Decizia Consiliului din 29 aprilie 2008 privind adoptarea programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel și privind orientările tehnice multianuale pentru acest program (2008/376/CE)

CAPITOLUL I

Prezenta decizie prevede adoptarea programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel și stabilește orientările tehnice multianuale pentru punerea în aplicare a programului respectiv.

CAPITOLUL II

SECȚIUNEA 1

Prin prezenta decizie se adoptă programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel (denumit în continuare programul de cercetare).

Programul de cercetare sprijină cercetarea în colaborare în sectoarele cărbunelui și oțelului. De asemenea, programul de cercetare sprijină tehnologiile inovatoare legate de producția nepoluantă a oțelului, care să ducă la proiecte de producție a oțelului cu emisii de carbon aproape de zero, precum și proiecte de cercetare vizând gestionarea tranziției juste a minelor de cărbune exploatate anterior sau a celor în curs de închidere și a infrastructurii aferente, în acord cu Mecanismul pentru o tranziție justă și în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia 2003/76/CE. Programul de cercetare este compatibil cu obiectivele politice, științifice și tehnologice ale Uniunii și completează activitățile efectuate în statele membre și în cadrul programului-cadru existent al Uniunii pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (denumit în continuare programul-cadru de cercetare).

Coordonarea, complementaritatea și sinergia dintre aceste programe se încurajează, la fel ca și schimbul de informații dintre proiectele finanțate prin programul de cercetare și cele finanțate prin programul-cadru de cercetare.

Programul de cercetare sprijină activitățile de cercetare destinate îndeplinirii obiectivelor definite în secțiunea 3 pentru cărbune și în secțiunea 4 pentru oțel.

SECȚIUNEA 2

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

prin cărbune se înțelege oricare dintre următoarele:

antracit, inclusiv cărbunii de categorie superioară și medie A (slab bituminoși) astfel cum sunt definiți în Sistemul internațional de codificare a cărbunelui al Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa;

brichete de antracit;

cocs și semicocs derivat din antracit;

lignit, inclusiv cărbunii de categorie inferioară C (sau ortolignit) sau de categorie inferioară B (sau metalignit) din același sistem de codificare;

brichete de lignit;

cocs și semicocs derivat din lignit;

șisturi bituminoase.

prin oțel se înțelege oricare dintre următoarele:

materii prime pentru producerea fontei și a oțelului, precum minereul de fier, fierul spongios și fierul vechi;

fontă brută (inclusiv fontă lichidă) și feroaliaje;

produse brute și semifinite din fontă, oțel obișnuit sau oțel special (inclusiv produsele pentru refolosire și relaminare), precum oțelul lichid turnat prin turnare continuă sau în alt mod, sau produsele semifinite precum țaglele, deșeurile de țagle, barele, foile și benzile;

produse prelucrate la cald din fontă, oțel obișnuit sau oțel special (produse placate sau neplacate, cu excepția pieselor turnate, a pieselor forjate sau a produselor sinterizate prin metalurgia pulberilor), precum șinele, stivele de table, formele structurale, barele, tijele pentru sârmă, plăcile și plăcile universale, benzile și tablele, prefabricate rotunde sau pătrate pentru țevi;

produse finale din fontă, oțel obișnuit sau oțel special (placat sau neplacat), precum benzile și tablele laminate la rece și tablele electrice;

produse din prima etapă a prelucrării oțelului care pot mări poziția competitivă a produselor din fontă și oțel menționate anterior, precum produsele tubulare, produsele trefilate și polizate, produsele laminate la rece sau formate la rece.

SECȚIUNEA 3

Proiectele de cercetare susțin tranziția către o economie a Uniunii neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, având drept obiectiv susținerea eliminării treptate a combustibililor fosili, dezvoltarea activităților alternative la locația fostelor exploatări miniere și evitarea sau repararea daunelor aduse mediului de minele de cărbune în curs de închidere, de minele de cărbune exploatate anterior și din împrejurimile acestora. Proiectele se axează în special pe:

dezvoltarea și testarea tehnologiilor de captare, utilizare și stocare a dioxidului de carbon;

utilizarea energiei geotermice la locația fostelor exploatări de cărbune;

utilizările neenergetice și producția de materii prime din deșeuri miniere și reziduuri provenind de la mine de cărbune exploatate anterior sau în curs de închidere, asigurând totodată în mod corespunzător faptul că impactul lor asupra climei, asupra mediului și asupra sănătății este redus la minimum și mai scăzut decât în cazul soluțiilor alternative;

reorientarea fostelor mine de cărbune și lignit, precum și a infrastructurii în sectorul cărbunelui, inclusiv servicii de alimentare cu energie electrică, în conformitate cu o tranziție neutră din punct de vedere climatic și ecologică;

promovarea dezvoltării de programe eficiente de recalificare și de perfecționare a lucrătorilor afectați de încetarea treptată a activității în sectorul cărbunelui, inclusiv a cercetării privind formarea profesională și recalificarea lucrătorilor angajați în prezent sau în trecut în sectorul cărbunelui.

Se acordă o atenție specială consolidării poziției de lider a Europei în ceea ce privește gestionarea procesului de tranziție a minelor de cărbune exploatate anterior și a infrastructurii în sectorul cărbunelui prin intermediul unor soluții tehnologice și netehnologice, susținându-se, de asemenea, transferul de tehnologie și transferul elementelor netehnologice. Activitățile de cercetare având aceste obiective trebuie să prezinte beneficii tangibile pentru climă și mediu în concordanță cu obiectivul realizării neutralității climatice până în 2050.

În proiectele care vizează activitățile menționate la articolele 4 și 6 sunt luate în considerare și aspectele referitoare la siguranța în minele de cărbune în curs de închidere și în cele exploatate anterior, în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, a protecției sănătății și a siguranței la locul de muncă, precum și aspectele de mediu dăunătoare sănătății.

Proiectele de cercetare se axează asupra bolilor asociate activităților miniere, având drept scop îmbunătățirea sănătății persoanelor care trăiesc în regiunile carbonifere în tranziție. Proiectele de cercetare asigură, de asemenea, măsuri de protecție în contextul procesului de închidere a minelor și în minele exploatate anterior.

Proiectele de cercetare urmăresc reducerea la minimum a impactului asupra atmosferei, apei și solului, generat de minele de cărbune în curs de închidere și de minele exploatate anterior. Cercetările sunt orientate către conservarea și refacerea resurselor naturale pentru generațiile viitoare, precum și către reducerea la minimum a impactului asupra mediului al minelor de cărbune în curs de închidere și al celor exploatate anterior.

Se acordă preferință proiectelor care promovează unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

tehnologii noi și îmbunătățite pentru evitarea poluării mediului, inclusiv scurgerea de metan, de către mine de cărbune în curs de închidere, mine exploatate anterior și din împrejurimile acestora (inclusiv atmosferă, terenuri, soluri și apă);

captarea, evitarea și reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a metanului, din zăcămintele de cărbune în curs de închidere;

gestionarea și reutilizarea deșeurilor miniere, a cenușii zburătoare și a produselor de desulfurizare din cadrul minelor de cărbune în curs de închidere și al celor exploatate anterior, precum și, unde este cazul, a altor forme de deșeuri;

recondiționarea haldelor și folosirea reziduurilor industriale din producția și consumul de cărbune în regiunile carbonifere în tranziție;

protejarea pânzelor de apă freatică și purificarea apei de scurgere din mine;

restabilirea mediului aferent fostelor instalații sau instalațiilor în curs de închidere care au folosit cărbune, precum și din împrejurimile acestora, în special a apei, a terenurilor, a solurilor și a biodiversității;

protejarea infrastructurii de suprafață împotriva efectelor tasării și ale mișcărilor de teren pe termen scurt și lung.

Proiectele de cercetare sunt legate de perspectivele sursei de energie pe termen lung și se referă la creșterea valorii – din punct de vedere economic, energetic și ecologic – a zăcămintelor de cărbune care nu pot fi exploatate eficient prin tehnici clasice de extracție. Proiectele pot include studii, definirea strategiilor, cercetare fundamentală și aplicată și testarea tehnicilor inovatoare care oferă perspective pentru valorizarea resurselor de cărbune din Comunitate.

Se acordă preferință proiectelor care integrează tehnici complementare precum absorbția de metan și dioxid de carbon, extracția metanului din stratul de cărbune și gazificarea subterană a cărbunelui.

SECȚIUNEA 4

Cercetarea și dezvoltarea tehnologică au drept scop elaborarea, demonstrarea și îmbunătățirea proceselor de producție a oțelului cu emisii de carbon aproape de zero în vederea creșterii calității produselor și a sporirii productivității. Reducerea substanțială a emisiilor, a consumului de energie, a amprentei de carbon și a altor forme de impact asupra mediului, precum și conservarea resurselor constituie parte integrantă a activităților vizate. Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

procese și operațiuni inovatoare, noi și îmbunătățite, de producere a fontei și oțelului cu emisii de carbon aproape de zero, acordându-se o atenție specială evitării directe a emisiilor de dioxid de carbon sau utilizării inteligente a acestora, sau ambelor;

optimizarea prelucrării și a lanțului de prelucrare a oțelului (inclusiv reducerea și prereducerea minereului de fier, producerea fontei și oțelului, proceduri bazate pe topirea deșeurilor reciclate, tehnici secundare în metalurgie, operațiuni de turnare, laminare, finisare și placare) cu ajutorul instrumentării, al detectării proprietăților produselor intermediare și finale, al modelării, al controlului și al automatizării, inclusiv al digitalizării, al aplicării tehnologiei de lucru cu volume mari de date, al inteligenței artificiale și al oricăror alte tehnologii avansate;

integrarea prelucrării oțelului și eficiența procesului în contextul producției oțelului cu emisii de carbon aproape de zero;

întreținerea și fiabilitatea utilajelor de producție a oțelului;

tehnici vizând creșterea capacității de reciclare, reciclarea și reutilizarea oțelului și dezvoltarea unei economii circulare;

tehnici vizând creșterea eficienței energetice a producției de oțel prin recuperarea căldurii reziduale, prevenirea pierderilor de energie, tehnici de încălzire hibride și soluții de gestionare a energiei;

tehnologii și soluții inovatoare pentru procesele de producție a fontei și oțelului care promovează activități intersectoriale, proiecte demonstrative care integrează producția de energie fără emisii de carbon sau contribuie la o economie bazată pe hidrogen curat.

Cercetarea și dezvoltarea tehnologică se vor axa pe îndeplinirea cerințelor utilizatorilor de oțel vizând dezvoltarea unor noi produse cu emisii de carbon aproape de zero, precum și crearea de noi oportunități de piață, reducând în același timp nivelul de emisii și impactul asupra mediului. În contextul tehnologiilor menționate la articolul 8, proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare, având drept obiectiv furnizarea proceselor de producție a oțelului durabile și cu emisii de carbon aproape de zero la nivelul Uniunii:

noi clase avansate de oțel;

îmbunătățirea proprietăților oțelului, cum ar fi proprietăți mecanice și fizice, adecvarea la prelucrări ulterioare, pentru diverse aplicații și condiții de muncă;

prelungirea duratei de exploatare, în special prin îmbunătățirea rezistenței oțelurilor și a structurilor din oțel la căldură și coroziune, oboseală mecanică și termică și alte efecte de deteriorare;

modele simulatoare predictive ale microstructurilor, proprietăților mecanice și proceselor de producție;

tehnologii utilizate pentru formarea, sudarea și îmbinarea oțelului și a altor materiale;

standardizarea metodelor de testare și evaluare;

oțeluri de înaltă performanță pentru aplicații precum mobilitatea, inclusiv sustenabilitatea, metodele de proiectare ecologică, modernizarea, proiectarea din materiale ușoare și soluțiile de siguranță.

Atât în domeniul producției, cât și în cel al utilizării oțelului, aspectele privitoare la conservarea resurselor, la conservarea ecosistemelor, la tranziția către o economie circulară și la siguranță constituie parte integrantă a activității de cercetare și dezvoltare tehnologică. Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

tehnici de reciclare a oțelului vechi și a produselor secundare provenite din diferite surse și îmbunătățirea calității deșeurilor de oțel;

tratarea deșeurilor și valorificarea materiilor prime secundare valoroase, inclusiv a zgurii, în interiorul și în afara combinatului siderurgic;

controlul poluării și protecția mediului la locul de muncă și în împrejurimile acestuia, precum și la locația combinatului siderurgic (emisii gazoase, solide sau lichide, gestionarea apei, zgomot, mirosuri, praf etc.);

proiectarea claselor de oțel și a structurilor asamblate pentru a facilita recuperarea ușoară a oțelului pentru reciclare sau reutilizare;

utilizarea gazelor de proces și eliminarea emisiilor de gaze reziduale din producția de oțel;

evaluarea ciclului de viață și abordarea din perspectiva ciclului de viață a producției și utilizării oțelului.

Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

dezvoltarea și diseminarea competențelor pentru a ține pasul cu noi procese de producție a oțelului cu emisii de carbon aproape de zero, precum digitalizarea, și pentru a reflecta principiul învățării pe tot parcursul vieții;

îmbunătățirea condițiilor de muncă, inclusiv aspecte legate de sănătate, siguranță și ergonomie la locul de muncă și în împrejurimile acestuia.

CAPITOLUL III

SECȚIUNEA 1

Orice întreprindere, organism public, organizație de cercetare, instituție de învățământ secundar sau superior, entitate juridică, inclusiv persoanele fizice, stabilită pe teritoriul unui stat membru, poate participa la programul de cercetare și poate solicita asistență financiară în cazul în care intenționează să desfășoare o activitate de CDT sau poate contribui substanțial la o asemenea activitate.

Orice întreprindere, organism public, organizație de cercetare, instituție de învățământ secundar sau superior, entitate juridică, inclusiv persoanele fizice, stabilită pe teritoriul unei țări candidate, are dreptul de a participa la programul de cercetare fără a primi nicio contribuție financiară, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare prevăzute de acordurile europene relevante și de protocoalele anexate la acestea, precum și de deciziile diferitelor consilii de asociere.

Orice întreprindere, organism public, organizație de cercetare, instituție de învățământ secundar sau superior, entitate juridică, inclusiv persoanele fizice, stabilită pe teritoriul unei țări terțe, are dreptul de a participa la programul de cercetare pe baza unor proiecte individuale fără a primi nicio contribuție financiară, cu condiția ca această participare să fie în interesul Comunității.

SECȚIUNEA 2

Un proiect de cercetare este destinat să acopere activitatea experimentală sau investigativă în scopul dobândirii de cunoștințe suplimentare pentru a facilita atingerea de obiective practice specifice, precum crearea sau dezvoltarea de produse, procese de producție sau servicii.

Un proiect pilot se caracterizează prin construcția, funcționarea sau dezvoltarea unei instalații sau a unei părți semnificative dintr-o instalație la o scară corespunzătoare, folosind componente de dimensiune adecvată în vederea examinării potențialului de punere în practică a rezultatelor teoretice sau de laborator și/sau în vederea creșterii fiabilității datelor tehnice și economice necesare avansării către stadiul demonstrativ și, în anumite cazuri, către stadiul industrial și/sau comercial.

Un proiect demonstrativ se caracterizează prin construcția și/sau funcționarea unei instalații la scară industrială sau a unei părți semnificative dintr-o instalație la scară industrială în vederea colectării tuturor datelor tehnice și economice necesare pentru a începe exploatarea industrială și/sau comercială a tehnologiei, cu riscuri minime.

Măsurile de însoțire se referă la promovarea folosirii cunoștințelor dobândite sau la organizarea de ateliere specifice sau conferințe pe teme legate de proiectele sau prioritățile din cadrul programului de cercetare.

O parte din programul de cercetare, și anume cercetarea în domeniul tehnologiilor inovatoare vizând reducerea emisiilor de CO2 în sectorul siderurgic, poate fi pusă în aplicare prin parteneriate europene programate în comun, instituite în conformitate cu normele prevăzute la articolul 10 și în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului.

În sensul prezentului articol, un parteneriat european programat în comun înseamnă o inițiativă elaborată cu implicarea de la bun început a statelor membre, în care Uniunea, împreună cu partenerii privați sau publici, sau cu ambii (cum ar fi: industria de profil; universitățile; organizațiile de cercetare; organismele cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional; și organizații ale societății civile, inclusiv fundații și ONG-uri), se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program de activități de cercetare. Parteneriatele europene programate în comun sunt instituite pe baza unor memorandumuri de înțelegere sau a unor acorduri contractuale între Comisie și partenerii privați sau publici, sau ambii, care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele aferente privind contribuțiile financiare sau contribuțiile în natură, sau ambele, ale partenerilor, indicatorii-cheie de performanță și de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute. Acestea includ identificarea activităților de cercetare complementare care sunt puse în aplicare de parteneri și de programul de cercetare.

În cadrul parteneriatelor europene programate în comun, programul de cercetare poate furniza finanțare activităților eligibile vizate de această secțiune, în forma prevăzută la articolul 30. Pe lângă acestea, programul de cercetare poate furniza finanțare sub formă de premii.

Finanțarea activităților din cadrul acestei secțiuni urmează cererile de propuneri specifice menționate la articolul 25 alineatele (2) și (3).

Acțiunile de sprijin și de pregătire sunt cele adecvate pentru o gestionare sănătoasă și eficientă a programului de cercetare, precum evaluarea și selectarea propunerilor, menționate la articolele 27 și 28, monitorizarea periodică și evaluarea prevăzute la articolul 38, studii, concentrarea sau interrelaționarea proiectelor înrudite finanțate prin programul de cercetare.

După caz, Comisia poate numi experți independenți, cu înalte calificări, care să ofere asistență în ceea ce privește acțiunile de sprijin și de pregătire.

SECȚIUNEA 3

Programul de cercetare este gestionat de către Comisie. Aceasta este asistată de Comitetul pentru cărbune și oțel, de grupurile consultative pentru cărbune și oțel și de grupurile tehnice pentru cărbune și oțel.

Grupurile consultative pentru cărbune și oțel (denumite în continuare grupurile consultative) sunt grupuri consultative tehnice independente.

În cazul aspectelor CDT legate de cărbune și oțel, fiecare grup consultativ face recomandări Comisiei cu privire la:

dezvoltarea generală a programului de cercetare, pachetul informativ prevăzut la articolul 25 alineatul (3) și orientările viitoare;

consecvența și posibila dublare cu alte programe CDT la nivelul Uniunii și la nivel național;

stabilirea principiilor directoare pentru monitorizarea proiectelor CDT;

relevanța muncii efectuate în diferitele proiecte specifice;

obiectivele de cercetare ale programului de cercetare, enumerate în secțiunile 3 și 4 din capitolul II;

obiectivele prioritare anuale enumerate în pachetul informativ și, după caz, obiectivele prioritare ale cererilor de propuneri specifice, menționate la articolul 25 alineatul (2);

pregătirea unui manual de evaluare și selectare a acțiunilor CDT, prevăzute la articolele 27 și 28;

normele, procedurile și eficacitatea privind evaluarea propunerilor pentru acțiuni CDT;

numărul, competența și organizarea grupurilor tehnice, astfel cum se prevede la articolul 24;

întocmirea unor cereri de propuneri specifice, prevăzute la articolul 25 alineatul (2);

alte măsuri, la cererea Comisiei.

Fiecare grup consultativ este compus în conformitate cu tabelele prevăzute în anexă. Membrii grupurilor consultative sunt numiți de Comisie pentru a reprezenta un interes comun al părților interesate. Aceștia nu reprezintă o anumită parte interesată, ci exprimă o opinie comună diferitelor organizații de părți interesate.

Membrii grupurilor tehnice sunt selectați din rândul experților cu competențe în domeniile menționate în capitolul II secțiunile 3 și 4 și care au răspuns la cererile publice de propuneri. Respectivii experți pot fi numiți și pe baza propunerilor formulate de entitățile menționate în tabelele din anexă sau de statele membre.

În cadrul fiecărui grup consultativ, Comisia urmărește să asigure un nivel înalt de expertiză, o reprezentare echilibrată a domeniilor relevante de expertiză și de interes, precum și, în măsura posibilului, o reprezentare echilibrată a genului și a originii geografice, luând în considerare atribuțiile specifice ale grupurilor consultative, tipul de expertiză necesară și rezultatul procedurii de selectare a experților.

Reuniunile grupurilor consultative sunt organizate și prezidate de Comisie, care asigură și activitățile de secretariat.

În cazul în care este necesar, președintele poate solicita membrilor să voteze. Fiecare membru are dreptul la un vot. Președintele poate invita experți sau observatori să ia parte la reuniuni, după caz. Experții și observatorii invitați nu au drept de vot.

În cazul în care este necesar, de exemplu pentru a face recomandări cu privire la aspecte importante atât pentru sectorul cărbunelui, cât și pentru sectorul oțelului, grupurile consultative se reunesc în ședințe comune.

Grupurile tehnice pentru cărbune și oțel (denumite în continuare grupurile tehnice) oferă sprijin Comisiei cu privire la monitorizarea proiectelor de cercetare, a proiectelor-pilot sau demonstrative.

Membrii grupurilor tehnice sunt selectați din rândul experților cu competențe în materie de strategie de cercetare, de gestionare sau de producție în domeniile menționate în capitolul II secțiunile 3 și 4 și care au răspuns la cererile publice de propuneri.

În cadrul fiecărui grup tehnic, Comisia urmărește să asigure un nivel înalt de expertiză profesională, o reprezentare echilibrată a domeniilor relevante de expertiză și de interes, precum și, în măsura posibilului, o reprezentare echilibrată a genului și a originii geografice, luând în considerare atribuțiile specifice ale grupurilor tehnice, tipul de expertiză necesară și rezultatul procedurii de selectare a experților. Calitatea de membru al unui grup tehnic nu exclude eligibilitatea în calitatea de expert-evaluator.

SECȚIUNEA 4

O cerere anuală de propuneri se publică în fiecare an. Termenul pentru prezentarea propunerilor se publică în pachetul informativ menționat la alineatul (3). În cazul în care nu există dispoziții contrare, data de 15 septembrie a fiecărui an constituie termenul pentru prezentarea propunerilor pentru evaluare. În cazul în care data de 15 septembrie este într-o zi de weekend sau într-o zi de vineri sau de luni, termenul devine automat prima zi lucrătoare după data de 15 septembrie. Termenul se publică în pachetul informativ menționat la alineatul (3).

În cazul în care Comisia, în conformitate cu articolul 41 literele (d) și (e), decide să modifice termenul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol pentru prezentarea propunerilor sau să lanseze cereri de propuneri specifice, informațiile respective se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Comisia se asigură că sunt puse la dispoziția tuturor participanților potențiali suficiente orientări și informații în momentul publicării cererii de propuneri, în special prin intermediul pachetului informativ disponibil pe site-ul Comisiei. O copie imprimată a respectivului pachet informativ poate fi, de asemenea, obținută la cerere de la Comisie.

Propunerile se referă la obiectivele de cercetare stabilite în secțiunile 3 și 4 din capitolul II și, după caz, la obiectivele prioritare enumerate în pachetul informativ în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) sau la obiectivele prioritare definite pentru cererile de propuneri specifice menționate la articolul 25 alineatul (2).

Fiecare propunere include o descriere detaliată a proiectului propus și conține informații complete privind obiectivele, parteneriatele (inclusiv rolul precis al fiecărui partener), structura managerială, rezultatele anticipate, perspectivele privind aplicațiile și o evaluare a avantajelor industriale, economice, sociale și de mediu anticipate.

Costul total propus și defalcarea acestuia sunt realiste și efective și se așteaptă ca proiectul să producă un raport cost/beneficii pozitiv.

Comisia asigură o evaluare confidențială, corectă și echitabilă a propunerilor.

Comisia asigură punerea la dispoziția tuturor potențialilor participanți a unui manual pentru evaluarea și selectarea acțiunilor CDT.

Comisia înregistrează propunerile primite și verifică eligibilitatea acestora.

Comisia evaluează propunerile, fiind asistată de experți independenți.

Comisia elaborează o listă de propuneri adoptate în ordinea meritului acestora.

Comisia hotărăște cu privire la alegerea proiectelor și la alocarea fondurilor. Atunci când valoarea estimată a contribuției comunitare alocate programului de cercetare este mai mare sau egală cu 0,6 milioane EUR, se aplică articolul 41 litera (a).

Comisia, asistată de grupurile tehnice menționate la articolul 24, monitorizează proiectele și activitățile de cercetare.

Proiectele bazate pe propunerile selectate, măsurile și acțiunile specificate în conformitate cu articolele 14-18 formează obiectul unui acord de finanțare. Acordurile de finanțare se bazează pe modelul de acord de finanțare relevant întocmit de Comisie, ținând seama, după caz, de natura activităților în cauză.

Acordurile de finanțare stabilesc contribuția financiară alocată programului de cercetare pe baza costurilor eligibile, precum și normele privind raportarea costurilor, închiderea conturilor și certificatele privind situațiile financiare. În plus, acordurile conțin dispoziții privind drepturile de acces și difuzarea și utilizarea cunoștințelor.

Participanții pun în aplicare acțiunile în conformitate cu toate condițiile și obligațiile prevăzute în prezenta decizie, în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și în Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei, precum și în cererea de propuneri și în acordul de grant.

Participanții nu își iau angajamente care sunt incompatibile cu prezenta decizie sau cu acordul de grant. În cazul în care un participant nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în legătură cu punerea tehnică în aplicare a acțiunii, ceilalți participanți respectă obligațiile fără nicio finanțare suplimentară din partea Uniunii, cu excepția cazului în care Comisia îi exonerează în mod expres de oricare dintre respectivele obligații. Participanții asigură informarea în timp util a Comisiei cu privire la orice eveniment care ar putea afecta în mod semnificativ punerea în aplicare a acțiunii sau interesele Uniunii.

Participanții pun în aplicare acțiunea și iau toate deciziile necesare și rezonabile în acest sens. Aceștia dispun de resursele corespunzătoare, dacă și atunci când este necesar, pentru punerea în aplicare a acțiunii. Aceștia pot recurge la serviciile unor părți terțe, inclusiv ale unor subcontractanți, pentru realizarea de lucrări în cadrul acțiunii, dacă acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare a acțiunii. Participanții își asumă responsabilitatea pentru lucrările realizate față de Comisie sau față de alți participanți.

Folosirea subcontractării pentru îndeplinirea anumitor elemente ale acțiunii se limitează la cazurile prevăzute în acordul de grant și la cazurile justificate în mod corespunzător care nu au putut fi prevăzute clar la data intrării în vigoare a acordului de grant.

Părți terțe, altele decât subcontractanții, pot realiza lucrări în cadrul acțiunii în condițiile descrise în acordul de grant. Partea terță și lucrările care urmează a fi realizate se identifică în acordul de grant.

ar fi eligibilă pentru finanțare, în cazul în care ar fi un participant;

este o entitate afiliată sau are o legătură juridică cu un participant și aceasta implică o colaborare care nu se limitează la acțiune;

este desemnată în acordul de grant; și

respectă normele aplicabile participantului în conformitate cu acordul de grant cu privire la eligibilitatea costurilor și controlul cheltuielilor.

Participanții respectă legislația națională, reglementările și normele etice din țările în care este efectuată acțiunea. Atunci când este cazul, participanții solicită aprobarea comitetelor relevante de etică de la nivel național sau local, înainte de a demara acțiunea.

Programul de cercetare se bazează pe acorduri de finanțare CDT cu costuri partajate. Contribuția financiară totală, inclusiv orice finanțare publică suplimentară, este conformă cu normele aplicabile ajutoarelor de stat.

Se utilizează contracte de achiziții publice pentru furnizarea de bunuri mobile și imobile, execuția lucrărilor sau furnizarea de servicii necesare pentru implementarea acțiunilor de sprijin și de pregătire.

Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1) din prezentul articol, contribuția financiară totală maximă, exprimată ca procent din costurile eligibile definite la articolele 31-35, este:

pentru proiecte de cercetare până la 60 %;

pentru proiecte pilot și proiecte demonstrative până la 50 %;

pentru măsuri de însoțire, acțiuni de sprijin și de pregătire până la 100 %.

Costurile eligibile sunt următoarele:

costuri cu echipamentele;

cheltuieli cu personalul;

cheltuieli de exploatare;

costuri indirecte.

Costurile eligibile acoperă numai costurile reale suportate pentru execuția proiectului conform dispozițiilor acordului de finanțare. Beneficiarii, beneficiarii asociați și subbeneficiarii nu au dreptul de a revendica niciun fel de comisioane cuprinse în buget sau comerciale.

Costurile achiziționării sau ale închirierii acelor echipamente care sunt direct legate de execuția proiectului se debitează ca și costuri directe. Costurile eligibile pentru achiziționarea în leasing a echipamentelor nu depășesc costurile eligibile pentru achiziția acestora.

Cheltuielile eligibile cu personalul acoperă numai orele efective de muncă prestate de persoanele care realizează activități în mod direct în cadrul acțiunii.

Cheltuielile cu personalul ale deținătorilor de întreprinderi mici și mijlocii și ale altor persoane fizice care nu primesc un salariu pot fi rambursate pe bază de costuri unitare.

Costurile de funcționare direct legate de execuția proiectului se limitează numai la costul:

materiilor prime;

bunurilor consumabile;

energiei;

transportului de materii prime, bunuri consumabile, echipament, produse, materie primă alimentată în instalații sau combustibil;

întreținerii, reparării, modificării sau transformării echipamentului existent;

IT și altor servicii specifice;

închirierii echipamentelor;

analizelor și testelor;

organizării de ateliere pe teme specifice;

certificatelor privind situațiile financiare și garanțiile bancare;

protejării cunoștințelor;

asistenței din partea unor terți.

Toate celelalte costuri (precum cheltuielile de regie) care pot apărea în legătură cu proiectul și care nu sunt identificate în mod specific în categoriile precedente, inclusiv costurile de deplasare și de ședere, se acoperă printr-o sumă forfetară echivalentă cu 35 % din costurile eligibile cu personalul, prevăzute la articolul 33.

SECȚIUNEA 5

Pentru proiectele de cercetare, proiectele pilot și cele demonstrative, menționate la articolele 14, 15 și 16, beneficiarul (beneficiarii) elaborează rapoarte periodice. Respectivele rapoarte folosesc la descrierea progresului tehnic înregistrat.

La încheierea lucrării, beneficiarul sau beneficiarii prezintă un raport final care cuprinde o evaluare a exploatării și a impactului. Respectivul raport se publică de către Comisie integral sau sub formă de rezumat, în funcție de importanța strategică a proiectului și după consultarea, după caz, a grupului consultativ relevant.

Comisia poate solicita beneficiarului sau beneficiarilor să furnizeze rapoarte finale privind măsurile de însoțire menționate la articolul 17, precum și privind acțiunile de sprijin și de pregătire menționate la articolul 18 și poate decide publicarea acestora.

Comisia efectuează o examinare anuală a activităților din cadrul programului de cercetare și a progresului înregistrat în activitatea de CDT. Raportul care conține examinarea în cauză se înaintează Comitetului pentru cărbune și oțel.

Comisia poate numi experți independenți și experți cu înalte calificări care să contribuie la această examinare anuală.

Comisia desfășoară un exercițiu de monitorizare a programului de cercetare, inclusiv o evaluare a beneficiilor preconizate. Până la sfârșitul anului 2013, se emite un raport privind respectivul exercițiu, și, ulterior, la fiecare șapte ani. Aceste rapoarte se publică prin intermediul Serviciului comunitar de informații pentru cercetare și dezvoltare (CORDIS) sau pe site-ul web corespunzător.

La încheierea proiectelor finanțate în fiecare perioadă de șapte ani Comisia evaluează programul de cercetare. Se evaluează, de asemenea, beneficiile CDT pentru societate și pentru toate sectoarele relevante. Raportul de evaluare se publică.

La efectuarea monitorizării și a evaluării menționate la alineatele (1) și (2), Comisia este asistată de comisii de experți cu înalte calificări numiți de Comisie.

În cazul numirii experților independenți cu înalte calificări menționați la articolul 18, la articolul 28 alineatul (2) și la articolul 38, se aplică dispozițiile articolului 237 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului.

CAPITOLUL IV

Orientările tehnice multianuale stabilite în capitolul III se revizuiesc periodic la fiecare șapte ani, prima perioadă încheindu-se la 31 decembrie 2014. În acest scop și cel mai târziu în primele șase luni ale ultimului an din perioada de șapte ani, Comisia reevaluează funcționarea și eficiența orientărilor tehnice multianuale și, după caz, propune modificări.

Atunci când consideră necesar, Comisia poate efectua o astfel de reevaluare și poate prezenta Consiliului propuneri de modificări corespunzătoare înainte de expirarea perioadei de șapte ani.

În conformitate cu procedura menționată la articolul 42 alineatul (2), Comisia adoptă următoarele măsuri de executare:

aprobarea acțiunilor de finanțare atunci când contribuția comunitară estimată în cadrul programului de cercetare este mai mare sau egală cu 0,6 milioane EUR;

elaborarea termenilor de referință pentru monitorizarea și evaluarea programului de cercetare, menționați la articolul 38;

modificări aduse secțiunilor 3 și 4 din capitolul II;

modificări ale termenului menționat la articolul 25;

întocmirea unor cereri de propuneri specifice.

Comisia este asistată de Comitetul pentru cărbune și oțel.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Decizia 2003/78/CE se abrogă. Cu toate acestea, Decizia 2003/78/CE continuă să se aplice până la 31 decembrie 2008 pentru finanțarea acțiunilor care rezultă din propuneri prezentate până la 15 septembrie 2007.

Prezenta decizie produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 16 septembrie 2007.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

ANEXĂ

ANEXĂ

Componența grupului consultativ pentru cărbune menționat la articolul 22:

Membrii trebuie să aibă cunoștințe generale complexe și o vastă experiență personală în cel puțin unul dintre următoarele domenii: extragerea și utilizarea cărbunelui, mediu și aspecte sociale, inclusiv aspecte privind siguranța.

Componența grupului consultativ pentru oțel menționat la articolul 22:

Membrii trebuie să aibă cunoștințe generale complexe și o vastă experiență personală în cel puțin unul dintre următoarele domenii: materii prime; producerea fontei; producerea oțelului; turnare continuă; laminare la cald și/sau la rece; finisarea oțelului și/sau tratamentul suprafețelor; dezvoltarea de clase de oțel și/sau produse; aplicații și proprietăți ale oțelului; aspecte de mediu și sociale, inclusiv aspecte privind siguranța.

Tabelul 1

Tabelul 2