Decizia Consiliului din 12 iulie 2011 adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (reformare) (2011/734/UE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (9) și articolul 136,

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

Decizia 2010/320/UE a Consiliului din 10 mai 2010 adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv a fost modificată de mai multe ori în mod substanțial. Din motive de claritate, ar trebui, cu ocazia noilor modificări, să se procedeze la reformarea deciziei menționate.

Articolul 136 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor măsuri specifice pentru statele membre a căror monedă este euro pentru a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei lor bugetare.

Articolul 126 din TFUE prevede că statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive și stabilește, în acest scop, procedura de deficit excesiv. Pactul de stabilitate și creștere, care conform componentei sale corective pune în aplicare procedura de deficit excesiv, constituie cadrul care sprijină politicile guvernamentale pentru o revenire rapidă la poziții bugetare solide ținând cont de situația economică.

La 27 aprilie 2009, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE), că în Grecia exista un deficit excesiv și a emis recomandări pentru corectarea acestuia până cel târziu în 2010, în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) din TCE și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv. Consiliul a stabilit, de asemenea, data limită de 27 octombrie 2009 până la care Grecia să ia măsuri eficiente. La 30 noiembrie 2009, Consiliul a stabilit în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din TFUE că Grecia nu a luat măsuri eficiente; în consecință, la 16 februarie 2010, Consiliul a trimis o notificare Greciei, în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE, pentru a lua măsuri de reducere a deficitului excesiv până cel târziu în 2012 [denumită în continuaredecizia Consiliului adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (9)]. Consiliul a stabilit, de asemenea, data limită de 15 mai 2010 pentru luarea unor măsuri eficiente.

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, în cazul în care au fost luate măsuri eficiente în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE și dacă după adoptarea notificării în cauză survin evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, să adopte o notificare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.

Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2009, care au stat la baza notificării inițiale adresate Greciei, se anticipa o scădere a PIB-ului cu ¼ % în 2010 și o redresare începând cu 2011, când se estima că economia urma să crească cu 0,7 %. PIB-ul real s-a contractat mai puternic în 2010 și se estimează că această contracție va continua și în 2011. Se previzionează o reluare treptată a creșterii după aceea. Această înrăutățire marcată a condițiilor economice presupune o deteriorare corespunzătoare a perspectivelor privind finanțele publice, în ipoteza menținerii politicilor actuale. La aceasta se adaugă revizuirea în creștere a deficitului public pentru 2009 [de la 12,7 % din PIB, cât era estimat la momentul adoptării deciziei Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (9), la 13,6 % din PIB, conform notificării fiscale transmise de Grecia la 1 aprilie 2010] și, ulterior, la 15,4 % din PIB ca urmare a finalizării investigațiilor întreprinse de Eurostat alături de autoritățile statistice ale Greciei. În sfârșit, îngrijorarea la nivelul piețelor legată de perspectivele privind finanțele publice a provocat o creștere bruscă a primelor de risc asupra datoriei publice, care s-a alăturat dificultăților de a controla traiectoria deficitului și datoriei publice.

Datoria publică brută se situa la un nivel de 127,1 % din PIB la sfârșitul lui 2009. Această pondere a datoriei publice este cea mai ridicată din UE și depășește cu mult valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută de tratat. Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului considerată necesară și realizabilă în aceste circumstanțe ar implica inversarea tendinței de creștere a datoriei începând cu 2013. Pe lângă deficitele bugetare ridicate repetate, anumite operațiuni financiare au condus la o creștere suplimentară a datoriei. Acești factori au contribuit la diminuarea încrederii piețelor în capacitatea guvernului grec de a onora datoria pe viitor. Este necesar ca Grecia să ia de urgență măsuri cruciale, la o scară fără precedent, privind deficitul și ceilalți factori care contribuie la creșterea datoriei, în așa fel încât să inverseze tendința de creștere a ponderii datoriei în PIB și să permită o revenire la finanțarea de pe piață.

Deteriorarea foarte gravă a situației financiare a guvernului grec a convins celelalte state membre din zona euro să decidă acordarea unui sprijin pentru stabilitate Greciei, cu scopul de a proteja stabilitatea financiară a întregii zone euro, la care se adaugă și asistența multilaterală acordată de Fondul Monetar Internațional. Sprijinul statelor membre din zona euro va lua forma unei centralizări a împrumuturilor bilaterale, coordonată de Comisie. Creditorii au decis ca sprijinul acordat de ei să fie condiționat de respectarea de către Grecia a prezentei decizii. În mod concret, se așteaptă ca Grecia să îndeplinească măsurile specificate în prezenta decizie în conformitate cu calendarul stabilit în aceasta.

În iunie 2011, a devenit evident faptul că, ținând cont de derapajul bugetar din 2010 și de execuția bugetară de până în luna mai, având politici neschimbate, ținta de deficit pentru 2011 va fi depășită cu mult, ceea ce va pune în pericol credibilitatea globală a programului. Prin urmare, a apărut necesitatea de a actualiza măsurile bugetare specifice pentru a permite Greciei să mențină ținta de deficit pentru 2011 și să respecte plafoanele de deficit pentru anii următori stabilite în Decizia 2010/320/UE. Aceste măsuri au fost discutate în detaliu cu guvernul grec și convenite de comun acord de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional.

În lumina considerațiilor de mai sus, apare ca oportună modificarea Deciziei 2010/320/UE în mai multe puncte, menținând însă termenul pentru corectarea deficitului excesiv,

Grecia trebuie să pună capăt situației actuale de deficit excesiv cât mai rapid posibil și, cel mai târziu, până în 2016.

Traiectoria de ajustare în direcția corectării deficitului excesiv trebuie să urmărească atingerea unui deficit public primar (excluzând cheltuielile cu dobânzile) de maximum 2925 milioane EUR (1,5 % din PIB) în 2012 și a unor excedente publice primare de cel puțin 0 milioane EUR (0,0 % din PIB) în 2013, 2775 milioane EUR (1,5 % din PIB) în 2014, 5700 milioane de EUR (3,0 % din PIB) în 2015 și 9000 milioane EUR (4,5 % din PIB) în 2016. Aceste ținte pentru deficitul/excedentul primar implică un deficit public global, conform ESA, de 6,9 % din PIB în 2012, de 5,4 % din PIB în 2013, de 4,5 % din PIB în 2014, de 3,4 % din PIB în 2015 și de 2,0 % din PIB în 2016. Măsurile de reducere a datoriei care urmează să fie puse în aplicare în decembrie 2012 ar putea reduce plățile pentru dobânzi cu până la 1 % din PIB. S-ar putea estima că aceste cifre vor semnifica o ameliorare a ponderii soldului primar ajustat ciclic în PIB de la 4,1 % în 2012 la 6,2 % în 2013 și la cel puțin 6,4 % din PIB în 2014, 2015 și 2016 și o pondere a deficitului public ajustat ciclic în PIB de – 1,3 % în 2012, 0,7 % în 2013, 0,4 % în 2014, 0,0 % în 2015 și – 0,4 % în 2016, reflectând profilul plăților pentru dobânzi. Încasările din privatizarea de active financiare și nefinanciare, tranzacțiile legate de recapitalizarea băncilor, precum și toate transferurile legate de decizia Eurogrup din 21 februarie 2012 cu privire la veniturile băncilor centrale naționale din zona euro, inclusiv Banca Greciei, rezultate din deținerea de obligațiuni emise de guvernul elen în propriile portofolii de investiții, nu reduc efortul de consolidare fiscală necesar și nu sunt luate în calcul la evaluarea acestor ținte. Același lucru se aplică oricăror plăți din partea băncilor care înregistrează pierderi dincolo de cele care s-ar acumula din structura taxelor pentru garantarea injecției de capital existentă la 30 septembrie 2012.

Traiectoria de ajustare menționată la alineatul (2), ținând seama de impactul măsurilor de reducere a datoriei care urmează să fie puse în aplicare în decembrie 2012, ar fi coerentă cu ponderea datoriei publice consolidate în PIB de sub 160 % în 2016.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii iunie 2010:

o lege care să introducă un sistem de impozitare progresivă pentru toate sursele de venit și un tratament unitar la nivel orizontal al veniturilor din muncă și din capital;

o lege care să abroge toate derogările și dispozițiile de impozitare autonomă din sistemul fiscal, inclusiv pe cele aplicabile veniturilor provenind din alocațiile speciale acordate funcționarilor publici;

anularea creditelor bugetare din rezerva pentru cheltuieli neprevăzute, în scopul de a economisi 700 milioane EUR;

anularea majorității creditelor bugetare pentru indemnizația de solidaritate (cu excepția unei părți destinate reducerii sărăciei), în scopul de a economisi 400 milioane EUR;

reducerea pensiilor cele mai ridicate, în scopul de a economisi 500 milioane EUR într-un an complet (350 milioane EUR în 2010);

reducerea primelor și indemnizațiilor de Paște, pentru vară și de Crăciun acordate funcționarilor publici, în scopul de a economisi 1500 milioane EUR într-un an complet (1100 milioane EUR în 2010);

anularea primelor de Paște, pentru vară și de Crăciun acordate pensionarilor, protejându-i în același timp pe cei cu pensii scăzute, în scopul de a economisi 1900 milioane EUR într-un an complet (1500 milioane EUR în 2010);

creșterea ratei TVA, pentru a obține venituri de cel puțin 1800 milioane EUR într-un an complet (800 milioane EUR în 2010);

creșterea accizelor la carburanți, tutun și alcool, pentru a obține venituri de cel puțin 1050 milioane EUR într-un an complet (450 milioane EUR în 2010);

o legislație care să pună în aplicare Directiva privind serviciile;

o lege care să asigure reforma și simplificarea administrației publice la nivel local, în scopul reducerii cheltuielilor de funcționare;

instituirea unui grup operativ având ca obiectiv ameliorarea ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune;

o lege pentru simplificarea înființării de noi întreprinderi;

reducerea investițiilor publice cu 500 milioane EUR față de sumele planificate;

direcționarea creditelor bugetare pentru cofinanțarea fondurilor structurale și de coeziune către un cont central special care să nu poată fi utilizat în alte scopuri;

crearea unui fond financiar independent de stabilitate care să fie utilizat în cazurile de deficit de capital și care să asigure buna funcționare a sectorului financiar, prin acordarea de sprijin băncilor în cadrul portofoliilor de investiții, după caz;

supravegherea consolidată a băncilor, împreună cu creșterea resurselor umane implicate, cu raportarea mai frecventă și cu teste de stres trimestriale.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii septembrie 2010:

includerea în proiectul de buget pe 2011 a unor măsuri de consolidare fiscală care se ridică la cel puțin 3,2 % din PIB (4,3 % din PIB dacă se iau în considerare reporturile aferente măsurilor implementate în 2010): o reducere a consumului intermediar al administrației publice cu cel puțin 300 milioane EUR față de nivelul acestuia din 2010 (în plus față de economiile obținute ca urmare a reformei administrației publice și locale menționate la prezentul alineat); o înghețare a indexării pensiilor (cu scopul de a economisi 100 milioane EUR); impunerea unei taxe temporare de criză asupra firmelor cu profit foarte ridicat (pentru a obține venituri suplimentare anuale de cel puțin 600 milioane EUR în 2011, 2012 și 2013); introducerea unor impozite forfetare pentru persoanele care desfășoară activități independente (pentru a obține venituri de cel puțin 400 milioane EUR în 2011 și venituri mai mari cu cel puțin 100 milioane EUR pe an în 2012 și 2013); lărgirea bazei de impozitare TVA prin includerea anumitor servicii care sunt, în prezent, scutite și prin trecerea a 30 % din bunuri și servicii de la rata redusă la rata standard (pentru a obține venituri de 1 miliard EUR); o taxă ecologică impusă emisiilor de CO2, introdusă gradual (pentru a obține venituri de cel puțin 300 milioane EUR în 2011); punerea în aplicare, de către guvernul grec, a unei legislații care să asigure reforma administrației publice și reorganizarea administrației locale (în scopul de a reduce costurile cu cel puțin 500 milioane EUR în 2011 și cu încă 500 milioane atât în 2012, cât și în 2013); o reducere a investițiilor finanțate la nivel național (cu cel puțin 500 milioane EUR) prin acordarea de prioritate proiectelor de investiții finanțate din fondurile structurale ale UE, stimularea soluționării cazurilor de încălcare a dispozițiilor în materie de utilizare a terenurilor (pentru a obține venituri de cel puțin 1500 milioane EUR în perioada 2011-2013, din care cel puțin 500 milioane EUR în 2011); colectarea de venituri din acordarea de licențe pentru jocurile de noroc (cel puțin 500 milioane EUR din acordarea de licențe și 200 milioane EUR din redevențe anuale); creșterea bazei de impozitare a impozitului pe bunuri imobiliare, prin actualizarea valorii bunurilor (care ar urma să genereze venituri suplimentare de cel puțin 400 milioane EUR); creșterea impozitării retribuțiilor în natură, inclusiv prin impozitarea plăților în baza contractelor de leasing pentru mașini (cu cel puțin 150 milioane EUR); creșterea impozitării bunurilor de lux (cu cel puțin 100 milioane EUR); impunerea unei taxe speciale asupra clădirilor neautorizate (care ar genera venituri de cel puțin 800 milioane EUR anual) și înlocuirea a numai 20 % din personalul sectorului public care se pensionează (administrația centrală, administrațiile locale, fondurile de asigurări sociale, societățile de stat, agențiile de stat și alte instituții publice). Pot fi avute în vedere și alte măsuri care generează economii bugetare comparabile, după consultarea Comisiei;

consolidarea rolului și resurselor biroului general de contabilitate și stabilirea de garanții împotriva eventualelor intervenții din sfera politică în proiectarea datelor și în contabilitate;

un proiect de reformă a legislației privind salariile din sectorul public, incluzând mai ales crearea unei autorități unice de plată pentru plata salariilor, adoptarea unor principii unitare și a unui calendar pentru întocmirea unei grile salariale unice și simplificate care să se aplice sectorului de stat, autorităților locale și altor agenții;

o legislație care să amelioreze eficiența administrației și controalelor fiscale;

lansarea unor revizuiri independente ale administrației centrale și ale programelor sociale existente;

publicarea unor statistici lunare (pe baza contabilității de casă) privind veniturile, cheltuielile, finanțarea și datoriile restante aleadministrației publice disponibileși ale subdiviziunilor sale;

un plan de acțiune pentru îmbunătățirea procesului de colectare și prelucrare a datelor administrației publice, în special prin consolidarea mecanismelor de control ale autorităților statistice și ale biroului general de contabilitate și prin garantarea unei răspunderi personale efective în caz de raportare neadecvată a datelor, pentru a putea oferi prompt date de foarte bună calitate ale administrației publice în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 2223/96, (CE) nr. 264/2000, (CE) nr. 1221/2002, (CE) nr. 501/2004, (CE) nr. 1222/2004, (CE) nr. 1161/2005, (CE) nr. 223/2009 și (CE) nr. 479/2009;

publicarea periodică a informațiilor privind situația financiară a întreprinderilor publice și a altor entități publice care nu sunt clasificate ca făcând parte din administrația publică (inclusiv conturile de profit și pierdere, bilanțurile și datele cu privire la salariați și la masa salarială);

crearea unui registru central complet al întreprinderilor publice;

un plan de acțiune care să precizeze calendarul măsurilor concrete care vor duce la crearea unei autorități centrale pentru achiziții publice;

un act normativ care să prevadă un plafon de 50 milioane EUR anual, în perioada 2011-2013, pentru contribuția acordată de autoritățile publice operatorilor feroviari pentru obligația de serviciu public și să prevadă principiul potrivit căruia statul nu furnizează operatorilor feroviari niciun alt sprijin explicit sau implicit;

un plan de afaceri pentru căile ferate din Grecia. Acest plan precizează măsurile luate pentru ca activitățile operaționale să devină profitabile, luând în calcul acoperirea costurilor de amortizare, încă din 2011, printre altele prin închiderea liniilor nerentabile, prin majorarea tarifelor și prin reducerea salariilor și a numărului de angajați; totodată, planul conține o analiză detaliată de senzitivitate a efectelor diverselor scenarii pentru rezultatele contractului colectiv asupra salariilor, furnizează informații asupra mai multor opțiuni în materie de personal și prevede restructurarea societății de tip holding, inclusiv vânzarea terenurilor și a altor active;

o lege pentru reformarea sistemul de negociere a salariilor din sectorul privat, care să prevadă reducerea ratelor remunerațiilor pentru ore suplimentare de lucru și o ameliorare a flexibilității privind gestionarea timpului de lucru și care să permită convențiilor teritoriale locale să fixeze creșteri salariale mai scăzute decât cele prevăzute în acordurile sectoriale;

o reformă a legislației privind protecția locurilor de muncă, care să extindă perioada de probă pentru noile locuri de muncă la un an și să faciliteze utilizarea mai frecventă a contractelor temporare și a muncii cu normă redusă;

o modificare a reglementării sistemului arbitral pentru a permite fiecăreia dintre părți să recurgă la arbitraj dacă acestea nu sunt de acord cu propunerea mediatorului;

o reformă a procedurii arbitrale pentru a se garanta că aceasta funcționează potrivit unor criterii transparente și obiective, cu un comitet de arbitri independent, a cărui capacitate de decizie să fie liberă de influența guvernamentală.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii decembrie 2010:

adoptarea definitivă a măsurilor menționate la alineatul (2) litera (a);

punerea în aplicare a legislației care să consolideze cadrul fiscal. Aceasta ar trebui să cuprindă, în special, instituirea unui cadru fiscal pe termen mediu, crearea, în cadrul bugetului, a unei rezerve obligatorii pentru situații neprevăzute care să reprezinte 5 % din totalul creditelor departamentelor guvernamentale, altele decât salariile, pensiile și dobânzile, crearea unor mecanisme mai puternice de monitorizare a cheltuielilor și instituirea unui oficiu pentru buget pe lângă Parlament;

creșterea semnificativă a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune;

o legislație pentru simplificarea și accelerarea procesului de autorizare a întreprinderilor, a activităților industriale și a desfășurării de profesii liberale;

modificarea cadrului instituțional al Autorității elene în domeniul concurenței (HCC), cu scopul de a spori independența acesteia, de a stabili termene limită rezonabile pentru investigații și pentru emiterea deciziilor și de a o învesti cu puterea de a respinge plângeri;

măsuri care vizează eliminarea restricțiilor existente în calea libertății furnizării de servicii;

un decret care să interzică administrațiilor locale, cel puțin până în 2014, să înregistreze deficite; reducerea transferurilor către administrația locală, conform economiilor planificate și transferurilor de competențe;

publicarea de proiecții pe termen lung intermediare în ceea ce privește cheltuielile cu pensiile până în 2060, așa cum prevede reforma legislativă din iulie 2010 care acoperă principalele sisteme de pensii (IKA, inclusiv sistemul de pensii pentru funcționarii publici, OGA și OAEE);

implementarea unui sistem uniform de prescriere electronică a rețetelor; publicarea listei complete de prețuri ale medicamentelor de pe piață; aplicarea listei medicamentelor nerambursabile și a listei medicamentelor care pot fi eliberate fără rețetă; publicarea noii liste a medicamentelor rambursabile, utilizându-se noul sistem al prețurilor de referință; utilizarea informațiilor disponibile prin intermediul prescrierii electronice și al scanării pentru colectarea rabaturilor de la companiile farmaceutice; introducerea unui mecanism de monitorizare care să permită estimarea lunară a cheltuielilor farmaceutice; aplicarea coplății unei sume de 5 EUR pentru serviciile ambulatorii normale și extinderea coplăților la vizitele nejustificate la camera de urgență; publicarea conturilor auditate ale spitalelor și ale centrelor de sănătate; crearea unui grup de lucru independent format din experți în domeniul politicilor de sănătate, care să aibă misiunea de a întocmi, până la sfârșitul lunii mai 2011, un raport detaliat cu privire la reforma generală a sistemului de sănătate, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea acestuia;

o reducere suplimentară a cheltuielilor de funcționare de cel puțin 5 la sută, care să genereze economii de cel puțin 100 milioane EUR;

o reducere suplimentară a transferurilor, care să genereze economii pentru administrația publică în general de cel puțin 100 milioane EUR. Entitățile publice beneficiare vor asigura reducerea concomitentă a cheltuielilor, astfel încât să nu se acumuleze arierate;

evaluarea resurselor de care dispun familiile care primesc alocații familiale, începând cu ianuarie 2011, generând economii de cel puțin 150 milioane EUR (fără costurile administrative aferente);

reducerea achizițiilor de echipamente militare (livrări) cu cel puțin 500 de milioane EUR comparativ cu nivelul din 2010;

reducerea cheltuielilor cu produsele farmaceutice ale fondurilor de asigurări sociale cu 900 milioane EUR, datorită unei noi reduceri a prețurilor medicamentelor și noilor proceduri de achiziții; precum și reducerea cheltuielilor spitalelor (inclusiv cheltuieli cu echipamentele) de cel puțin 350 milioane EUR;

schimbări la nivelul managementului, tarifării și salarizării din întreprinderile publice, care să genereze economii de cel puțin 800 de milioane EUR;

creșterea ratelor reduse de TVA de la 5,5 la 6,5 la sută și de la 11 la 13 la sută, pentru a genera cel puțin 880 milioane EUR, precum și reducerea ratei de TVA aplicabile medicamentelor și cazării la hotel, de la 11 la 6,5 la sută, costurile nedepășind 250 milioane EUR, cu excepția economiilor pentru fondurile de asigurări sociale și spitale rezultate din scăderea ratei de TVA aplicate medicamentelor;

intensificarea combaterii contrabandei cu combustibil (cel puțin 190 milioane EUR);

creșterea taxelor de proces (cel puțin 100 milioane EUR);

implementarea unui plan de acțiune în vederea accelerării colectării arieratelor fiscale (cel puțin 200 milioane EUR);

accelerarea colectării penalizărilor fiscale (cel puțin 400 milioane EUR);

colectarea veniturilor rezultate din noul cadru al litigiilor fiscale (cel puțin 300 milioane EUR);

venituri din reînnoirea licențelor pentru telecomunicații care sunt pe punctul de a expira (cel puțin 350 de milioane EUR);

venituri din concesiuni (cel puțin 250 milioane EUR);

un plan de restructurare pentru rețeaua de transport din Atena (OASA). Obiectivul planului va fi să reducă pierderile operaționale ale companiei și să o transforme într-o companie viabilă economic. Planul va include reduceri ale cheltuielilor operaționale ale companiei, precum și creșteri ale tarifelor. Acțiunile necesare vor fi implementate până în martie 2011;

un act care să limiteze recrutarea în administrația publică în general la un nivel care să nu depășească o recrutare la cinci pensionări sau eliberări din funcție, fără excepții sectoriale, incluzând personalul transferat din întreprinderile publice aflate în restructurare în entități publice;

acte care să consolideze instituirea pieței muncii și să prevadă că: acordurile de la nivelul firmelor au prioritate în raport cu cele de la nivel sectorial și ocupațional, fără restricții nejustificate; acordurile colective de la nivelul firmelor nu sunt restricționate prin cerințele referitoare la mărimea minimă a firmelor; eliminarea extinderii acordurilor sectoriale și ocupaționale la părțile nereprezentate în cadrul negocierilor; perioada de probă pentru noile angajări este extinsă; sunt eliminate limitele temporale pentru utilizarea agențiilor de muncă temporară; sunt eliminate impedimentele pentru utilizarea mai largă a contractelor pe termen determinat; este eliminată prevederea care stabilește o remunerație mai ridicată pe oră pentru lucrătorii part-time și este permisă o gestiune mai flexibilă a timpului de lucru, inclusiv a muncii part-time.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii martie 2011:

publicarea unor proiecții complete pe termen lung privind cheltuielile cu pensiile până în 2060, așa cum prevede reforma legislativă din iulie 2010. Proiecțiile trebuie să includă sistemele suplimentare (auxiliare), pe baza unui set complet de date colectate și elaborate de Autoritatea actuarială națională. Proiecțiile trebuie să facă obiectul unei examinăriinter paresși să fie validate de Comitetul pentru politică economică;

guvernul compensează plata întârzierilor acumulate în 2010 și le reduce pe cele din anii anteriori;

un plan de combatere a evaziunii care să includă indicatori cantitativi de performanță, care să fie respectați de administrația fiscală; legislație în vederea raționalizării procedurilor administrative în materie de litigii fiscale și a recursurilor juridice, precum și actele și procedurile necesare pentru o mai bună soluționare a problemelor de conduită, a cazurilor de corupție și de incompetență a funcționarilor administrației fiscale, inclusiv urmărirea penală în cazul încălcării obligațiilor; precum și publicarea unor rapoarte lunare ale celor cinci grupuri de lucru în materie de combatere a evaziunii, inclusiv un set de indicatori de progres;

un plan de acțiune detaliat, cu termene limită pentru finalizarea și implementarea sistemului simplificat de remunerare; pregătirea unui plan de resurse umane pe termen mediu pentru perioada care se încheie în 2013 în conformitate cu regula 1 la 5 între angajări și plecări, care să precizeze și planurile de realocare a personalului calificat pentru sectoare prioritare; precum și publicarea datelor lunare referitoare la fluctuațiile personalului (angajări, plecări, transferuri între entități) din mai multe departamente guvernamentale;

punerea în practică a reformei cuprinzătoare a sistemului de sănătate începute în 2010 cu obiectivul de a menține cheltuielile publice în domeniul sănătății la 6 % din PIB ori sub acest nivel; măsuri care să genereze economii legate de produsele farmaceutice de cel puțin 2 miliarde EUR față de nivelul din 2010, din care minimum 1 miliard EUR în 2011; ameliorarea sistemelor de contabilitate și facturare ale spitalelor prin: finalizarea introducerii sistemelor de contabilitate de angajamente în partidă dublă în toate spitalele; utilizarea sistemului uniform de codare și a unui registru comun pentru materialele medicale; calcularea stocurilor și fluxurilor de materiale medicale din toate spitalele utilizând sistemul uniform de codare pentru materialele medicale; facturarea la timp a costurilor tratamentelor (cel mult în două luni) la fondurile de asigurări sociale din Grecia, din alte state membre sau la societățile private de asigurări; precum și asigurarea faptului că cel puțin 50 la sută din volumul de medicamente utilizate de spitalele publice înainte de sfârșitul anului 2011 se compune din medicamente generice și neprotejate de brevete, prin introducerea obligației tuturor spitalelor publice de a achiziționa produsele farmaceutice în funcție de substanța activă;

cu scopul de a combate risipa și managementul ineficient în societățile de stat și de a realiza economii bugetare de cel puțin 800 milioane EUR, un act legislativ care prevede: reducerea remunerației primare în întreprinderile publice cu cel puțin 10 % la nivel de societate; limitarea remunerației secundare la 10 % din remunerația principală; stabilirea unui plafon de 4000 EUR pe lună pentru câștigurile brute (12 plăți pe an); majorarea tarifelor la transportul urban cu cel puțin 30 %; acțiuni de reducere a cheltuielilor de funcționare în societățile publice cu 15-25 la sută; precum și un act de restructurare a OASA;

un nou cadru de reglementare pentru a facilita încheierea acordurilor de concesionare a aeroporturilor regionale;

crearea unui grup de lucru independent în domeniul politicii educaționale cu scopul de a eficientiza sistemul public de învățământ (primar, secundar și universitar) și de a asigura o mai bună utilizare a resurselor;

adoptarea unei legi de instituire a Autorității unice în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu planul de acțiune, precum și elaborarea unei platforme IT de achiziții publice electronice și stabilirea unor etape intermediare în conformitate cu planul de acțiune, inclusiv: testarea unei versiuni pilot, disponibilitatea tuturor funcționalităților pentru toate contractele și introducerea treptată a utilizării obligatorii a sistemului de achiziții electronice pentru contractele de bunuri, servicii și lucrări.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii iulie 2011:

să introducă în Parlament o grilă salarială unică și simplificată, care să se aplice sectorului public, autorităților locale și altor agenții, implementată progresiv într-o perioadă de trei ani, cu remunerații care să reflecte productivitatea și sarcinile alocate;

un plan de personal pe termen mediu pentru perioada care se încheie în 2015 conform cu regula de o recrutare la cinci plecări (o recrutare la zece plecări în 2011). Planul include reguli mai stricte pentru personalul temporar, anularea posturilor vacante și realocarea personalului calificat către domenii prioritare și ia în calcul creșterea programului de lucru în sectorul public;

un plan de acțiune detaliat însoțit de un calendar pentru finalizarea și punerea în practică a sistemului simplificat de remunerare, în concordanță cu salariile din sectorul privat, prin care se asigură reducerea masei salariale totale. Acest plan se bazează pe rezultatele raportului publicat de Ministerul de Finanțe și de Autoritatea unică de plată. Legislația care reglementează sistemul simplificat de remunerare va fi implementată progresiv într-o perioadă de trei ani. Salariile angajaților din întreprinderile de stat vor fi aliniate la noua grilă de salarizare din sectorul public;

o consolidare a inspectoratului muncii, care trebuie să dispună de tot personalul calificat necesar și de obiective cantitative legate de numărul de controale care trebuie executate;

un act normativ care să modifice principalii parametri ai sistemului de pensii în vederea limitării creșterii cheltuielilor sectorului public cu privire la pensii în perioada 2009-2060 la mai puțin de 2,5 % din PIB, dacă proiecțiile pe termen lung arată că prin creșterea preconizată a cheltuielilor publice cu pensiile s-ar depăși suma respectivă. Autoritatea actuarială națională continuă să prezinte proiecții pe termen lung ale cheltuielilor cu pensiile până în 2060 în virtutea reformei adoptate. Proiecțiile includ principalele scheme suplimentare (auxiliare) (ETEAM, TEADY, MTPY), pe baza datelor complete colectate și elaborate de Autoritatea actuarială națională;

o revizuire a listei meseriilor care presupun condiții grele de muncă pentru ca aceasta să nu acopere mai mult de 10 % din locurile de muncă; noua listă a meseriilor care presupun condiții grele de muncă se aplică de la 1 august 2011 tuturor salariaților actuali și viitori;

o legislație de instituire a Autorității unice în domeniul achizițiilor publice, care să prevadă mandatul, obiectivele, competențele și prerogativele acesteia și calendarul de intrare în vigoare, conform planului de acțiune;

măsuri suplimentare pentru promovarea utilizării medicamentelor generice prin: prescrierea electronică obligatorie în funcție de substanța activă și a unor medicamente generice mai ieftine, dacă sunt disponibile; fixarea unei rate mai reduse de participare a pacienților pentru medicamente generice al căror preț este considerabil mai mic decât prețul de referință (sub 60 % din prețul medicamentului de marcă) pe baza experienței din alte state membre ale UE; fixarea prețului maxim al medicamentelor generice la 60 % din prețul medicamentelor de marcă conținând aceeași substanță activă;

publicarea unui inventar al activelor publice, inclusiv participațiile în întreprinderi cotate și necotate și active imobiliare și terenuri viabile din punct de vedere comercial; înființarea unui Secretariat general pentru dezvoltarea activelor imobiliare cu scopul de a ameliora administrarea activelor imobiliare, de a le elibera de sarcini și de a le pregăti pentru privatizare;

strategia bugetară pe termen mediu (SBTM) până în 2015, așa cum este descrisă în anexa I la prezenta decizie, și legile de aplicare corespunzătoare. SBTM se bazează pe măsurile permanente de consolidare fiscală care garantează că plafonul de deficit pentru 2011-2015 stabilit în decizia Consiliului nu este depășit și că ponderea datoriei publice în PIB este înscrisă pe o traiectorie descendentă sustenabilă;

privatizarea unor active în valoare de cel puțin 390 milioane EUR; adoptarea unui program de privatizare având ca scop colectarea a cel puțin 15 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2012, 22 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2013, 35 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2014 și cel puțin 50 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2015; veniturile din privatizarea activelor (active imobiliare, concesiuni și active financiare) se utilizează pentru a răscumpăra datoria și nu vor reduce eforturile de consolidare bugetară necesare pentru respectarea plafoanelor deficitului stabilite la articolul 1 alineatul (2);

crearea unui fond de privatizare cu o guvernanță solidă cu scopul de a accelera procesul de privatizare și de a garanta ireversibilitatea și managementul profesionist al acestuia. Fondul obține proprietatea de drept a activelor care urmează a fi privatizate. Fondul nu poate angaja activele pe care le deține într-un mod care să împiedice îndeplinirea scopului său, și anume privatizarea activelor;

să elaboreze legislația necesară pentru închiderea, fuzionarea și reducerea dimensiunii entităților neviabile;

măsuri pentru înăsprirea controlului cheltuielilor: o decizie care să precizeze calificările și responsabilitățile contabililor care urmează a fi numiți în toate ministerele de resort, cu responsabilitatea de a asigura controale financiare solide;

noi criterii și condiții pentru încheierea contractelor de către fondurile de asigurări sociale cu toți furnizorii de servicii medicale, în scopul realizării reducerii vizate a cheltuielilor; achiziționarea în comun a serviciilor și produselor medicale pentru a realiza o reducere substanțială a cheltuielilor, cu cel puțin 25 % comparativ cu 2010, prin contracte cost-volum;

publicarea unor linii directoare în materie de prescriere obligatorii pentru medici, pe baza liniilor directoare internaționale, pentru a garanta utilizarea eficientă a medicamentelor din punct de vedere al costurilor; publicarea și actualizarea permanentă a listei pozitive de medicamente rambursate;

elaborarea unui plan de reorganizare și restructurare a spitalelor pe termen scurt și mediu, în vederea reducerii ineficacității actuale, a valorificării economiilor de scară și de gamă și a îmbunătățirii calității îngrijirilor acordate pacienților. Obiectivul este reducerea costurilor spitalelor cu cel puțin 10 % în 2011 și cu încă 5 % în 2012.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii septembrie 2011:

un buget pentru 2012 conform cu SBTM și cu obiectivul de a respecta plafoanele de deficit stabilite la articolul 1 alineatul (2);

diminuarea obstacolelor fiscale din calea fuziunilor și achizițiilor;

simplificarea formalităților vamale pentru exporturi și importuri;

creșterea suplimentară a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune;

punerea în aplicare completă a programului pentru o mai bună legiferare, în vederea reducerii sarcinii administrative cu 20 % (față de 2008);

legislația necesară pentru închiderea, fuzionarea și reducerea dimensiunii marilor entități neviabile;

măsuri pentru facilitarea reducerii costurilor de achiziții și către terți ale întreprinderilor de stat, actualizarea tarifelor, crearea unor noi obiecte de activitate și reducerea costurilor de personal prin elaborarea și implementarea unui plan de reducere a personalului. În cazul personalului excedentar care nu poate fi eliminat prin regula de o recrutare la cinci plecări (o recrutare la zece plecări în 2011), se va recurge la concedieri și la șomaj tehnic (rezervă de forță de muncă). Această regulă se aplică fără excepții sectoriale, inclusiv personalului transferat din întreprinderile publice către alte entități guvernamentale după examinarea calificărilor profesionale de către ASEP în baza criteriilor de evaluare uzuale. Personalul din rezerva de forță de muncă va primi 60 % din salariu timp de cel mult 12 luni, urmând ca ulterior să fie concediat;

un cadru juridic care permite luarea unor decizii rapide cu privire la utilizarea terenurilor și accelerarea înregistrării terenurilor în proprietatea statului;

un act care facilitează promovarea investițiilor în sectorul turismului (stațiuni turistice și reședințe secundare turistice) și care, împreună cu legea privind utilizarea terenurilor, permite accelerarea procesului de privatizare a terenurilor administrate de Agenția imobiliară turistică din Grecia (ETA);

finalizarea revizuirii funcționării programelor sociale existente; evaluarea de către guvern a rezultatelor celei de-a doua și ultime faze a analizei independente a funcționării administrației centrale; legislație și măsuri în vederea implementării recomandărilor operaționale rezultate în urma primei etape a analizei independente a funcționării administrației centrale și a revizuirii integrale a programelor sociale existente;

revizuirea aprofundată a funcționării fondurilor de pensii publice secundare/suplimentare, inclusiv a fondurilor de asistență socială și a schemelor cu plăți forfetare. Obiectivul revizuirii este de a stabiliza cheltuielile cu pensiile, de a garanta neutralitatea bugetară a acestor scheme și de a asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung a sistemului. Rezultatele revizuirii vor fi: o nouă reducere a numărului de fonduri existente; eliminarea dezechilibrelor pentru fondurile cu deficite; stabilizarea cheltuielilor curente la un nivel sustenabil, prin efectuarea, începând din 1 ianuarie 2012, a unor ajustări adecvate; sustenabilitatea pe termen lung a schemelor secundare prin corelarea strictă a contribuțiilor cu prestațiile;

identificarea schemelor în cadrul cărora sumele forfetare plătite în momentul pensionării sunt disproporționate față de contribuțiile plătite, în scopul ajustării plăților până la sfârșitul lui decembrie 2011;

noi măsuri de extindere în mod rentabil a mijloacelor electronice pentru prescrierea medicamentelor, diagnosticare și trimiterea pacienților la medici specialiști la toate fondurile de asigurări sociale, la toate centrele medicale și la toate spitalele. În conformitate cu normele UE în materie de achiziții publice, guvernul lansează procedurile de ofertare necesare pentru crearea unui sistem complet și uniform de informații în domeniul sănătății (sistem sanitar online);

noi măsuri pentru ca cel puțin 30 % din volumul medicamentelor utilizate de spitalele publice să fie medicamente generice cu un preț inferior celui al produselor de marcă similare și al medicamentelor neprotejate de brevete, în special prin introducerea obligației ca toate spitalele publice să achiziționeze produsele farmaceutice în funcție de substanța activă;

decizii pentru crearea și instituirea funcțiilor pentru personalul din cadrul Autorității unice în domeniul achizițiilor publice, precum și organizarea resurselor umane și a serviciilor autorității în conformitate cu prevederile legii de înființare a acesteia; pentru numirea membrilor autorității;

publicarea datelor lunare referitoare la mișcarea personalului (angajări, plecări, transferuri între entități) din diversele departamente guvernamentale.

Grecia adoptă și aplică fără întârziere următoarele măsuri:

o reducere a scutirilor fiscale, în special a plafoanelor de venituri neimpozabile, cu scopul de a crește veniturile cu cel puțin 2831 milioane EUR în 2012;

o taxă permanentă pentru proprietățile imobiliare, colectată prin facturile pentru energie electrică, cu scopul de a colecta cel puțin 1667 milioane EUR în 2011 și 1750 milioane EUR pe an începând cu 2012;

aplicarea imediată a grilei salariale revizuite pentru funcționarii publici, contribuind astfel la o reducere a cheltuielilor de cel puțin 101 milioane EUR în 2011, cu un aport de cel puțin 552 milioane EUR în 2012, care se adaugă economiilor prevăzute în SBTM până în 2015. Această reformă acoperă toți angajații din sectorul public, cu excepția celor cărora li se aplică regimuri salariale speciale. Aceste economii nete iau în calcul impactul acestei măsuri asupra impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, precum și a bonusurilor plătibile anumitor categorii de salariați;

o reducere a pensiilor de bază și a celor suplimentare și a sumelor forfetare plătite în momentul pensionării, cu scopul de a economisi cel puțin 219 milioane EUR în 2011 și 446 milioane EUR în 2012, care se adaugă economiilor prevăzute în SBTM;

plafonarea cheltuielilor Fondului Verde la 5 % din depozitele acestuia, cu scopul de a economisi 360 milioane EUR în 2012;

decizii sau circulare ministeriale privind măsurile legate de acciza la gaze naturale, de păcură și de taxele pentru autovehicule prevăzute în SBTM;

decizii ministeriale pentru reglementarea uniformă a prestațiilor de sănătate pentru diversele fonduri de asigurări sociale;

dispoziții legislative pentru colectarea prin reținere la sursă a taxei de solidaritate;

decizii ministeriale pentru închiderea, fuzionarea sau reducerea considerabilă a dimensiunii anumitor entități. Este vorba de KED, ETA, ODDY, Institutul Național pentru Tineret, EOMEX, IGME, OSK, DEPANOM, THEMIS, ETHYAGE, ERT și alte 35 de entități mai mici;

o decizie ministerială care să precizeze criteriile de acordare a pensiilor de invaliditate, compatibile cu atingerea obiectivelor de economisire prevăzute în SBTM;

o lege pentru înghețarea indexării pensiilor de bază și suplimentare până în 2015;

finalizarea listei pozitive de produse farmaceutice care fixează prețurile acoperite de fondurile de asigurări sociale;

transferul către fondul de privatizareFondul de dezvoltare a activelor Republicii Elene(HRADF) al următoarelor active: Alpha Bank (0,619 % din acțiuni); Banca Națională a Greciei (1,234 % din acțiuni); Piraeus Bank (1,308 % din acțiuni); Autoritatea portuară din Pireu (23,1 % din acțiuni); Autoritatea portuară din Salonic (23,3 % din acțiuni); Autoritățile portuare din Elefsina, Lavrio, Igoumenitsa, Alexandroupolis, Volos, Kavala, Corfu, Patras, Rafina, Heraklion (100 %); Compania de apă și canalizare din Atena (27,3 %); Compania de apă și canalizare din Salonic (40 %); aeroporturi regionale aflate în proprietate publică (transferul drepturilor de concesiune); instalația off-shore de depozitare a gazelor naturaleSouth Kavala(transferul drepturilor de concesiune actuale și viitoare); autostrăzi elene (transferul drepturilor de concesiune actuale și viitoare); Egnatia odos (100 %); Poșta Elenă (90 %); OPAP, SA (29 %); patru clădiri publice;

numirea consilierilor juridici, tehnici și financiari pentru cel puțin 14 dintre privatizările planificate până la sfârșitul anului 2012;

pe baza unui dialog cu partenerii sociali și având în vedere obiectivul de creare și conservare a locurilor de muncă și de creștere a competitivității firmelor, adoptarea de măsuri suplimentare care să permită adaptarea salariilor la condițiile economice. În special: extinderea contractelor colective la nivel sectorial și de ramură și a așa-numituluiprincipiu al normei mai favorabilese suspendă în perioada de aplicare a SBTM, astfel încât contractele la nivelul firmelor să prevaleze asupra celor de la nivel sectorial și de ramură; contractele colective la nivelul firmelor pot fi semnate fie de sindicate, fie, în absența acestora, de comitetele de întreprindere sau alte organe de reprezentare a personalului, indiferent de dimensiunea firmei.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii decembrie 2011:

un buget pentru 2012 conform cu țintele SBTM și cu plafoanele de deficit prevăzute în prezenta decizie; actualizarea și publicarea informațiilor cu privire la diversele măsuri prevăzute în SBTM; și acte normative necesare pentru execuția bugetară privind impozitele și cheltuielile, adoptate odată cu bugetul;

consolidarea capacității manageriale a tuturor autorităților de gestiune și organismelor intermediare ale programelor operaționale în contextul cadrului strategic național de referință 2007-2013 și certificarea lor ISO 9001:2008 (managementul calității);

un sistem de costuri evaluate pentru fiecare spital în parte, care să fie utilizat în scopuri bugetare începând cu 2013;

evaluarea rezultatelor primei etape a analizei independente a funcționării administrației centrale, care va avea ca rezultat un plan de acțiune pentru implementarea recomandărilor în materie de politici operaționale. Aceste recomandări stabilesc modalitățile de raționalizare și de eficientizare a serviciului public, de definire clară a responsabilităților și a ierarhiei departamentelor ministeriale, eliminând suprapunerea competențelor, și de îmbunătățire a mobilității inter- și intraministerială; finalizarea revizuirii funcționării programelor sociale existente;

începerea activității Autorității unice în domeniul achizițiilor publice, dispunând de resursele necesare pentru îndeplinirea mandatului și a obiectivelor sale, precum și de competențele definite în planul de acțiune;

examinarea onorariilor facturate pentru serviciile medicale subcontractate unor furnizori privați, în scopul reducerii costurilor aferente cu cel puțin 15 % în 2011 și cu încă 15 % în 2012;

măsuri pentru simplificarea sistemului fiscal, lărgirea bazelor de impozitare și reducerea ratelor impozitelor într-un mod neutru din punct de vedere fiscal în ceea ce privește impozitul pe venitul personal, impozitul pe profit și TVA;

noi măsuri pentru ca cel puțin 50 % din volumul medicamentelor utilizate de spitalele publice să fie medicamente generice cu un preț inferior celui al produselor de marcă similare și al medicamentelor neprotejate de brevete, prin introducerea obligației ca toate spitalele publice să achiziționeze produsele farmaceutice în funcție de substanța activă;

numirea consilierilor pentru celelalte operațiuni de privatizare planificate pentru 2012 și neincluse la alineatul (6a) litera (n); accelerarea înregistrării terenurilor în proprietatea statului și a adoptării legislației secundare privind reședințele turistice și utilizarea terenurilor; înființarea și funcționarea unui nou Secretariat general pentru proprietăți publice, în colaborare cu organismul creat prin fuziunea KED/ETA (entitatea de administrare a activelor imobiliare și, respectiv, entitatea imobiliară turistică), care trebuie să pregătească proprietățile imobiliare pentru privatizarea activelor comerciale și comercializabile. Obiectivul este de a ameliora administrarea activelor imobiliare, de a le elibera de sarcini și de a le pregăti pentru privatizare; crearea a șase portofolii de active imobiliare de către HRADF; adoptarea actului normativ pentru transferul în favoarea statului al activelor mobile și imobile ale entităților desființate;

reforma administrației fiscale prin: activarea unei unități pentru marii contribuabili; înlăturarea obstacolelor care împiedică administrarea fiscală eficientă prin implementarea reformelor cheie ale noii legi fiscale, inclusiv prin înlocuirea managerilor care nu ating țintele de performanță și reevaluarea calificărilor auditorilor fiscali; punerea în funcțiune a organismului nou-creat de soluționare rapidă a litigiilor administrative pentru a trata cu celeritate cazurile importante (cum ar fi în termen de 90 de zile); centralizarea funcțiilor și fuziunea a cel puțin 31 oficii fiscale;

pentru înăsprirea controlului cheltuielilor: numirea contabililor permanenți în toate ministerele;

publicarea unui plan de personal pe termen mediu pentru perioada care se încheie în 2015, în conformitate cu regula de o recrutare la cinci plecări, aplicabil întregii administrații publice, fără excepții sectoriale; transferul a aproximativ 15000 de salariați actuali din diverse entități guvernamentale către rezerva de forță de muncă și trimiterea în pre-pensie a aproximativ 15000 de salariați; personalul plasat în rezerva de forță de muncă și în pre-pensie trebuie să primească 60 % din salariul de bază (excluzând orele suplimentare și alte plăți complementare) timp de cel mult 12 luni. Această perioadă de 12 luni poate fi prelungită până la 24 de luni pentru salariații care se apropie de vârsta de pensionare; plățile către personalul plasat în rezerva de forță de muncă reprezintă o parte din plățile compensatorii;

revizuirea listei meseriilor care presupun condiții grele de muncă și reducerea sferei de aplicare a acesteia, pentru a acoperi mai puțin de 10 % din locurile de muncă. Revizuirea aprofundată a funcționării fondurilor de pensii publice secundare/suplimentare, inclusiv a fondurilor de asistență socială și a schemelor cu plăți forfetare, cu scopul de a stabiliza cheltuielile cu pensiile, de a garanta neutralitatea bugetară a acestor scheme și de a asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung a sistemului. Rezultatele revizuirii vor fi: o nouă reducere a numărului de fonduri existente; eliminarea dezechilibrelor pentru fondurile cu deficite; stabilizarea cheltuielilor curente la un nivel sustenabil, prin efectuarea, începând din 1 ianuarie 2012, a unor ajustări adecvate; și sustenabilitatea pe termen lung a schemelor secundare prin corelarea strictă a contribuțiilor cu prestațiile.

Grecia adoptă fără întârziere următoarele măsuri:

reducerea cheltuielilor farmaceutice cu cel puțin 1076 milioane EUR în 2012;

reducerea plăților pentru orele suplimentare efectuate de medicii din spitale cu cel puțin 50 milioane EUR în 2012;

reducerea achizițiilor publice de material militar cu 300 milioane EUR (numerar și livrări) în 2012;

reducerea cu 10 % a remunerației funcționarilor aleși și a personalului conex la nivel local în 2012, precum și reducerea numărului de viceprimari și a personalul asociat în 2013, cu scopul de a economisi cel puțin 9 milioane EUR în 2012 și, în plus, 28 de milioane EUR în 2013;

reducerea cheltuielilor operaționale ale administrației centrale și a cheltuielilor electorale cu cel puțin 370 milioane EUR (comparativ cu bugetul pe 2012), din care cel puțin 100 milioane EUR reprezentând cheltuieli operaționale în sectorul militar și cel puțin 70 milioane EUR cheltuieli electorale;

reducerea cheltuielilor operaționale ale administrației locale, cu scopul de a economisi cel puțin 50 milioane EUR în 2012;

reduceri ale subvențiilor către rezidenții din zonele îndepărtate și reduceri ale granturilor acordate mai multor entități aflate în subordinea ministerelor, cu scopul de a reduce cheltuielile în 2012 cu cel puțin 190 milioane EUR;

o reducere a bugetului de investiții publice (BIP) cu 400 milioane EUR în 2012. Această reducere a BIP nu va avea niciun impact asupra proiectelor care sunt cofinanțate din fondurile structurale (inclusiv proiectele TEN-T);

modificări ale fondurilor de pensii suplimentare și ale fondurilor de pensii cu pensii medii ridicate sau care primesc subvenții mari de la buget și reduceri ale altor categorii de pensii ridicate, cu scopul de a economisi cel puțin 450 milioane EUR în 2012 (net, după luarea în calcul a impactului asupra impozitelor și contribuțiilor sociale);

reduceri ale alocațiilor familiale pentru gospodăriile cu venituri ridicate, în scopul de a economisi 43 milioane EUR în 2012;

decizii ministeriale pentru finalizarea implementării depline a noii grile salariale în cadrul tuturor entităților vizate și legislație privind modalitățile de recuperare a salariilor plătite în plus începând din noiembrie 2011;

modificarea articolelor 3 și 21 din Legea 4038/2012, astfel încât să fie revizuite condițiile de prelungire a planurilor de eșalonare a impozitelor și contribuțiilor sociale restante: planurile de eșalonare se vor aplica doar sumelor restante existente de până la 10000 EUR pentru persoane fizice și de până la 75000 EUR pentru societăți. Contribuabilii care solicită un plan de eșalonare prelungit trebuie să pună la dispoziția autorităților fiscale toate situațiile lor financiare;

o lege-cadru, cu revizuirea aprofundată a funcționării fondurilor secundare/suplimentare de pensii publice, menită să stabilizeze cheltuielile cu pensiile, să garanteze neutralitatea bugetară a acestor scheme și să asigure sustenabilitatea pe termen mediu și lung a sistemului.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii martie 2012:

o reformă a schemelor de pensii secundare/suplimentare concepută în colaborare cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional și validată de Comitetul pentru politică economică în ceea ce privește impactul estimat al acesteia asupra sustenabilității pe termen lung. Parametrii noului sistem secundar cu contribuții definite non-financiare asigură echilibrul actuarial pe termen lung, conform evaluării efectuate de Autoritatea actuarială națională;

o ajustare a marjelor de profit ale farmaciilor și introducerea unor marje de profit regresive cu scopul reducerii marjei de profit globale la sub 15 %;

lansarea celei de-a doua etape a revizuirii funcționării programelor sociale existente, care include o analiză mai detaliată a anumitor programe, cu scopul de a reduce fragmentarea excesivă, de a genera economii și de a crea un plus de eficiență;

extinderea prescripțiilor electronice la toate actele medicale (medicamente, trimiteri la specialiști, diagnostic, chirurgie), atât în instituțiile din sectorul public de sănătate (SPS), cât și la nivelul furnizorilor care au încheiat contracte cu EOPYY și al fondurilor de asigurări sociale; elaborarea unor rapoarte de audit detaliate lunare de către instituțiile din SPS și de către furnizori; fixarea unei rate mai reduse de participare a pacienților pentru medicamente generice al căror preț este considerabil mai mic decât prețul de referință (sub 60 % din prețul de referință) pe baza experienței din alte state membre; publicarea de către fondurile de asigurări sociale a unui raport anual privind prescrierea medicamentelor; adoptarea registrelor de angajamente de către toate spitalele;

măsuri pentru introducerea unui nou sistem centralizat de achiziții de produse farmaceutice și articole medicale pentru SPS, prin intermediul comitetului de coordonare a aprovizionării, cu sprijinul comitetului pentru specificații, utilizând sistemul uniform de codificare pentru materiale medicale și produse farmaceutice;

pentru a înăspri controlul cheltuielilor, adoptarea unei legislații care să raționalizeze procedura de prezentare și aprobare a bugetelor suplimentare; continuarea procesului de creare a registrelor de angajamente, care cuprind întreaga administrație publică;

finalizarea revizuirilor funcționale în curs ale programelor sociale;

numirea membrilor Autorității unice în domeniul achizițiilor publice (AUAP);

identificarea schemelor pentru care sumele forfetare plătite în momentul pensionării nu sunt corelate cu contribuțiile plătite și ajustarea plăților;

reducerea marjelor de profit ale comercianților en gros de produse farmaceutice pentru a se apropia de un plafon de 5 %;

procedurile de ofertare necesare pentru implementarea unui sistem complet și uniform de informații în domeniul sănătății (sistem sanitar online);

numirea tuturor consilierilor juridici, tehnici și financiari pentru privatizările planificate pentru 2012 și 2013.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii iunie 2012:

finalizarea revizuirii programelor de cheltuieli publice. Această revizuire se va baza pe asistență tehnică externă și se va axa pe pensii și transferuri sociale (într-un mod care să conserve protecția socială de bază), pe cheltuielile din sectorul apărării, fără a aduce atingere capacității de apărare a țării, și pe restructurarea administrațiilor centrale și locale; se vor lua, de asemenea, noi măsuri de raționalizare a cheltuielilor farmaceutice, a cheltuielilor de funcționare ale spitalelor și a prestațiilor sociale bănești;

adoptarea unei reforme fiscale de simplificare a sistemului de impozitare, care să elimine scutirile și regimurile preferențiale, inclusiv extinderea bazelor de impozitare, permițând astfel o reducere progresivă a ratelor de impozitare pe măsură ce situația veniturilor se ameliorează. Această reformă se referă la impozitul pe venit, impozitul pe profit, TVA, impozitele pe proprietăți, precum și la contribuțiile sociale, și va menține sarcina fiscală relativă din impozite indirecte;

revizuirea valorilor legale ale bunurilor imobiliare pentru o mai bună aliniere a acestora cu prețurile pieței;

încetarea plăților în numerar și cu cecuri la birourile fiscale, care trebuie înlocuite cu plăți prin virament bancar, astfel încât personalul să fie degrevat pentru a se putea axa pe activități cu o mai mare valoare adăugată (audit, colectarea impozitelor, consilierea contribuabililor);

reducerea cu 12 %, în medie, a salariilor speciale din sectorul public, pentru care noua grilă salarială nu se aplică. Aceasta se va aplica de la 1 iulie 2012 și va permite realizarea unor economii de cel puțin 205 milioane EUR (net, după luarea în calcul a impactului asupra impozitelor și contribuțiilor sociale);

decizii care să prevadă normele de aplicare a regulamentului privind AUAP; AUAP își începe operațiunile pentru îndeplinirea mandatului și a obiectivelor sale, precum și pentru exercitarea competențelor și atribuțiilor care i-au fost conferite, astfel cum sunt definite în legea privind AUAP și în planul de acțiune convenit cu Comisia Europeană în noiembrie 2010.

Grecia adoptă următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii septembrie 2012:

un proiect de buget pentru anul 2013 în conformitate cu ținta privind excedentul primar stabilită la articolul 1 alineatul (2);

norme și proceduri pentru contractele de achiziție centralizată sau contractele-cadru pentru achiziții frecvente de bunuri sau servicii la nivelul administrației centrale, cu obligația ca ministerele și organismele administrației centrale să facă achiziții numai prin intermediul acestor contracte și cu caracter facultativ pentru entitățile regionale.

Grecia adoptă următoarele măsuri până la 4 decembrie 2012:

bugetul pentru 2013 și SBTM până în 2016, precum și măsurile descrise în anexa IA la prezenta decizie și legislația de punere în aplicare corespunzătoare. SBTM trebuie să se bazeze pe măsurile permanente de consolidare fiscală care garantează că plafoanele de deficit pentru 2012-2016, stabilite în prezenta decizie, nu sunt depășite și că ponderea datoriei în PIB se înscrie pe o traiectorie descendentă sustenabilă;

prezentarea unui Plan de privatizare actualizat parlamentului elen și publicarea unei actualizări semestriale a Planului de dezvoltare a activelor;

transferul către portofoliul activelor de privatizare al HRADF al drepturilor de proprietate deplină și directă (acțiuni sau drepturi de concesiune) asupra Egnatia Motorway și a porturilor regionale Elefsina, Lavrio, Igumenița, Alexandroupolis, Volos, Kavala, Corfu, Patras, Heraklion și Rafina;

garantarea faptului că ministerele de resort și alte entități competente vor furniza Secretariatului General pentru proprietatea publică acces complet la inventarul tuturor bunurilor imobiliare deținute de stat;

modificarea și/sau abrogarea unor dispoziții statutare ale întreprinderilor deținute de stat (autoritățile portuare PPC, OLP și OLTH; HELPE, EYATH și EYDAP; porturi etc.) care se abat de la dreptul societăților comerciale private în ceea ce privește orice fel de restricții privind drepturile de vot ale acționarilor privați;

legislație care să definească rolul și calificările secretarului general al administrației fiscale și în baza căreia ministrul de finanțe să delege competențe decizionale secretarului general al administrației fiscale;

direcționarea auditorilor fiscali cu experiență către activități care deservesc imperativele imediate în materie de venituri, prin consolidarea și transformarea domeniilor-cheie de aplicare a legii în domenii complet funcționale, precum unitatea pentru marii contribuabili, prin transferarea a 100 de auditori din alte funcții și prin crearea unei unități funcționale unice pentru persoanele cu averi importante și persoanele fizice autorizate cu venituri mari și dotarea unității cu 50 de auditori fiscali cu experiență care să fie direct răspunzători în fața secretarului general al administrației fiscale;

un act al Consiliului de Miniștri (de înlocuire a actului Consiliului de Miniștri adoptat la 29 octombrie 2012), care să urmărească consolidarea execuției bugetare și a bunei administrări fiscale și să includă, în afara dispozițiilor din actul inițial al Consiliului de Miniștri, dispoziții suplimentare: (i) care să stabilească faptul că Memorandumurile de cooperare sunt semnate până la sfârșitul lunii decembrie a fiecărui an între Ministerul de finanțe și celelalte ministere sau între ministere și cadrele de conducere ale entităților supravegheate (acoperind astfel întreaga administrație publică); (ii) care să consolideze actualele constrângeri bugetare echilibrate pentru administrațiile locale pentru ca acestea să devină mai eficiente, incluzând mecanisme corective și de sancționare; (iii) care să consolideze actualul sistem de monitorizare pentru întreprinderile deținute de stat și să introducă un mecanism de punere în aplicare în caz de abateri de la obiectivele specifice identificate pentru fiecare întreprindere deținută de stat; și (iv) care să instituie cadrul pentru definirea unor obiective specifice pentru acoperirea Registrelor de angajamente operaționale pentru administrațiile locale și întreprinderile deținute de stat, care să fie stabilite până în luna decembrie a fiecărui an. Respectivul act al Consiliului de Miniștri trebuie să includă, de asemenea, mecanisme pentru corectarea transferurilor de la administrația centrală în vederea soluționării abaterilor de la obiective pe parcursul anului în cauză și, eventual, în următorii ani, asigurând, în același timp, faptul că arieratele nu cresc; actul trebuie să clarifice faptul că încasările din privatizarea activelor publice sunt plătite direct într-un cont separat pentru a monitoriza fluxurile de numerar, a evita deturnarea surselor de finanțare oficiale și a garanta realizarea la timp a serviciului datoriei; acesta stabilește reduceri automate ale cheltuielilor care trebuie aplicate de regulă atunci când țintele nu sunt atinse, asigurând totodată faptul că arieratele nu cresc;

un set de măsuri destinate să îmbunătățească actuala situație financiară a Organizației naționale pentru furnizarea asistenței medicale (EOPYY) și să asigure că execuția bugetară este mai apropiată de un buget echilibrat în 2012 și 2013, inclusiv: (i) raționalizarea pachetului de beneficii; (ii) creșterea ratei de participare a pacienților la plata pentru asistența medicală asigurată de furnizori privați; (iii) negocierea acordurilor cost-volum și revizuirea acordurilor case-mix (complexitatea cazurilor) cu furnizorii privați; (iv) revizuirea unei game de servicii de diagnostic și fizioterapie contractate de EOPYY cu furnizori privați și a taxelor aplicate acestor servicii cu scopul de a reduce costurile conexe cu cel puțin 80 de milioane EUR în 2013; (v) introducerea unui sistem al prețurilor de referință pentru rambursarea dispozitivelor medicale; și (vi) creșterea progresivă a contribuțiilor plătite de membrii OGA până la media celor plătite de alți membri ai EOPYY;

următoarele măsuri legate de rambursarea medicamentelor: (i) o legislație pentru controlul cheltuielilor cu medicamentele care să activeze măsuri de urgență (inclusiv, de exemplu, o reducere generală a prețurilor), în cazul în care, din orice motiv, mecanismul existent de recuperare automată nu este suficient pentru a atinge obiectivul; astfel de măsuri trebuie să producă o sumă echivalentă de economii; (ii) un decret ministerial care să stabilească noul prag de recuperare pentru 2013 (2,44 miliarde EUR pentru pacienții tratați ambulatoriu); (iii) actualizarea listei de prețuri și a listei pozitive a medicamentelor rambursabile, în special prin stabilirea rambursării exclusiv pentru pachetele eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru boli cronice, prin transferarea medicamentelor de pe lista pozitivă pe lista negativă și pe cea a medicamentelor eliberate fără prescripție medicală și prin introducerea unui sistem al prețurilor de referință elaborat de Organizația națională pentru medicamente (EOF). Aceste liste trebuie actualizate cel puțin de două ori pe an, în conformitate cu Directiva 89/105/CEE a Consiliului; și (iv) înlocuirea de către farmacii a medicamentelor prescrise cu produsul cel mai ieftin conținând aceeași substanță activă din categoria de referință (substituția generică obligatorie).

Grecia adoptă următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii decembrie 2012:

o reformă fiscală a impozitului pe venit și a impozitului pe profit care vizează simplificarea sistemului fiscal, lărgind baza de impozitare și eliminând scutirile și regimurile preferențiale;

legislația primară și secundară necesare pentru asigurarea unei puneri în aplicare rapide a Planului de privatizare;

instituirea unui cadru de reglementare pentru societățile de distribuție a apei;

măsuri de îmbunătățire a administrației fiscale, care să introducă evaluări ale rezultatelor, să îmbunătățească folosirea tehnicilor de evaluare a riscurilor, să înființeze și să consolideze unități de specialiști în gestionarea datoriilor;

pregătirea și publicarea unui plan pentru lichidarea arieratelor datorate furnizorilor de către entitățile publice și a rambursărilor de taxe;

finalizarea punerii în aplicare a reformei funcționării fondurilor publice secundare/suplimentare de pensii și unificarea tuturor fondurilor existente în sectorul public;

o legislație care să extindă aplicarea reducerii de 5 % companiilor farmaceutice (existentă pentru medicamentele vândute spitalelor) la toate produsele vândute în farmaciile EOPYY;

o creștere a ponderii medicamentelor generice pentru a atinge 35 % din volumul total al medicamentelor vândute de farmacii;

repartizarea de controlori interni pentru toate spitalele și adoptarea de către toate spitalele a registrelor de angajamente.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii martie 2013:

să emită un decret ministerial pentru ajustarea prețurilor pentru consumatorii finali pentru clienții rețelei de joasă tensiune;

să actualizeze SBTM, inclusiv prin stabilirea unor plafoane obligatorii de cheltuieli pe trei ani pentru subsectoarele administrației publice;

să adopte planuri de recrutare pentru ministerele de resort;

să creeze o administrație fiscală semnificativ mai autonomă și să specifice gradul de autonomie, cadrul de guvernanță, răspunderea, competențele juridice ale șefului administrației fiscale și dotarea inițială cu personal a organizației;

să elaboreze și să facă public un nou plan complet de combatere a corupției în serviciul public, incluzând dispoziții speciale pentru administrația fiscală și vamală;

să facă pe deplin operațională o procedură standard pentru revizuirea valorilor impozabile ale bunurilor imobiliare în vederea unei mai bune corelări a acestora cu prețurile de pe piață sub responsabilitatea Direcției de impozitare a capitalului;

să transfere 40 de bunuri imobiliare noi (identificate ca bunuri imobiliare loturile 2 și 3 în Planul de privatizare) la HRADF.

Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii iunie 2013:

să atingă ținta de a dispune de 2000 de auditori fiscali complet funcționali;

să adopte un nou cod de procedură fiscală;

să asigure faptul că platforma pentru achiziții electronice publice este pregătită pentru utilizarea de către toate organismele centrale de achiziții.

Grecia adoptă, până la sfârșitul lui septembrie 2013, legislația necesară în vederea introducerii unei reguli bugetare care să asigure echilibrul structural, cu un mecanism de corecție automată.

Grecia cooperează pe deplin cu Comisia și, la cererea motivată a acesteia, îi transmite, fără întârziere, toate datele sau documentele necesare pentru monitorizarea respectării prezentei decizii.

Grecia prezintă Consiliului și Comisiei, o dată pe trimestru, un raport în care să expună măsurile de politică luate pentru a se conforma prezentei decizii.

Rapoartele menționate la alineatul (1) conțin informații detaliate despre:

măsurile concrete puse în aplicare până la data raportului pentru a se conforma prezentei decizii, inclusiv impactul bugetar cuantificat al acestora;

măsurile concrete a căror punere în aplicare este prevăzută după data raportului pentru a se conforma prezentei decizii, precum și calendarul punerii în aplicare și estimarea impactului bugetar al acestora;

execuția lunară a bugetului de stat;

datele privind execuția bugetului asigurărilor sociale, a bugetului autorităților locale și a fondurilor extrabugetare pe parcursul anului;

emisiunea și rambursarea datoriei publice;

evoluțiile în materie de ocupare a locurilor de muncă permanente și temporare din sectorul public;

cheltuielile publice neachitate, indicându-le pe cele care au data scadenței depășită;

situația financiară a întreprinderilor publice și a altor entități publice.

Comisia și Consiliul analizează rapoartele pentru a determina măsura în care Grecia se conformează prezentei decizii. În contextul acestor evaluări, Comisia poate indica măsurile necesare pentru respectarea traiectoriei de ajustare prevăzute de prezenta decizie pentru corectarea deficitului excesiv.

Decizia 2010/320/UE se abrogă.

Trimiterile la decizia abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta decizie și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării.

Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.

ANEXA I

ANEXA I

Măsuri în cadrul strategiei bugetare pe termen mediu

[așa cum se menționează la articolul 2 alineatul (5) din prezenta decizie]

Strategia bugetară pe termen mediu (SBTM) până în 2015 va include următoarele măsuri:

Reducerea masei salariale cu cel puțin 770 milioane EUR în 2011 și cu încă 600 milioane EUR în 2012, 448 milioane EUR în 2013, 306 milioane EUR în 2014 și 71 milioane EUR în 2015, prin reducerea treptată a posturilor, dincolo de regula de o recrutare la cinci plecări (o recrutare la zece plecări în 2011); creșterea programului săptămânal de lucru pentru angajații din sectorul public de la 37,5 la 40 de ore și reducerea remunerațiilor pentru ore suplimentare; reducerea numărului de comitete și consilii remunerate; reducerea altor compensații, prime și indemnizații suplimentare; reducerea contractanților (50 % în 2011 și încă 10 % în 2012 și ulterior); înghețarea temporară a creșterii automate a salariilor; implementarea unei noi grile de salarii; introducerea normelor parțiale de lucru în sectorul public și a concediilor fără plată; reducerea numărului de persoane admise la academiile militare și de poliție, transferul personalului excedentar către o rezervă de forță de muncă plătită cu aproximativ 60 % din salariu timp de maximum 12 luni și reducerea cu 50 % a indemnizației pentru productivitate.

Reducerea cheltuielilor operaționale ale statului cu cel puțin 190 milioane EUR în 2011 și cu încă 92 milioane EUR în 2012, 161 milioane EUR în 2013, 323 milioane EUR în 2014 și 370 milioane EUR în 2015, prin implementarea procedurilor electronice pentru toate achizițiile publice; raționalizarea cheltuielilor cu energia ale serviciilor publice; reducerea cheltuielilor cu chiriile prin utilizarea mai eficientă a proprietăților publice; reducerea tuturor cheltuielilor de telecomunicații, eliminarea distribuției gratuite a ziarelor; reduceri ale tuturor cheltuielilor operaționale din buget; implementarea unor standarde pentru cheltuielile publice după un an de funcționare deplină a sistemului de management informatizat pentru cheltuielile administrației publice.

Reducerea cheltuielilor fondurilor extrabugetare și a transferurilor către alte entități cu cel puțin 540 milioane EUR în 2011 și cu încă 150 milioane EUR în 2012, 200 milioane EUR în 2013, 200 milioane EUR în 2014 și 150 milioane EUR în 2015, prin evaluarea mandatului, a viabilității și a cheltuielilor tuturor entităților subvenționate de sectorul public și prin fuziunea și închiderea acestora; fuziunea/închiderea instituțiilor de învățământ (școli și instituții de studii superioare) și reducerea subvențiilor destinate acestora; reducerea granturilor acordate de stat entităților care nu fac parte din administrația publică și un plan de acțiune pentru închiderea, fuziunea și reducerea dimensiunii acestor entități.

Economii în întreprinderile de stat de cel puțin 414 milioane EUR în 2012 și de încă 329 milioane EUR în 2013, 297 milioane EUR în 2014 și 274 milioane EUR în 2015, realizate prin creșterea veniturilor OSE, OASA și ale altor întreprinderi și prin implementarea planurilor de reorganizare și de privatizare a societăților Hellenic Defence Systems, Hellenic Aeronautical Industry și Hellenic Horse Racing Corporation; vânzarea activelor asociate activităților auxiliare ale întreprinderilor; reducerea cheltuielilor de personal; reducerea cheltuielilor de funcționare, fuziuni și închiderea unor întreprinderi.

Reducerea cheltuielilor de funcționare din sectorul apărării cu cel puțin 133 milioane EUR în 2013 și cu încă 133 milioane EUR în 2014 și 134 milioane EUR în 2015, pe lângă reducerea achizițiilor (livrărilor) de echipament militar cu 830 milioane EUR între 2010 și 2015.

Reducerea cheltuielilor de sănătate și a cheltuielilor cu produsele farmaceutice cu cel puțin 310 milioane EUR în 2011 și cu încă 697 milioane EUR în 2012, 349 milioane EUR în 2013, 303 milioane EUR în 2014 și 463 milioane EUR în 2015, prin implementarea unei noihărți sanitareși reducerea simultană a cheltuielilor spitalelor; reevaluarea mandatului și a cheltuielilor entităților nespitalicești supravegheate; implementarea unui sistem centralizat de achiziții publice; reducerea costurilor medii pe pacient prin standardizarea cazurilor; reducerea serviciilor furnizate persoanelor neasigurate (controlul accesului pacienților); introducerea unor taxe pentru serviciile furnizate cetățenilor străini; funcționarea Organizației naționale de asistență medicală primară (EOPI); scanarea de către IKA a rețetelor scrise de mână; extinderea listei de produse farmaceutice care se eliberează fără rețetă; noi prețuri ale medicamentelor; stabilirea unui preț al asigurării de către sectorul asigurărilor sociale și utilizarea generalizată a rețetelor electronice.

Reduceri ale prestațiilor sociale cu cel puțin 1188 milioane EUR în 2011 și cu încă 1230 milioane EUR în 2012, 1025 milioane EUR în 2013, 1010 milioane EUR în 2014 și 700 milioane EUR în 2015, prin ajustarea sistemelor de pensii suplimentare și prin înghețarea ulterioară a acestora până în 2015; înghețarea pensiilor de bază; reforma sistemului de pensii pentru persoane cu dizabilități; un recensământ al pensionarilor și verificarea datelor personale, alături de utilizarea generalizată a numărului de asigurare socială și de stabilirea unui plafon pentru pensii; raționalizarea criteriilor pentru pensionari (EKAS); raționalizarea prestațiilor și a beneficiarilor pentru OEE-OEK și OAED; reducerea sumelor forfetare plătite în momentul pensionării; verificarea datelor personale obținute prin introducerea unor plafoane pentru angajații care pot adera la sistemele OAED; reducerea pensiei de bază a OGA și a limitelor inferioare ale pensiilor pentru celelalte fonduri de asigurări sociale și înăsprirea criteriilor bazate pe reședința permanentă; reducerea cheltuielilor cu prestațiile sociale prin verificarea datelor; reglementarea uniformă a prestațiilor sociale pentru toate fondurile de asigurări sociale; contracte uniforme cu spitale și centre medicale private; revizuirea prestațiilor sociale în numerar și în natură, în vederea eliminării celor mai puțin eficiente; creșterea contribuției speciale (Legea 3836/2010) pentru pensionarii ale căror pensii lunare depășesc 1700 EUR; creșterea contribuției sociale speciale plătite de pensionarii sub 60 de ani cu pensii lunare de peste 1700 EUR; introducerea unei contribuții speciale progresive pentru pensiile suplimentare de peste 300 EUR pe lună și reducerea transferurilor către NAT (schema de pensii pentru marinari) și schema de pensii OTE și reducerea concomitentă a pensiilor sau creșterea contribuțiilor beneficiarilor.

Reducerea transferurilor statului către administrațiile locale cu cel puțin 150 milioane EUR în 2011 și încă 355 milioane EUR în 2012, 345 milioane EUR în 2013, 350 milioane EUR în 2014 și 305 milioane EUR în 2015. Aceste reduceri se vor realiza în principal prin reducerea cheltuielilor administrațiilor locale cu cel puțin 150 milioane EUR în 2011 și cu încă 250 milioane EUR în 2012, 175 milioane EUR în 2013, 170 milioane EUR în 2014 și 160 milioane EUR în 2015. Totodată, veniturile proprii ale administrațiilor locale vor crește cu cel puțin 105 milioane EUR în 2012 și cu încă 170 milioane EUR în 2013, 130 milioane EUR în 2014 și 145 milioane EUR în 2015 prin creșterea veniturilor din taxe de drum și alte taxe și surse de venit care rezultă în urma fuzionării administrațiilor locale și a unei respectări mai stricte a obligațiilor fiscale la nivel local prin introducerea unui certificat obligatoriu de achitare a taxelor și impozitelor locale.

Reducerea cheltuielilor din bugetul de investiții publice (investiții publice cu finanțare internă și granturi pentru investiții) și a costurilor administrative cu 950 milioane EUR în 2011, din care 350 milioane EUR cu caracter permanent, și cu încă 154 milioane EUR (costuri administrative) în 2012.

Creșterea impozitelor cu cel puțin 2017 milioane EUR în 2011 și cu încă 3678 milioane EUR în 2012, 156 milioane EUR în 2013 și 685 milioane EUR în 2014, prin creșterea ratei TVA pentru restaurante și baruri de la 13 % la 23 % începând din septembrie 2011; creșterea impozitelor pe proprietate; reducerea plafonului venitului neimpozabil la 8000 EUR și introducerea unei contribuții de solidaritate progresive; creșterea impozitelor forfetare și a taxelor pentru persoanele care desfășoară activități independente; reducerea scutirilor și a cheltuielilor fiscale; modificarea regimului fiscal al produselor din tutun, cu plata accelerată a accizei, și a structurii fiscale; impunerea unei accize la băuturile nealcoolice; accize pentru gazul natural și gazul lichefiat; eliminarea avantajului fiscal pentru păcură (pentru întreprinderi începând din octombrie 2011, iar pentru gospodării progresiv, din octombrie 2011 până în octombrie 2013); majorarea taxei pe autovehicule; o contribuție de urgență aplicabilă vehiculelor, motocicletelor și piscinelor; majorarea amenzilor pentru construcțiile neautorizate și soluționarea cazurilor de încălcare a normelor de urbanism; impozitarea ambarcațiunilor și a iahturilor private; o taxă specială pentru proprietățile imobiliare de mare valoare; o taxă specială pe spațiile de fumat.

Îmbunătățirea respectării normelor fiscale cu cel puțin 878 milioane EUR în 2013 și cu încă 975 milioane EUR în 2014 și 1147 milioane EUR în 2015.

Creșterea contribuțiilor sociale cu cel puțin 629 milioane EUR în 2011 și cu încă 259 milioane EUR în 2012, 714 milioane EUR în 2013, 1139 milioane EUR în 2014 și 504 milioane EUR în 2015prin implementarea completă a unui stat de plată unic și a unei metode unice de plată a contribuțiilor; creșterea ratelor contribuțiilor pentru beneficiarii OGA și ETAA; crearea unui fond de solidaritate al beneficiarilor OAEE; ajustarea contribuțiilor de șomaj pentru angajații din sectorul privat; introducerea contribuției de șomaj pentru liber profesioniști; și o contribuție de șomaj plătită de angajații din sectorul public, inclusiv din cadrul întreprinderilor de stat, al autorităților locale și al altor entități publice.

Reducerea masei salariale cu cel puțin 770 milioane EUR în 2011 și cu încă 600 milioane EUR în 2012, 448 milioane EUR în 2013, 306 milioane EUR în 2014 și 71 milioane EUR în 2015, prin reducerea treptată a posturilor, dincolo de regula de o recrutare la cinci plecări (o recrutare la zece plecări în 2011); creșterea programului săptămânal de lucru pentru angajații din sectorul public de la 37,5 la 40 de ore și reducerea remunerațiilor pentru ore suplimentare; reducerea numărului de comitete și consilii remunerate; reducerea altor compensații, prime și indemnizații suplimentare; reducerea contractanților (50 % în 2011 și încă 10 % în 2012 și ulterior); înghețarea temporară a creșterii automate a salariilor; implementarea unei noi grile de salarii; introducerea normelor parțiale de lucru în sectorul public și a concediilor fără plată; reducerea numărului de persoane admise la academiile militare și de poliție, transferul personalului excedentar către o rezervă de forță de muncă plătită cu aproximativ 60 % din salariu timp de maximum 12 luni și reducerea cu 50 % a indemnizației pentru productivitate.

Reducerea cheltuielilor operaționale ale statului cu cel puțin 190 milioane EUR în 2011 și cu încă 92 milioane EUR în 2012, 161 milioane EUR în 2013, 323 milioane EUR în 2014 și 370 milioane EUR în 2015, prin implementarea procedurilor electronice pentru toate achizițiile publice; raționalizarea cheltuielilor cu energia ale serviciilor publice; reducerea cheltuielilor cu chiriile prin utilizarea mai eficientă a proprietăților publice; reducerea tuturor cheltuielilor de telecomunicații, eliminarea distribuției gratuite a ziarelor; reduceri ale tuturor cheltuielilor operaționale din buget; implementarea unor standarde pentru cheltuielile publice după un an de funcționare deplină a sistemului de management informatizat pentru cheltuielile administrației publice.

Reducerea cheltuielilor fondurilor extrabugetare și a transferurilor către alte entități cu cel puțin 540 milioane EUR în 2011 și cu încă 150 milioane EUR în 2012, 200 milioane EUR în 2013, 200 milioane EUR în 2014 și 150 milioane EUR în 2015, prin evaluarea mandatului, a viabilității și a cheltuielilor tuturor entităților subvenționate de sectorul public și prin fuziunea și închiderea acestora; fuziunea/închiderea instituțiilor de învățământ (școli și instituții de studii superioare) și reducerea subvențiilor destinate acestora; reducerea granturilor acordate de stat entităților care nu fac parte din administrația publică și un plan de acțiune pentru închiderea, fuziunea și reducerea dimensiunii acestor entități.

Economii în întreprinderile de stat de cel puțin 414 milioane EUR în 2012 și de încă 329 milioane EUR în 2013, 297 milioane EUR în 2014 și 274 milioane EUR în 2015, realizate prin creșterea veniturilor OSE, OASA și ale altor întreprinderi și prin implementarea planurilor de reorganizare și de privatizare a societăților Hellenic Defence Systems, Hellenic Aeronautical Industry și Hellenic Horse Racing Corporation; vânzarea activelor asociate activităților auxiliare ale întreprinderilor; reducerea cheltuielilor de personal; reducerea cheltuielilor de funcționare, fuziuni și închiderea unor întreprinderi.

Reducerea cheltuielilor de funcționare din sectorul apărării cu cel puțin 133 milioane EUR în 2013 și cu încă 133 milioane EUR în 2014 și 134 milioane EUR în 2015, pe lângă reducerea achizițiilor (livrărilor) de echipament militar cu 830 milioane EUR între 2010 și 2015.

Reducerea cheltuielilor de sănătate și a cheltuielilor cu produsele farmaceutice cu cel puțin 310 milioane EUR în 2011 și cu încă 697 milioane EUR în 2012, 349 milioane EUR în 2013, 303 milioane EUR în 2014 și 463 milioane EUR în 2015, prin implementarea unei noihărți sanitareși reducerea simultană a cheltuielilor spitalelor; reevaluarea mandatului și a cheltuielilor entităților nespitalicești supravegheate; implementarea unui sistem centralizat de achiziții publice; reducerea costurilor medii pe pacient prin standardizarea cazurilor; reducerea serviciilor furnizate persoanelor neasigurate (controlul accesului pacienților); introducerea unor taxe pentru serviciile furnizate cetățenilor străini; funcționarea Organizației naționale de asistență medicală primară (EOPI); scanarea de către IKA a rețetelor scrise de mână; extinderea listei de produse farmaceutice care se eliberează fără rețetă; noi prețuri ale medicamentelor; stabilirea unui preț al asigurării de către sectorul asigurărilor sociale și utilizarea generalizată a rețetelor electronice.

Reduceri ale prestațiilor sociale cu cel puțin 1188 milioane EUR în 2011 și cu încă 1230 milioane EUR în 2012, 1025 milioane EUR în 2013, 1010 milioane EUR în 2014 și 700 milioane EUR în 2015, prin ajustarea sistemelor de pensii suplimentare și prin înghețarea ulterioară a acestora până în 2015; înghețarea pensiilor de bază; reforma sistemului de pensii pentru persoane cu dizabilități; un recensământ al pensionarilor și verificarea datelor personale, alături de utilizarea generalizată a numărului de asigurare socială și de stabilirea unui plafon pentru pensii; raționalizarea criteriilor pentru pensionari (EKAS); raționalizarea prestațiilor și a beneficiarilor pentru OEE-OEK și OAED; reducerea sumelor forfetare plătite în momentul pensionării; verificarea datelor personale obținute prin introducerea unor plafoane pentru angajații care pot adera la sistemele OAED; reducerea pensiei de bază a OGA și a limitelor inferioare ale pensiilor pentru celelalte fonduri de asigurări sociale și înăsprirea criteriilor bazate pe reședința permanentă; reducerea cheltuielilor cu prestațiile sociale prin verificarea datelor; reglementarea uniformă a prestațiilor sociale pentru toate fondurile de asigurări sociale; contracte uniforme cu spitale și centre medicale private; revizuirea prestațiilor sociale în numerar și în natură, în vederea eliminării celor mai puțin eficiente; creșterea contribuției speciale (Legea 3836/2010) pentru pensionarii ale căror pensii lunare depășesc 1700 EUR; creșterea contribuției sociale speciale plătite de pensionarii sub 60 de ani cu pensii lunare de peste 1700 EUR; introducerea unei contribuții speciale progresive pentru pensiile suplimentare de peste 300 EUR pe lună și reducerea transferurilor către NAT (schema de pensii pentru marinari) și schema de pensii OTE și reducerea concomitentă a pensiilor sau creșterea contribuțiilor beneficiarilor.

Reducerea transferurilor statului către administrațiile locale cu cel puțin 150 milioane EUR în 2011 și încă 355 milioane EUR în 2012, 345 milioane EUR în 2013, 350 milioane EUR în 2014 și 305 milioane EUR în 2015. Aceste reduceri se vor realiza în principal prin reducerea cheltuielilor administrațiilor locale cu cel puțin 150 milioane EUR în 2011 și cu încă 250 milioane EUR în 2012, 175 milioane EUR în 2013, 170 milioane EUR în 2014 și 160 milioane EUR în 2015. Totodată, veniturile proprii ale administrațiilor locale vor crește cu cel puțin 105 milioane EUR în 2012 și cu încă 170 milioane EUR în 2013, 130 milioane EUR în 2014 și 145 milioane EUR în 2015 prin creșterea veniturilor din taxe de drum și alte taxe și surse de venit care rezultă în urma fuzionării administrațiilor locale și a unei respectări mai stricte a obligațiilor fiscale la nivel local prin introducerea unui certificat obligatoriu de achitare a taxelor și impozitelor locale.

Reducerea cheltuielilor din bugetul de investiții publice (investiții publice cu finanțare internă și granturi pentru investiții) și a costurilor administrative cu 950 milioane EUR în 2011, din care 350 milioane EUR cu caracter permanent, și cu încă 154 milioane EUR (costuri administrative) în 2012.

Creșterea impozitelor cu cel puțin 2017 milioane EUR în 2011 și cu încă 3678 milioane EUR în 2012, 156 milioane EUR în 2013 și 685 milioane EUR în 2014, prin creșterea ratei TVA pentru restaurante și baruri de la 13 % la 23 % începând din septembrie 2011; creșterea impozitelor pe proprietate; reducerea plafonului venitului neimpozabil la 8000 EUR și introducerea unei contribuții de solidaritate progresive; creșterea impozitelor forfetare și a taxelor pentru persoanele care desfășoară activități independente; reducerea scutirilor și a cheltuielilor fiscale; modificarea regimului fiscal al produselor din tutun, cu plata accelerată a accizei, și a structurii fiscale; impunerea unei accize la băuturile nealcoolice; accize pentru gazul natural și gazul lichefiat; eliminarea avantajului fiscal pentru păcură (pentru întreprinderi începând din octombrie 2011, iar pentru gospodării progresiv, din octombrie 2011 până în octombrie 2013); majorarea taxei pe autovehicule; o contribuție de urgență aplicabilă vehiculelor, motocicletelor și piscinelor; majorarea amenzilor pentru construcțiile neautorizate și soluționarea cazurilor de încălcare a normelor de urbanism; impozitarea ambarcațiunilor și a iahturilor private; o taxă specială pentru proprietățile imobiliare de mare valoare; o taxă specială pe spațiile de fumat.

Îmbunătățirea respectării normelor fiscale cu cel puțin 878 milioane EUR în 2013 și cu încă 975 milioane EUR în 2014 și 1147 milioane EUR în 2015.

Creșterea contribuțiilor sociale cu cel puțin 629 milioane EUR în 2011 și cu încă 259 milioane EUR în 2012, 714 milioane EUR în 2013, 1139 milioane EUR în 2014 și 504 milioane EUR în 2015prin implementarea completă a unui stat de plată unic și a unei metode unice de plată a contribuțiilor; creșterea ratelor contribuțiilor pentru beneficiarii OGA și ETAA; crearea unui fond de solidaritate al beneficiarilor OAEE; ajustarea contribuțiilor de șomaj pentru angajații din sectorul privat; introducerea contribuției de șomaj pentru liber profesioniști; și o contribuție de șomaj plătită de angajații din sectorul public, inclusiv din cadrul întreprinderilor de stat, al autorităților locale și al altor entități publice.

ANEXA IA

ANEXA IA

STRATEGIA FISCALĂ PE TERMEN MEDIU – 16 MĂSURI

Măsurile suplimentare incluse în strategia bugetară pe termen mediu (SBTM) până în 2016 sunt următoarele:

Raționalizarea masei salariale cu cel puțin 1110 de milioane EUR în 2013 și cu încă 259 de milioane EUR în 2014.

Economii cu pensiile de cel puțin 4800 de milioane EUR în 2013 și de încă 423 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor operaționale ale statului de cel puțin 239 de milioane EUR în 2013 și de încă 285 de milioane EUR în 2014.

Economii obținute prin raționalizarea și ameliorarea eficienței cheltuielilor legate de educație de cel puțin 86 de milioane EUR în 2013 și de încă 37 de milioane EUR în 2014.

Economii în întreprinderile de stat de cel puțin 249 de milioane EUR în 2013 și de încă 123 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor operaționale din sectorul apărării care să genereze economii de cel puțin 303 milioane EUR în 2013 și de încă 100 de milioane EUR în 2014.

Economii în domeniul cheltuielilor de sănătate și al cheltuielilor cu produsele farmaceutice de cel puțin 455 de milioane EUR în 2013 și de încă 620 de milioane EUR în 2014.

Economii obținute prin raționalizarea prestațiilor sociale de cel puțin 217 de milioane EUR în 2013 și de încă 78 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale transferurilor de la administrația centrală către administrațiile locale de cel puțin 50 de milioane EUR în 2013 și de încă 160 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor din bugetul de investiții publice (investiții publice finanțate pe plan intern) de 150 de milioane EUR în 2013 și de încă 150 de milioane EUR în 2014.

O creștere a veniturilor de cel puțin 1689 de milioane EUR în 2013 și de încă 1799 de milioane EUR în 2014.

Raționalizarea masei salariale cu cel puțin 1110 de milioane EUR în 2013 și cu încă 259 de milioane EUR în 2014.

Economii cu pensiile de cel puțin 4800 de milioane EUR în 2013 și de încă 423 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor operaționale ale statului de cel puțin 239 de milioane EUR în 2013 și de încă 285 de milioane EUR în 2014.

Economii obținute prin raționalizarea și ameliorarea eficienței cheltuielilor legate de educație de cel puțin 86 de milioane EUR în 2013 și de încă 37 de milioane EUR în 2014.

Economii în întreprinderile de stat de cel puțin 249 de milioane EUR în 2013 și de încă 123 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor operaționale din sectorul apărării care să genereze economii de cel puțin 303 milioane EUR în 2013 și de încă 100 de milioane EUR în 2014.

Economii în domeniul cheltuielilor de sănătate și al cheltuielilor cu produsele farmaceutice de cel puțin 455 de milioane EUR în 2013 și de încă 620 de milioane EUR în 2014.

Economii obținute prin raționalizarea prestațiilor sociale de cel puțin 217 de milioane EUR în 2013 și de încă 78 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale transferurilor de la administrația centrală către administrațiile locale de cel puțin 50 de milioane EUR în 2013 și de încă 160 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor din bugetul de investiții publice (investiții publice finanțate pe plan intern) de 150 de milioane EUR în 2013 și de încă 150 de milioane EUR în 2014.

O creștere a veniturilor de cel puțin 1689 de milioane EUR în 2013 și de încă 1799 de milioane EUR în 2014.

ANEXA II

ANEXA II

ANEXA III

ANEXA III

Decizia abrogată și lista modificărilor sale succesive

Tabel de corespondență