetare independente.

Instituțiile fiscal-bugetare independente sunt alcătuite din membri numiți și desemnați pe baza experienței și a competențelor lor în domeniul finanțelor publice, al macroeconomiei sau al gestiunii bugetare și prin intermediul unor proceduri transparente.

Instituțiile fiscal-bugetare independente:

nu acceptă instrucțiuni de la autoritățile bugetare ale statelor membre în cauză sau de la oricare alte organisme publice sau private;

au capacitatea de a comunica public în timp util cu privire la evaluările și opiniile lor;

dispun de resurse adecvate și stabile pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace, inclusiv orice tip de analiză în cadrul sarcinilor lor;

au acces adecvat și în timp util la informațiile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile;

fac obiectul unor evaluări externe periodice efectuate de evaluatori independenți.

Fără a aduce atingere sarcinilor și funcțiilor atribuite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 pentru statele membre a căror monedă este euro, toate statele membre se asigură că una dintre instituțiile fiscal-bugetare independente îndeplinește următoarele sarcini:

elaborarea, evaluarea sau aprobarea previziunilor macroeconomice anuale și multianuale;

monitorizarea respectării regulilor fiscale numerice specifice fiecărei țări, cu excepția cazului în care aceasta este efectuată de alte organisme în conformitate cu articolul 6;

asumarea de sarcini în conformitate cu articolul 11, articolul 15 alineatul (3) și articolul 23 din Regulamentul (UE) 2024/1263 și cu articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului;

evaluarea consecvenței, coerenței și eficacității cadrului bugetar național;

participarea la audieri și discuții periodice în cadrul parlamentului național dacă este invitată.

Instituțiile fiscal-bugetare independente emit evaluări în contextul sarcinilor menționate la alineatul (5) litera (a), (b), (c) sau (d) de la prezentul articol, fără a aduce atingere sarcinilor și funcțiilor atribuite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Statele membre se conformează evaluărilor respective sau explică de ce nu le respectă. Explicația respectivă este publică și se prezintă în termen de două luni de la data emiterii unor astfel de evaluări.

Statele membre stabilesc un cadru bugetar național pe termen mediu credibil și eficace care să prevadă adoptarea unui orizont de planificare bugetară de cel puțin trei ani pentru a se asigura că planificarea bugetară națională se înscrie într-o perspectivă de planificare bugetară multianuală.

Cadrele bugetare naționale pe termen mediu prevăd proceduri de stabilire a următoarelor elemente:

obiective bugetare naționale transparente și detaliate pe termen mediu, astfel cum sunt menționate la articolul 2 al doilea paragraf litera (e) din prezenta directivă, în ceea ce privește deficitul public, datoria publică, precum și orice alt indicator bugetar, cum ar fi cheltuielile, asigurându-se că acestea sunt în concordanță cu regulile fiscale numerice specifice fiecărei țări, astfel cum se prevede în capitolul IV din prezenta directivă și cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2024/1263;

proiecții pentru fiecare rubrică principală de cheltuieli și venituri a administrației publice, cu mai multe detalii la nivelul administrației centrale și al securității sociale, pentru perioada exercițiului bugetar vizat și ulterior, pe baza unor politici neschimbate;

o descriere a politicilor pe termen mediu, inclusiv a reformelor și investițiilor, preconizate a avea un impact asupra finanțelor administrațiilor publice și a creșterii durabile și favorabile incluziunii, defalcate în funcție de rubricile principale de venituri și cheltuieli, arătând modalitatea de realizare a ajustării în direcția atingerii obiectivelor bugetare naționale pe termen mediu, astfel cum se menționează la articolul 2 al doilea paragraf litera (e), în comparație cu previziunile în condițiile în care politicile rămân neschimbate;

o evaluare a modalității în care, având în vedere impactul lor direct pe termen mediu și lung asupra finanțelor administrațiilor publice, politicile preconizate ar putea afecta sustenabilitatea pe termen mediu și lung a finanțelor publice și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. În măsura posibilului, evaluarea ține seama de riscurile macrobugetare generate de schimbările climatice, de impactul lor asupra mediului și de impactul distributiv.

Proiecțiile adoptate în contextul cadrelor bugetare pe termen mediu se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, în conformitate cu capitolul III.

Legile bugetare anuale sunt în concordanță cu obiectivele bugetare naționale pe termen mediu, astfel cum se menționează la articolul 2 al doilea paragraf litera (e). Orice abatere trebuie explicată în mod corespunzător.

Prezenta directivă nu împiedică un stat membru să își actualizeze, în cazul alegerii unui nou guvern, cadrul bugetar pe termen mediu pentru a reflecta noile sale priorități de politică. În acest caz, statul membru evidențiază diferențele dintre planul bugetar pe termen mediu anterior și cel nou.

CAPITOLUL VI

Statele membre se asigură că toate măsurile luate în conformitate cu capitolele II, III și IV sunt consecvente la nivelul tuturor subsectoarelor administrațiilor publice și acoperă în mod cuprinzător aceste subsectoare. În acest scop, statele membre, în special, aplică norme și proceduri contabile consecvente aplicabile administrației publice și asigură integritatea sistemelor lor subiacente de colectare și prelucrare a datelor.

Statele membre instituie mecanisme adecvate de coordonare între subsectoarele administrației publice pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare și consecventă a tuturor subsectoarelor administrației publice în ceea ce privește planificarea bugetară, regulile fiscale numerice cu specific național, precum și elaborarea previziunilor bugetare și a planificării multianuale prevăzute în mod special în cadrul bugetar multianual.

În vederea promovării responsabilizării bugetare, responsabilitățile bugetare ale autorităților publice din diferite subsectoare ale administrației publice sunt clar stabilite.

În cadrul proceselor bugetare anuale și multianuale, statele membre publică informații privind organismele și fondurile care nu sunt incluse în bugetele ordinare, însă fac parte din administrația publică, inclusiv din subsectoarele administrațiilor publice. Statele membre publică, de asemenea, valorile corespunzătoare impactului combinat al acestor organisme și fonduri asupra soldurilor și datoriilor administrației publice.

Statele membre publică informații detaliate referitoare la impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor.

Pentru toate subsectoarele administrației publice, statele membre publică informații relevante referitoare la datoriile contingente cu impact potențial major asupra bugetelor publice, inclusiv informații cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, inclusiv cuantumul pasivelor. De asemenea, statele membre publică, în măsura posibilului, informații privind datoriile contingente generate de catastrofele naturale și de schimbările climatice. Informațiile publicate țin seama, în măsura posibilului, de informațiile privind costurile fiscale suportate ca urmare a dezastrelor și a șocurilor legate de schimbările climatice. Statele membre publică informații privind participațiile administrației publice în capitalul societăților publice și private cu sume semnificative din punct de vedere economic.

CAPITOLUL VII

Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2013. Acestea comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții. Consiliul încurajează statele membre să elaboreze, în interes propriu și în interesul Uniunii, propriile lor tabele de corespondență care să ilustreze, în măsura posibilului, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

Atunci când statele membre le adoptă, aceste dispoziții conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de această trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Comisia pregătește un raport intermediar privind stadiul aplicării principalelor dispoziții din prezenta directivă pe baza informațiilor relevante din partea statelor membre, raport care este prezentat Parlamentului European și Consiliului până la 14 decembrie 2012.

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Până la 31 decembrie 2025 și ulterior din cinci în cinci ani, Comisia raportează cu privire la situația actuală a:

contabilității publice a administrației publice în Uniune, ținând seama de progresele înregistrate de la evaluarea sa din 2013 cu privire la adecvarea Standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public pentru statele membre;

capacității și sarcinilor instituțiilor fiscal-bugetare independente din Uniune, ținând seama de progresele înregistrate de la intrarea în vigoare a prezentei directive, valorificând constatările bazei de date privind guvernanța fiscală a Comisiei și consultările cu părțile interesate relevante, în vederea analizării unor standarde minime.

Până la 31 decembrie 2030 și ulterior din cinci în cinci ani, Comisia publică un raport de evaluare a eficacității prezentei directive.

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta directivă se adresează statelor membre.