Decizia 2010/788/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2010 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Democratică Congo

Se interzice furnizarea, vânzarea sau transferul, directe sau indirecte, către orice persoană fizică sau entitate neguvernamentală care își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Democratice Congo (RDC), de armament și de orice materiale conexe de orice tip, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare, precum și piese de schimb pentru acestea, de către resortisanții statelor membre sau de pe teritoriul statelor membre sau cu ajutorul navelor sau al aeronavelor aflate sub pavilionul acestora, fie că provin sau nu de pe teritoriul acestora.

De asemenea, se interzice:

acordarea, vânzarea, furnizarea sau transferul de asistență tehnică, de servicii de brokeraj și de alte servicii legate de activități militare și de livrarea, fabricarea, întreținerea și utilizarea de armament și de materiale conexe de orice tip, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare, precum și piese de schimb pentru acestea, în mod direct sau indirect către orice persoană fizică sau entitate neguvernamentală care își desfășoară activitatea pe teritoriul RDC;

acordarea unei finanțări sau a unei asistențe financiare legate de activități militare, în special subvenții, împrumuturi și asigurări ale creditelor pentru export, pentru orice vânzare, furnizare, transfer sau export de armament și de materiale conexe, sau pentru orice acordare, vânzare, furnizare sau transfer de asistență tehnică aferentă, servicii de brokeraj și alte servicii, în mod direct sau indirect către orice persoană fizică sau entitate neguvernamentală care își desfășoară activitatea pe teritoriul RDC.

Articolul 1 nu se aplică:

furnizării, vânzării sau transferului de armament și de orice materiale conexe sau furnizării de asistență tehnică, de finanțare, de servicii de brokeraj și de alte servicii legate de armament și materiale conexe, destinate exclusiv sprijinirii Misiunii Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în Republica Democratică Congo (MONUSCO) sau utilizării de către aceasta;

furnizării, vânzării sau transferului de îmbrăcăminte de protecție, inclusiv veste antiglonț și căști militare, exportate temporar în RDC de personalul Organizației Națiunilor Unite, de reprezentanții mijloacelor de informare în masă și de agenții umanitari sau de sprijinire a dezvoltării și personalul asociat acestora, exclusiv pentru uzul lor personal;

furnizării, vânzării sau transferului de echipament militar neletal, destinat exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecție, și nici furnizării de asistență și formare tehnică cu privire la astfel de echipament neletal;

furnizarea, vânzarea sau transferul de arme și de orice materiale conexe sau furnizarea de asistență financiară sau tehnică sau de formare profesională legate de acestea, destinate exclusiv sprijinirii sau utilizării de către Grupul operativ regional al Uniunii Africane;

altor vânzări și/sau furnizări de arme și de materiale conexe sau furnizării de asistență sau de personal, astfel cum au fost aprobate în prealabil de către Comitetul pentru sancțiuni.

Furnizarea, vânzarea sau transferul de armament și de materiale conexe sau furnizarea serviciilor sau a asistenței și formării tehnice, menționate la alineatul (1), sunt supuse obligației de autorizare prealabilă din partea autorităților competente ale statelor membre.

Cu excepția activităților menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c), statele membre notifică în prealabil Comitetului pentru sancțiuni instituit în temeiul RCSONU 1533 (2004) (denumit în continuare Comitetul pentru sancțiuni) orice furnizare de asistență tehnică, finanțare, servicii de brokeraj și alte servicii legate de activități militare în RDC sau orice transport cuprinzând următoarele categorii de arme și materiale conexe destinat RDC:Notificările respective conțin toate informațiile relevante, inclusiv, după caz, utilizatorul final, data preconizată a livrării și itinerarul transporturilor.

toate tipurile de arme cu calibru de până la 14,5 mm și muniția aferentă;

mortiere cu calibru de până la 82 de mm și muniția aferentă;

lansatoare de grenade și de rachete cu calibru de până la 107 mm și muniția aferentă;

sisteme portabile de apărare antiaeriană (MANPADS);

sisteme de rachete dirijate antitanc.

Statele membre examinează în fiecare caz în parte livrările menționate la alineatul (1), ținând seama pe deplin de criteriile stabilite în Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar. Statele membre solicită garanții adecvate pentru a evita orice abuz în ceea ce privește autorizațiile acordate în temeiul alineatului (2) și, după caz, adoptă dispoziții pentru repatrierea armamentului și a materialului conex livrat.

Se aplică măsuri restrictive, astfel cum sunt prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2), împotriva persoanelor și entităților desemnate de Comitetul pentru sancțiuni pentru implicarea în acte care amenință pacea, stabilitatea sau securitatea RDC sau pentru sprijinirea unor astfel de acte. Astfel de acte includ:

încălcarea embargoului asupra armelor și măsurile conexe menționate la articolul 1;

a avea calitatea de responsabil politic și militar al grupărilor armate străine care își desfășoară activitatea în RDC și care se opun dezarmării și repatrierii sau relocării voluntare a combatanților care fac parte din aceste grupări;

a avea calitatea de responsabil politic și militar al milițiilor congoleze, inclusiv cei care primesc sprijin din exteriorul RDC și care împiedică participarea combatanților lor la procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare;

recrutarea sau utilizarea de copii în conflicte armate din RDC, cu încălcarea dreptului internațional aplicabil;

implicarea în planificarea, conducerea sau comiterea de acte în RDC care constituie încălcări sau abuzuri privind drepturile omului sau încălcări ale dreptului internațional umanitar, după caz, inclusiv comiterea de acte care vizează civili, inclusiv omoruri și mutilări, violuri și alte violențe sexuale, răpiri, strămutări forțate, precum și atacuri asupra școlilor și a spitalelor;

împiedicarea accesului la ajutoarele umanitare sau a distribuirii acestora în RDC;

sprijinirea persoanelor sau a entităților, inclusiv a grupărilor armate sau a rețelelor infracționale, implicate în activități de destabilizare în RDC prin exploatarea ilicită a resurselor naturale sau prin comerțul ilicit cu acestea, inclusiv cu aur sau floră și faună sălbatică sau cu produse derivate din flora și fauna sălbatică;

fapta de a acționa în numele sau la ordinele unei persoane sau entități desemnate sau care acționează în numele sau la ordinele unei entități deținute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată;

planificarea, conducerea, sponsorizarea sau participarea la atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii din cadrul MONUSCO sau a personalului Organizației Națiunilor Unite, inclusiv a membrilor grupului de experți, sau a personalului medical sau umanitar;

furnizarea de sprijin financiar, material sau tehnologic, ori de bunuri sau servicii, unei persoane sau unei entități desemnate;

implicarea în producerea, fabricarea ori utilizarea, în RDC, a unor dispozitive explozive improvizate sau în autorizarea, planificarea, ordonarea, facilitarea sau sprijinirea în alte moduri a unor atacuri cu dispozitive explozive improvizate în RDC.

Se impun măsuri restrictive, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2), împotriva persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau a organismelor care:

sabotează o soluție pașnică și bazată pe consens în vederea organizării de alegeri în RDC, inclusiv prin acte de violență, represiune sau incitare la violență sau prin subminarea statului de drept;

sunt implicate în planificarea, conducerea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva drepturilor omului în RDC;

sunt responsabile de susținerea conflictului armat, a instabilității sau a insecurității din RDC;

acordă sprijin persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor responsabile de susținerea conflictului armat, a instabilității sau a insecurității în RDC;

incită la violență în legătură cu acțiunile menționate la literele (b), (c) și (d);

exploatează conflictul armat, instabilitatea sau insecuritatea din RDC, inclusiv prin exploatarea ilicită a resurselor naturale și a speciilor sălbatice de faună și floră sau comerțul ilicit cu acestea;

sunt asociate cu persoanele fizice sau juridice, entitățile sau organismele menționate la litera (a), (b), (c), (d), (e) sau (f),

Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea sau tranzitul pe teritoriul lor al persoanelor menționate la articolul 3.

Un stat membru nu este obligat, în temeiul alineatului (1), să refuze intrarea pe teritoriul său a propriilor resortisanți.

În ceea ce privește persoanele menționate la articolul 3 alineatul (1), alineatul (1) de la prezentul articol nu se aplică:

în cazul în care Comitetul pentru sancțiuni stabilește, în prealabil și examinând fiecare caz în parte, că intrarea sau tranzitarea teritoriului se justifică din motive umanitare, inclusiv ca urmare a unei obligații religioase;

în cazul în care Comitetul pentru sancțiuni conchide că o derogare ar sprijini realizarea obiectivelor rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, și anume, ar sprijini pacea și reconcilierea națională în RDC și stabilitatea în regiune;

în cazul în care Comitetul pentru sancțiuni autorizează, în prealabil și de la caz la caz, tranzitul persoanelor care se întorc pe teritoriul statului ai cărui resortisanți sunt sau care participă la acțiuni de aducere în fața justiției a autorilor unor grave încălcări ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar; sau

în cazul în care o astfel de intrare sau un astfel de tranzit este necesar pentru îndeplinirea procedurilor judiciare.

În ceea ce privește persoanele menționate la articolul 3 alineatul (2), alineatul (1) de la prezentul articol nu aduce atingere cazurilor în care unui stat membru îi revine o obligație de drept internațional, și anume:

în calitate de țară-gazdă a unei organizații internaționale interguvernamentale;

în calitate de țară-gazdă a unei conferințe internaționale organizate de Organizația Națiunilor Unite sau sub auspiciile acesteia;

în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii și imunități; sau

în temeiul Tratatului de conciliere din 1929 (Tratatul de la Lateran) încheiat între Sfântul Scaun (Statul Cetății Vatican) și Italia.

Alineatul (4) este considerat aplicabil și în cazul în care un stat membru este gazdă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

În cazul în care un stat membru acordă o derogare în temeiul alineatului (4) sau (5), acesta informează Consiliul în mod corespunzător cu privire la aceasta.

În ceea ce privește persoanele menționate la articolul 3 alineatul (2), statele membre pot acorda derogări de la măsurile impuse la alineatul (1) de la prezentul articol, atunci când deplasarea se justifică din motive umanitare urgente sau se efectuează în scopul participării la reuniuni interguvernamentale și la reuniuni promovate sau găzduite de Uniunea Europeană, sau la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură președinția OSCE, în cazul în care se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea obiectivelor de politică ale măsurilor restrictive, inclusiv democrația, drepturile omului și statul de drept în RDC.

Un stat membru care dorește să acorde derogările menționate la alineatul (7) informează Consiliul în scris în acest sens. Derogarea se consideră acordată, cu excepția cazului în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului ridică obiecții în scris în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării privind derogarea propusă. În cazul în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului ridică o obiecție, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să acorde derogarea propusă.

În cazul în care, în conformitate cu alineatele (4), (5), (6), (7) sau (8), un stat membru autorizează intrarea pe teritoriul său sau tranzitul unor persoane care figurează în anexa II, autorizația este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată și la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

Se îngheață toate fondurile, alte active financiare și resurse economice care aparțin sau se află sub controlul persoanelor sau al entităților menționate la articolul 3, în mod direct sau indirect, sau care sunt deținute de entități aflate, în mod direct sau indirect, în proprietatea sau sub controlul acestora sau al oricăror persoane sau entități care acționează în numele sau la ordinele acestora, astfel cum sunt desemnate în anexa I și în anexa II.

Niciun fond și nici alte active financiare sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziția persoanelor sau a entităților menționate la alineatul (1) sau în beneficiul acestora, în mod direct sau indirect.

În ceea ce privește persoanele menționate la articolul 3 alineatul (1), statele membre pot permite derogări de la aplicarea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2) în ceea ce privește fondurile, alte active financiare și resurse economice care:

sunt necesare pentru cheltuielile de bază, inclusiv pentru plata produselor alimentare, a chiriilor sau a ipotecilor, a medicamentelor și a tratamentelor medicale, a impozitelor, a primelor de asigurare și a facturilor pentru serviciile de utilități publice;

sunt destinate exclusiv plății unor onorarii rezonabile și rambursării cheltuielilor legate de furnizarea unor servicii juridice;

sunt destinate exclusiv plății unor taxe sau comisioane, în conformitate cu legislația națională, pentru păstrarea sau administrarea curentă a fondurilor înghețate sau a altor active financiare și resurse economice;

sunt necesare pentru a efectua cheltuieli extraordinare, după notificarea Comitetului pentru sancțiuni de către statul membru în cauză și după ce comitetul își dă acordul; sau

fac obiectul fie al unei creanțe privilegiate, fie al unei decizii judecătorești, administrative sau arbitrale, caz în care fondurile și alte active financiare sau resurse economice pot să fie utilizate în scopul satisfacerii respectivei creanțe sau decizii, cu condiția ca decizia sau creanța privilegiată să se fi născut înainte de desemnarea persoanei sau a entității în cauză de către Comitetul pentru sancțiuni și să nu fie în beneficiul unei persoane sau al unei entități menționate la articolul 3, după notificarea Comitetului pentru sancțiuni de către statul membru în cauză.

Derogările menționate la alineatul (3) literele (a), (b) și (c) pot fi acordate după notificarea Comitetului pentru sancțiuni de către statul membru în cauză cu privire la intenția sa de a autoriza, după caz, accesul la astfel de fonduri și la alte active financiare și resurse economice, precum și în lipsa unei decizii defavorabile din partea Comitetului pentru sancțiuni în termen de patru zile lucrătoare de la notificarea respectivă.

În ceea ce privește persoanele și entitățile menționate la articolul 3 alineatul (2), autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în anumite condiții pe care le consideră corespunzătoare, după ce a stabilit că fondurile sau resursele economice în cauză sunt:

necesare pentru a satisface nevoile de bază ale persoanelor, ale entităților și ale membrilor de familie ai unor astfel de persoane fizice aflați în întreținerea acestora, incluzând cheltuielile pentru alimente, chirie sau ipotecă, pentru medicamente și tratamente medicale, impozite, prime de asigurare și plata facturilor la utilități;

destinate exclusiv plății unor onorarii rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu furnizarea unor servicii juridice;

destinate exclusiv plății unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare sau gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice înghețate; sau

necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca autoritatea competentă să fi notificat autorităților competente ale celorlalte state membre și Comisiei motivele pe baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică, cu cel puțin două săptămâni înainte de acordarea autorizației.

Prin derogare de la alineatul (1) și alineatul (2), autoritățile competente ale unui stat membru pot autoriza deblocarea anumitor fonduri și resurse economice înghețate pentru persoane și entități care figurează în anexa II, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunțate anterior datei la care persoana sau entitatea a fost înscrisă pe lista din anexa II, sau al unei hotărâri judecătorești sau administrative pronunțate în Uniune, sau al unei hotărâri judecătorești executorii în statul membru vizat, anterior sau ulterior datei respective;

fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface creanțele garantate printr-o astfel de hotărâre sau a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre, în limitele stabilite de actele cu putere de lege și actele administrative aplicabile care reglementează drepturile persoanelor care au astfel de creanțe;

hotărârea nu este în beneficiul niciunei persoane sau entități care figurează în anexa I sau II; și

recunoașterea hotărârii nu contravine ordinii publice a statului membru în cauză.

Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (10), în ceea ce privește persoanele și entitățile care figurează pe lista din anexa II, se pot acorda derogări și pentru fonduri sau resurse economice care sunt necesare în scopuri umanitare, cum ar fi acordarea și facilitarea acordării de asistență, inclusiv de materiale medicale și alimente, sau transferul de lucrători umanitari și asistență conexă sau pentru evacuările din RDC.

Alineatul (1) și alineatul (2) nu interzic unei persoane sau entități care figurează pe lista din anexa II să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana sau entitatea respectivă a fost inclusă pe listă, cu condiția ca statul membru în cauză să fi decis că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, o persoană sau entitate menționată în anexa I sau în anexa II.

Alineatul (2) nu se aplică adăugării în conturile înghețate a:cu condiția ca acestor dobânzi, alte venituri și plăți să li se aplice în continuare alineatul (1).

dobânzilor sau altor venituri legate de acele conturi;

plăților datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau care s-au născut anterior datei la care aceste conturi au devenit obiectul măsurilor restrictive; sau

plăților datorate persoanelor sau entităților menționate la articolul 3 alineatul (2) în temeiul unei hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale pronunțate în Uniune sau executorii în statul membru vizat,

Alineatele (1) și (2) nu se aplică punerii la dispoziție, procesării sau plății fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri și servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenței umanitare sau pentru a sprijini alte activități prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistența și activitățile menționate sunt desfășurate de:

Organizația Națiunilor Unite, inclusiv prin programele și fondurile și alte entități și organisme ale acesteia, precum și de agențiile specializate și organizațiile conexe ale acesteia;

organizații internaționale;

organizații umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și de membri ai respectivelor organizații umanitare;

organizații neguvernamentale finanțate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale Organizației Națiunilor Unite, la planurile de răspuns pentru refugiați, la alte apeluri sau clustere umanitare ale Organizației Națiunilor Unite coordonate de Oficiul Organizației Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);

angajații, beneficiarii, filialele sau partenerii de implementare ai entităților menționate la literele (a)-(d), pe durata și în măsura în care acționează în aceste calități; sau de

alți actori relevanți, astfel cum au fost stabiliți de Comitetul pentru sancțiuni în ceea ce privește persoanele și entitățile menționate la articolul 3 alineatul (1) și de Consiliu în ceea ce privește persoanele și entitățile menționate la articolul 3 alineatul (2).

Consiliul modifică lista cuprinsă în anexa I pe baza desemnărilor efectuate fie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, fie de Comitetul pentru sancțiuni.

Consiliul, acționând la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, stabilește lista din anexa II și adoptă modificările la aceasta.

În cazul în care Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau Comitetul pentru sancțiuni include pe listă o persoană sau o entitate, Consiliul include persoana sau entitatea respectivă în anexa I. Consiliul comunică decizia sa, inclusiv justificarea includerii pe listă a persoanei sau entității respective, fie direct, dacă dispune de adresa acestora, fie prin publicarea unui anunț care oferă persoanei sau entității în cauză posibilitatea de a prezenta observații.

Consiliul comunică persoanei sau entității vizate decizia menționată la articolul 6 alineatul (2), inclusiv motivele includerii pe listă, fie direct, dacă adresa este cunoscută, fie prin publicarea unui anunț, acordând persoanei sau entității în cauză posibilitatea de a prezenta observații.

În cazul în care se transmit observații sau se prezintă dovezi substanțiale noi, Consiliul își reexaminează decizia și informează în consecință persoana sau entitatea în cauză.

Anexa I cuprinde motivele includerii pe listă a persoanelor și entităților, astfel cum au fost puse la dispoziție de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau de către Comitetul pentru sancțiuni.

Anexa I cuprinde, de asemenea, atunci când sunt disponibile, informații furnizate de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau de Comitetul pentru sancțiuni, necesare în vederea identificării persoanelor sau entităților respective. În ceea ce privește persoanele, astfel de informații pot cuprinde numele, inclusiv pseudonimele, data și locul nașterii, cetățenia, numărul de pașaport și de carte de identitate, sexul, adresa (dacă este cunoscută) și funcția sau profesia. În ceea ce privește entitățile, astfel de informații pot cuprinde denumirea, locul și data înregistrării, numărul de înregistrare și sediul. Anexa I include de asemenea data desemnării de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau Comitetul de sancțiuni.

Anexa II include motivele includerii pe listă a persoanelor și entităților menționate în aceasta.

De asemenea, anexa II include informațiile necesare identificării persoanelor sau entităților în cauză, în cazul în care aceste informații sunt disponibile. În ceea ce privește persoanele fizice, astfel de informații pot include numele, inclusiv pseudonimele, data și locul nașterii, cetățenia, numărul de pașaport și de carte de identitate, sexul, adresa (dacă este cunoscută) și funcția sau profesia. În ceea ce privește entitățile, astfel de informații pot cuprinde denumirea, locul și data înregistrării, numărul de înregistrare și sediul.

Consiliul și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare Înaltul Reprezentant) pot prelucra date cu caracter personal în vederea îndeplinirii sarcinilor care le revin în temeiul prezentei decizii, în special:

în ceea ce privește Consiliul, pentru pregătirea și efectuarea modificărilor la anexele I și II;

în ceea ce privește Înaltul Reprezentant, pentru pregătirea modificărilor la anexele I și II.

Consiliul și Înaltul Reprezentant pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracțiunile comise de persoanele fizice incluse pe listă, la condamnările penale ale respectivelor persoane sau la măsurile de securitate privind respectivele persoane, numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru întocmirea anexelor I și II.

În înțelesul prezentei decizii, Consiliul și Înaltul Reprezentant sunt desemnați drept operatori în sensul articolului 3 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului, pentru a se asigura faptul că persoanele fizice în cauză își pot exercita drepturile în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725.

Prezenta decizie este revizuită, modificată sau abrogată, după caz, în special în acord cu deciziile relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Măsurile menționate la articolul 3 alineatul (2) se aplică până la 12 decembrie 2026. Ele se reînnoiesc sau se modifică, după caz, în cazul în care Consiliul consideră că obiectivele lor nu au fost îndeplinite.

Poziția comună 2008/369/PESC se abrogă.

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

ANEXA I

ANEXA I

Lista persoanelor menționate la articolul 3 alineatul (1)

Eric BADEGE

Data nașterii: 1971.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.

Adresa: Rwanda (de la începutul anului 2016).

Alte informații: Acesta a fugit în Rwanda în martie 2013 și se afla încă acolo de la începutul anului 2016. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272441

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Eric Badege a fost locotenent-colonel și punct central pentru M23 în Masisi și s-a aflat la comanda unor operațiuni care au destabilizat anumite părți ale teritoriului Masisi din provincia Kivu de Nord. În calitatea sa de comandant militar al M23, Badege a fost răspunzător de încălcări grave implicând acte împotriva copiilor sau a femeilor în situații de conflict armat. Din mai 2012, Raia Mutomboki, sub comanda M23, a ucis sute de civili într-o serie de atacuri coordonate. În august 2012, Badege a efectuat atacuri comune care au implicat uciderea fără discriminare a civililor. Aceste atacuri au fost orchestrate în comun de către Badege și colonelul Makoma Semivumbi Jacques. Foști combatanți ai M23 susțin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să fugă după ce au fost recrutați ca copii-soldați în cadrul M23.

Potrivit unui raport din 11 septembrie 2012 al organizației Human Rights Watch (HRW), un bărbat ruandez în vârstă de 18 ani, care a fugit după ce fusese recrutat cu forța în Rwanda, a declarat HRW că a fost martor la executarea unui băiat în vârstă de 16 ani din unitatea sa din cadrul M23, care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat și omorât în bătaie de către luptătorii M23 în fața altor recruți. Un comandant al M23 care a ordonat execuția se presupune că a spus apoi altor recruți: a vrut să ne abandoneze, ca explicație pentru uciderea băiatului. Raportul afirmă, de asemenea, că martorii susțin că cel puțin 33 de noi recruți și alți luptători M23 au fost executați sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legați și împușcați în fața altor recruți, ca exemplu de pedeapsă pe care ar putea-o primi. Un tânăr recrut a afirmat către HRW: când eram cu M23, ne-au spus că [putem alege] și putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulți au încercat să fugă. Unii au fost găsiți și pentru ei asta a însemnat imediat moartea.

Badege a fugit în Rwanda în martie 2013 și locuia acolo la începutul anului 2016.

Frank Kakolele BWAMBALE

[alias: (a) FRANK KAKORERE; (b) FRANK KAKORERE BWAMBALE; (c) AIGLE BLANC]

Desemnare: General în cadrul FARDC.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Adresa: Kinshasa, Republica Democratică Congo (începând cu iunie 2016).

Alte informații: A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Din iunie 2011 locuiește la Kinshasa. Din 2010, Kakolele a fost implicat în activități aparent în numele Programului de stabilizare și de reconstrucție a zonelor care au ieșit din conflicte armate (STAREC) al Guvernului RDC, inclusiv participarea la o misiune STAREC în Goma și Beni în martie 2011. Autoritățile RDC l-au arestat în decembrie 2013 la Beni, provincia Kivu de Nord, fiind acuzat de blocarea procesului de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR). A părăsit RDC și a trăit un timp în Kenya, înainte de a fi chemat înapoi de către Guvernul RDC pentru a-și oferi sprijinul cu privire la situația din teritoriul Beni. A fost arestat în octombrie 2015 în zona Mambasa, sub acuzația de a fi sprijinit un grup Mai Mai, dar nu a fost pus sub acuzare și în iunie 2016 locuia la Kinshasa. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776078

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Frank Kakolele Bwambale a fost liderul RCD-ML, exercitând influență asupra politicilor și păstrând comanda și controlul asupra activităților forțelor RCD-ML, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Începând din 2010, Kakolele a fost implicat în activități aparent în numele Programului de stabilizare și de reconstrucție a zonelor care au ieșit din conflicte armate (STAREC) al Guvernului RDC, inclusiv participarea la o misiune STAREC în Goma și Beni în martie 2011.

A părăsit RDC și a trăit un timp în Kenya, înainte de a fi chemat înapoi de către Guvernul RDC pentru a-și oferi sprijinul cu privire la situația din teritoriul Beni. A fost arestat în octombrie 2015 în apropiere de Mambasa, sub acuzația de a fi sprijinit un grup Mai Mai, dar nu a fost pus sub acuzare. În iunie 2016, Kakolele locuia la Kinshasa.

Gaston IYAMUREMYE

[alias: (a) Byiringiro Victor Rumuli; (b) Victor Rumuri; (c) Michel Byiringiro; (d) Rumuli]

Desemnare: (a) președinte interimar al FDLR; (b) prim-vicepreședinte al FDLR-FOCA; (c) general-maior în cadrul FDLR-FOCA.

Adresa: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (din iunie 2016).

Data nașterii: 1948.

Locul nașterii: (a) districtul Musanze, Provincia de Nord, Rwanda; (b) Ruhengeri, Rwanda.

Cetățenia: Rwanda.

Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.

Alte informații: Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272456

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Gaston Iyamuremye este prim-vicepreședinte și președinte interimar al FDLR-FOCA. De asemenea, acesta deține rangul de general-maior în aripa armată a FDLR, numită FOCA. Începând din iunie 2016, Iyamuremye se afla în provincia Kivu de Nord din Republica Democratică Congo.

Innocent KAINA

[alias: (a): Colonel Innocent KAINA; (b): India Queen]

Desemnare: fost comandant adjunct al M23.

Adresa: Uganda (de la începutul anului 2016).

Data nașterii: noiembrie 1973.

Locul nașterii: Bunagana, teritoriul Rutshuru, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 30 noiembrie 2012.

Alte informații: A devenit comandant adjunct al M23 după fuga în Rwanda a facțiunii lui Bosco Taganda în martie 2013. A fugit în Uganda în noiembrie 2013. În Uganda la începutul anului 2016. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776081

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Innocent Kaina a fost comandant de sector, iar apoi comandant adjunct în cadrul grupării Mouvement du 23 Mars (M23). A comis și a fost responsabil de încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor omului. În iulie 2007, Tribunalul Militar de Garnizoană din Kinshasa l-a condamnat pe Kaina pentru crime împotriva umanității, comise în districtul Ituri în perioada mai 2003-decembrie 2005. Ulterior, în 2009, a fost pus în libertate în cadrul acordului de pace dintre guvernul congolez și CNDP. În cadrul FARDC, în 2009, s-a făcut vinovat de execuții, de răpiri și de mutilări în teritoriul Masisi. În aprilie 2012, în calitate de comandant, aflat în subordinea generalului Taganda, a inițiat rebeliunea fostului CNDP în teritoriul Rutshuru. A asigurat securitatea participanților la rebeliune la părăsirea teritoriului Masisi. În perioada mai-august 2012, a supravegheat recrutarea și pregătirea militară a peste 150 de copii pentru rebeliunea M23, împușcându-i pe băieții care au încercat să i se sustragă. În iulie 2012, s-a deplasat la Berunda și Degho pentru activități de mobilizare și de recrutare pentru M23. Kaina a fugit în Rwanda în noiembrie 2013 și se afla încă acolo la începutul anului 2016.

Jérôme KAKWAVU BUKANDE

[alias: (a) Jérôme Kakwavu; (b) Commandant Jérôme]

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: În decembrie 2004, a fost promovat la gradul de general al FARDC. Din iunie 2011, deținut în închisoarea Makala din Kinshasa. La 25 martie 2011, Înalta Curte Militară din Kinshasa a inițiat procesul împotriva lui Kakwavu, pentru crime de război. În noiembrie 2014, a fost condamnat de o instanță militară din RDC la zece ani de închisoare pentru viol, omor și tortură. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776083

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Fost președinte al UPC/FAPC. FAPC controlează puncte ilegale de trecere a frontierei între Uganda și RDC, o rută de tranzit esențială pentru fluxurile de armament. În calitate de președinte al FAPC, a exercitat influență asupra politicilor și a asigurat comanda și controlul asupra activităților forțelor FAPC care au participat la traficul de arme, încălcând astfel embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în 2002. Este unul dintre cei cinci membri de rang înalt ai FARDC acuzați de săvârșirea unor infracțiuni grave care implică violență sexuală și ale căror cazuri au fost aduse în atenția guvernului de către Consiliul de Securitate, în cursul vizitei din 2009. În decembrie 2004, a fost promovat la gradul de general al FARDC. Din iunie 2011, deținut în închisoarea Makala din Kinshasa. La 25 martie 2011, Înalta Curte Militară din Kinshasa a inițiat procesul împotriva lui Kakwavu pentru crime de război.

Germain KATANGA

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data nașterii: 28 aprilie 1978.

Locul nașterii: Mambasa, provincia Ituri, Republica Democratică Congo.

Adresa: Republica Democratică Congo (în închisoare).

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: A fost numit general în cadrul FARDC în decembrie 2004. Predat de Guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 18 octombrie 2007. După ce a fost condamnat inițial de către CPI, la 23 mai 2014, la 12 ani de închisoare pentru crime de război și crime împotriva umanității, Camera de apel a CPI i-a redus pedeapsa și a decis că pedeapsa lui Katanga ar trebui să se încheie la 18 ianuarie 2016. Deși a fost reținut în Țările de Jos pe durata procesului, Katanga a fost transferat la o închisoare din RDC în decembrie 2015 și pus sub acuzare pentru alte infracțiuni comise anterior în Ituri. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776116

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Germain Katanga a fost comandantul FRPI. A participat la transferuri de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în perioada 2002-2003. A fost numit general al FARDC în decembrie 2004. A fost predat de Guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 18 octombrie 2007. După ce a fost condamnat inițial de către CPI, la 23 mai 2014, la 12 ani de închisoare pentru crime de război și crime împotriva umanității, Camera de apel a CPI i-a redus pedeapsa și a decis că pedeapsa sa ar trebui să se încheie la 18 ianuarie 2016. Deși a fost reținut în Țările de Jos pe durata procesului, Katanga a fost transferat la o închisoare din RDC în decembrie 2015 și pus sub acuzare pentru infracțiuni comise anterior în Ituri.

Thomas LUBANGA

Locul nașterii: Ituri, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Adresa: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Arestat la Kinshasa în martie 2005, în legătură cu participarea UPC/L la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat către CPI la 17 martie 2006. Condamnat la 14 ani de închisoare de CPI în martie 2012. La 1 decembrie 2014, judecătorii CPI, în apel, au confirmat condamnarea și pedeapsa lui Lubanga. Transferat la un penitenciar din RDC la 19 decembrie 2015 pentru a-și executa pedeapsa cu închisoarea. A fost eliberat la 15 martie 2020 după executarea pedepsei pronunțate de CPI. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Thomas Lubanga a fost președintele UPC/L, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în perioada 2002-2003. A fost arestat la Kinshasa în martie 2005 pentru participarea UPC/L la acțiuni de încălcare a drepturilor omului și transferat către CPI de autoritățile RDC la 17 martie 2006. A fost condamnat la 14 ani de închisoare de CPI în martie 2012. La 1 decembrie 2014, judecătorii CPI, în apel, au confirmat condamnarea și pedeapsa. Acesta a fost transferat la un penitenciar din RDC la 19 decembrie 2015 pentru a-și executa pedeapsa cu închisoarea.

Sultani MAKENGA

[alias: (a) Makenga, Colonel Sultani; (b) Makenga, Emmanuel Sultani]

Data nașterii: 25 decembrie 1973.

Locul nașterii: Rutshuru, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 12 noiembrie 2012.

Alte informații: Responsabil militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23), care își desfășoară activitatea în Republica Democratică Congo. De la sfârșitul lui 2014, se află în Uganda. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272833

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Sultani Makenga este un lider militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23), care își desfășoară activitatea în Republica Democratică Congo (RDC). În calitate de responsabil în cadrul M23 (cunoscută și sub denumirea de Armata Revoluționară Congoleză), Sultani Makenga a comis și este responsabil de încălcări grave ale dreptului internațional, implicând acte cu privire la copii și femei în situații de conflict armat, inclusiv omoruri și mutilări, violențe sexuale, răpiri și strămutări forțate. De asemenea, Sultani Makenga se face responsabil de încălcări ale dreptului internațional legate de acțiuni ale M23 de recrutare sau de angajare a unor copii în conflicte armate în RDC. Sub comanda lui Sultani Makenga, M23 a comis atrocități pe scară largă împotriva populației civile din RDC. Potrivit mărturiilor și informațiilor comunicate, militanții aflați sub comanda lui Sultani Makenga au comis, pe tot cuprinsul teritoriului Rutshuru, violuri având drept victime femei și copii, cu vârste plecând de la 8 ani, în cadrul unei politici de consolidare a controlului exercitat în teritoriul Rutshuru. Sub comanda lui Sultani Makenga, M23 a derulat campanii ample de recrutare forțată a copiilor, în RDC și în regiune, și a ucis, mutilat și rănit un număr foarte mare de copii. Mulți dintre copiii recrutați în mod forțat aveau vârste sub 15 ani. De asemenea, există informații conform cărora Makenga ar primi arme și materiale conexe, ceea ce reprezintă o încălcare a măsurilor luate de RDC în vederea punerii în aplicare a embargoului asupra armelor, inclusiv a ordonanțelor interne privind importul și posesia de arme și de materiale conexe. Acțiunile lui Makenga în calitate de lider al M23 au inclus încălcări grave ale dreptului internațional și atrocități împotriva populației civile din RDC și au condus la înrăutățirea fenomenelor de insecuritate, de strămutare a populației și de conflict armat în regiune. Responsabil militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23), care își desfășoară activitatea în Republica Democratică Congo.

Khawa Panga MANDRO

[alias: (a) Kawa Panga; (b) Kawa Panga Mandro; (c) Kawa Mandro; (d) Yves Andoul Karim; (e) Mandro Panga Kahwa; (f) Yves Khawa Panga Mandro; (g) șeful Kahwa; (h) Kawa]

Data nașterii: 20 august 1973.

Locul nașterii: Bunia, Republica Democratică Congo.

Adresa: Uganda (începând din mai 2016)

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Încarcerat în închisoarea din Bunia în aprilie 2005, pentru sabotarea procesului de pace din Ituri. Arestat de autoritățile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de Apel din Kisangani, transferat ulterior autorităților judiciare din Kinshasa sub noi acuzații de crime împotriva umanității, crime de război, omucidere, vătămare corporală gravă și acte de violență. În august 2014, o instanță militară din Kisangani, RDC, l-a condamnat pentru crime de război și crime împotriva umanității, cu o pedeapsă de nouă ani de închisoare, condamnându-l, de asemenea, la plata a aproximativ 85000 USD către victimele sale. Și-a executat pedeapsa și locuiește în Uganda din mai 2016. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272933

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Khawa Panga Mandro a fost președintele PUSIC, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în perioada 2001-2002. A fost încarcerat în închisoarea din Bunia în aprilie 2005, pentru sabotarea procesului de pace din Ituri. A fost arestat de autoritățile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de Apel din Kisangani și transferat ulterior autorităților judiciare din Kinshasa sub noi acuzații de crime împotriva umanității, crime de război, omucidere, vătămare corporală gravă și acte de violență. În august 2014, o instanță militară din Kisangani, RDC, l-a condamnat pentru crime de război și crime împotriva umanității, cu o pedeapsă de nouă ani de închisoare, condamnându-l, de asemenea, la plata a aproximativ 85000 USD către victimele acestuia. Și-a executat pedeapsa și locuiește în Uganda din mai 2016.

Callixte MBARUSHIMANA

Desemnare: Secretar executiv al FDLR.

Data nașterii: 24 iulie 1963.

Locul nașterii: Ndusu/Ruhengeri, Provincia de Nord, Rwanda.

Cetățenia: Rwanda.

Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.

Alte informații: Arestat la Paris la 3 octombrie 2010, în temeiul mandatului CPI pentru crime de război și crime împotriva umanității comise de trupele FDLR în Kivu în 2009. Transferat la Haga la 25 ianuarie 2011 și eliberat de CPI la sfârșitul anului 2011. Ales secretar executiv al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5224649

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Callixte Mbarushimana a fost secretar executiv al FDLR și vicepreședinte al înaltului comandament militar al FDLR până la arestarea sa. În rolul său de lider politic/militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, conform Rezoluției Consiliului de Securitate 1857 (2008) punctul 4 litera (b). A fost arestat la Paris la 3 octombrie 2010, în temeiul mandatului CPI pentru crime de război și crime împotriva umanității comise de trupele FDLR în Kivu în 2009. A fost transferat la Haga la 25 ianuarie 2011, dar eliberat la sfârșitul anului 2011. A fost reales secretar executiv al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.

Iruta Douglas MPAMO

[alias: (a) Doulas Iruta Mpamo; (b) Mpano]

Adresa: Gisenyi, Rwanda (începând din iunie 2011).

Data nașterii: (a) 28 decembrie 1965; (b) 29 decembrie 1965.

Locul nașterii: (a) Bashali, Masisi, Republica Democratică Congo; (b) Goma, Republica Democratică Congo; (c) Uvira, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Nicio ocupație cunoscută de la prăbușirea a două avioane gestionate de Great Lakes Business Company (GLBC). Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272813

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Proprietar/director al Compagnie Aérienne des Grands Lacs și al societății Great Lakes Business Company, ale căror aparate de zbor au fost utilizate în scopul acordării de asistență grupărilor armate și milițiilor menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003). Vinovat, de asemenea, de tăinuirea unor informații privind zborurile și încărcăturile, aparent în scopul de a permite încălcarea embargoului asupra armelor. Nicio ocupație cunoscută de la prăbușirea a două avioane gestionate de Great Lakes Business Company (GLBC).

Sylvestre MUDACUMURA

[alias: (a) Mupenzi Bernard, (b) General-maior Mupenzi, (c) General Mudacumura, (d) Faraonul (e) Radja]

Desemnare: (a) Comandant FDLR-FOCA, (b) general-locotenent FDLR-FOCA

Data nașterii: 1954

Locul nașterii: Cellule Ferege, sectorul Gatumba, comuna Kibilira, prefectura Gisenyi, Rwanda

Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (din iunie 2016)

Cetățenia: ruandeză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru Mudacumura la 12 iulie 2012 care cuprinde nouă capete de acuzare pentru crime de război, inclusiv atacuri asupra civililor, omucidere, mutilare, tratamente cu cruzime, viol, tortură, distrugerea de bunuri, jaf și violențe împotriva demnității personale, care se presupune că au fost comise între 2009 și 2010 în RDC.

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Sylvestre Mudacumura este comandantul FOCA, aripa armată a FDLR, exercitând influență asupra politicilor și asigurând în continuare comanda și controlul asupra activităților forțelor FDLR, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Mudacumura (sau membri ai personalului acestuia) a comunicat prin telefon cu liderul FDLR Murwanashyaka din Germania, inclusiv în timpul masacrului din Busurungi din mai 2009 și cu comandantul militar Major Guillaume în timpul operațiilor Umoja Wetu și Kimia II din 2009. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil pentru 27 de cazuri de recrutare și utilizare a copiilor de către trupele aflate sub comanda sa în Kivu de Nord în perioada 2002-2007. La jumătatea anului 2016, Mudacumura era în continuare comandant general al aripii armate a FDLR cu grad de general-locotentent și se afla în provincia Kivu de Nord din Republica Democratică Congo.

Leodomir MUGARAGU

[alias: (a) Manzi Leon; (b) Leo Manzi]

Adresa: cartierul general al FDLR din pădurea Kikoma, Bogoyi, Walikale, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (începând din iunie 2011).

Data nașterii: (a) 1954; (b) 1953.

Locul nașterii: (a) Kigali, Rwanda (b) Rushashi, Provincia de Nord, Rwanda.

Cetățenia: Rwanda.

Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.

Alte informații: Șef al Statului-Major al FDLR-FOCA, responsabil cu administrarea. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5270747

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Potrivit unor informații din surse deschise și unor rapoarte oficiale, Leodomir Mugaragu este șeful Statului-Major al Forces Combattantes Abucunguzi/Forțele Combatante pentru Eliberarea Rwandei (FOCA), aripa armată a FDLR. Conform unor rapoarte oficiale, Mugaragu este responsabil principal cu planificarea operațiilor militare ale FDLR în partea de est a RDC. Șef al Statului-Major al FDLR-FOCA, responsabil cu administrarea.

Leopold MUJYAMBERE

[alias: (a) Musenyeri; (b) Achille; (c) Frère Petrus Ibrahim]

Desemnare: (a) Șef al Statului-Major al FDLR-FOCA; (b) Comandant adjunct interimar al FDLR-FOCA.

Adresa: Kinshasa, Republica Democratică Congo (începând din iunie 2016).

Data nașterii: (a) 17 martie 1962; (b) 1966, cu aproximație.

Locul nașterii: Kigali, Rwanda.

Cetățenia: Rwanda.

Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.

Alte informații: A devenit comandant adjunct interimar al FDLR-FOCA în 2014. Capturat în Goma, RDC de către serviciile de securitate congoleze la începutul lunii mai 2016 și transferat la Kinshasa. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5224709

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Leopold Mujyambere a fost comandantul celei de a doua divizii a FOCA, aripa armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e).

În iunie 2011, a fost comandantul FOCA al sectorului operațional Kivu de Sud, denumit la momentul respectiv Amazon. Ulterior a fost înaintat în gradul de șef al Statului-Major al FOCA, iar apoi comandant adjunct interimar în 2014. A fost capturat în Goma, RDC de către serviciile de securitate congoleze la începutul lunii mai 2016 și transferat la Kinshasa.

Jamil MUKULU

[alias: (a) Steven Alirabaki; (b) David Kyagulanyi; (c) Musezi Talengelanimiro; (d) Mzee Tutu; (e) Abdullah Junjuaka; (f) Alilabaki Kyagulanyi; (g) Hussein Muhammad; (h) Nicolas Luumu; (i) Julius Elius Mashauri; (j) David Amos Mazengo; (k) Professor Musharaf; (l) Talengelanimiro]

Desemnare: (a) șeful Forțelor Democratice Aliate (FDA); (b) comandant, Forțele Democratice Aliate.

Adresa: există informații că s-ar afla în închisoare în Uganda (începând din septembrie 2016).

Data nașterii: (a) 1965; (b) 1 ianuarie 1964.

Locul nașterii: satul Ntoke, ținutul Ntenjeru, districtul Kayunga, Uganda.

Cetățenia: Uganda.

Data desemnării de către ONU: 12 octombrie 2011.

Alte informații: Arestat în aprilie 2015 în Tanzania și extrădat în Uganda în iulie 2015. Potrivit informațiilor existente, începând din septembrie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției în așteptarea procesului pentru crime de război și încălcări grave ale Convenției de la Geneva în temeiul dreptului ugandez. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5270670

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Conform unor surse publice și rapoarte oficiale, inclusiv rapoarte ale grupului de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC, Jamil Mukulu este șeful militar al FDA, grupare armată străină care operează în RDC și împiedică procesul de dezarmare, repatriere și relocare voluntară a combatanților ADF, astfel cum se prevede la punctul 4 litera (b) din Rezoluția 1857 (2008). Grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC a raportat că Jamil Mukulu a oferit sprijin material și uman pentru FDA, grupare armată care operează pe teritoriul RDC. Potrivit mai multor surse, inclusiv rapoarte ale grupului de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC, Jamil Mukulu a asigurat finanțare, a exercitat influență asupra politicilor FDA și a deținut responsabilități directe de comandă și control asupra forțelor ADF, în special în ceea ce privește supravegherea legăturilor stabilite cu rețelele teroriste internaționale.

Ignace MURWANASHYAKA

(alias: dr. Ignace)

Titlu: dr.

Funcție: președinte al FDLR

Adresă: Germania (în închisoare)

Data nașterii: 14 mai 1963

Locul nașterii: (a) Butera, Rwanda; (b) Ngoma, Butare, Rwanda

Cetățenie: ruandeză

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005

Alte informații: Decedat în închisoare în Germania, la 16 aprilie 2019. Arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009 și condamnat de un tribunal german, la 28 septembrie 2015, pentru conducerea unei grupări teroriste străine și complicitate la crime de război. A primit o sentință de 13 ani de închisoare și s-a aflat în închisoare în Germania din iunie 2016. Reales președinte al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals.

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Ignace Murwanashyaka este președintele FDLR, exercitând influență asupra politicilor forțelor FDLR, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A comunicat prin telefon cu comandanții militari ai FDLR pe teren (inclusiv în timpul masacrului de la Busurungi din mai 2009); a dat ordine înaltului comandament; a fost implicat în coordonarea transferului de arme și muniții către unitățile FDLR și în transmiterea de instrucțiuni de utilizare specifice; a gestionat sume importante de bani, obținute prin vânzarea ilicită a resurselor naturale din zonele aflate sub controlul FDLR. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil cu comanda, în calitate de președinte și comandant militar al FDLR, în ceea ce privește recrutarea și utilizarea copiilor de către FDLR în partea de est a Congo. A fost arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009 și condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine și complicitate la crime de război. A primit o sentință de 13 ani de închisoare și s-a aflat în închisoare în Germania din iunie 2016. A fost reales președinte al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.

Straton MUSONI

(alias: IO Musoni)

Desemnare: Fost vicepreședinte al FDLR.

Data nașterii: (a) 6 aprilie 1961; (b) 4 iunie 1961.

Locul nașterii: Mugambazi, Kigali, Rwanda.

Cetățenia: Rwanda.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informații: Arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009, condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine, a primit o sentință de opt ani de închisoare. Musoni a fost eliberat din închisoare imediat după încheierea procesului, după executarea a peste cinci ani din durata pedepsei. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272354

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Straton Musoni a fost vicepreședinte al FDLR, grupare armată străină care operează în RDC. Acesta a împiedicat procesul de dezarmare și de repatriere voluntară sau relocare a combatanților care fac parte din aceste grupări, încălcând Rezoluția 1649 (2005). A fost arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009, condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine și a primit o sentință de opt ani de închisoare. Musoni a fost eliberat din închisoare imediat după încheierea procesului, după executarea a peste cinci ani din durata pedepsei.

Jules MUTEBUTSI

[alias: (a) Jules Mutebusi; (b) Jules Mutebuzi; (c) Colonel Mutebutsi]

Data nașterii: 1964.

Locul nașterii: Minembwe, Kivu de Sud, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Fost comandant militar regional adjunct în cadrul FARDC al Regiunii Militare nr. 10 în aprilie 2004, destituit pentru indisciplină. În decembrie 2007, a fost arestat de către autoritățile ruandeze când a încercat să treacă frontiera în RDC. Potrivit relatărilor, a decedat la Kigali, la 9 mai 2014. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272093

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Jules Mutebutsi s-a asociat cu alte elemente rebele din fosta RCD-G pentru a pune stăpânire prin forță pe orașul Bukavu în mai 2004. A fost implicat în primirea de arme în afara structurilor FARDC și în aprovizionarea unor grupări armate și miliții menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), încălcând embargoul asupra armelor. A fost comandant militar regional adjunct în cadrul FARDC al Regiunii Militare nr. 10 până în aprilie 2004, când a fost destituit pentru indisciplină. În decembrie 2007, a fost arestat de către autoritățile ruandeze când a încercat să treacă frontiera în RDC. Potrivit relatărilor, a decedat la Kigali, la 9 mai 2014.

Baudoin NGARUYE WA MYAMURO

(alias: Colonel Baudoin Ngaruye)

Titlu: lider militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23).

Desemnare: general de brigadă.

Adresa: Rubavu/Mudende, Rwanda.

Data nașterii: (a) 1 aprilie 1978; (b) 1978.

Locul nașterii: (a) Bibwe, Republica Democratică Congo; (b) Lusamambo, teritoriul Lubero, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Număr național de identificare: (număr de identificare FARDC) 1-78-09-44621-80.

Data desemnării de către ONU: 30 noiembrie 2012.

Alte informații: A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013. De la sfârșitul lui 2014, locuiește în Ngoma Camp, Rwanda. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5268954

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

În aprilie 2012, Ngaruye s-a aflat la comanda rebeliunii fostului CNDP, cunoscută sub denumirea de Mouvement du 23 Mars (M23), la ordinele generalului Ntaganda. În prezent, este al treilea comandant militar în ierarhia M23. Grupul de experți pentru RDC îl recomandase deja, în 2008 și în 2009, în vederea includerii pe lista persoanelor desemnate. Ngaruye a comis și este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional. A recrutat și a pregătit militar sute de copii în perioada 2008-2009, iar în ultima parte a anului 2010 a derulat acest tip de activități pentru M23. A comis omoruri, mutilări și răpiri, alegând frecvent drept victime femei. Se face responsabil de execuții și de acte de tortură în rândul combatanților care doreau să părăsească M23. În 2009, în cadrul FARDC, a dispus uciderea tuturor bărbaților din satul Shalio din Walikale. De asemenea, a furnizat armament, muniție și salarii în Masisi și Walikale la ordinele directe ale generalului Ntaganda. În 2010, a organizat strămutarea forțată și exproprierea unei părți din populație în zona Lukopfu. De asemenea, a fost puternic implicat în activitățile unor rețele infracționale din cadrul FARDC care au obținut profituri din comerțul cu resurse minerale, ceea ce a generat tensiuni și acte de violență în relațiile cu colonelul Innocent Zimurinda în 2011. A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013 prin punctul Gasizi/Rubavu.

Mathieu, Chui NGUDJOLO

(alias: Cui Ngudjolo)

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Adresa: Republica Democratică Congo.

Data nașterii: 8 octombrie 1970.

Locul nașterii: Bunia, provincia Ituri, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Arestat de MONUC la Bunia în octombrie 2003. Predat de guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 7 februarie 2008. A fost achitat de toate capetele de acuzare de către CPI în decembrie 2012, iar verdictul a fost confirmat de către Camera de apel la 27 februarie 2015. Ngudjolo a depus o cerere de azil în Țările de Jos, dar cererea i-a fost refuzată. Acesta a fost deportat în RDC la 11 mai 2015. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776118

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Mathieu Chui Ngudjolo a fost șeful Statului-Major al FRPI, exercitând influență asupra politicilor urmate de această grupare și păstrând comanda și controlul asupra activităților forțelor FRPI, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor cu vârste sub 15 ani în Ituri în 2006. A fost arestat de MONUC la Bunia în octombrie 2003. Guvernul RDC l-a transferat ulterior la Curtea Penală Internațională la 7 februarie 2008. Acesta a fost achitat de toate capetele de acuzare de către CPI în decembrie 2012, iar verdictul a fost confirmat de către Camera de apel la 27 februarie 2015. Ngudjolo a depus o cerere de azil în Țările de Jos, dar cererea i-a fost refuzată. Acesta a fost deportat în RDC la 11 mai 2015.

Floribert Ngabu NJABU

[alias: (a) Floribert Njabu Ngabu; (b) Floribert Ndjabu; (c) Floribert Ngabu Ndjabu]

Cetățenia: Republica Democratică Congo, pașaport nr. OB 0243318.

Data nașterii: 23 mai 1971.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Este în arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005, dată fiind participarea FNI la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat la Haga la 27 martie 2011, pentru a fi martor în procesele CPI Germain Katanga și Mathieu Ngudjolo. A solicitat azil în Țările de Jos în mai 2011. În octombrie 2012, o instanță olandeză i-a respins solicitarea de azil. În iulie 2014, a fost deportat din Țările de Jos în RDC, unde a fost plasat în arest. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776373

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Președinte al FNI, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul asupra armelor. Este în arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005, dată fiind participarea FNI la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat la Haga la 27 martie 2011, pentru a fi martor în procesele CPI Germain Katanga și Mathieu Ngudjolo. A solicitat azil în Țările de Jos în mai 2011. În octombrie 2012, o instanță olandeză i-a respins solicitarea de azil, cauza făcând în prezent obiectul unui recurs.

Laurent NKUNDA

[alias: (a) Nkunda Mihigo Laurent; (b) Laurent Nkunda Bwatare; (c) Laurent Nkundabatware; (d) Laurent Nkunda Mahoro Batware; (e) Laurent Nkunda Batware; (f) Chairman; (g) General Nkunda; (h) Papa Six]

Data nașterii: (a) 6 februarie 1967; (b) 2 februarie 1967.

Locul nașterii: Rutshuru, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Fost general al RCD-G. Fondator, Congresul Național pentru Apărarea Poporului, 2006; membru de rang înalt, Adunarea pentru Democrație în Congo – Goma (RCD-G), 1998-2006; membru, Frontul Patriotic Ruandez (RPF), 1992-1998. Laurent Nkunda a fost arestat de autoritățile ruandeze în Rwanda în ianuarie 2009 și înlocuit în funcția de comandant al CNDP. De atunci, se află în arest la domiciliu la Kigali, Rwanda. Cererea guvernului RDC de extrădare a lui Nkunda pentru infracțiunile comise în estul RDC a fost refuzată de Rwanda. În 2010, recursul lui Nkunda pentru detenție ilegală a fost respins de tribunalul ruandez din Gisenyi, care a hotărât că respectiva chestiune ar trebui să fie examinată de o instanță militară. Avocații lui Nkunda au făcut recurs în fața Tribunalului militar ruandez. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5270703

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

S-a asociat cu alte elemente rebele din fosta RCD-G pentru a pune stăpânire prin forță pe orașul Bukavu în mai 2004. A primit arme în afara structurilor FARDC, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil pentru 264 de cazuri de recrutare și utilizare a copiilor de către trupele aflate sub comanda sa în Kivu de Nord în perioada 2002-2009. Fost general al RCD-G. Fondator, Congresul Național pentru Apărarea Poporului, 2006; membru de rang înalt, Adunarea pentru Democrație în Congo – Goma (RCD-G), 1998-2006; membru, Frontul Patriotic Ruandez (RPF), 1992-1998. Laurent Nkunda a fost arestat de autoritățile ruandeze în Rwanda în ianuarie 2009 și înlocuit în funcția de comandant al CNDP. De atunci, se află în arest la domiciliu la Kigali, Rwanda. Cererea guvernului RDC de extrădare a lui Nkunda pentru infracțiunile comise în estul RDC a fost refuzată de Rwanda. În 2010, recursul lui Nkunda pentru detenție ilegală a fost respins de tribunalul ruandez din Gisenyi, care a hotărât că respectiva chestiune ar trebui să fie examinată de o instanță militară. Avocații lui Nkunda au inițiat o procedură în fața Tribunalului militar ruandez. Menține încă o anumită influență asupra anumitor elemente ale CNDP.

Felicien NSANZUBUKIRE

(alias: Fred Irakeza)

Desemnare: (a) comandant de subsector în cadrul FDLR-FOCA; (b) colonel în cadrul FDLR-FOCA.

Adresa: Provincia Kivu de Sud, Republica Democratică Congo (începând din iunie 2016).

Data nașterii: 1967.

Locul nașterii: (a) Murama, Kigali, Rwanda; (b) Rubungo, Kigali, Rwanda; (c) Kinyinya, Kigali, Rwanda.

Cetățenia: Rwanda.

Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.

Alte informații: Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5269078

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Felicien Nsanzubukire a supravegheat și a coordonat traficul de arme și muniții cel puțin în perioada noiembrie 2008-aprilie 2009 din Republica Unită Tanzania, prin regiunea lacului Tanganyika, către unitățile FDLR din zonele Uvira și Fizi din Kivu de Sud. Începând din ianuarie 2016, Nsanzubukire a fost comandant de subsector în cadrul FDLR FOCA în provincia Kivu de Sud, deținând gradul de colonel.

Pacifique NTAWUNGUKA

[alias: (a) Pacifique Ntawungula; (b) Colonel Omega; (c) Nzeri; (d) Israel]

Desemnare: (a) comandant al sectorului SONOKI al FDLR-FOCA; (b) general de brigadă în cadrul FDLR-FOCA.

Adresa: Teritoriul Rutshuru, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (începând din iunie 2016).

Data nașterii: (a) 1 ianuarie 1964; (b) 1964, cu aproximație.

Locul nașterii: Gaseke, provincia Gisenyi, Rwanda.

Cetățenia: Rwanda.

Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.

Alte informații: A urmat o pregătire militară în Egipt. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5269021

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Pacifique Ntawunguka a fost comandantul primei divizii a FOCA, aripa armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e). A urmat o pregătire militară în Egipt.

Începând de la jumătatea anului 2016, Ntawunguka a fost comandantul sectorului SONOKI al FDLR-FOCA în provincia Kivu de Nord.

James NYAKUNI

Cetățenia: Uganda.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776374

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Parteneriat comercial cu Jérôme Kakwavu, în special contrabandă transfrontalieră între RDC și Uganda, suspectat inclusiv de contrabandă cu arme și material militar în camioane care nu au fost inspectate. Încălcarea embargoului asupra armelor și asistență acordată unor grupări armate și miliții menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), inclusiv sprijin financiar, care le-a permis acestora să desfășoare operațiuni militare.

Stanislas NZEYIMANA

[alias: (a) Deogratias Bigaruka Izabayo; (b) Izabayo Deo; (c) Jules Mateso Mlamba; (d) Bigaruka; (e) Bigurura]

Desemnare: fost comandant adjunct al FDLR-FOCA.

Data nașterii: (a) 1 ianuarie 1966; (b) 28 august 1966; (c) 1967, cu aproximație.

Locul nașterii: Mugusa, Butare, Rwanda.

Cetățenia: Rwanda.

Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.

Alte informații: A dispărut în timp ce se afla în Tanzania, la începutul lui 2013. Din iunie 2016, nu se știe unde se află. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5275373

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Stanislas Nzeyimana a fost comandant adjunct al FOCA, ramura armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e). Nzeyimana a dispărut în Tanzania la începutul anului 2013, iar din iunie 2016 nu se știe unde se află.

Dieudonné OZIA MAZIO

[alias: (a) Ozia Mazio; (b) Omari; (c) Mr Omari]

Data nașterii: 6 iunie 1949.

Locul nașterii: Ariwara, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Se presupune că Dieudonné Ozia Mazio a decedat la Ariwara la 23 septembrie 2008, în timp ce deținea funcția de președinte al Federației întreprinderilor congoleze (Fédération des entreprises congolaises – FEC) din teritoriul Aru. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5275495.

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Aranjamente financiare cu Jérôme Kakwavu și gruparea FAPC, precum și contrabandă la frontiera dintre RDC și Uganda, permițându-i lui Kakwavu și trupelor sale accesul la fonduri și la materiale. Încălcarea embargoului asupra armelor, inclusiv prin asistență acordată grupărilor armate și milițiilor menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003). Se presupune că Dieudonné Ozia Mazio a decedat la Ariwara la 23 septembrie 2008, în timp ce deținea funcția de președinte al Federației întreprinderilor congoleze (Fédération des entreprises congolaises – FEC) din teritoriul Aru.

Jean-Marie Lugerero RUNIGA

(alias: Jean-Marie Rugerero)

Desemnare: președinte al M23.

Adresa: Rubavu/Mudende, Rwanda.

Data nașterii: (a) aproximativ 1960; (b) 9 septembrie 1966.

Locul nașterii: Bukavu, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.

Alte informații: A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013. Din 2016 locuiește în Rwanda. A participat la crearea unui nou partid politic congolez în iunie 2016, Alliance pour le Salut du Peuple (ASP). Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5274633

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Un document din 9 iulie 2012 semnat de liderul M23 Sultani Makenga l-a numit pe Runiga în funcția de coordonator al ramurii politice a M23. Potrivit documentului respectiv, numirea lui Runiga a fost determinată de necesitatea de a asigura vizibilitatea cauzei M23. Runiga a fost numit și președinte al M23 în textele publicate pe site-ul internet al grupării. Rolul său de conducere a fost coroborat de raportul din noiembrie al grupului de experți, care se referă la Runiga ca fiind liderul M23.

Potrivit raportului final din 15 noiembrie 2012 al grupului de experți, Runiga a condus o delegație care s-a deplasat la Kampala, Uganda, la 29 iulie 2012 și a finalizat agenda constituită din 21 de puncte a mișcării M23 în vederea negocierilor anticipate din cadrul Conferinței internaționale privind regiunea Marilor Lacuri. Potrivit unui articol al BBC din 23 noiembrie 2012, M23 a fost constituit când foști membri ai CNDP care fuseseră integrați în FARDC au început să protesteze împotriva condițiilor proaste și a salariului scăzut, precum și a lipsei punerii depline în aplicare a acordului de pace din 23 martie 2009 dintre CNDP și RDC, care a dus la integrarea CNDP în FARDC. Gruparea M23 a fost angajată în operații militare active în scopul obținerii controlului asupra teritoriului din estul RDC, potrivit raportului IPIS din noiembrie 2012. M23 și FARDC s-au luptat pentru controlul asupra mai multor orașe și sate din estul RDC, la 24 și 25 iulie 2012; M23 a atacat FARDC la Rumangabo, la 26 iulie 2012; M23 a alungat FARDC din Kimumba la 17 noiembrie 2012 și M23 a preluat controlul asupra orașului Goma la 20 noiembrie 2012. Potrivit raportului grupului de experți din noiembrie 2012, mai mulți foști combatanți ai M23 susțin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să fugă după ce au fost recrutați ca copii soldați în cadrul M23. Potrivit unui raport din 11 septembrie 2012 al organizației Human Rights Watch (HRW), un bărbat ruandez în vârstă de 18 ani, care a fugit după ce fusese recrutat cu forța în Rwanda, a declarat HRW că a fost martor la executarea unui băiat de 16 ani din unitatea sa din cadrul M23, care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat și omorât în bătaie de către luptătorii M23 în fața altor recruți. Un comandant al M23 care a ordonat execuția se presupune că a spus apoi altor recruți: a vrut să ne abandoneze, ca explicație pentru uciderea băiatului. Raportul afirmă, de asemenea, că martorii susțin că cel puțin 33 de noi recruți și alți luptători M23 au fost executați sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legați și împușcați în fața altor recruți, ca exemplu de pedeapsă pe care ar putea-o primi. Un tânăr recrut a afirmat către HRW: [c]ând eram cu M23, ne-au spus că [putem alege] și putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulți au încercat să fugă. Unii au fost găsiți și pentru ei asta a însemnat imediat moartea.

Runiga a intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013 prin punctul Gasizi/Rubavu. La jumătatea anului 2016, Runiga locuia în Rwanda. În iunie 2016, a participat la crearea noului partid politic congolez Alliance pour le Salut du Peuple (ASP).

Ntabo Ntaberi SHEKA

Desemnare: comandant-șef, Nduma Defence of Congo, gruparea Mayi Mayi Sheka.

Data nașterii: 4 aprilie 1976.

Locul nașterii: Walikale, teritoriul Walikalele, Republica Democratică Congo.

Cetățenie: Republica Democratică Congo.

Adresă: Goma, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (în închisoare).

Data desemnării de către ONU: 28 noiembrie 2011.

Alte informații: S-a predat MONUSCO la 26 iulie 2017 și, de la acea dată, este reținut de autoritățile congoleze. Procesul său pentru crime de război, crime împotriva umanității și participare la o mișcare de insurecție, a început în noiembrie 2018, în fața Tribunalului Militar din Goma. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Ntabo Ntaberi Sheka, comandant-șef al aripii politice a grupării Mayi Mayi Sheka, este liderul politic al unei grupări armate congoleze care se opune dezarmării, demobilizării sau reintegrării combatanților. Mayi Mayi Sheka este o grupare de miliție cu sediul în Congo, care își coordonează activitatea la bazele situate pe teritoriul Walikale din estul Republicii Democratice Congo. Gruparea Mayi Mayi Sheka a desfășurat atacuri asupra unor mine din estul Republicii Democratice Congo, inclusiv prin preluarea minelor Bisiye și extorcarea populației locale. Ntabo Ntaberi Sheka a comis totodată încălcări grave ale dreptului internațional, incluzând acte împotriva copiilor. Ntabo Ntaberi Sheka a pregătit și a comandat o serie de atacuri pe teritoriul Walikale, în perioada 30 iulie-2 august 2010, în scopul pedepsirii populației locale acuzate de colaborare cu forțele guvernului congolez. În cursul atacurilor, au fost violați și răpiți copii, care au fost supuși la muncă forțată și unor tratamente crude, inumane sau degradante. De asemenea, gruparea de miliție Mayi Mayi Sheka recrutează prin forță băieți adolescenți și selectează copii în rândurile sale prin acțiuni de recrutare.

Bosco TAGANDA

[alias: (a) Bosco Ntaganda, (b) Bosco Ntagenda, (c) General Taganda, (d) Lydia (atunci când făcea parte din APR), (e) Terminator, (f) Tango Romeo (indicativ radio), (g) Romeo (indicativ radio), (h) Major]

Adresă: Belgia (la 14 decembrie 2022).

Data nașterii: între 1973 și 1974.

Locul nașterii: Bigogwe, Rwanda.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005 (modificată la 13 octombrie 2016, 19 august 2020 și 1 martie 2023)

Alte informații: Născut în Rwanda, în copilărie s-a mutat la Nyamitaba, teritoriul Masisi, Kivu de Nord. Numit general de brigadă al FARDC prin decret prezidențial la 11 decembrie 2004, ca urmare a acordurilor de pace de la Ituri. Fost șef al Statului-Major al CNDP, a devenit comandant militar al CNDP de la arestarea lui Laurent Nkunda în ianuarie 2009. Din ianuarie 2009, comandant adjunct de facto al operațiilor consecutive anti-FDLR Umoja Wetu, Kimia II și Amani Leo în Kivu de Nord și de Sud. A intrat în Rwanda în martie 2013 și s-a predat voluntar funcționarilor CPI la Kigali la 22 martie. Predat CPI de la Haga, Țările de Jos. La 9 iunie 2014, CPI a confirmat împotriva sa 13 capete de acuzare privind crime de război și cinci capete de acuzare privind crime împotriva umanității; procesul a început în septembrie 2015. La 8 iulie 2019, CPI l-a găsit vinovat pentru 18 capete de acuzare privind crime de război și crime împotriva umanității, comise în Ituri în perioada 2002-2003. La 7 noiembrie 2019, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. El a făcut apel atât împotriva condamnării sale, cât și împotriva sentinței. La 30 martie 2021, Camera de apel a CPI a confirmat condamnarea și pedeapsa. La 14 decembrie 2022, a fost transferat pe teritoriul Belgiei în vederea executării pedepsei. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Bosco Taganda a fost comandant militar al UPC/L, exercitând influență asupra politicilor și păstrând comanda și controlul asupra activităților forțelor UPC/L, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul asupra armelor. A fost numit general în cadrul FARDC în decembrie 2004, dar a refuzat promovarea, rămânând astfel în afara FARDC. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în 2002 și 2003, și a fost direct responsabil și/sau responsabil cu comanda în 155 de cazuri de recrutare și utilizare a copiilor în Kivu de Nord în perioada 2002-2009. În calitate de șef al Statului-Major al CNDP, a fost direct responsabil și responsabil cu comanda în cazul masacrului de la Kiwanja din noiembrie 2008.

Născut în Rwanda, în copilărie s-a mutat la Nyamitaba, teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. În iunie 2011, locuia în Goma și deținea ferme de mari dimensiuni în zona Ngungu, teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. A fost numit general de brigadă al FARDC prin decret prezidențial la 11 decembrie 2004, ca urmare a acordurilor de pace de la Ituri. A fost șef al Statului-Major al CNDP, devenind ulterior comandant militar al CNDP de la arestarea lui Laurent Nkunda în ianuarie 2009. Începând din ianuarie 2009, a fost comandant adjunct de facto al operațiilor consecutive anti-FDLR Umoja Wetu, Kimia II și Amani Leo în provinciile Kivu de Nord și de Sud. A intrat în Rwanda în martie 2013, s-a predat voluntar funcționarilor CPI de la Kigali la 22 martie, iar ulterior a fost predat CPI de la Haga, Țările de Jos. La 9 iunie 2014, CPI a confirmat împotriva sa 13 capete de acuzare privind crime de război și cinci capete de acuzare privind crime împotriva umanității. Procesul a început în septembrie 2015.

Innocent ZIMURINDA

(alias: Zimulinda)

Desemnare: (a) M23, Comandant de brigadă, Grad: colonel; (b) colonel în cadrul FARDC.

Adresa: Rubavu, Mudende.

Data nașterii: (a) 1 septembrie 1972; (b) 1975, cu aproximație; (c) 16 martie 1972.

Locul nașterii: (a) Ngungu, teritoriul Masisi, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo; (b) Masisi, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.

Alte informații: Integrat în cadrul FARDC în 2009 în funcția de locotenent-colonel, comandant de brigadă în cadrul operațiilor Kimia II ale FARDC, stabilit în zona Ngungu. În iulie 2009, Zimurinda a fost promovat la gradul de colonel și a devenit comandant de sector al FARDC în Ngungu, iar ulterior în Kitchanga în cadrul operațiilor Kimia II și Amani Leo ale FARDC. Cu toate că Zimurinda nu a fost inclus în ordonanța prezidențială a RDC din 31 decembrie 2010 care numea ofițerii de rang înalt din cadrul FARDC, Zimurinda și-a menținut de facto poziția de comandă a celui de al 22-lea sector al FARDC în Kitchanga și poartă noua uniformă și noul grad FARDC. În decembrie 2010, activitățile de recrutare desfășurate de elemente aflate sub comanda lui Zimurinda au fost denunțate în informări din surse deschise. A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013. De la sfârșitul lui 2014, locuiește în Ngoma Camp, Rwanda. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5275315

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Conform mai multor surse, locotenent-colonelul Innocent Zimurinda, în calitatea sa de comandant al Brigăzii 231 a FARDC, a dat ordine care au dus la masacrarea a peste 100 de refugiați ruandezi, majoritatea femei și copii, în cursul unei operații militare desfășurate în aprilie 2009 în zona Shalio. Grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC a raportat că locotenent-colonelul Innocent Zimurinda a fost văzut de martori la fața locului refuzând să elibereze trei copii de sub comanda sa în Kalehe, la 29 august 2009. Conform mai multor surse, înainte de integrarea CNDP în FARDC, locotenent-colonelul Innocent Zimurinda a participat la o operație a CNDP din noiembrie 2008 care a dus la masacrarea a 89 de civili, inclusiv femei și copii, în regiunea Kiwanja.

În martie 2010, 51 de grupuri de apărare a drepturilor omului care activau în partea de est a RDC au afirmat că Zimurinda este responsabil de multiple acțiuni de încălcare a drepturilor omului, implicând uciderea a numeroși civili, inclusiv femei și copii, în perioada februarie-august 2007. Locotenent-colonelul Innocent Zimurinda a fost acuzat în cadrul aceleiași plângeri de fi responsabil de violarea unui număr mare de femei și fete. În conformitate cu declarația din 21 mai 2010 a Reprezentantului Special al Secretarului General pentru copii și conflictele armate, Innocent Zimurinda a fost implicat în executarea arbitrară a unor copii-soldați, inclusiv în cursul operației Kimia II. Conform aceleiași declarații, acesta a refuzat accesul misiunii ONU în RDC (MONUC) pentru a verifica dacă în rândul trupelor există minori. Potrivit Grupului de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, locotenent-colonelul Zimurinda este direct responsabil și responsabil cu comanda pentru recrutarea și menținerea copiilor în rândul trupelor sub comanda sa. Integrat în cadrul FARDC în 2009 în funcția de locotenent-colonel, comandant de brigadă în cadrul operațiilor Kimia II ale FARDC, stabilit în zona Ngungu. În iulie 2009, Zimurinda a fost promovat la gradul de colonel și a devenit comandant de sector al FARDC în Ngungu, iar ulterior în Kitchanga în cadrul operațiilor Kimia II și Amani Leo ale FARDC. Cu toate că Zimurinda nu a fost inclus în ordonanța prezidențială a RDC din 31 decembrie 2010 care numea ofițerii de rang înalt din cadrul FARDC, Zimurinda și-a menținut de facto poziția de comandă a celui de al 22-lea sector al FARDC în Kitchanga și poartă noua uniformă și noul grad FARDC. Acesta continuă să îi fie loial lui Bosco Ntaganda. În decembrie 2010, activitățile de recrutare desfășurate de elemente aflate sub comanda lui Zimurinda au fost denunțate în informări din surse deschise. A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013 prin punctul Gasizi/Rubavu.

Muhindo Akili MUNDOS [alias: (a) Charles Muhindo Akili Mundos; (b) Akili Muhindo; (c) Muhindo Mundos]

Desemnare: (a) general în cadrul Forțelor Armate ale RDC (FARDC), comandantul Brigăzii a 31-a; (b) general de brigadă al FARDC

Data nașterii: 10 noiembrie 1972

Locul nașterii: Republica Democratică Congo

Cetățenia: Republica Democratică Congo

Data desemnării de către ONU: 1 februarie 2018

Alte informații: Muhindo Akili Mundos este general în cadrul FARDC, comandantul Brigăzii a 31-a. El a fost numit comandant al sectorului operațional FARDC din regiunile Beni și Lubero, inclusiv al operațiunii Sukola I împotriva Forțelor Democratice Aliate (FDA) din septembrie 2014. A rămas în această funcție până în iunie 2015. El reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității din RDC, în conformitate cu RCSONU 2293 punctul 7 litera (e).

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Motivul includerii pe listă:

Muhindo Akili Mundos a fost inclus pe listă la 1 februarie 2018 în temeiul criteriilor stabilite în Rezoluția 2293 (2016) punctul 7 litera (e) și reafirmate în Rezoluția 2360 (2017).

Informații suplimentare:

Muhindo Akili Mundos a fost comandantul armatei congoleze responsabil de operațiunile militare împotriva FDA în timpul operațiunii Sukola I, din august 2014 până în iunie 2015. Unitatea FARDC aflată sub comanda lui Mundos nu a intervenit pentru a împiedica abuzurile împotriva drepturilor omului comise de FDA, inclusiv atacurile care au vizat civili. Mundos a recrutat și echipat foști luptători din grupări armate locale pentru a participa la masacre și execuții extrajudiciare comise de FDA.

De asemenea, în perioada în care a fost comandant al operațiunii Sukola I a FARDC, Mundos a condus și a furnizat sprijin unei facțiuni a subgrupării FDA cunoscută sub denumirea FDA-Mwalika. Sub comanda lui Mundos, FDA-Mwalika a comis atacuri împotriva civililor. În timpul acestor operațiuni, luptătorii FARDC aflați sub comanda lui Mundos au furnizat sprijin suplimentar pentru FDA-Mwalika.

Guidon Shimiray MWISSA

Data nașterii: 13 martie 1980

Locul nașterii: Kigoma, Walikale, Republica Democratică Congo

Data desemnării de către ONU: 1 februarie 2018

Alte informații: A absolvit școala secundară, filiera științe umane sociale, la Mpofi; s-a alăturat grupării armate aflate sub comanda lui She Kasikila la vârsta de 16 ani; a integrat FARDC în Kasikila, care a devenit batalionul acestuia S3; a fost rănit în 2007, iar ulterior s-a alăturat Mai Mai Simba, aflat la vremea respectivă sub comanda lui Mando; a participat la crearea NDC în 2008, devenind comandantul adjunct responsabil de brigada Aigle Lemabé. El reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității din RDC, în conformitate cu RCSONU 2293 punctul 7 litera (g).

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Motivul includerii pe listă:

Guidon Shimiray Mwissa a fost inclus pe listă la 1 februarie 2018 în temeiul criteriilor stabilite în Rezoluția 2293 (2016) punctul 7 litera (g) și reafirmate în Rezoluția 2360 (2017).

Informații suplimentare:

Generalul Guidon Shimiray Mwissa s-a desprins din Nduma defense du Congo (NDC) și a creat propria sa grupare, NDC-R, în 2014.

NDC-R, aflată sub conducerea lui Guidon Shimiray Mwissa, folosește copii-soldați, pe care i-a desfășurat în conflictul armat. NDC-R este de asemenea acuzată de abuzuri împotriva drepturilor omului în provinciile din est, de impunerea unor taxe ilegale în zonele miniere aurifere și de utilizarea veniturilor din acestea pentru achiziționarea de arme, cu încălcarea embargoului asupra armelor împotriva RDC.

Lucien NZAMBAMWITA (alias: André Kalume)

Data nașterii: 1966

Locul nașterii: celula Nyagitabire, sectorul Ruvune, comuna Kinyami, prefectura Byumba, Rwanda

Cetățenia: Rwanda

Data desemnării de către ONU: 1 februarie 2018

Alte informații: El reprezintă o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității din RDC, în conformitate cu RCSONU 2293 punctul 7 litera (j).

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Motivul includerii pe listă:

Lucien Nzambamwita a fost inclus pe listă la 1 februarie 2018 în temeiul criteriilor stabilite în Rezoluția 2293 (2016) punctul 7 litera (j) și reafirmate în Rezoluția 2360 (2017).

Informații suplimentare:

Lucien Nzambamwita (alias André Kalume) este lider militar al Forțelor Democratice de Eliberare din Rwanda (FDLR) care acționează în RDC, subminând pacea, securitatea și stabilitatea RDC, și este responsabil pentru abuzuri împotriva drepturilor omului, inclusiv vizarea și uciderea de civili. FDLR au fost sancționate de Comitetul 1533 la 31 decembrie 2012.

Gédéon Kyungu MUTANGA WA BAFUNKWA KANONGA

Desemnare: lider rebel din Katanga

Data nașterii: 1974

Locul nașterii: teritoriul Manono, provincia Katanga (în prezent provincia Tanganyika)

Data desemnării de către ONU: 1 februarie 2018

Alte informații: Gédéon Kyungu aparține grupului etnic Balubakat. După absolvirea școlii primare în Likasi și a școlii secundare în Manono, a obținut o diplomă în pedagogie. În 1999 s-a alăturat mișcării Maï Maï, aflându-se din 2003 la comanda uneia dintre grupările cele mai active din provincia Katanga. În 2006 a vizitat forțele ONU în scopul integrării în procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR). A scăpat din închisoare în 2011 și s-a predat în octombrie 2016. El reprezintă o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității din RDC, în conformitate cu RCSONU 2293 punctul 7 litera (e).

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Motivul includerii pe listă:

Gédéon Kyungu Mutanga Wa Bafunkwa Kanonga a fost inclus pe listă la 1 februarie 2018 în temeiul criteriilor stabilite în Rezoluția 2293 (2016) punctul 7 litera (e) și reafirmate în Rezoluția 2360 (2017).

Informații suplimentare:

Având în vedere faptul că a fost liderul miliției Bakata Katanga (alias Kata Katanga) între 2011 și 2014, Gedeon Kyungu Mutanga a fost implicat în abuzuri grave împotriva drepturilor omului, precum crime și atacuri împotriva civililor, în special în zonele rurale din provincia Katanga. În calitatea de comandat al grupării armate Bakata Katanga, care este vinovată de încălcări grave ale drepturilor omului și de crime de război, inclusiv de atacuri împotriva civililor, în sud-estul RDC, Gedeon Kyungu Mutanga este o amenințare la adresa păcii, stabilității și securității RDC.

Seka BALUKU [alias incert: (a) Mzee Kajaju, (b) Musa, (c) Lumu, (d) Lumonde]

Desemnare: Conducătorul general al Forțelor Democratice Aliate (FDA)

Data nașterii: aproximativ 1977

Cetățenia: Uganda

Adresă: Ultima localizare cunoscută este tabăra de la Kajuju din Medina II, teritoriul Beni, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo

Data desemnării de către ONU: 6 februarie 2020

Alte informații: Membru de multă vreme al FDA, Baluku a fost adjunctul fondatorului FDA, Jamil Mukulu, până când a preluat conducerea după operația militară Sukola I a FARDC din 2014.

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Motivul includerii pe listă:

Seka Baluku a fost inclus pe listă la 6 februarie 2020, în temeiul punctului 7 din Rezoluția 2293 (2016), pentru implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea și securitatea RDC sau pentru sprijinirea unor astfel de acte.

Informații suplimentare:

Conducătorul general al FDA. Astfel cum s-a subliniat în mai multe rapoarte ale Grupului de experți pentru RDC (S/2015/19, S/2015/797, S/2016/1102, S/2017/672, S/2018/531, S/2019/469, S/2019/974), Seka Baluku a comis, a planificat și/sau a condus în repetate rânduri acțiuni de vizare, ucidere și mutilare, de viol și alte forme de violență sexuală și de răpire a civililor, inclusiv a copiilor, atacuri asupra unităților medicale, în special în Mamove, teritoriul Beni, la 12 și 24 februarie 2019, precum și acțiuni de recrutare și utilizare continuă a copiilor în timpul atacurilor și pentru munca forțată pe teritoriul Beni în RDC, încă din anul 2015 cel puțin.

Bernard Maheshe BYAMUNGU

(alias: Tiger One)

Desemnare: (a) general de brigadă; (b) comandant adjunct pentru operații și informații al M23.

Data nașterii: 10 octombrie 1974.

Locul nașterii: Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Adresa: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 25 octombrie 2023.

Alte informații: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (c) și (h) din Rezoluția 2293 (2016) din următoarele motive: se numără printre liderii politici și militari ai milițiilor congoleze, inclusiv printre cei care primesc sprijin din afara RDC, care împiedică participarea combatanților lor la procesele de dezarmare, de demobilizare și de reintegrare și faptul că acționează în numele sau la ordinele unei persoane sau entități desemnate ori că acționează în numele sau la ordinele unei entități deținute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată, reafirmat prin punctul 2 din Rezoluția 2688 (2023). În calitate de lider al M23, este implicat în promovarea și sprijinirea activităților grupării armate. În ianuarie 2023, a fost promovat în funcția de general de brigadă al Armatei Revoluționare Congoleze, ramura armată a M23. Ulterior, a fost numit șef al Statului-Major General și adjunct al lui Sultani Makenga și, din acel moment, a validat planificarea fiecărei operații a M23 în RDC. Autoritățile congoleze au emis un mandat de arestare pe numele său.

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul pentru sancțiuni:

Motivul includerii pe listă: Bernard Maheshe BYAMUNGU a fost inclus pe listă la 25 octombrie 2023 în temeiul punctului 7 literele (c) și (h) din Rezoluția 2293 (2016), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluția 2688 (2023): el s-a implicat și continuă să se implice în acte care subminează pacea și securitatea RDC. Este un lider militar al unei miliții congoleze care a primit sprijin din afara RDC și care împiedică procesul de dezarmare și de reintegrare. Bernard Maheshe BYAMUNGU conduce M23, o entitate desemnată.

Informații suplimentare: Bernard Maheshe BYAMUNGU a abuzat în mod constant și repetat de poziția sa de lider militar în cadrul mai multor grupări armate pentru a săvârși abuzuri împotriva drepturilor omului în RDC. Bernard Maheshe BYAMUNGU a fost un comandant militar de rang înalt al Brigăzii a 8-a în RDC-Goma. În această perioadă, a planificat și a dirijat comiterea de atrocități în Kindu, inclusiv execuțiile extrajudiciare publice a trei soldați pe străzile din Kindu. Ulterior, a fost responsabil de un număr mare de ucideri oportuniste ale civililor în Kivu, care constituie abuzuri împotriva drepturilor omului. Cel puțin din 2012, Bernard Maheshe BYAMUNGU este afiliat și lider al entității M23 căreia i se aplică sancțiuni. Din octombrie 2022, Bernard Maheshe BYAMUNGU este comandantul adjunct pentru operații și informații al M23, care a comis atrocități împotriva civililor, printre altele, în Kishishe la 29 noiembrie 2022.

Protogène RUVUGAYIMIKORE

[alias: (a) Ruhinda; (b) Gaby Ruhinda; (c) Zorro Midende; (d) Gatokarakura]

Desemnare: comandant al unității speciale Commando de recherche et d’action en profondeur (CRAP), denumită în prezent Maccabe, a FDLR.

Data nașterii: (a) 1968; (b) 1969; (c) 1970.

Locul nașterii: (a) celula Karandaryi, sectorul Mwiyanike, comuna Karago, prefectura Gisenyi, Rwanda; (b) districtul Nyabihu, Provincia de Vest, Rwanda.

Adresa: Nyiragongo, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 25 octombrie 2023.

Alte informații: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (b), (e) și (h) din Rezoluția 2293 (2016) din următoarele motive: se numără printre liderii politici și militari ai unor grupări armate străine care operează în RDC și care se opun dezarmării și repatrierii sau relocării voluntare a combatanților ce fac parte din aceste grupări; comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora ori încălcări ale dreptului internațional umanitar, după caz, inclusiv acte care vizează civili, inclusiv ucideri și mutilări, violuri și alte violențe sexuale, răpiri, strămutări forțate, precum și atacuri asupra școlilor și a spitalelor; și faptul că acționează în numele sau la ordinele unei persoane sau entități desemnate ori că acționează în numele sau la ordinele unei entități deținute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată, reafirmat prin punctul 2 din Rezoluția 2688 (2023). În calitate de lider al FDLR, deține comanda și controlul efective asupra combatanților grupării respective.

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul pentru sancțiuni:

Motivul includerii pe listă: Protogène RUVUGAYIMIKORE a fost inclus pe listă la 25 octombrie 2023 în temeiul punctului 7 literele (b), (e) și (h) din Rezoluția 2293 (2016), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluția 2688 (2023).

Este implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC. Este, de asemenea, responsabil de susținerea conflictului armat, a instabilității și a insecurității în RDC.

Protogène RUVUGAYIMIKORE conduce o unitate a FDLR, entitate căreia i se aplică sancțiuni, și acționează în numele unor persoane desemnate.

Informații suplimentare: Protogène RUVUGAYIMIKORE este un lider în cadrul Forțelor Democratice pentru Eliberarea Rwandei – Forces Combattantes Abacunguzi (FDLR-FOCA), o grupare armată căreia i se aplică sancțiuni și care operează în estul RDC. El conduce unitatea specială Commando de recherche et d’action en profondeur (CRAP) (denumită în prezent Maccabe) a FDLR-FOCA. Cel puțin începând din 2023, FDLR-FOCA recrutează și instruiește în mod activ noi combatanți pentru a consolida unitatea specială a lui Protogène RUVUGAYIMIKORE.

În funcția sa din cadrul FDLR-FOCA, Protogène RUVUGAYIMIKORE este implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC. Este, de asemenea, responsabil de susținerea conflictului armat, a instabilității și a insecurității în RDC. Protogène RUVUGAYIMIKORE supraveghează instruirea și recrutarea combatanților pentru o entitate desemnată și lucrează direct cu locotenent-generalul Gaston IYAMUREMYE și cu generalul Pacifique NTAWUNGUKA, care sunt persoane cărora li se aplică sancțiuni.

Apollinaire HAKIZIMANA

[alias: (a) AMIKWE LEPIC (b) LE POÈTE, (c) ADONIA]

Desemnare: (a) general-locotenent; (b) comisar pentru apărare al Forces Démocratiques de Libération du Rwanda – Forces Combattantes Abacunguzi (FDLR-FOCA).

Data nașterii: 1964.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informații: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (b), (e) și (h) din Rezoluția 2293 (2016), ale cărui efecte au fost prelungite prin Rezoluția 2688 (2023), din următoarele motive: se numără printre liderii politici și militari ai grupărilor armate străine care operează în RDC și care se opun dezarmării și repatrierii sau relocării voluntare a combatanților ce fac parte din aceste grupări; planificarea, dirijarea sau comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora ori încălcări ale dreptului internațional umanitar, după caz, inclusiv acte care vizează civili, inclusiv ucideri și mutilări, violuri și alte violențe sexuale, răpiri, strămutări forțate, precum și atacuri asupra școlilor și a spitalelor; și faptul că acționează în numele sau la ordinele unei persoane sau entități desemnate ori că acționează în numele sau la ordinele unei entități deținute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată. În calitate de lider militar al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA este implicat în promovarea și sprijinirea activităților grupării.

Gruparea armată neguvernamentală Forces démocratiques de libération du Rwanda – Forces combattantes abacunguzi (FDLR-FOCA), care operează în estul RDC, susține conflictul armat, instabilitatea și insecuritatea în RDC și este responsabilă de abuzuri grave împotriva drepturilor omului în această țară, inclusiv ucideri de civili, și de încălcări grave, cum ar fi violuri și alte acte de violență sexuală și răpiri, inclusiv împotriva copiilor. Gruparea FDLR-FOCA este condusă de următoarele persoane cărora li se aplică sancțiuni: general-locotenentul Gaston Iyamuremye, alias Rumuli sau Victor Byiringiro, și generalul Pacifique Ntawunguka, alias Omegam.

În calitate de lider al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA este implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC. Este, de asemenea, responsabil de susținerea conflictului armat, a instabilității și a insecurității în RDC. În calitate de general-locotenent și comisar pentru apărare al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA conduce o entitate desemnată, alături de persoane desemnate.

Ahmad Mahmood HASSAN

[alias: (a) Ahmed Mahamud Hassan ALIYANI; (b) Ahmad Mahmoud HASSAN; (c) Ahmad Mahamood HASSAN; (d) Ahmed Mahmoud HASSAN (e) Abu WAQAS (f) SAINT JOYAGE (g) JUNDI (h) ABWAKASI (i) ABUWAKAS (j) MURABU (k) MARABOU (l) MWARABU (m) LEBLANC]

Desemnare: (a) general-locotenent; (b) lider de rang înalt al Forțelor Democratice Aliate (FDA).

Data nașterii: (a) 21 iulie 1997; (b) 1993.

Cetățenia: Republica Unită Tanzania.

Numărul pașaportului: (a) Republica Unită Tanzania, AB850901 (expiră la 11 decembrie 2026); (b) Republica Unită Tanzania, AB187304 (a expirat la 28 noiembrie 2016).

Adresa: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informații: Ahmad Mahmood HASSAN a fost inclus pe listă la 20 februarie 2024 în temeiul punctului 7 literele (b), (e) și (h) din Rezoluția 2293 (2016) și al punctului 3 din Rezoluția 2641 (2022), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluția 2688 (2023). Ahmad Mahmood HASSAN conduce o unitate a unei entități căreia i se aplică sancțiuni și a unei grupări armate străine care operează în RDC: Forțele Democratice Aliate (FDA). În calitate de lider al FDA, Ahmad Mahmood HASSAN deține comanda și controlul efectiv asupra combatanților grupării respective. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC. Este, de asemenea, responsabil de susținerea conflictului armat, a instabilității și a insecurității în RDC. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în producerea și fabricarea în RDC a unor dispozitive explozive improvizate, precum și în planificarea sau ordonarea unor atacuri cu dispozitive explozive improvizate în RDC, este complice la acestea sau oferă asistență în alte moduri.

În ceea ce privește punctul 7 litera (b) din Rezoluția 2293 (2016): în raportul final din 2021 al Grupului de experți al ONU pentru RDC se specifică că Ahmad Mahmood HASSAN, în calitate de comandant al unei tabere din Irungu/Mwalika, a primit noi recruți cărora le-a furnizat instruire militară și ideologică. Este, prin urmare, responsabil de susținerea conflictului armat, a instabilității și a insecurității în RDC.

În ceea ce privește punctul 7 litera (e) din Rezoluția 2293 (2016): Ahmad Mahmood HASSAN a fost direct implicat în planificarea și conducerea atacurilor FDA, inclusiv a unui atac asupra școlii secundare Lhubiriha din Uganda la 16 iunie 2023, a unui bombardament în orășelul Kasindi (teritoriul Beni) la 15 ianuarie 2023 și a unui atac cu bombă în Goma la 7 aprilie 2022, soldat cu moartea a șase persoane și vătămarea altor 16 persoane.

Ahmad Mahmood HASSAN este unul dintre principalii sponsori ai atacurilor pe teritoriul ugandez: în Mpondwe, la 16 iunie 2023 (42 de civili uciși), și în Parcul Național Queen Elizabeth, la 17 octombrie 2023 (trei civili uciși). Potrivit surselor congoleze și ugandeze, i-a instruit și i-a dirijat în mod direct, din RDC, pe membrii unităților de comando care au comis atacurile din Uganda, inclusiv pe Musa KAMUSI, comandantul FDA. Alături de liderul de rang înalt Meddie NKALUBO, Ahmad Mahmood HASSAN a condus, începând din 2023, atacuri majore planificate de FDA pe teritoriul ugandez.

În seara zilei de 7 aprilie 2022 a avut loc o explozie într-un bar din cartierul Mabanga de Sud din Goma, cunoscut drept tabăra militară Katindo. Șase persoane au fost ucise și cel puțin 16 persoane au fost rănite. Probele colectate la fața locului de către Grupul de experți al ONU, coroborate cu surse ale FARDC, medici legiști, mărturii ale martorilor oculari și surse ale FDA, au indicat că explozia a fost rezultatul unei veste explozive purtate de o femeie ucisă în atac. Trei colaboratori ai FDA și trei surse de informații au raportat că atacul a fost planificat de FDA, bazându-se pe rețeaua sa de colaboratori din Goma. Cel puțin trei persoane, identificate cu numele de Hassan, Yusuf și Masika, făceau parte din rețeaua FDA din Goma și au primit instrucțiuni de la Meddie Nkalubo și Abwakasi (HASSAN). Acest atac a marcat primul atac documentat al FDA în Goma care a implicat un dispozitiv exploziv improvizat.

În raportul final din 2023 al Grupului de experți al ONU pentru RDC se specifică, de asemenea, că HASSAN a fost cel care a luat decizia finală cu privire la locul și datele atacurilor cu IED și că acesta a solicitat ca atacurile să provoace un număr maxim de victime. Având în vedere poziția sa de lider de rang înalt în cadrul FDA și implicarea sa directă în planificarea și conducerea atacurilor FDA, Ahmad Mahmood HASSAN este, prin urmare, implicat în planificarea, dirijarea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC.

În ceea ce privește punctul 7 litera (h) din Rezoluția 2293 (2016): în raportul final din 2021 al Grupului de experți al ONU pentru RDC se specifică că Ahmad Mahmood HASSAN, în calitate de comandant al unei tabere din Irungu/Mwalika, a primit noi recruți cărora le-a furnizat instruire militară și ideologică. Prin urmare, acesta acționează în numele FDA.

În ceea ce privește punctul 3 din Rezoluția 2641 (2022): în raportul final din 2021 al Grupului de experți al ONU se specifică faptul că Ahmad Mahmood HASSAN era responsabil de construirea majorității dispozitivelor explozive improvizate (IED) ale FDA și de armamentul din tabăra sa. Raportul final din 2023 al Grupului de experți al ONU pentru RDC conține, de asemenea, detalii cu privire la o serie de bombe construite de Ahmad Mahmood HASSAN, inclusiv dispozitivul exploziv improvizat care a explodat într-o piață aglomerată din orașul Beni la 25 ianuarie 2023. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în producerea și fabricarea de dispozitive explozive improvizate în RDC. În raportul final din 2023 se specifică, de asemenea, că Ahmad Mahmood HASSAN a fost cel care a luat decizia finală cu privire la locul și datele atacurilor cu IED și că acesta a solicitat ca atacurile să provoace un număr maxim de victime. Având în vedere poziția sa de lider de rang înalt în cadrul FDA și implicarea sa directă în planificarea și conducerea atacurilor FDA, Ahmad Mahmood HASSAN este, prin urmare, implicat în autorizarea, planificarea sau ordonarea unor atacuri cu dispozitive explozive improvizate în RDC, este complice la acestea sau oferă asistență în alte moduri.

Michel RUKUNDA

(alias: MAKANIKA)

Desemnare: comandant și lider militar al grupării armate Twirwaneho.

Data nașterii: 12 septembrie 1974.

Locul nașterii: Minembwe, Kivu de Sud, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Adresa: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informații: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (c), (d) și (e) din Rezoluția 2293 (2016), ale cărui efecte au fost prelungite prin Rezoluția 2688 (2023), din următoarele motive: se numără printre liderii politici și militari ai milițiilor congoleze, inclusiv printre cei care primesc sprijin din exteriorul RDC, care împiedică participarea combatanților lor la procesele de dezarmare, de demobilizare și de reintegrare; recrutarea sau utilizarea de copii în conflicte armate din RDC, cu încălcarea dreptului internațional aplicabil; planificarea, dirijarea sau comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora ori încălcări ale dreptului internațional umanitar, după caz, inclusiv acte care vizează civili, inclusiv ucideri și mutilări, violuri și alte violențe sexuale, răpiri, strămutări forțate, precum și atacuri asupra școlilor și a spitalelor și faptul că acționează în numele sau la ordinele unei persoane sau entități desemnate ori că acționează în numele sau la ordinele unei entități deținute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată. În calitate de lider militar al unei miliții congoleze armate, Michel RUKUNDA este implicat în promovarea și sprijinirea activităților grupării.

Michel RUKUNDA este comandant și lider militar general al grupării armate Twirwaneho, activă în Kivu de Sud. Sub comanda sa, această grupare recrutează copii în vârstă de 12 ani în vederea participării active la ostilități, inclusiv în calitate de gărzi, escorte personale înarmate pentru Michel RUKUNDA și combatanți. Copiii au fost recrutați, inclusiv cu forța, aproape exclusiv din comunitatea Banyamulenge. Sub conducerea lui Michel RUKUNDA, gruparea armată Twirwaneho a ucis și a pedepsit civili pentru că au refuzat să se alăture grupării sau să le permită copiilor lor să se alăture grupării.

Mohamed Ali NKALUBO

[alias: (a) Meddie NKALUBO; (b) Meddie LEE (c) KASIBANTE (d) Abou SHAUKAN (e) DEFENDER (f) PUNNY BOY (g) Abdul JIHAD (h) Abu SHAUKAN (i) PUNISHER]

Desemnare: lider de rang înalt al Forțelor Democratice Aliate (FDA) pentru operații/organizare/sprijin, precum și pentru comunicații și propagandă.

Data nașterii: (a) 1987; (b) 1988; (c) 1991; (d) 1992; (e) 1993.

Locul nașterii: Kampala, Uganda.

Cetățenia: Uganda.

Adresa: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informații: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (b), (d), (e) și (h) din Rezoluția 2293 (2016), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluția 2688 (2023): Mohamed Ali NKALUBO s-a implicat și continuă să se implice în acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC și care subminează pacea și securitatea RDC. Mohamed Ali NKALUBO joacă un rol major în cadrul grupării armate FDA, o entitate desemnată. În calitate de lider de rang înalt al FDA, acestuia îi revine o parte din răspunderea pentru crimele comise de FDA (ucideri, răpiri, jafuri, recrutare de copii-soldați, abuzuri sexuale, comerț și minerit și taxare ilegale, precum și proliferare ilegală de arme) și este responsabil de justificarea atacurilor repetate și deliberate comise de grupare împotriva civililor din Ituri și Kivu de Nord. De asemenea, a fost identificat drept persoana responsabilă de fabricarea de arme pentru FDA și de apropierea FDA de ISIL/Statul Islamic încă din 2017.

Mohamed Ali NKALUBO a abuzat în mod constant și repetat de poziția sa de lider militar al entității FDA căreia i se aplică sancțiuni, subminând astfel pacea și securitatea RDC și săvârșind abuzuri împotriva drepturilor omului în RDC. A planificat sau a participat la planificarea mai multor atacuri pe teritoriul RDC. La 15 ianuarie 2023, un dispozitiv exploziv al FDA a detonat în Biserica Penticostală din Kasindi, la 56 km sud-est de orașul Beni (provincia Kivu de Nord). Explozia, care a avut loc în timpul serviciului religios, a ucis cel puțin 13 civili și a rănit peste 76 de civili. La 2 și 3 aprilie 2023, FDA a comis o serie de atacuri în urma cărora cel puțin 31 de civili au fost uciși în apropierea graniței teritoriilor Mambasa și Irumu (provincia Ituri). La 7 aprilie 2023, elemente ale FDA au atacat și au ucis cel puțin 24 de civili, inclusiv 14 bărbați și 10 femei, în satul Musamdaba, lângă Enebuela, la 25 km nord-vest de orașul Beni. La 11 aprilie 2023, o patrulă MONUSCO care răspundea la un atac raportat în Mabelenga (provincia Ituri) a fost prinsă în ambuscadă de elemente ale FDA. În calitate de coordonator al operațiilor externe ale FDA, Mohamed Ali NKALUBO coordonează rețelele de logistică și de imigrație ilegală ale FDA. Începând din 2021, Mohamed Ali NKALUBO a transferat fonduri către agenți ai FDA în sprijinul operațiilor din regiunea Marilor Lacuri. În calitate de principal constructor de dispozitive explozive din grupare, acesta l-a instruit pe atacatorul sinucigaș cu bombă care a comis atacul de la Katindo din 7 aprilie 2022. Mohamed Ali NKALUBO a dirijat, de asemenea, atacul din 23 octombrie 2021 asupra unui restaurant din Kampala, Uganda, vizând un amplasament care se pare că ar fi fost frecventat de funcționari ugandezi. De asemenea, a fost direct implicat într-o tentativă de atac în Rwanda în august și septembrie 2021. Este un asociat apropiat al lui Ahmed Mahmoud HASSAN, alias ABU WAKAS sau ABWAKASI, resortisant tanzanian și unul dintre principalii sponsori ai atacurilor de pe teritoriul ugandez: în Mpondwe, la 16 iunie 2023, și în Parcul Național Queen Elizabeth, la 17 octombrie 2023.

Numele său figurează în raportul final din 2023 al Grupului de experți al ONU pentru RDC.

William Amuri YAKUTUMBA

(alias: YAKUTUMBA)

Desemnare: (a) secretar general și lider al Coalition Nationale du People pour la Souveraineté du Congo (CNPSC) (până în februarie 2023); (b) fondator și lider al MAI-MAI YAKUTUMBA.

Data nașterii: (a) 1970; (b) 1972.

Locul nașterii: Lunbondja, teritoriul Fizi, Kivu de Sud, Republica Democratică Congo.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informații: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (c), (d), (e) și (g) din Rezoluția 2293 (2016), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluția 2688 (2023): William Amuri YAKUTUMBA s-a implicat și continuă să se implice în acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora în RDC și care subminează pacea și securitatea RDC.

William Amuri YAKUTUMBA a abuzat în mod constant și repetat de poziția sa de lider militar în cadrul miliției MAI MAI YAKUTUMBA pentru a submina pacea și securitatea RDC, inclusiv prin comerțul ilegal cu resurse naturale și exploatarea ilegală a acestora, precum și prin comiterea de încălcări ale drepturilor omului în RDC, inclusiv violuri, violuri în masă și alte forme de violență sexuală și bazată pe gen. A planificat sau a participat la planificarea mai multor atacuri pe teritoriul RDC, în provinciile Kivu de Nord și de Sud. Începând din 2021, coaliția MAI MAI s-a implicat în lupte cu gruparea armată Twirwaneho, atacând civili din comunitatea Banyamulenge. În octombrie 2021 au fost lansate mai multe atacuri în satele din jurul Bibokoboko, ucigând aproximativ 30 de civili din comunitatea Banyamulenge, inclusiv femei și copii, și conducând la strămutări în masă. În 2021, miliția MAI MAI YAKUTUMBA a preluat controlul asupra minelor de aur Makungu, Kuwa și Mitondo situate în jurul orașului Misisi, precum și asupra producției și comerțului cu aur provenit din aceste mine. În februarie 2023, William Amuri YAKUTUMBA a fost demis din funcția sa de la conducerea CNPSC din cauza unui dezacord în cadrul conducerii politice a coaliției în ceea ce privește decizia sa unilaterală de a se transfera în Kivu de Nord și de a lupta împotriva M23.

Numele său figurează în raportul final din 2023 al Grupului de experți al ONU pentru RDC (a se vedea anexa 73: Impactul crizei M23 asupra Kivu de Sud).

Willy NGOMA

Desemnare: (a) maior; (b) purtător de cuvânt militar pentru M23.

Data nașterii: 1974.

Cetățenia: Republica Democratică Congo.

Adresa: Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informații: inclus pe listă în temeiul punctului 7 literele (c), (e) și (h) din Rezoluția 2293 (2016), reafirmat prin punctul 2 din Rezoluția 2688 (2023): Willy NGOMA s-a implicat și continuă să se implice în acte care subminează pacea și securitatea RDC. Este lider militar și purtător de cuvânt al M23, o miliție congoleză care a primit sprijin din afara RDC și care împiedică procesele de dezarmare și de reintegrare. Willy NGOMA joacă un rol major într-o entitate desemnată.

Willy NGOMA a abuzat în mod constant și repetat de poziția sa de lider militar în cadrul entității M23 căreia i se aplică sancțiuni pentru a submina pacea și securitatea RDC.

A fost purtătorul de cuvânt militar al entității M23 căreia i se aplică sancțiuni. În calitate de purtător de cuvânt militar pentru M23, acestuia îi revine o parte din răspunderea pentru crimele comise de M23 (ucideri, răpiri, jafuri, recrutare de copii-soldați, abuzuri sexuale, comerț și minerit și taxare ilegale, precum și proliferare ilegală de arme) și este direct răspunzător pentru justificarea atacurilor repetate ale M23 din estul RDC și asigurarea comunicării cu privire la acestea.

Numele său figurează în raportul final din 2023 al Grupului de experți al ONU pentru RDC (a se vedea, printre altele, anexa 25: Conducerea și structura M23; anexa 26: Informații suplimentare privind armele și echipamentele militare ale M23).

Lista entităților menționate la articolul 3 alineatul (1)

ADF (FORȚELE DEMOCRATICE ALIATE)

[alias: (a) Forces Démocratiques Alliées – Armée Nationale de Libération de l’Ouganda; (b) FDA/NALU; (c) NALU]

Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 30 iunie 2014.

Alte informații: Fondatorul și liderul FDA, Jamil Mukulu, a fost arestat la Dar es Salaam, Tanzania, în aprilie 2015. Ulterior, acesta a fost extrădat la Kampala, Uganda, în iulie 2015. Potrivit informațiilor existente, începând din iunie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției, în așteptarea procesului. Seka Baluku i-a urmat lui Jamil Mukulu în funcția de conducător general al FDA. Astfel cum s-a subliniat în mai multe rapoarte ale Grupului de experți al ONU pentru RDC (S/2015/19, S/2015/797, S/2016/1102, S/2017/672, S/2018/531, S/2019/469, S/2019/974, S/2020/482), FDA, inclusiv sub conducerea lui Seka Baluku, a continuat să comită acțiuni repetate de vizare, ucidere și mutilare, de viol și alte forme de violență sexuală și de răpire a civililor, inclusiv a copiilor, precum și atacuri asupra satelor și unităților medicale, în special în Mamove, teritoriul Beni, la 12 și 24 februarie 2019, și în Mantumbi, teroriul Beni, la 5 decembrie 2019 și 30 ianuarie 2020, precum și acțiuni de recrutare și utilizare continuă a copiilor în timpul atacurilor și pentru munca forțată pe teritoriul Beni în RDC, încă din anul 2015 cel puțin. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Entities

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Gruparea Forțele Democratice Aliate (FDA) a fost creată în 1995 și este situată în zona muntoasă de frontieră dintre RDC și Uganda. Potrivit raportului final din 2013 al Grupului de experți pentru Republica Democratică Congo al Organizației Națiunilor Unite (GoE), care citează oficiali ugandezi și surse ale ONU, în 2013 FDA deținea forțe estimate la 1200-1500 de luptători înarmați situați în nord-estul teritoriului Beni din provincia Kivu de Nord, în apropierea graniței cu Uganda. Aceleași surse estimează că numărul total al membrilor FDA – inclusiv femei și copii – este între 1600 și 2500. Ca urmare a operațiilor militare desfășurate de Forțele armate congoleze (FARDC) și de Misiunea ONU pentru stabilizare în RDC (MONUSCO) în 2013 și 2014, FDA și-a răspândit luptătorii în numeroase baze mai mici și a mutat femeile și copiii către zonele din vestul Beni și de-a lungul graniței dintre Ituri și Kivu de Nord. Comandantul militar al FDA este Hood Lukwago, iar liderul suprem al grupării este Jamil Mukulu, persoană căreia i se aplică sancțiunile.

FDA a comis încălcări grave ale dreptului internațional și ale RCSONU 2078 (2012), printre care cele detaliate mai jos.

FDA a recrutat și a folosit copii-soldați, încălcând astfel dreptul internațional aplicabil [(RCSONU) punctul 4 litera (d)].

În raportul final din 2013 al grupului de experți se afirmă că grupul de experți a intervievat trei foști luptători FDA care au fugit în cursul anului 2013 și care au descris modul în care recrutorii FDA din Uganda atrag oamenii în RDC cu promisiuni false de locuri de muncă (pentru adulți) și educație gratuită (pentru copii) și apoi îi obliga să se alăture FDA. Tot potrivit raportului grupului de experți, foști luptători din cadrul FDA au declarat grupului de experți că grupurile care se ocupă de pregătirea militară în FDA includ, de regulă, bărbați adulți și băieți, iar doi băieți care au fugit din FDA în 2013 au spus grupului de experți că au beneficiat de pregătire militară din partea FDA. Raportul grupului de experți include de asemenea o relatare a unui fost copil-soldat în FDA privind pregătirea militară în cadrul FDA.

Potrivit raportului final din 2012 al grupului de experți, printre cei recrutați de FDA se numără copii, așa cum este ilustrat de cazul unui recrutor FDA care a fost capturat de autoritățile ugandeze la Kasese împreună cu șase băieți cu vârste mici în drumul său spre RDC în iulie 2012.

Un exemplu concret al faptului că FDA recrutează și se folosește de copii reiese dintr-o scrisoare adresată la 6 ianuarie 2009 de fosta directoare pentru Africa a Human Rights Watch, Georgette Gagnon, fostului ministru ugandez al justiției, Kiddhu Makubuyu, în care aceasta afirmă că un băiat pe nume Bushobozi Irumba a fost răpit la vârsta de nouă ani de FDA, în 2000. Acesta era obligat să ofere servicii de transport și alte servicii pentru luptătorii FDA.

În plus, Africa Report a citat acuzațiile conform cărora FDA ar recruta copii cu vârste plecând de la 10 ani ca soldați și a citat declarația unui purtător de cuvânt al Forțelor de apărare a poporului din Uganda (UPDF), potrivit căruia UPDF a salvat 30 de copii dintr-o tabără de antrenament situată pe Insula Buvuma din Lacul Victoria.

FDA a săvârșit și numeroase încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar îndreptate împotriva femeilor și copiilor, inclusiv crime, mutilări și violență sexuală [RCSONU punctul 4 litera (e)].

În conformitate cu raportul final din 2013 al grupului de experți, FDA a atacat numeroase sate în 2013, ceea ce a determinat peste 66000 de persoane să se refugieze în Uganda. Aceste atacuri au dus la depopularea unei vaste zone, pe care FDA o controlează de atunci prin răpirea sau uciderea persoanelor care se întorc în satele lor. Între iulie și septembrie 2013, FDA a decapitat cel puțin cinci persoane în zona Kamango, a împușcat alte câteva și a răpit alte câteva zeci de persoane. Aceste acțiuni au terorizat populația locală și au descurajat oamenii să se întoarcă acasă.

The Global Horizontal Note, un mecanism de monitorizare și de raportare a infracțiunilor grave împotriva copiilor în situație de conflict armat, a raportat Grupului de lucru al Consiliului de Securitate al ONU privind copiii și conflictele armate că, în perioada de raportare octombrie-decembrie 2013, FDA a cauzat 14 din cele 18 victime dovedite în rândul copiilor, inclusiv un incident la 11 decembrie 2013 pe teritoriul Beni în Kivu de Nord, când FDA a atacat satul Musuku, ucigând 23 de persoane, inclusiv 11 copii (trei fete și opt băieți) cu vârste cuprinse între două luni și 17 ani. Toate victimele fuseseră grav mutilate cu macete, inclusiv doi copii care au supraviețuit atacului.

Raportul din martie 2014 al secretarului general privind violențele sexuale legate de conflicte identifică Forțele Aliate Democrate – Armata Națională pentru Eliberarea Ugandei pe lista sa de părți suspectate în mod credibil că au săvârșit sau sunt responsabile de viol sau de alte forme de violență sexuală în situații de conflict armat.

FDA a participat, de asemenea, la atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii MONUSCO [RCSONU punctul 4 litera (i)].

În sfârșit, Misiunea Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în Republica Democratică Congo (MONUSCO) a raportat că FDA a desfășurat cel puțin două atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii MONUSCO. Primul, la 14 iulie 2013, a fost un atac asupra unui patrule MONUSCO pe drumul dintre Mbau și Kamango. Acest atac este detaliat în raportul final pe 2013 al grupului de experți. Cel de al doilea atac a avut loc la 3 martie 2014. Un vehicul MONUSCO a fost ținta unor atacuri cu grenade la 10 km de aeroportul Mavivi din Beni, soldate cu rănirea a cinci persoane din rândul forțelor de menținere a păcii.

Fondatorul și liderul FDA, Jamil Mukulu, a fost arestat la Dar es Salaam, Tanzania, în aprilie 2015. Ulterior, acesta a fost extrădat la Kampala, Uganda, în iulie 2015. Începând din iunie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției, în așteptarea procesului.

BUTEMBO AIRLINES (BAL)

Adresa: Butembo, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informații: Companie aeriană particulară, cu sediul în Butembo. Din decembrie 2008, BAL nu mai deține licență de zbor în RDC. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278478

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Kisoni Kambale (decedat la 5 iulie 2007 și ulterior eliminat de pe listă la 24 aprilie 2008) s-a folosit de companie pentru a transporta aur, provizii și arme ale FNI între Mongbwalu și Butembo. Aceasta constituie acordare de asistență unor grupări armate ilegale, încălcându-se astfel embargoul asupra armelor impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005). Companie aeriană particulară, cu sediul în Butembo. Din decembrie 2008, BAL nu mai deține licență de zbor în RDC.

COMPAGNIE AERIENNE DES GRANDS LACS (CAGL); GREAT LAKES BUSINESS COMPANY (GLBC)

Adresa: (a) Avenue Président Mobutu, Goma, Republica Democratică Congo; (b) Gisenyi, Rwanda; (c) PO BOX 315, Goma, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informații: Din decembrie 2008, GLBC nu mai deține aeronave operaționale, cu toate că mai multe aeronave au continuat să zboare în 2008 în pofida sancțiunilor ONU. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278381

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

CAGL și GLBC sunt societăți deținute de Douglas MPAMO, persoană căreia i se aplică unele sancțiuni conform Rezoluției 1596 (2005). CAGL și GLBC au fost utilizate pentru transportarea de armament și muniții, încălcându-se astfel embargoul asupra armelor impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005). Din decembrie 2008, GLBC nu mai deține aeronave operaționale, cu toate că mai multe aeronave au continuat să zboare în 2008 în pofida sancțiunilor ONU.

CONGOMET TRADING HOUSE

Adresa: Butembo, Kivu de Nord.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informații: Nu mai există sub formă de casă de comerț cu aur în Butembo, Kivu de Nord. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278420

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Congomet Trading House (inclusă pe listă anterior cu denumirea Congocom) s-a aflat în proprietatea lui Kisoni Kambale (decedat la 5 iulie 2007 și ulterior eliminat de pe listă la 24 aprilie 2008). Kambale a achiziționat aproape integral producția de aur din districtul Mongbwalu, care era controlată de FNI. FNI a obținut un venit substanțial din taxele pe producție. Aceasta constituie acordare de asistență unor grupări armate ilegale, încălcându-se astfel embargoul asupra armelor impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005). Nu mai există sub formă de casă de comerț cu aur în Butembo, Kivu de Nord.

FORCES DEMOCRATIQUES DE LIBERATION DU RWANDA (FDLR)

[alias: (a) FDLR; (b) Force Combattante Abacunguzi; (c) Combatant Force for the Liberation of Rwanda; (d) FOCA]

Adresa: (a) Kivu de Nord, Republica Democratică Congo; (b) Kivu de Sud, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.

Alte informații: E-mail: Fdlr@fmx.de; fldrrse@yahoo.fr; fdlr@gmx.net; fdlrsrt@gmail.com; humura2020@gmail.com. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278442

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

FDLR este una dintre cele mai mari grupări armate străine care acționează pe teritoriul RDC. Gruparea s-a constituit în 2000 și a comis grave încălcări ale dreptului internațional, implicând acte împotriva femeilor și copiilor în situații de conflict armat, inclusiv crime și mutilări, violențe sexuale și deplasări forțate. Potrivit unui raport din 2010 al Amnesty International, FDLR poartă răspunderea pentru uciderea a nouăzeci și șase de civili în Busurungi, teritoriul Walikale. Unele dintre victime au fost arse de vii în casele lor. Potrivit aceleiași surse, în iunie 2010, un centru medical al unui ONG a raportat un număr de aproximativ șaizeci de cazuri pe lună de fete și femei care au fost violate în sudul teritoriului Lubero, Kivu de Nord, de către grupări armate, inclusiv FDLR. Conform unui raport din 20 decembrie 2010 al organizației Human Rights Watch (HRW), există dovezi clare ale recrutării de copii practicate în mod activ de FDLR. HRW a identificat un număr de cel puțin 83 de copii congolezi cu vârste sub 18 ani, unii chiar în vârstă de 14 ani, care au fost recrutați forțat de către FDLR. În ianuarie 2012, HRW a afirmat într-un raport că combatanți FDLR au atacat numeroase sate din teritoriul Masisi, omorând șase civili, violând două femei și răpind cel puțin 48 de persoane.

Potrivit unui raport al HRW din iunie 2012, luptători FDLR au atacat în mai 2012 civili din Kamananga și Lumenje, provincia Kivu de Sud, precum și din Chambucha, teritoriul Walikale, și sate din zona Ufumandu, teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. În aceste atacuri, luptători FDLR au măcelărit și omorât cu macete și cuțite zeci de civili, inclusiv numeroși copii. Conform unui raport din iunie 2012 al grupului de experți, FDLR a atacat mai multe sate din Kivu de Sud în perioada 31 decembrie 2011-4 ianuarie 2012. O anchetă a Organizației Națiunilor Unite a confirmat că cel puțin 33 de persoane, dintre care nouă copii și șase femei, au fost omorâte, fie arse de vii, fie decapitate, fie împușcate în timpul atacului. În plus, o femeie și o fată au fost violate. Raportul grupului de experți din iunie 2012 relatează, de asemenea, că ancheta Organizației Națiunilor Unite a confirmat faptul că FDLR a masacrat cel puțin 14 civili, inclusiv cinci femei și cinci copii, în Kivu de Sud în mai 2012. Potrivit raportului grupului de experți din noiembrie 2012, ONU a prezentat dovezi ale unui număr de cel puțin 106 violențe sexuale comise de FDLR între decembrie 2011 și septembrie 2012. Raportul grupului de experți din noiembrie 2012 relatează că, potrivit unei anchete a ONU, FDLR a violat șapte femei în noaptea din 10 martie 2012, inclusiv o minoră, în Kalinganya, teritoriul Kabare. Luptătorii FDLR au atacat satul din nou la 10 aprilie 2012 și au violat trei dintre femei pentru a doua oară. Raportul din noiembrie 2012 al grupului de experți menționează, de asemenea, 11 omoruri comise de FDLR în Bushibwambombo, Kalehe, la 6 aprilie 2012 și implicarea FDLR în uciderea altor 19 persoane în teritoriul Masisi, inclusiv a cinci minori și a șase femei, în luna mai. Mouvement du 23 mars (M23) este o grupare armată care își desfășoară activitatea în RDC și care a beneficiat de arme și material aferent, inclusiv de consiliere, formare și asistență referitoare la activitățile militare.

Mai mulți martori oculari afirmă în declarațiile lor că M23 primește echipamente militare generale din partea Rwandan Defense Forces (RDF) sub formă de arme și muniții, pe lângă sprijinul material pentru operațiile de luptă. M23 a fost complice și este răspunzătoare de comiterea unor încălcări grave ale dreptului internațional, implicând acte împotriva femeilor și copiilor în situații de conflict armat în RDC, inclusiv crime și mutilări, violențe sexuale, răpiri și strămutări forțate. În conformitate cu numeroase rapoarte, anchete și relatări ale martorilor, M23 a cauzat uciderea în masă a unor civili, precum și violarea de femei și copii în mai multe regiuni din RDC. Mai multe rapoarte arată că luptători ai M23 au comis un număr de 46 de violuri asupra unor femei și fete, dintre care cea mai mică în vârstă de opt ani. Pe lângă violențele sexuale relatate, M23 a desfășurat, de asemenea, campanii masive de recrutare forțată a copiilor în cadrul grupării. Se estimează că, doar pe teritoriul Rutshuru din estul RDC, M23 a recrutat forțat, din iulie 2012, un număr de 146 de bărbați tineri și băieți. Unele dintre victime nu aveau decât 15 ani. Atrocitățile comise de M23 împotriva populației civile din RDC și campania de recrutare forțată purtată de M23, precum și faptul că a primit arme și asistență militară au contribuit într-un mod dramatic la instabilitate și la conflict în regiune, în unele cazuri cu încălcarea dreptului internațional.

M23

(alias: Mouvement du 23 mars).

Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.

Alte informații: Email: mouvementdu23mars1@gmail.com. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5277973

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Mouvement du 23 mars (M23) este o grupare armată care își desfășoară activitatea în RDC și care a beneficiat de arme și material aferent, inclusiv de consiliere, formare și asistență referitoare la activitățile militare. Mai mulți martori oculari afirmă în declarațiile lor că M23 primește echipamente militare generale din partea Rwandan Defense Forces (RDF) sub formă de arme și muniții, pe lângă sprijinul material pentru operațiile de luptă. M23 a fost complice și este răspunzătoare de comiterea unor încălcări grave ale dreptului internațional, implicând acte împotriva femeilor și copiilor în situații de conflict armat în RDC, inclusiv crime și mutilări, violențe sexuale, răpiri și strămutări forțate. În conformitate cu numeroase rapoarte, anchete și relatări ale martorilor, M23 a cauzat uciderea în masă a unor civili, precum și violarea de femei și copii în mai multe regiuni din RDC. Mai multe rapoarte arată că luptători ai M23 au comis un număr de 46 de violuri asupra unor femei și fete, dintre care cea mai mică în vârstă de opt ani. Pe lângă violențele sexuale relatate, M23 a desfășurat, de asemenea, campanii masive de recrutare forțată a copiilor în cadrul grupării. Se estimează că, doar pe teritoriul Rutshuru din estul RDC, M23 a recrutat forțat, din iulie 2012, un număr de 146 de bărbați tineri și băieți. Unele dintre victime nu aveau decât 15 ani. Atrocitățile comise de M23 împotriva populației civile din RDC și campania de recrutare forțată purtată de M23, precum și faptul că a primit arme și asistență militară au contribuit într-un mod dramatic la instabilitate și la conflict în regiune, în unele cazuri cu încălcarea dreptului internațional.

MACHANGA LTD

Adresă: Plot 55A, Upper Kololo Terrace, Kampala, Uganda.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informații: societate exportatoare de aur (directori: domnul Rajendra Kumar Vaya și domnul Hirendra M. Vaya). În 2010, bunurile aparținând lui Machanga, deținute în contul Emirates Gold, au fost înghețate de Banca Nova Scotia Mocatta (Regatul Unit). Proprietarii Machanga au continuat să fie implicați în cumpărarea de aur din estul RDC. Machanga Ltd a depus ultima declarație anuală în 2004 și a fost declarată drept inactivă, conform autorităților Republicii Uganda. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Entities

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Machanga cumpăra aur prin relații comerciale regulate cu comercianți din RDC aflați în strânsă legătură cu milițiile. Aceasta constituie acordare de asistență unor grupări armate ilegale, încălcându-se astfel embargoul asupra armelor impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005). societate exportatoare de aur (directori: domnul Rajendra Kumar Vaya și domnul Hirendra M. Vaya). În 2010, bunurile aparținând lui Machanga, deținute în contul Emirates Gold, au fost înghețate de Banca Nova Scotia Mocatta (Regatul Unit). Fostul proprietar al Machanga, Rajendra Kumar, și fratele acestuia, Vipul Kumar, au continuat să fie implicați în cumpărarea de aur din estul RDC.

TOUS POUR LA PAIX ET LE DEVELOPPEMENT (NGO)

(alias: TPD)

Adresa: Goma, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informații: Goma, cu comitete provinciale în Kivu de Sud, Kasai Occidental, Kasai Oriental și Maniema. Și-a suspendat oficial toate activitățile din 2008. În practică, din iunie 2011, birourile TPD sunt deschise și implicate în cazuri referitoare la reîntoarcerea PSI, inițiative privind concilierea la nivelul comunității, soluționarea disputelor privind terenurile etc. Președintele TPD este Eugene Serufuli, iar vicepreședintele este Saverina Karomba. Printre membrii importanți se numără deputații provinciali din Kivu de Nord Robert Seninga și Bertin Kirivita. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278464

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Implicată în încălcări ale embargoului asupra armelor, prin acordarea de asistență grupării RCD-G, în special prin livrarea de camioane pentru transportul de armament și de trupe și, de asemenea, prin transportarea armelor care urmau să fie distribuite unor părți ale populației din Masisi și Rutshuru, Kivu de Nord, la începutul anului 2005. Goma, cu comitete provinciale în Kivu de Sud, Kasai Occidental, Kasai Oriental și Maniema. Și-a suspendat în mod oficial toate activitățile din 2008. În practică, din iunie 2011, birourile TPD sunt deschise și implicate în cazuri referitoare la reîntoarcerea PSI, inițiative privind concilierea la nivelul comunității, soluționarea disputelor privind terenurile etc. Președintele TPD este Eugene Serufuli, iar vicepreședintele este Saverina Karomba. Printre membrii importanți se numără deputații provinciali din Kivu de Nord Robert Seninga și Bertin Kirivita.

UGANDA COMMERCIAL IMPEX (UCI) LTD

Adresă: (a) Plot 22, Kanjokya Street, Kamwokya, Kampala, Uganda (Tel.: +256 41 533 578/9), (b) PO BOX 22709, Kampala, Uganda.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informații: societate exportatoare de aur (directori: domnul Jamnadas V. LODHIA – cunoscut sub numele de Chuni – și fiii săi, domnii Kunal J. LODHIA și Jitendra J. LODHIA). În ianuarie 2011, autoritățile ugandeze au informat comitetul că, în urma unei scutiri privind holdingurile sale financiare, Emirates Gold a plătit datoria UCI către Crane Bank Kampala, ducând la închiderea definitivă a conturilor sale. Directorii UCI au continuat să fie implicați în cumpărarea de aur din estul RDC. Uganda Commercial Impex (UCI) Ltd a depus ultima declarație în 2013 și a fost declarată cu stare inactivă de autoritățile Republicii Uganda. Link de acces la notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Entities

Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

UCI cumpăra aur prin relații comerciale regulate cu comercianți din RDC aflați în strânsă legătură cu milițiile. Aceasta constituie acordare de asistență unor grupări armate ilegale, încălcându-se astfel embargoul asupra armelor impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005). Societate exportatoare de aur (foști directori: domnul J.V. LODHIA – cunoscut sub numele de Chuni – și fiul său, domnul Kunal LODHIA). În ianuarie 2011, autoritățile ugandeze au informat comitetul că, în urma unei scutiri privind holdingurile sale financiare, Emirates Gold a plătit datoria UCI către Crane Bank Kampala, ducând la închiderea definitivă a conturilor sale. Fostul proprietar al UCI, J.V. Lodhia, și fiul acestuia, Kumal Lodhia, au continuat să fie implicați în cumpărarea de aur din estul RDC.

Lista persoanelor menționate la articolul 3 alineatul (1)

Lista entităților menționate la articolul 3 alineatul (1)

ANEXA IILISTA PERSOANELOR FIZICE SAU JURIDICE, A ENTITĂȚILOR ȘI A ORGANISMELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (2)

ANEXA II

LISTA PERSOANELOR FIZICE SAU JURIDICE, A ENTITĂȚILOR ȘI A ORGANISMELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (2)

Persoane

Entități

Tabelul 1

Tabelul 2