Decizia nr.  1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013)

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 156, articolul 157 alineatul (3) și articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat,

Consiliul European de la Lisabona din 23 și 24 martie 2000 a stabilit drept obiectiv ca Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică economie din lume bazată pe cunoaștere. Acesta a subliniat importanța creării unui climat favorabil întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a diseminării celor mai bune practici și a asigurării unei convergențe sporite între statele membre. Consiliul European de la Göteborg din 15 și 16 iunie 2001 a aprobat strategia Uniunii de dezvoltare durabilă pentru a se asigura un echilibru just între creșterea economică, incluziunea socială și protecția mediului. Metodele de producție ale întreprinderilor joacă un rol important în dezvoltarea durabilă.

Este necesar să se stabilească un program-cadru pentru inovație și competitivitate (denumit în continuare program-cadru) pentru a contribui la sporirea competitivității și a capacității de inovație în cadrul Comunității, pentru a favoriza dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere și pentru a promova o dezvoltare durabilă bazată pe o creștere economică echilibrată.

Un astfel de program se înscrie pe linia Comunicării Comisiei din 2 februarie 2005 către Consiliul European de primăvară, intitulată Cooperare pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă – un nou început pentru Strategia de la Lisabona, care preconizează punerea în aplicare a unor acțiuni menite să sporească creșterea și competitivitatea și să transforme Europa într-un loc mai atractiv pentru investitori și lucrători. Mai mult, comunicarea amintește că trebuie să se stimuleze inițiativa antreprenorială, să se atragă suficient capital de risc pentru a lansa noi întreprinderi și pentru a păstra o bază industrială solidă în Europa, promovând în același timp inovația și, în special, ecoinovația, adoptarea tehnologiilor informației și comunicării (TIC) și utilizarea durabilă a resurselor. Întrucât competitivitatea rezultă, în mare măsură, din acțiunea întreprinderilor dinamice care operează pe piețe deschise și competitive și care sunt sprijinite de un cadru adecvat, în special de un cadru de reglementare favorabil inovației, finanțarea comunitară are rolul de a exercita un efect de levier și de a furniza finanțare complementară pentru a se remedia situațiile referitoare la deficiențele pieței.

Carta Europeană pentru întreprinderi mici (denumită în continuare carta), aprobată de Consiliul European de la Santa Maria de Feira din 19 și 20 aprilie 2000, descrie micile întreprinderi drept coloana vertebrală a economiei europene. Politicile naționale și europene ar trebui să țină seama, în practică, de natura, de cerințele și de așteptările specifice întreprinderilor mici și societăților cooperative meșteșugărești. Măsurile comunitare menite să promoveze IMM-urile, cum ar fi comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2005, intitulată Implementarea Strategiei Lisabona – politici moderne pentru IMM-uri privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă, ar trebui să țină seama de obiectivele stabilite în cartă, și programul-cadru ar trebui să fie utilizat ca un instrument pentru a realiza progrese în atingerea acestor obiective.

Programul-cadru ar trebui să se adreseze în special IMM-urilor, astfel cum sunt acestea definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. Acesta ar trebui să acorde o atenție deosebită caracteristicilor și cerințelor specifice ale societăților gazelă și celor ale microîntreprinderilor și societăților cooperative meșteșugărești, precum și grupurilor-țintă, inclusiv antreprenorilor femei.

Programul-cadru ar trebui să reunească acele măsuri comunitare specifice din domeniul spiritului antreprenorial, al IMM-urilor, al competitivității industriale, al inovației, al tehnologiei informației și comunicării, al ecotehnologiilor și al energiei inteligente care, până în prezent, erau reglementate de Decizia 96/413/CE a Consiliului din 25 iunie 1996 de punere în aplicare a unui program de acțiune comunitar de consolidare a competitivității industriei europene, de Decizia nr. 1336/97/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1997 privind o serie de orientări pentru rețelele de telecomunicații transeuropene, de Regulamentul (CE) nr. 1655/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 privind instrumentul financiar pentru mediu (LIFE), de Decizia 2000/819/CE a Consiliului din 20 decembrie 2000 privind un program multianual pentru întreprinderi și spiritul antreprenorial, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) (2001-2005), de Decizia 2001/48/CE a Consiliului din 22 decembrie 2000 de adoptare a unui program comunitar multianual menit să stimuleze dezvoltarea și utilizarea conținutului digital european în rețelele globale, precum și să promoveze diversitatea lingvistică în societatea informațională, de Decizia nr. 1230/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 de adoptare a unui program multianual de acțiune în domeniul energiei: Energie inteligentă – Europa (2003-2006), pentru a sprijini dezvoltarea durabilă în domeniul energiei și Decizia nr. 2556/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 de adoptare a unui program multianual (2003-2005) pentru monitorizarea planului de acțiune eEuropa 2005, diseminarea bunelor practici și ameliorarea securității rețelelor și a informației (Modinis).

Este necesar ca programul-cadru să stabilească un set de obiective comune, pachetul financiar total prevăzut pentru realizarea acestor obiective, diferitele tipuri de măsuri de punere în aplicare, precum și normele de supraveghere, evaluare și protecție a intereselor financiare ale Comunității.

În sensul comunicării Comisiei din 11 martie 2003 intitulate Politica inovației: actualizarea abordării Uniunii în contextul Strategiei de la Lisabona și în lumina manualului Oslo al OCDE, inovația este înțeleasă drept conținând înnoirea și extinderea spectrului de produse și servicii și a piețelor lor asociate, stabilirea unor metode noi de design, producție, aprovizionare și distribuție; introducerea unor modificări în gestiunea, organizarea muncii, precum și în condițiile de muncă și calificările lucrătorilor; și acoperă inovația tehnologică, netehnologică și organizațională.

Este necesar ca activitățile de cercetare și de dezvoltare tehnologică desfășurate în conformitate cu articolul 166 din tratat să fie excluse din programul-cadru. Acesta ar trebui să fie complementar celui de-al șaptelea program-cadru al Comunității pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrație (2007-2013) (denumit în continuare cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT), consacrându-se inovației atât tehnologice, cât și inovației netehnologice, care a depășit stadiul de demonstrație finală și este gata să facă obiectul unei prime aplicații comerciale (experimente privind inovațiile în vederea aplicației lor comerciale). Ar trebui să se acorde garanții pentru a se preveni o întrerupere a finanțării între dezvoltare, cercetare și aplicație (activități de transfer tehnologic, în special faza de prelansare). Prin urmare, finanțarea transferului rezultatelor cercetării pentru comercializare este o sarcină care ar trebui să fie făcută în strânsă cooperare cu cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT și cu celelalte programe de cercetare aplicabile.

Programul-cadru ar trebui să reglementeze prima aplicație comercială a tehnologiilor existente care urmează să fie utilizate într-o manieră nouă și inovatoare. În anumite condiții, proiectele-pilot de demonstrație tehnologică vor fi reglementate atât de programul-cadru, cât și de cel de-al șaptelea program-cadru CDT. Acest fapt va fi posibil numai atunci când anumite soluții tehnologice (de exemplu standardele tehnice în domeniul tehnologiei informației și comunicării) trebuie să fie validate în cursul fazei de primă aplicație comercială a unei tehnologii care a fost deja demonstrată într-o altă manieră.

Programul-cadru ar trebui să fie complementar fondurilor structurale și altor programe comunitare relevante, ținând seama în același timp de faptul că fiecare instrument ar trebui să funcționeze în conformitate cu propriile proceduri specifice. Prin urmare, costurile eligibile în temeiul mai multor instrumente nu ar trebui să facă obiectul unei finanțări duble.

Obiectivele comune ale programului-cadru ar trebui să fie realizate prin programe specifice intitulate Programul pentru inovație și spirit antreprenorial, Programul de sprijinire în materie de tehnologia informației și comunicării și Programul energie inteligentă – Europa.

Toate programele și activitățile reglementate de programul-cadru ar trebui să țină seama de principiile transparenței și ale egalității de șanse între femei și bărbați.

Prezenta decizie stabilește, pentru întreaga durată a programului-cadru, un pachet financiar care constituie prima referință pentru autoritatea bugetară, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie cu privire la disciplina bugetară și buna gestiune financiară, în cursul procedurii bugetare anuale.

Ar trebui să se definească un buget specific indicativ pentru fiecare program specific.

Pentru a se asigura că finanțarea se limitează la a remedia deficiențele pieței și pentru a se evita orice denaturare a pieței, finanțarea din programul-cadru ar trebui să respecte normele comunitare în materie de ajutoare de stat și instrumentele aferente acestora, precum și definiția comunitară a IMM-urilor care este în vigoare în prezent.

Acordul privind Spațiul Economic European (denumit în continuare Acordul SEE) și protocoalele la acordurile de asociere prevăd participarea țărilor în cauză la programele comunitare. Participarea altor țări terțe ar trebui să fie posibilă în măsura în care acordurile și procedurile permit acest lucru.

Programul-cadru și programele specifice ar trebui să facă obiectul unei supravegheri și al unor evaluări periodice, astfel încât să fie posibile reajustări. Atunci când este posibil, rapoartele de evaluare ar trebui să examineze abordarea integratoare a egalității de gen în activitățile programului.

De asemenea, ar trebui să se ia măsuri adecvate pentru a preveni abaterile și fraudele, precum și măsurile necesare pentru a recupera fondurile pierdute, plătite în mod necorespunzător sau utilizate în manieră incorectă, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de către Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de către Oficiul European Antifraudă (OLAF).

Creșterea și competitivitatea întreprinderilor în sectoarele industrial și al serviciilor depinde de capacitatea lor de a se adapta repede schimbării, de a exploata potențialul lor în materie de inovație și de a dezvolta produse de înaltă calitate. Această provocare privește toate întreprinderile, indiferent de mărime, fiind deosebit de acută în ceea ce privește micile întreprinderi. Prin urmare, este necesar să se stabilească un program pentru inovație și spirit antreprenorial.

Comunitatea poate juca rolul de catalizator și de coordonator al eforturilor statelor membre. Aceasta poate să contribuie la succesul acestora și să completeze acțiunea acestora, în special prin promovarea schimbului de experiențe naționale și regionale, prin definirea și diseminarea celor mai bune practici și a ideilor inovatoare și prin contribuția la furnizarea în întreaga Europa a unui spectru larg de servicii în sprijinul întreprinderilor și al inovației și, în special, în sprijinul IMM-urilor.

Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2004, intitulată Promovarea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilă: un plan de acțiune al Uniunii Europene pentru tehnologii de mediu, preconizează că programele comunitare susțin dezvoltarea și adoptarea ecotehnologiilor și recomandă mobilizarea instrumentelor financiare pentru a împărtăși riscurile legate de investiții în domeniul ecotehnologiilor.

Pentru a favoriza crearea unei piețe europene a produselor și a serviciilor inovatoare, este necesar ca statele membre și Comisia să creeze condiții atractive pentru produsele și serviciile inovatoare, inclusiv printr-o abordare proactivă în ceea ce privește achizițiile publice, pentru a contribui la încheierea contractelor principale, sporind în același timp accesul la IMM-uri și calitatea serviciilor publice, și printr-o reglementare sporită și prin intermediul unor standarde care vin în întâmpinarea necesităților. Comisia ar trebui să furnizeze asistență în legătură cu achizițiile publice axate pe inovație.

În ceea ce privește inovația tehnologică, IMM-urile ar trebui încurajate să investească în domeniile de înaltă tehnologie, cum ar fi spațiul și securitatea, precum și să dezvolte aplicații oferite de sistemul de poziționare prin satelit Galileo.

Prin ecoinovație se înțelege orice formă de inovație care își propune să realizeze un progres semnificativ și demonstrabil către o dezvoltare durabilă care protejează mediul, prin reducerea impactului asupra mediului și printr-o utilizare mai eficientă și mai responsabilă a resurselor naturale, în special a energiei. Ecoinovația este un concept progresiv, iar programul-cadru trebuie, prin urmare, să continue să se adapteze la schimbări. Promovarea ecoinovației prin intermediul programului-cadru are rolul de a contribui la punerea în aplicare a planului de acțiune pentru tehnologii de mediu.

Ținând seama de activitățile Programului LIFE + (denumit în continuare LIFE +), programul-cadru ar trebui să încurajeze introducerea tehnologiilor de mediu prin intermediul proiectelor-pilot și de primă aplicație comercială, asigurând tranziția de la demonstrația reușită a tehnologiilor inovatoare la comercializarea acestora prin eliminarea barierelor întâmpinate la penetrarea pe piață și prin promovarea abordărilor voluntare în domenii precum gestiunea mediului, precum și prin realizarea unor rețele între părțile interesate. Acesta ar trebui să susțină ecoinovația din partea întreprinderilor prin intermediul proiectelor și al coinvestițiilor în fondurile de capital de risc, dar nu ar trebui să asigure o finanțare dublă a costurilor care fac obiectul unei intervenții financiare în temeiul Programului LIFE +.

Instrumentele financiare comunitare pentru IMM-uri bazate pe piață completează și susțin schemele financiare la nivel național. Acestea pot încuraja în mod special investițiile private pentru crearea de noi întreprinderi inovatoare și pentru a sprijini întreprinderile cu un potențial de creștere înalt în fază de expansiune pentru a se reduce o lipsă identificată de capital propriu. Acestea pot facilita accesul IMM-urilor existente la credite pentru activități care consolidează competitivitatea și potențialul acestora de creștere.

Fondul European de Investiții (FEI) este organul specializat al Comunității pentru investiții în capitaluri de risc și în instrumente de garanție pentru IMM-uri. Acesta acordă o atenție deosebită promovării microfinanțării, precum și a finanțării inițiale, în conformitate cu cererea pieței și respectând cele mai bune practici. Acesta contribuie la realizarea obiectivelor comunitare, inclusiv în ceea ce privește o societate bazată pe cunoaștere, inovație, creștere, ocuparea forței de muncă și promovarea spiritului antreprenorial. FEI asigură continuitatea necesară în gestionarea programelor comunitare și a acumulat o experiență solidă în domeniu. Prin urmare, pe baza unor evaluări independente, s-a considerat că este o practică bună să se încredințeze Fondului European de Investiții (FEI) gestiunea instrumentelor financiare comunitare pentru IMM-uri, în numele Comisiei. FEI deține, de asemenea, expertiza necesară pentru a sprijini acțiunile noi bazate pe parteneriatele public-privat lansate de către statele membre cu scopul de a atrage fluxuri de investiții cu risc ridicat de pe piețele de capital în beneficiul micilor întreprinderi inovatoare.

Schimbări iminente în mediul financiar și noi standarde contabile conduc la o atitudine mai ezitantă din partea instituțiilor financiare în ceea ce privește asumarea de riscuri, conduc la apariția unei culturi de rating și pot conduce la o reducere a ofertei de credite pentru IMM-uri, cel puțin în cursul perioadei de tranziție. Prin urmare, Programul pentru inovație și spirit antreprenorial ar trebui să răspundă evoluției necesităților de finanțare ale IMM-urilor, inclusiv necesității de finanțare locală și adaptării lor la noul mediu financiar, evitând în același timp să se introducă denaturări ale pieței. Mai mult, activitățile ar trebui să contribuie la consolidarea capacităților instituțiilor financiare de a evalua riscurile legate de inovație, în vederea dezvoltării unei metode de evaluare a riscului tehnologic și a îmbunătățirii capacităților IMM-urilor de a folosi mai eficient instrumentele de finanțare puse la dispoziție de piață.

Serviciile de înaltă calitate în sprijinul întreprinderilor și al inovației joacă un rol important în a asigura accesul IMM-urilor la informații referitoare la funcționarea și la oportunitățile pieței interne a mărfurilor și serviciilor, precum și la transferul trans-național de inovație, de cunoștințe și de tehnologie. Acestea joacă, de asemenea, un rol esențial în facilitarea accesului IMM-urilor la informații referitoare la legislația comunitară aplicabilă acestora, precum și la legislația viitoare pentru care acestea se pot pregăti și căreia i se pot adapta cu costuri minime. Rețelele europene de sprijinire a întreprinderilor deja existente, cum ar fi Euro Info Centre și Centrele Releu pentru Inovare, au permis dobândirea unei experiențe și a unor competențe considerabile. Evaluările externe au evidențiat necesitatea de a consolida rolul orizontal în furnizarea de servicii europene de sprijinire a întreprinderilor, inclusiv prin optimizarea cooperării între serviciile existente și birourile de asistență în vederea creării unui ghișeu unic pe baza unui angajament de garantare a accesului la informație. Aceasta se referă la diseminarea de informații referitoare la programele Comunității și la promovarea participării IMM-urilor la aceste programe, în special la participarea IMM-urilor la cea de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT. Evaluările au subliniat, de asemenea, importanța facilitării interacțiunilor dintre Comisie și IMM-uri.

Comunitatea ar trebui să se doteze cu o bază analitică solidă pentru a sprijini definirea politicilor în materie de IMM-uri, spirit antreprenorial, inovație și competitivitate în sectoarele industriale. Această bază ar trebui să confere o valoare adăugată informațiilor disponibile în aceste domenii la nivel național. Comunitatea ar trebui să asigure dezvoltarea comună a strategiilor de competitivitate pentru sectoarele industrial și al serviciilor, precum și a strategiilor de promovare a celor mai bune practici referitoare la mediul și la cultura antreprenorială, inclusiv la competențe, responsabilitatea socială a întreprinderilor și egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și să promoveze, printre altele, educația și formarea profesională continuă, de la școală până la învățământ superior, în vederea favorizării tinerilor întreprinzători.

Consiliul European de la Bruxelles din 20 și 21 martie 2003 a acordat prioritate inovației și spiritului antreprenorial și a subliniat că este necesar ca Europa să se străduiască mai mult pentru a-și transforma ideile în valoare adăugată reală. Consiliul a lansat un apel la realizarea de eforturi în vederea creării unor condiții care să le permită întreprinderilor să inoveze. Modelul linear de inovație, care presupune că cercetarea conduce direct la inovație, s-a dovedit insuficient în a explica performanța și în a concepe răspunsuri politice adecvate în materie de inovație. Recunoscând faptul că întreprinderile constituie principalele motoare ale procesului de inovație, Programul pentru inovație și spirit antreprenorial ar trebui să prevadă, prin urmare, resurse financiare menite să încurajeze activitățile de inovație ale întreprinderilor și să pregătească adoptarea inovației de către piață, precum și să promoveze gestiunea și cultura inovației. Aceste mijloace ar trebui să contribuie la garantarea faptului că inovația promovează competitivitatea și se materializează în aplicații practice la nivelul întreprinderilor. Consiliul European de la Bruxelles din 25 și 26 martie 2004 a adăugat faptul că tehnologiile curate sunt vitale pentru exploatarea deplină a sinergiilor dintre întreprinderi și mediu. Promovarea ecoinovației, care include tehnologiile curate inovatoare, poate contribui la exploatarea potențialului lor.

Piața de transfer și de absorbție a cunoștințelor este adesea opacă, și atât lipsa informației, cât și incapacitatea de a crea contacte creează bariere de piață. Întreprinderile întâmpină dificultăți în a absorbi tehnologii care nu fac parte din domeniul lor tradițional de activități, precum și în a dobândi noi tipuri de competențe. Riscurile financiare pot fi ridicate în ceea ce privește inovația, iar rentabilitatea poate fi întârziată ca urmare a contratimpilor din dezvoltare, iar fiscalitatea poate distinge între succes și eșec. Competențele necesare pentru exploatarea oportunităților pot lipsi uneori. Obstacole instituționale sau de reglementare pot întârzia sau împiedica apariția unor piețe noi și accesul la acestea. Legea falimentului poate conduce la un efect puternic descurajant în ceea ce privește asumarea riscului antreprenorial, de teama eșecului. Mai mult, decizia referitoare la realizarea sau nu a inovației poate fi tributară condițiilor economice. Dezvoltarea unui mediu de afaceri care să favorizeze spiritul antreprenorial, competitivitatea și inovația ar trebui să includă o ameliorare a reformei economice și administrative referitoare la întreprindere și inovație, în special în scopul de a spori competitivitatea, de a reduce sarcinile administrative pentru IMM-uri și de a crea un cadru de reglementare mai favorabil spiritului antreprenorial, creării de întreprinderi, precum și transferului, creșterii și inovării întreprinderilor.

Aceste bariere în calea penetrării tehnologiilor inovatoare pe piață sunt cu atât mai relevante în ceea ce privește ecotehnologiile. De foarte multe ori prețurile pieței nu reflectă pe deplin costurile de mediu ale produselor și ale serviciilor. Fracțiunea costurilor care nu se reflectă în prețurile pieței este suportată de societate în ansamblu, mai degrabă decât de cei care produc poluarea. Această deficiență a pieței, asociată cu interesul Comunității de a păstra resursele, de a preveni poluarea și de a proteja mediul prin mijloace mai rentabile, justifică consolidarea sprijinului pentru ecoinovație.

Măsurile comunitare în materie de inovație au rolul de a sprijini dezvoltarea unei politici de inovație în statele membre și în regiunile acestora, precum și de a facilita exploatarea sinergiilor între politica de inovație regională, națională și europeană și activitățile de sprijinire. Comunitatea este în măsură să faciliteze schimburile trans-naționale, învățarea reciprocă și lucrul în rețea și poate stimula cooperarea în ceea ce privește politica de inovație. Cooperarea dintre părțile interesate în cadrul unei rețele este esențială pentru a facilita fluxul cunoștințelor și al ideilor care sunt necesare inovației.

Rezoluția adoptată de Consiliul Telecomunicații de la Bruxelles din 9 decembrie 2004 oferă baza pentru o propunere de inițiativă nouă referitoare la societatea informațională, care are scopul de a consolida contribuția acesteia la performanța Europei. În comunicarea menționată din 2 februarie 2005, Comisia propune să-și concentreze eforturile asupra a două obiective: realizarea unei creșteri mai solide și mai durabile și crearea de locuri de muncă mai numeroase și mai bune. Această comunicare subliniază faptul că adoptarea tehnologiei informației și comunicării (TIC) în sectoarele privat și public constituie un element-cheie în ameliorarea performanțelor europene în materie de inovație și competitivitate. Prin urmare, ar trebui să se instituie un Program de sprijinire a politicii în materie de tehnologie a informației și comunicării (TIC).

Acțiunile prevăzute de Programul de sprijinire a politicii în materie de tehnologie a informației și comunicării (TIC) ar trebui să contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor strategiei i2010, ținând seama în același timp de alte programe comunitare în domeniul TIC, pentru a se evita dublarea eforturilor.

Tehnologiile informației și comunicării (TIC) constituie coloana vertebrală a economiei bazate pe cunoaștere. Acestea reprezintă aproape jumătate din profiturile productivității realizate în economiile moderne și oferă soluții unice provocărilor fundamentale ale societății. Ameliorarea serviciilor din sectorul public și a interesului general trebuie să se realizeze în strânsă legătură cu politicile comunitare în cauză, în special în domeniul sănătății publice, al educației și formării, al mediului, al transporturilor, al dezvoltării pieței interne și al concurenței.

Ar trebui să se încurajeze lansarea și utilizarea optimă a soluțiilor inovatoare bazate pe TIC, în special pentru serviciile din domenii de interes public, inclusiv ameliorarea calității vieții pentru grupurile defavorizate, cum ar fi persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Sprijinul comunitar ar trebui să faciliteze, de asemenea, coordonarea și punerea în aplicare a acțiunilor menite să dezvolte societatea informațională în statele membre.

Evaluarea de la jumătatea programului eTEN (Rețeaua Trans-Europeană de telecomunicații) recomandă utilizarea unei abordări orientate către cerere pentru intervențiile comunitare în favoarea proiectelor de sprijinire a serviciilor transeuropene în domeniile de interes public.

Comunicările Comisiei referitoare la e-guvernare și e-sănătate și concluziile aferente ale Consiliului fac apel la eforturi sporite în materie de inovație, schimbul de bune practici și interoperabilitate și subliniază necesitatea consolidării sinergiilor între programele comunitare în aceste domenii. Interoperabilitatea are o importanță semnificativă în dezvoltarea societății informaționale.

Un cadru legislativ a fost instituit prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date, Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională și Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, pentru a gestiona provocările pe care le presupune conținutul digital în societatea informațională.

Practicile diferite dintre statele membre continuă să creeze bariere tehnice care împiedică accesul și reutilizarea la scară largă a informațiilor din sectorul public în cadrul Uniunii.

Inițiativele comunitare referitoare la conținutul digital ar trebui să țină seama de specificitatea multilingvă și multiculturală a Comunității.

Resursele naturale, a căror utilizare prudentă și rațională este prevăzută la articolul 174 din tratat, includ, în afară de sursele de energie regenerabilă, petrolul, gazul natural și combustibilii solizi, care sunt surse esențiale de energie, dar și principalele surse ale emisiilor de dioxid de carbon.

Cartea verde a Comisiei intitulată Spre o strategie europeană de securitate a aprovizionării cu energie a constatat că Uniunea devine din ce în ce mai dependentă de sursele externe de energie și că dependența sa ar putea atinge procentul de 70 % peste 20-30 de ani. Prin urmare, cartea a subliniat necesitatea de a echilibra politica în materie de aprovizionare prin acțiuni clare în favoarea unei politici a cererii și a lansat un apel pentru un consum mai bine gestionat și ecologic, în special în sectoarele construcțiilor și transporturilor. De asemenea, cartea verde a atras atenția asupra necesității de a se acorda prioritate dezvoltării unor surse de energie noi și regenerabile ca răspuns la provocarea încălzirii globale și pentru a se atinge obiectivul stabilit deja în rezoluțiile și planurile de acțiune anterioare de 12 % din sursele de energie regenerabilă în consumul intern brut până în 2010.

Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricității produse din surse de energie regenerabile pe piața internă a electricității impune statelor membre să stabilească obiective indicative naționale compatibile cu obiectivul indicativ global al Comunității de 12 % din consumul intern brut de energie până în 2010 și, în special, cu cota indicativă de 22,1 % din energia electrică produsă de surse de energie regenerabilă din consumul total de energie electrică din Comunitate până în 2010. Comunicarea Comisiei din 26 mai 2004, intitulată Cota surselor de energie regenerabilă în UE, a atras atenția asupra faptului că obiectivul de a atinge cota de 12 % de energie regenerabilă în consumul intern global al Comunității în 2010 nu va putea fi atins decât dacă se iau măsuri suplimentare semnificative.

Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor impune statelor membre să aplice cerințe minime în materie de performanță energetică pentru clădirile noi și cele existente, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția regulată a cazanelor și a sistemelor de aer condiționat în clădiri.

Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport impune statelor membre să se asigure că un procent minim de biocombustibili și de alți combustibili regenerabili sunt puși în vânzare pe piață.

Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE impune statelor membre să analizeze potențialul național de aplicare a cogenerării de înalt randament și să instituie scheme de sprijin care reflectă potențialul național identificat.

Pentru a facilita punerea în aplicare a acestor măsuri comunitare, pentru a obține o penetrare mai mare pe piață a acestor surse de energie regenerabilă și pentru a spori eficiența energetică, sunt necesare programe specifice de promovare la nivel comunitar pentru a se crea condițiile de evoluție către sistemele energetice durabile și, în special, pentru a sprijini standardizarea echipamentelor destinate să producă sau să consume surse de energie regenerabilă, pentru a spori dezvoltarea tehnologiilor și pentru a răspândi cele mai bune practici în materie de gestiune a cererii. Același lucru se aplică și măsurilor comunitare referitoare la etichetarea eficienței energetice pe aparate electrice, electronice, de birou și de comunicații, la standardizarea aparatelor de iluminat, de încălzire și de aer condiționat. Prin urmare, este necesar să se instituie un program intitulat Energie inteligentă – Europa.

Programul Energie inteligentă – Europa ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor generale de ameliorare a diversității energetice și a siguranței aprovizionării și la sporirea competitivității societăților din Uniune, în special a IMM-urilor, protejând în același timp mediul și respectând angajamentele internaționale în acest domeniu. Măsurile de ameliorare a eficienței energetice în acest program specific ar trebui să se concentreze, de asemenea, asupra îmbunătățirilor tehnologice în procesele de producție și să propună randamente energetice datorită unei logistici îmbunătățite.

Pentru ca strategia existentă în materie de utilizare durabilă a energiei să producă efecte depline, este necesar să se asigure nu numai continuitatea eforturilor comunitare menite să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, ci și eliminarea barierelor netehnologice prin campanii de promovare mai eficiente, dar, mai ales, să se încurajeze investițiile și să se stimuleze adoptarea unor tehnologii inovatoare pe piață în întreaga Comunitate.

În afară de avantajele ecologice, sursele de energie regenerabilă și eficiența energetică reprezintă industriile cu cea mai mare creștere din Comunitate, creând locuri de muncă noi și inovatoare. Sectorul european al surselor de energie regenerabilă se situează pe primul loc în lume în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor de producere a energiei electrice regenerabile. Aceste tehnologii sunt benefice coeziunii economice și sociale și evită risipirea resurselor.

Decizia nr. 1230/2003/CE expiră la 31 decembrie 2006.

Trei sau patru domenii specifice din programul instituit prin Decizia nr. 1230/2003/CE ar trebui continuate în prezentul program-cadru: (i) promovarea eficienței energetice și a utilizării raționale a resurselor energetice (SAVE); (ii) promovarea surselor de energie noi și regenerabile (Altener); și (iii) promovarea eficienței energetice și a utilizării surselor de energie noi și regenerabile în transporturi (STEER).

Dimensiunea internațională (Coopener) a programului, instituită prin Decizia nr. 1230/2003/CE, ar trebui să fie continuată în cadrul noilor instrumente comunitare în materie de asistență externă ca parte integrantă dintr-un program tematic privind mediul și gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv a energiei. Cu toate acestea, ar trebui să existe o legătură strânsă între partea relevantă a programului tematic și programul Energie inteligentă – Europa pentru a ajuta IMM-urile să profite deplin de potențialele piețe pentru energie inteligentă, situate în afara Europei.

În conformitate cu principiile de bună guvernare și de îmbunătățire a reglementării, Comisia a însărcinat experți independenți pentru a realiza o evaluare ex ante a unui program comunitar multianual nou în domeniul energiei, astfel încât acesta să succeadă actualului program Energie inteligentă – Europa după 31 decembrie 2006. În raportul lor, experții au concluzionat că este necesar să se asigure continuitatea programului Energie inteligentă – Europa după 2006 și ca acesta să fie înnoit în cadrul unui instrument mai amplu și mai ambițios. De asemenea, acest program ar trebui instituit pentru a continua să se îmbunătățească poziția de forță și de excelență a Europei în domeniul tehnologiilor energetice durabile și al aplicațiilor acestora.

Ar trebui să se țină seama de necesitatea de a se asigura accesibilitate și o simplificare administrativă atunci când se pune în aplicare prezentul program-cadru. Comisia ar trebui să publice și să difuzeze la scară largă un manual de utilizare instituind un cadru clar, simplu și transparent de principii general aplicabile pentru participarea beneficiarilor la programul-cadru. Acest fapt ar trebui să faciliteze în special participarea IMM-urilor. Acest manual de utilizare ar trebui să descrie drepturile și obligațiile beneficiarilor; dispozițiile financiare, cum ar fi costurile eligibile și rata cofinanțării; principiile care reglementează normele și procedurile administrative, în special procedurile de cerere ușor de utilizat care implică, după caz, un proces cu două etape, cu condiția ca acest tip de procedură să nu extindă perioada dintre evaluarea și semnarea contractului; normele de utilizare și de diseminare a rezultatelor proiectului; și principiile de evaluare, de selecție și de atribuire a propunerilor.

Pe baza unei analize costuri-beneficii, Comisia poate recurge la o agenție executivă nouă sau existentă pentru a pune în aplicare programul-cadru, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare.

Programul-cadru ar trebui să stimuleze, de asemenea, o reflecție asupra viitoarelor structuri și necesități ale politicilor europene în materie de inovație.

Având în vedere că obiectivele prezentei decizii referitoare la consolidarea competitivității și a inovației nu pot fi realizate în manieră suficientă de statele membre întrucât acestea necesită constituirea unor parteneriate multilaterale, o mobilitate transnațională și schimburi de informații la nivelul Comunității și, prin urmare, ținând seama de natura acțiunilor și a măsurilor necesare, acestea pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum se stabilește la articolul menționat, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge aceste obiective.

Ar trebui să se adopte măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei.

Ținând seama de natura aspectelor care urmează să facă obiectul programelor specifice, Comisia ar trebui să fie asistată de comitete diferite pentru punerea în aplicare a fiecărui program specific. Aceste comitete se reunesc în același timp, în mod periodic, pentru a permite organizarea unor sesiuni comune, în vederea discutării problemelor orizontale sau de interes comun, astfel cum sunt identificate de Comitetul de gestiune a PAI.

Din motive de coerență sporită dintre diferitele elemente ale programului-cadru și de eficiență a acestuia, un comitet consultativ strategic pentru competitivitate și inovație ar trebui să acorde consultanță Comisiei.

Decizia nr. 456/2005/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2005 de stabilire a unui program comunitar multianual pentru a face conținutul digital european mai accesibil, mai ușor de utilizat și de exploatat instituie un program multianual, cunoscut drept eContentplus. Decizia menționată expiră la 31 decembrie 2008. Măsurile prevăzute pentru a face conținutul digital mai accesibil, mai ușor de utilizat și de exploatat ar trebui să continue după această dată în cadrul programului de sprijinire a politicii în materie de TIC instituit prin prezenta decizie.

Măsurile prevăzute de Decizia 96/413/CE ar trebui integrate în Programul pentru inovație și spirit antreprenorial. Prin urmare, Decizia 96/413/CE ar trebui abrogată,

TITLUL I

CAPITOLUL I

Se adoptă un program-cadru pentru acțiune comunitară în domeniul inovației și competitivității, acordându-se o atenție deosebită necesităților IMM-urilor (denumit în continuare program-cadru), pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013.

Programul-cadru contribuie la promovarea competitivității și a capacității inovatoare a Comunității în calitate de societate avansată bazată pe cunoaștere, cu o dezvoltare durabilă bazată pe o creștere economică solidă și pe o economie socială de piață foarte competitivă, cu un nivel foarte ridicat de protecție și de ameliorare a calității mediului.

Programul-cadru nu acoperă activitățile de cercetare, de dezvoltare tehnologică, precum și de demonstrație efectuate în conformitate cu articolul 166 din tratat. Acesta contribuie la acoperirea discrepanțelor dintre cercetare și inovație și favorizează toate formele de inovație.

Obiectivele programului-cadru sunt următoarele:

promovarea competitivității întreprinderilor, în special a IMM-urilor;

promovarea tuturor formelor de inovație, inclusiv a ecoinovației;

accelerarea dezvoltării unei societăți informaționale durabile, competitive, inovatoare și accesibile tuturor;

promovarea eficienței energetice și a surselor de energie noi și regenerabile în toate sectoarele, inclusiv în cel al transporturilor.

Obiectivele programului-cadru se realizează prin punerea în aplicare a următoarelor programe specifice, astfel cum sunt stabilite la titlul II (denumite în continuare programe specifice):

Programul pentru inovație și spirit antreprenorial;

Programul de sprijinire a politicii în materie de tehnologia informației și comunicării (TIC);

Programul Energie inteligentă – Europa.

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului-cadru este de 3621300000 EUR.

O defalcare bugetară indicativă pe programele specifice figurează în anexa I.

Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar.

Sunt admise să participe la programul-cadru:

țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile prevăzute de Acordul SEE;

țările în curs de aderare și țările candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și condițiile generale de participare a acestor țări la programele comunitare, astfel cum sunt stabilite în deciziile consiliilor de asociere și în acordurile-cadru respective;

țările din Balcanii Occidentali, în conformitate cu dispozițiile care urmează să fie stabilite cu aceste țări după instituirea acordurilor-cadru referitoare la participarea lor la programele comunitare;

alte țări terțe, atunci când acordurile și procedurile permit acest lucru.

CAPITOLUL II

Comisia adoptă programele de lucru anuale pentru programele specifice în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 46 alineatul (2), ținând seama de necesitatea de a se adapta evoluțiilor ulterioare, în special după evaluarea intermediară.Comisia asigură punerea în aplicare a programelor de lucru anuale și informează Parlamentul European imediat și în mod complet în legătură cu elaborarea și aplicarea acestora.

Modificările aduse programelor de lucru anuale cu privire la alocările bugetare în valoare de peste 1 milion EUR se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 46 alineatul (2).

Instrumentele descrise în secțiunea 2 din capitolul I, în secțiunea 2 din capitolul II și în secțiunea 2 din capitolul III al titlului II constituie un pachet comun de instrumente pentru programul-cadru. Acestea pot fi utilizate pentru realizarea obiectivelor din fiecare program specific, astfel cum se specifică în programul de lucru anual aferent acestora. O listă completă a instrumentelor apare în detaliu în manualul de utilizare menționat la articolul 47.

Finanțarea acordată respectă pe deplin normele comunitare în materie de ajutoare de stat și instrumentele aferente acestora. Se aplică normele comunitare privind accesul public la informație. Se ține seama de principiile transparenței și abordării integratoare a egalității de gen.

Pachetul financiar instituit de prezenta decizie poate acoperi, de asemenea, cheltuielile necesare pentru acțiunile pregătitoare și pentru activitățile de monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt direct necesare pentru punerea în aplicare efectivă și eficientă a prezentei decizii și pentru realizarea obiectivelor sale.Astfel de acțiuni pot include, în special, studii, reuniuni, acțiuni de informare, publicații, cheltuieli destinate pentru aparate, sisteme și rețele informatice pentru schimbul și procesarea informațiilor și orice alte cheltuieli pentru expertiză și asistență tehnică, științifică și administrativă de care Comisia poate avea nevoie în vederea punerii în aplicare a prezentei decizii.

Comisia monitorizează periodic punerea în aplicare a programului-cadru și a programelor sale specifice. Aceasta examinează, de asemenea, sinergiile din programul-cadru și cu celelalte programe comunitare complementare și, după caz, sinergiile cu programele naționale cofinanțate de Uniune. După caz, aceasta examinează egalitatea de gen și respectarea principiului nediscriminării în activitățile programului.Comisia redactează un raport anual de punere în aplicare a programului-cadru și a fiecărui program specific care examinează activitățile susținute din punct de vedere al punerii în aplicare financiare, al rezultatelor și, după caz, al impactului acțiunilor. Mai mult, raportul anual privind programul specific pentru inovație și spirit antreprenorial identifică clar activitățile de ecoinovație.

Programul-cadru și programele sale specifice fac obiectul unei evaluări intermediare și al unei evaluări finale. Aceste evaluări examinează probleme cum ar fi relevanța, coerența și sinergiile, eficacitatea, eficiența, utilizarea rațională a resurselor, durabilitatea, utilitatea și, după caz, distribuirea fondurilor între sectoare. Mai mult, evaluarea finală examinează în ce măsură programul-cadru, în ansamblul său, precum și fiecare dintre programele sale specifice și-a atins obiectivele.Atât evaluările intermediare, cât și cele finale adoptă metodologii adecvate pentru a măsura impactul programului-cadru și al fiecăruia dintre programele specifice, în raport cu obiectivele lor, inclusiv în ceea ce privește competitivitatea, inovația, spiritul antreprenorial, creșterea productivității, ocuparea forței de muncă și mediul.Aceste evaluări examinează calitatea serviciilor menționate la articolul 21 alineatul (2), furnizate de partenerii din rețea. Evaluările intermediare pot include, de asemenea, elemente de evaluare ex post referitoare la programele anterioare.

Evaluările intermediare și finale ale programelor specifice, precum și alocările bugetare necesare sunt incluse în programele de lucru anuale aferente.Programele de lucru anuale definesc un set de obiective măsurabile pentru fiecare acțiune specifică și redactează criterii de evaluare adecvate și un set de indicatori cantitativi și calitativi pentru a evalua eficacitatea în ceea ce privește obținerea rezultatelor care vor contribui la realizarea obiectivelor programului-cadru în ansamblul său și a obiectivelor programelor specifice în cauză.Evaluarea intermediară și finală a programului-cadru, precum și alocările bugetare necesare sunt incluse în programul de lucru anual pentru inovație și spirit antreprenorial.

Evaluarea intermediară a programului-cadru se efectuează până la 31 decembrie 2009, iar evaluarea finală până la 31 decembrie 2011.Evaluările intermediare și finale ale programelor specifice sunt organizate astfel încât să se țină seama de rezultatele acestora la evaluarea intermediară și finală a programului-cadru.

Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor le sunt comunicate de către Comisie rapoartele anuale privind punerea în aplicare și rezultatele evaluărilor intermediare și finale ale programului-cadru și ale programelor sale specifice.

Fără a aduce atingere alineatelor (1)-(5), pentru proiectele puse în aplicare pe baza instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile pentru finanțarea proiectelor menționate la articolul 31 alineatul (2), Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport intermediar în al doilea semestru al anului 2013. O evaluare independentă completă este realizată în 2015.

Atunci când se pun în aplicare acțiuni finanțate în temeiul prezentei decizii, Comisia asigură protecția intereselor financiare ale Comunității prin aplicarea unor măsuri care să combată frauda, corupția și orice alte activități ilegale, prin controale efective și prin recuperarea sumelor achitate în mod necorespunzător. În cazul în care se constată nereguli, aceasta adoptă sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95, Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999.

În sensul acțiunilor comunitare finanțate în temeiul prezentei decizii, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 și Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 se aplică tuturor încălcărilor dispozițiilor dreptului comunitar, inclusiv încălcărilor obligațiilor contractuale stipulate în baza programului-cadru, rezultând dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor gestionate de aceasta, de către o cheltuială nejustificată.

Orice măsură de punere în aplicare rezultând din prezenta decizie prevede în special o supraveghere și un control financiar exercitat de Comisie sau de orice alt reprezentant autorizat de aceasta, precum și de auditori ai Curții de Conturi Europene, efectuate, după caz, la fața locului.

TITLUL II

CAPITOLUL I

Secțiunea 1

Se instituie un program pentru inovație și spirit antreprenorial în sprijinul întreprinderilor, în special al IMM-urilor, al spiritului antreprenorial, al inovației, inclusiv al ecoinovației și al competitivității industriale.

Programul pentru inovație și spirit antreprenorial prevede acțiuni menite să susțină, să îmbunătățească, să încurajeze și să promoveze:

accesul la credite pentru lansarea și creșterea IMM-urilor și pentru investiții în activități inovatoare;

crearea unui mediu favorabil cooperării între IMM-uri, în special în domeniul cooperării transfrontaliere;

toate formele de inovație în întreprinderi;

ecoinovația;

cultura spiritului antreprenorial și a inovației;

reforma economică și administrativă referitoare la întreprinderi și inovație.

Acțiunile referitoare la accesul la finanțare pentru înființarea și creșterea IMM-urilor, precum și la investiții în proiecte de inovație, inclusiv în domeniul ecoinovației, pot include, printre altele:

sporirea volumelor de investiții de fonduri de capital de risc și instrumente investiționale promovate de investitorii informali;

amplificarea printr-un efect de levier a acțiunii instrumentelor de finanțare printr-un împrumut în favoarea IMM-urilor;

îmbunătățirea mediului financiar pentru IMM-uri și a capacității acestora de a investi.

Acțiunile referitoare la cooperarea dintre IMM-uri pot include, printre altele:

promovarea serviciilor de sprijinire a IMM-urilor;

sprijinirea măsurilor care ajută și încurajează IMM-urile să coopereze cu alte întreprinderi și cu alți actori transfrontalieri din domeniul inovației, inclusiv în ceea ce privește implicarea IMM-urilor în domeniul standardizării europene și internaționale;

încurajarea și facilitarea cooperării internaționale a întreprinderilor, inclusiv la nivel regional și prin intermediul rețelelor de întreprinderi care favorizează coordonarea și dezvoltarea activităților lor economice și industriale.

Acțiunile referitoare la inovație pot include:

încurajarea, în conformitate cu o abordare sectorială, a inovației, a formării de grupuri, a unor rețele de inovație, a parteneriatelor între sectorul public și cel privat în materie de inovație și cooperare cu organizațiile internaționale în cauză și a utilizării gestiunii inovației;

sprijinirea programelor naționale și regionale de promovare a inovației în întreprinderi;

sprijinirea adoptării unor tehnologii și concepte inovatoare și a aplicării inovatoare a tehnologiilor și a conceptelor existente;

sprijinirea serviciilor de transfer transnațional de cunoștințe și de tehnologii, precum și a serviciilor de protecție și de gestiune a proprietății intelectuale și industriale;

dezvoltarea și explorarea unor tipuri noi de servicii de sprijinire a inovației;

promovarea tehnologiilor și a cunoștințelor prin sisteme de arhivare și de transfer de date.

Acțiunile referitoare la ecoinovație pot include:

sprijinirea adoptării de ecotehnologii și recursul la activități de ecoinovație;

efectuarea de coinvestiții în fondurile de capital de risc care furnizează capital propriu, inter alia, pentru societăți care investesc în ecoinovație în conformitate cu procedura prevăzută în anexa II;

promovarea rețelelor și a grupurilor de ecoinovație, precum și a parteneriatelor între sectorul public și cel privat în materie de coinovație, dezvoltarea serviciilor inovatoare pentru întreprinderi și facilitarea sau promovarea ecoinovației;

promovarea abordărilor noi și integrate referitoare la ecoinovație în domenii cum ar fi managementul de mediu și fabricarea ecologică a produselor, a proceselor și a serviciilor, ținând seama de ciclul lor de viață.

Acțiunile referitoare la cultura spiritului antreprenorial și a inovației pot include:

încurajarea mentalității, a capacităților și a culturii spiritului antreprenorial și echilibrarea riscurilor și avantajelor legate de activitatea antreprenorială, în special pentru femei și tineri;

încurajarea apariției unui mediu favorabil inovației, precum și dezvoltării și creșterii întreprinderilor;

susținerea unei politici de dezvoltare și de cooperare între actorii interesați, inclusiv a unei cooperări transnaționale între managerii de programe regionale și naționale, în special în vederea unei mai bune adaptări a programelor și a măsurilor la IMM-uri;

favorizarea creării și a transferului de întreprinderi.

Acțiunile privind reforma economică și administrativă referitoare la întreprinderi și inovație pot include:

culegerea de date, analizarea și monitorizarea performanței și dezvoltarea și coordonarea politicilor;

contribuția la definirea și la promovarea strategiilor de ameliorare a competitivității pentru sectorul industrial și cel al serviciilor;

încurajarea învățării reciproce între administrațiile naționale, regionale și locale, în vederea atingerii excelenței.

Secțiunea 2

Instrumentele financiare comunitare sunt gestionate astfel încât să faciliteze accesul IMM-urilor la finanțare în anumite etape ale ciclului lor de viață: lansare, debut, expansiune și transfer. Investițiile realizate de IMM-uri în activități cum ar fi dezvoltarea tehnologică, inovația, inclusiv ecoinovația, transferul de tehnologii și expansiunea transfrontalieră a activității lor sunt incluse în domeniul de aplicare a instrumentelor relevante.

Instrumentele menționate la alineatul (1) sunt următoarele:

Instrumentul financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare (GIF);

Mecanism de garanții pentru IMM-uri (SMEG);

Schema pentru dezvoltarea capacității (CBS).

Normele de punere în aplicare a diferitelor instrumente sunt descrise în anexa II.

GIF este gestionat de Fondul European de Investiții (FEI) în numele Comisiei.GIF îndeplinește următoarele funcții:

contribuie la crearea și la finanțarea IMM-urilor și la reducerea deficitului de capital propriu și de capital de risc, ceea ce împiedică IMM-urile să exploateze întregul lor potențial de creștere, în vederea îmbunătățirii pieței europene de capital de risc;

sprijinirea IMM-urilor inovatoare care au un potențial de creștere ridicat și, în special, a acelora care realizează proiecte de cercetare, de dezvoltare sau de inovație.

GIF este compusă din două secțiuni, după cum urmează:GIF poate investi în intermediari care colaborează, după caz, cu programe naționale sau regionale menite să dezvolte societăți de investiții specializate în întreprinderi mici.În afară de finanțările asigurate de GIF, majoritatea capitalului investit într-un fond este adus de investitorii care operează în condiții conforme cu principiul investitorului într-o economie de piață, indiferent de natura juridică și de structura de proprietate a acestor investitori.

prima secțiune, denumită GIF 1, reglementează investițiile inițiale (înființare și lansare). Este vorba despre fonduri specializate de capital de risc, cum sunt fondurile de finanțare inițiale, fondurile care operează la nivel regional, fondurile axate pe anumite sectoare, tehnologiile sau acțiunile de cercetare și de dezvoltare tehnologică specifice și fondurile legate de incubatoarele de afaceri, care, la rândul lor, furnizează capital IMM-urilor. GIF 1 poate, de asemenea, să coinvestească în fondurile și în instrumentele investiționale promovate de investitorii informali;

a doua secțiune, denumită GIF 2, reglementează investițiile din etapa de expansiune și investește în fonduri specializate de capital de risc, care, la rândul lor, furnizează cvasicapital sau capital propriu IMM-urilor inovatoare care au un potențial de creștere ridicat în faza de expansiune. Investițiile care se încadrează în domeniul GIF 2 evită capitalurile de preluare sau de înlocuire destinate pentru dezmembrarea activelor.

Mecanismul SMEG este gestionat de FEI în numele Comisiei.Mecanismul SMEG îndeplinește următoarele funcții:

furnizează contragaranții sau, după caz, cogaranții pentru schemele de garanții care operează în țările eligibile;

furnizează garanții directe pentru orice alți intermediari financiari adecvați.

Mecanismul SMEG constă în patru secțiuni, după cum urmează:

prima secțiune, denumită (a) finanțare prin împrumut (împrumut sau leasing), are rolul de a reduce dificultățile deosebite întâmpinate de IMM-uri în obținerea de credite, care apar fie ca urmare a riscului sporit perceput, asociat investițiilor în anumite activități cum ar fi dezvoltarea tehnologică, inovația și transferul de tehnologii, fie ca urmare a faptului că întreprinderile nu dispun de garanții suficiente;

a doua secțiune, denumită (b) finanțare microcredit, are rolul de a încuraja instituțiile financiare să joace un rol mai important în acordarea de împrumuturi mai mici, care implică în mod normal costuri de gestionare unitare proporțional mai mari pentru cei care contractează împrumuturile și nu au garanții suficiente. În afară de garanții sau contragaranții, intermediarii financiari pot beneficia de subvenții pentru a reduce costurile administrative ridicate inerente finanțării microcredit;

a treia secțiune, denumită (c) garanții pentru investiții în capitaluri proprii sau cvasicapitaluri în IMM-uri, include investițiile care furnizează capital la înființare și/sau capital la lansare, precum și finanțare de tip mezanin, pentru a reduce dificultățile deosebite întâmpinate de IMM-uri din cauza structurii lor financiare slabe și pe cele care apar în urma transferului de întreprinderi;

a patra secțiune, denumită (d) titlurizarea portofoliilor de credite permise IMM-urilor, are rolul de a mobiliza mijloacele suplimentare de finanțare pentru IMM-uri prin împrumut, în cadrul acordurilor adecvate de partajare a riscului cu instituțiile financiare vizate. Sprijinul pentru aceste tranzacții este condiționat de angajamentul instituțiilor emitente de a acorda o parte semnificativă din lichiditățile rezultate din capitalurile mobilizate pentru noi împrumuturi destinate IMM-urilor într-un termen rezonabil. Valoarea acestei noi finanțări prin împrumut se calculează în funcție de valoarea de risc a portofoliului garantat și se negociază, în paralel cu termenul, în manieră individuală cu fiecare instituție emitentă.

CBS este gestionată prin instituții financiare internaționale, printre care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).CBS îndeplinește următoarele funcții:

îmbunătățirea competențelor tehnice în materie de investiții și tehnologie a fondurilor și a altor intermediari financiari care investesc în IMM-uri inovatoare sau în IMM-uri cu potențial de creștere;

stimularea ofertei de credite pentru IMM-uri prin îmbunătățirea procedurilor de evaluare a cererilor de credit ale IMM-urilor.

CBS constă în acțiunile Capital la înființare și Parteneriat.Acțiunea Capital la înființare acordă subvenții menite să stimuleze oferta de capital de risc în beneficiul IMM-urilor inovatoare și al altor IMM-uri cu potențial de creștere, inclusiv al acelora din economia tradițională, prin sprijinul acordat fondurilor de înființare și fondurilor de lansare sau unor organisme similare. Se poate acorda, de asemenea, un ajutor pentru recrutarea pe termen lung a unui personal suplimentar cu competențe specifice în materie de investiții și tehnologie.Acțiunea Parteneriat acordă subvenții intermediarilor financiari pentru a acoperi costurile de asistență tehnică necesară pentru ameliorarea procedurilor lor de evaluare a cererilor de credit a IMM-urilor, cu scopul de a stimula oferta de finanțare acordată IMM-urilor în țările cu intermediere bancară slabă.În sensul acțiunii Parteneriat, intermedierea este considerată slabă atunci când, într-o anumită țară, creditul intern exprimat ca procent din produsul intern brut este net inferior mediei comunitare, în conformitate cu datele relevante stabilite de Banca Centrală Europeană sau de Fondul Monetar Internațional.Acțiunea Parteneriatul este însoțită de linii de credit sau de un sistem de partajare a riscului oferit de instituțiile financiare internaționale băncilor sau instituțiilor financiare partenere din țările eligibile. O parte semnificativă a acțiunii își propune să amelioreze capacitatea băncilor și a altor instituții financiare de a evalua viabilitatea comercială a proiectelor care au o componentă semnificativă de ecoinovație.

Sunt încurajate serviciile de sprijinire a întreprinderilor și a inovației și, în special, a IMM-urilor.

Ținând seama de experiența și de competențele obținute de către rețelele europene existente de sprijinire a întreprinderilor existente, se poate acorda un ajutor financiar membrilor rețelelor în vederea furnizării, în special, de:Precizările privind aceste servicii sunt stabilite în anexa III.

servicii de informație, feedback, de cooperare între întreprinderi și de internaționalizare;

servicii de inovație și de transfer atât al tehnologiei, cât și al cunoștințelor;

servicii de încurajare a participării IMM-urilor la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT.

Comisia selecționează membrii rețelelor prin cereri de oferte referitoare la diferitele servicii menționate la alineatul (2). În urma cererilor de oferte, Comisia poate încheia o convenție-cadru de parteneriat cu partenerii selectați pentru a constitui rețeaua precizând tipul de activitate care urmează să fie propus, procedura de acordare a subvențiilor de care pot beneficia aceștia, precum și drepturile și obligațiile generale ale fiecărei părți. Convenția-cadru poate fi încheiată pentru toată durata de execuție a programului.

În afară de serviciile menționate la alineatul (2), Comisia poate oferi un sprijin financiar pentru punerea în aplicare a altor activități care se încadrează în domeniul de acțiune al programului-cadru prin cereri de oferte care se pot limita la membrii rețelei. Aceste servicii permit părților interesate și reclamanților potențiali să obțină asistență completă în ceea ce privește posibilitățile de ajutor în cadrul programului-cadru.

Comisia sprijină membrii rețelei, furnizându-le sprijinul operațional și coordonarea adecvată necesară. Organizațiile stabilite în țări care nu participă la programul-cadru pot avea posibilitatea de a beneficia de acest sprijin operațional și de această coordonare.

Comisia se asigură că membrii rețelei cooperează unii cu ceilalți și, în cazul în care un membru al rețelei nu este în măsură să dea curs unei cereri în mod direct, acesta o prezintă unui partener de rețea competent.

Comunitatea oferă sprijin pentru proiectele referitoare la primele aplicații sau la primele aplicații comerciale de tehnici, produse sau practici inovatoare sau ecoinovatoare de interes comunitar, a căror demonstrație la nivel tehnic a fost făcută cu succes, dar care, din cauza riscurilor reziduale, nu au penetrat încă piața într-o manieră semnificativă. Acestea sunt fabricate astfel încât să promoveze o utilizare mai largă a acestor tehnici, produse sau practici în țările participante și de a facilita adoptarea acestora pe piață.

Următoarele acțiuni pot fi puse în aplicare în vederea sprijinirii analizei, elaborării și coordonării politicilor cu țările participante:

studii, culegere de date, studii și publicații, bazate pe cât posibil pe statistici oficiale;

proiecte de înfrățire și reuniuni ale experților, inclusiv experți din instituții publice, experți trimiși de IMM-uri și de alte părți interesate, conferințe și alte manifestări;

campanii de sensibilizare, proiecte de lucru în rețea și alte acțiuni relevante;

analiza comparativă a performanțelor naționale și regionale și acțiuni de identificare, precum și diseminarea și punerea în aplicare a bunelor practici.

În mod periodic, Comisia ia următoarele măsuri:

realizează analize și monitorizează competitivitatea și problemele sectoriale, inclusiv în vederea stabilirii raportului anual al Comisiei referitor la competitivitatea industriei europene;

elaborează analize de impact ale măsurilor comunitare de o importanță deosebită pentru competitivitatea întreprinderilor și le publică în vederea identificării domeniilor din legislația în vigoare care necesită simplificare sau în scopul de a elabora măsuri legislative noi, astfel încât inovația să fie mai atractivă în cadrul Comunității;

evaluează aspecte sau măsuri specifice de punere în aplicare referitoare la Programul pentru spirit antreprenorial și inovație;

diseminează informațiile adecvate referitoare la Programul pentru spirit antreprenorial și inovație.

Secțiunea 3

Programul de lucru anual stabilește detaliat, în conformitate cu obiectivele definite la articolul 10:Programul de lucru anual identifică în mod clar măsurile de promovare a ecoinovației.Activitățile desfășurate în temeiul articolului 24 nu sunt reglementate de Programul de lucru anual.

măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acestora;

prioritățile;

obiectivele calitative și cantitative;

criteriile de evaluare adecvate, precum și indicatorii calitativi și cantitativi care permit evaluarea eficacității în ceea ce privește obținerea rezultatelor care contribuie la realizarea obiectivelor din programele specifice și din programul-cadru în ansamblu;

calendarele operaționale;

normele referitoare la participare;

criteriile de selecție și de evaluare a măsurilor.

CAPITOLUL II

Secțiunea 1

Se instituie Programul de sprijinire a politicii în materie de TIC.

Programul de sprijinire a politicii în materie de TIC prevede acțiuni care au rolul de a:

dezvolta spațiul unic european al informației și de a consolida piața internă a produselor și a serviciilor TIC, precum și pe cea a produselor și a serviciilor bazate pe TIC;

stimula inovația prin adoptarea pe scară mai largă a TIC și prin investiții în TIC și rețele în bandă largă;

crea o societate informațională deschisă tuturor și servicii mai eficiente și mai rentabile în domenii de interes public și de a ameliora calitatea vieții.

Acțiunile menționate la alineatul (2) sunt realizate cu o atenție deosebită pentru promovarea și sensibilizarea în legătură cu oportunitățile și beneficiile pe care le oferă TIC cetățenilor, autorităților publice și întreprinderilor, în special IMM-urilor.

Acțiunile referitoare la spațiul unic european al informației au rolul de a:

asigura un acces transparent la serviciile bazate pe TIC și de a institui condițiile generale favorabile convergenței rapide, adecvate și efective a comunicațiilor și a serviciilor digitale, ținând seama, inter alia, de interoperabilitate, de utilizarea standardelor deschise, precum și de aspectele privind securitatea și fiabilitatea;

ameliora condițiile de dezvoltare a conținutului digital, ținând seama de multilingvism și de diversitatea culturală;

monitoriza progresul societății informaționale europene, prin culegerea datelor și analiza datelor referitoare la dezvoltare, disponibilitatea și utilizarea serviciilor de comunicație digitală, inclusiv accesul la bandă largă și adoptarea sa, precum și evoluția conținutului și a serviciilor.

Acțiunile de încurajare a inovației printr-o adoptare mai largă a TIC și prin investiții în aceste tehnologii au rolul de a:

promova inovația proceselor, serviciilor și a produselor bazate pe TIC, în special în IMM-uri și în serviciile publice, ținând seama de cerințele necesare de competențe;

facilita interacțiunea, precum și parteneriatele dintre sectorul public și cel privat, în vederea accelerării inovației și a investițiilor în TIC;

promova și a face mai bine cunoscute oportunitățile și beneficiile pe care TIC și noile sale aplicații le oferă cetățenilor și întreprinderilor, inclusiv de a consolida încrederea în noile tehnologii și deschiderea către acestea, precum și de a stimula dezbaterea la nivel european în ceea ce privește noile tendințe și evoluții în materie de TIC.

Acțiunile privind dezvoltarea unei societăți informaționale deschise tuturor, a unor servicii mai eficiente și mai rentabile în domeniile de interes public, precum și îmbunătățirea calității vieții au rolul de a:

spori accesul la TIC, inclusiv la conținutul digital, și de a generaliza alfabetizarea digitală;

consolida încrederea în TIC și de a îmbunătăți asistența acordată utilizatorilor, cu o atenție deosebită pentru protecția vieții private;

îmbunătăți calitatea, eficiența, disponibilitatea și accesul la serviciile electronice în domeniile de interes public și pentru a participa la viața socială prin intermediul TIC, în special, după caz, prin intermediul serviciilor publice interoperabile paneuropene sau transfrontaliere, precum și de a dezvolta elementele de interes comun și schimbul de bune practici.

Secțiunea 2

Subsecțiunea 1

Programul de sprijinire a politicii în materie de TIC poate fi pus în aplicare prin intermediul proiectelor, prin acțiuni referitoare la bunele practici și prin rețele tematice, inclusiv prin acțiuni de testare și de demonstrație la scară largă a serviciilor publice inovatoare cu o dimensiune paneuropeană.Proiectele, acțiunile privind bunele practici și rețelele tematice au rolul de a încuraja diseminarea și utilizarea optimă a soluțiilor inovatoare bazate pe TIC, în special pentru serviciile din domeniile de interes public și pentru IMM-uri. Ajutorul comunitar poate facilita, de asemenea, coordonarea și punerea în aplicare a acțiunilor menite să dezvolte societatea informațională în ansamblul statelor membre.

Sunt sprijinite următoarele acțiuni:

proiecte, inclusiv proiecte de punere în aplicare, proiecte-pilot, și proiecte de primă aplicație comercială;

acțiuni privind cele mai bune practici menite să disemineze cunoștințe și să împărtășească experiența dobândită în Comunitate;

rețelele tematice care grupează părți interesate diferite în jurul unui obiectiv dat, astfel încât să se faciliteze activitățile de coordonare și transferul de cunoștințe.

Proiectele menționate la alineatul (1) litera (a) au rolul de a promova inovația, transferul de tehnologie și diseminarea noilor tehnologii care sunt suficient pregătite pentru a fi lansate pe piață.

Instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte menționat la alineatul (2) al treilea paragraf constituie un instrument comun al Comisiei și al BEI care oferă valoare adăugată ca intervenție a Uniunii, abordează situațiile de investiții suboptime în care proiectele nu beneficiază de finanțare adecvată din partea actorilor de pe piață și furnizează adiționalitate. Instrumentul evită denaturarea concurenței, urmărește asigurarea unui efect de multiplicare și armonizează interesele prin intermediul unei ameliorări a condițiilor de credit. Instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte:

se prezintă sub forma unui instrument de împrumut furnizat de BEI sau a unei garanții din partea BEI cu sprijinul unei contribuții de la bugetul Uniunii în favoarea finanțării acordate proiectelor din domeniile TIC și al rețelelor în bandă largă, completând sau atrăgând finanțarea din partea statelor membre sau a sectorului privat;

atenuează riscul de neplată a datoriei aferent unui proiect și riscul de credit al deținătorilor de obligațiuni;

se utilizează numai pentru proiectele a căror viabilitate financiară se bazează pe veniturile generate de proiect.

Expunerea Uniunii la instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, inclusiv taxele de administrare și alte costuri eligibile, nu depășește în niciun caz valoarea contribuției Uniunii la instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte și nu depășește scadența portofoliului subiacent de facilități de ameliorare a condițiilor de credit. Nu există o datorie ulterioară la bugetul general al Uniunii. Riscul rezidual inerent legat de operațiunile cu obligațiuni de finanțare de proiecte este întotdeauna suportat de BEI.

Termenii, condițiile și procedurile principale ale instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt prevăzute în anexa IIIa. Termenii și condițiile detaliate privind punerea în aplicare a instrumentului, inclusiv privind partajarea riscurilor, remunerația, monitorizarea și controlul acestuia, sunt stabilite printr-un acord de cooperare între Comisie și BEI. Acest acord de cooperare este aprobat de Comisie și de BEI în conformitate cu procedurile fiecăreia dintre ele.

În conformitate cu regula stabilită la litera (b) din anexa I, în 2013 poate fi utilizată o sumă de până la 20 milioane EUR din bugetul alocat în vederea aplicării politicii TIC și a rețelelor în bandă largă. Având în vedere durata limitată a etapei pilot, instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte poate reutiliza orice venituri generate înainte de 31 decembrie 2013 pentru noi instrumente de împrumut sau garanții în cadrul aceluiași instrument de partajare a riscurilor și pentru proiecte care îndeplinesc aceleași criterii de eligibilitate, cu scopul de a crește la maximum volumul investițiilor sprijinite. În cazul în care instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte nu este menținut pentru următorul cadru financiar multianual, toate fondurile rămase sunt înscrise în capitolul venituri din cadrul bugetului general al Uniunii.

În plus față de cerințele de raportare menționate la punctul 49 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară și fără a aduce atingere altor cerințe de reglementare privind raportarea, în etapa pilot, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, la fiecare șase luni, un raport cu privire la performanța instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, inclusiv privind condițiile financiare și plasarea oricăror obligațiuni de finanțare de proiecte emise.

Acțiunile privind bunele practici se desfășoară în grupuri care abordează probleme specifice și legate între ele prin rețele tematice.Contribuția comunitară la acțiunile menționate la alineatul (1) litera (b) se limitează la costuri directe considerate necesare sau adecvate pentru realizarea obiectivelor specifice ale acțiunii.

Între rețelele tematice și acțiunile privind bunele practici pot exista legături.Sprijinul pentru acțiunile tematice se acordă pentru costurile adiționale eligibile de coordonare și de punere în aplicare a rețelei. Contribuția comunitară poate acoperi costurile adiționale eligibile ale acestor măsuri.

Subsecțiunea 2

Cererile pentru acordarea de ajutor comunitar pentru proiecte, cele mai bune practici și rețelele tematice menționate la articolul 31 includ un plan financiar care enumeră toate elementele de finanțare a proiectelor, inclusiv ajutorul financiar solicitat Comunității, precum și toate celelalte cereri de ajutor din alte surse. Solicitanților care depun cereri pentru alte forme de ajutor comunitar, cum ar fi serviciile sau studiile, li se poate cere, de asemenea, după caz, să furnizeze informații privind planul financiar.

În scopul sprijinirii analizei, elaborării și coordonării politicilor cu țările participante, se pun în aplicare următoarele acțiuni:

studii, culegere de date, studii și studii în cadrul publicațiilor, bazate, pe cât posibil, pe statistici oficiale;

reuniuni ale experților, inclusiv experți din instituții publice, experți trimiși de IMM-uri și de alte părți interesate, conferințe și alte evenimente;

campanii de sensibilizare, proiecte de lucru în rețea și alte inițiative adecvate;

analize comparative ale performanțelor naționale și acțiuni de identificare a bunelor practici, inclusiv diseminarea și punerea lor în aplicare.

Se pun în aplicare următoarele acțiuni pentru a sprijini punerea în aplicare a Programului de sprijinire a politicii în materie de TIC sau pregătirea activităților viitoare:

campanii de promovare, diseminare, informare și comunicare;

schimburi de informații, de cunoștințe și de experiență, organizarea de conferințe, seminarii, ateliere de lucru sau alte reuniuni și gestionarea activităților desfășurate în grupuri.

Ajutorul nu se acordă pentru măsuri de comercializare a produselor, a proceselor sau a serviciilor și nici pentru activități de marketing sau pentru promovarea vânzărilor.

Comisia poate institui proiecte de interes comun cuprinzând sarcini tehnice și organizaționale, atunci când se consideră necesar pentru realizarea obiectivelor Programului de sprijinire a politicii în materie de TIC și atunci când există un interes comun clar din partea statelor membre în ceea ce privește diseminarea la nivel european a produselor, a serviciilor sau a elementelor principale ale acestora. Inițiativele existente se iau în considerare pentru a se evita dublarea eforturilor.Comisia adoptă, în coordonare cu statele membre, specificațiile tehnice și calendarele de punere în aplicare comune pentru astfel de proiecte. Pe baza acestor specificații tehnice și a calendarelor de punere în aplicare comune, Comisia publică cereri de ofertă în vederea punerii în aplicare a proiectelor în cauză. Aceste cereri de ofertă sunt realizate numai de Comisie, în conformitate cu normele comunitare privind achizițiile publice.

Secțiunea 3

Programul de lucru anual stabilește în detaliu și în conformitate cu obiectivele definite la articolul 26:

măsurile necesare pentru punerea sa în aplicare;

prioritățile;

obiectivele calitative și cantitative;

criteriile de evaluare și indicatorii calitativi și cantitativi adecvați pentru analizarea eficacității în ceea ce privește obținerea rezultatelor care vor contribui la atingerea obiectivelor programelor specifice și a celor ale programului-cadru în ansamblu;

calendarele operaționale;

normele privind participarea;

criteriile de selecție și de evaluare a măsurilor.

CAPITOLUL III

Secțiunea 1

Se instituie Programul Energie inteligentă – Europa în favoarea eficienței energetice, a surselor de energie regenerabilă și a diversității energetice. Programul contribuie la a asigura Europei o aprovizionare energetică sigură și durabilă, consolidând în același timp competitivitatea europeană.

Programul Energie inteligentă – Europa prevede măsuri care au în special rolul de a:

încuraja eficiența energetică și utilizarea rațională a resurselor energetice;

promova sursele de energie nouă și regenerabilă și de a încuraja diversitatea energetică;

promova eficiența energetică și utilizarea surselor de energie nouă și regenerabilă în transporturi.

Pe plan operațional, Programul Energie inteligentă- Europa are rolul de a:

furniza elementele necesare pentru a spori durabilitatea, pentru a dezvolta potențialul orașelor și al regiunilor, precum și pentru a pregăti măsurile legislative necesare pentru realizarea obiectivelor strategice în cauză, pentru a dezvolta mijloacele și instrumentele care permit monitorizarea, supravegherea și evaluarea impactului măsurilor adoptate de Comunitate și de statele sale membre în domeniile de acțiune ale programului;

stimula investițiile în tehnologii noi și foarte performante în domeniul de eficiență energetică, al surselor de energie regenerabilă și al diversității energetice, în ansamblul statelor membre, inclusiv în sectorul transporturilor, favorizând tranziția între demonstrarea cu succes a tehnologiilor inovatoare și comercializarea lor eficientă, pe scară largă, pentru a conferi un efect multiplicator investițiilor în sectorul public și în cel privat, pentru a promova tehnologiile de interes strategic, pentru a reduce costurile, pentru a spori experiența pieței și pentru a contribui la reducerea riscurilor financiare și a altor riscuri și bariere percepute care împiedică acest tip de investiție;

îndepărta obstacolele netehnologice în calea unor scheme eficiente și inteligente de producție și de consum de energie, încurajând îmbunătățirea capacităților instituțiilor, inter alia, la nivel local și regional, sensibilizând publicul, în special prin intermediul sistemului de învățământ, încurajând schimburile de experiență și de know-how între principalii actori în cauză, întreprinderi și cetățeni în general și stimulând diseminarea celor mai bune practici și a celor mai bune tehnologii, în special prin mijloace de promovare la nivel comunitar.

Acțiunile menite să favorizeze eficiența energetică și utilizarea rațională a resurselor energetice au rolul, printre altele, de a:

îmbunătăți eficiența energetică și utilizarea rațională a energiei, în special în sectoarele industriei și construcțiilor, cu excepția acțiunilor care se încadrează la articolul 41;

sprijini elaborarea măsurilor legislative și a punerii în aplicare a acestora.

Acțiunile de promovare a resurselor de energie noi și regenerabile pot include, printre altele:

promovarea surselor de energie noi și regenerabile pentru producția centralizată și descentralizată de energie electrică, încălzire și răcire și sprijinirea, astfel, a diversității surselor de energie, cu excepția acțiunilor care se încadrează la articolul 41;

integrarea surselor de energie noi și regenerabile în mediul local și în sistemele energetice;

sprijinirea elaborării de măsuri legislative și punerea în aplicare a acestora.

Acțiunile de promovare a eficienței energetice și a utilizării surselor de energie noi și regenerabile pot include:

sprijinirea inițiativelor privind toate aspectele energetice din transporturi și diversificarea combustibililor;

promovarea utilizării combustibililor regenerabili și a eficienței energetice în transporturi;

sprijinirea elaborării de măsuri legislative și punerea în aplicare a acestora.

Acțiunile care combină câteva domenii specifice menționate la articolele 39, 40 și 41 sau care se raportează la anumite priorități comunitare pot include, printre altele:

integrarea eficienței energetice și a surselor de energie regenerabilă în anumite sectoare ale economiei;

combinarea diferitelor instrumente, unelte și actori în cadrul aceleiași acțiuni sau al aceluiași proiect.

Secțiunea 2

Sunt sprijinite următoarele acțiuni:

studii strategice, bazate pe analize partajate și pe monitorizarea regulată a evoluțiilor pieței și a tendințelor în materie de energie pentru pregătirea viitoarelor măsuri legislative sau pentru revizuirea legislației existente, inclusiv în ceea ce privește funcționarea pieței interne a energiei, pentru punerea în aplicare a strategiilor pe termen mediu și lung în domeniul energiei, în vederea promovării dezvoltării durabile, pentru a pregăti angajamentele voluntare pe termen lung care urmează să fie stabilite cu industria de resort și cu celelalte părți interesate, precum și pentru elaborarea standardelor și a sistemelor de etichetare și de certificare, cooperând, după caz, cu țări terțe și cu organizații internaționale;

crearea, extinderea sau reorganizarea structurilor și a instrumentelor pentru o dezvoltare energetică durabilă, inclusiv pentru o gestiune energetică locală și regională, precum și pentru dezvoltarea produselor financiare și a instrumentelor de piață adecvate, pe baza experienței rețelelor precedente și actuale;

promovarea sistemelor și a echipamentelor energetice durabile, pentru a accelera penetrarea lor pe piață și pentru a stimula investițiile care facilitează tranziția de la demonstrație la comercializarea tehnologiilor mai performante, a campaniilor de sensibilizare și crearea capacităților instituționale;

dezvoltarea structurilor de informare, educație și formare profesională, utilizarea rezultatelor, promovarea și diseminarea know-how-ului și a celor mai bune practici care implică toți consumatorii, diseminarea rezultatelor acțiunilor și ale proiectelor, precum și cooperarea cu statele membre prin intermediul rețelelor operaționale;

monitorizarea punerii în aplicare și analiza impactului actelor cu putere de lege și al măsurilor adiacente comunitare.

Comunitatea oferă sprijin proiectelor privind prima aplicație comercială a tehnicilor, proceselor, produselor sau practicilor inovatoare de interes comunitar și a căror demonstrație la nivel tehnic a fost efectuată cu succes. Acestea sunt concepute astfel încât să promoveze o utilizare mai largă a acestor tehnici, procese, produse sau practici în cadrul țărilor participante și să faciliteze adoptarea lor de către piață.

Secțiunea 3

Programul de lucru anual stabilește în detaliu și în conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 37:

măsurile necesare pentru punerea sa în aplicare;

prioritățile;

obiectivele calitative și cantitative;

criteriile de evaluare și indicatorii calitativi și cantitativi adecvați, în vederea analizării eficienței în ceea ce privește obținerea rezultatelor care vor contribui la realizarea obiectivelor programelor specifice și a celor din programul-cadru în ansamblul său;

calendare operaționale;

norme de participare;

criteriile de evaluare și selecția măsurilor.

TITLUL III

Comisia este asistată de următoarele comitete:Comisia, asistată de CPIS și în strânsă colaborare cu CTIC și CEIE, asigură coordonarea și cooperarea deplină în ansamblul programului-cadru, inclusiv gestiunea strategică și punerea în aplicare globală coerentă.

Comitetul pentru Programul de inovație și spirit antreprenorial, denumit Comitetul de gestiune al PIS (CPIS);

Comitetul pentru Programul de sprijinire a politicii în materie de TIC, denumit Comitetul de gestiune al TIC (CTIC);

Comitetul pentru Programul Energie inteligentă – Europa, denumit Comitetul de gestiune EIE (CEIE).

Pentru comitetele menționate la alineatul (1), se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8 din această decizie.Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este fixată la trei luni.

Comitetele menționate la alineatul (1) își adoptă regulamentul de procedură.

După intrarea în vigoare a programului-cadru, Comisia publică un manual de utilizare clar și ușor de utilizat care să stabilească un cadru clar, simplu și transparent de principii generale pentru participarea beneficiarilor la programul-cadru. Acest manual de utilizare facilitează, în special, participarea IMM-urilor.

Comisia se asigură ca perioada cuprinsă între depunerea cererilor și notificarea rezultatelor evaluării să fie cât mai scurtă posibil. Rezultatul evaluării se transmite într-un termen rezonabil.

Comisia este consiliată de un comitet consultativ strategic pentru competitivitate și inovație, compus din reprezentanți ai industriei și din asociații de întreprinderi, inclusiv din reprezentanți ai IMM-urilor, și din alți experți. Competențele lor de specialitate ar trebui să fie legate de sectoarele și problemele abordate de programul-cadru, inclusiv de finanțare, TIC, energie și ecoinovație.

Decizia 96/413/CE se abrogă.

Măsurile de punere în aplicare referitoare la obiectivul stabilit la articolul 27 litera (b) se execută în conformitate cu Decizia nr. 456/2005/CE până la 31 decembrie 2008.Prin urmare, acțiunile inițiate în temeiul Deciziei nr. 456/2005/CE până la această dată sunt gestionate în conformitate cu decizia menționată, cu excepția cazului în care comitetul instituit de decizia menționată este înlocuit de comitetul CTIC instituit la articolul 46 alineatul (1) litera (b) din prezenta decizie.În ceea ce privește serviciile menționate la articolul 21 alineatul (2) litera (a), Comisia poate continua să opereze rețeaua de centre Euro Info și să încheie acorduri anuale specifice de finanțare cu membrii săi, în baza prezentului program-cadru, și să mențină modalitățile de exploatare prevăzute de programul precedent multianual pentru întreprinderi și spirit antreprenorial, stabilit prin Decizia 2000/819/CE, până la 31 decembrie 2007.

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA I Repartiție bugetară indicativă

ANEXA I

Repartiție bugetară indicativă

Alocările bugetare indicative pentru programele specifice sunt următoarele:

60 % din bugetul global pentru realizarea Programului pentru inovație și spirit antreprenorial, din care aproximativ o cincime se alocă pentru promovarea ecoinovației;

20 % din bugetul global pentru realizarea Programului de sprijinire a politicii în materie de TIC;

20 % din bugetul global pentru realizarea Programului Energie inteligentă – Europa.

60 % din bugetul global pentru realizarea Programului pentru inovație și spirit antreprenorial, din care aproximativ o cincime se alocă pentru promovarea ecoinovației;

20 % din bugetul global pentru realizarea Programului de sprijinire a politicii în materie de TIC;

20 % din bugetul global pentru realizarea Programului Energie inteligentă – Europa.

ANEXA II Norme de punere în aplicare a instrumentelor financiare comunitare pentru IMM-uri menționate la articolul 17

ANEXA II

Norme de punere în aplicare a instrumentelor financiare comunitare pentru IMM-uri menționate la articolul 17

NORME COMUNE PENTRU TOATE INSTRUMENTELE FINANCIARE COMUNITARE PENTRU IMM-URI

Buget

Alocarea bugetară acoperă integral costul fiecărui instrument, inclusiv obligațiile de plată către intermediarii financiari, cum ar fi pierderile care derivă din garanții, comisioanele de gestionare datorate FEI și instituțiilor financiare internaționale care gestionează resursele Uniunii, precum și orice alte costuri sau cheltuieli eligibile.

Transferul resurselor între instrumente trebuie să rămână flexibil, astfel încât să răspundă noilor evoluții și noilor schimbări ale condițiilor pieței pe perioada punerii în aplicare a programului-cadru.

Conturi fiduciare

FEI și instituțiile financiare internaționale relevante creează conturi fiduciare distincte pentru a primi alocările bugetare aferente fiecărui instrument. Aceste conturi pot fi purtătoare de dobândă. Dobânda primită până la 31 decembrie 2013 se poate adăuga resurselor și poate fi utilizată pentru necesitățile instrumentului în cauză.

Plățile efectuate de către administratorul fiduciar pentru a onora obligațiile de plată către intermediarii financiari se scad din contul fiduciar corespunzător. Sumele pe care administratorul fiduciar urmează să le ramburseze către bugetul general al Uniunii Europene, comisioanele de gestionare datorate administratorului fiduciar și alte costuri și cheltuieli eligibile se scad din contul fiduciar în conformitate cu condițiile enumerate în acordurile încheiate între Comisie și administratorul fiduciar. Contul fiduciar este creditat cu venituri provenite de la Comisie, cu dobânzi și, în funcție de instrument, cu venituri din investițiile realizate (GIF) sau comisioane de angajare și de garanție, precum și cu alte active (mecanismul SMEG).

După 31 decembrie 2013, toate sumele prezente în conturile fiduciare, altele decât fondurile angajate și care nu au fost încă debitate și fondurile necesare în mod rezonabil pentru a acoperi costurile și cheltuielile eligibile, se vor întoarce în bugetul general al Uniunii Europene.

Comisioane

Gestiunea instrumentelor face obiectul unei politici adecvate în materie de comisioane. Acestea sunt fixate de Comisie în conformitate cu practicile pieței și țin seama de următoarele elemente:

durata totală a instrumentului în cauză și cerințele de monitorizare corespunzătoare care depășesc perioada de angajare bugetară;

țările eligibile;

gradul de noutate și de complexitate a instrumentului;

numărul activităților asociate, cum ar fi studii de piață, identificarea intermediarilor și negocierile cu aceștia, structurarea tranzacțiilor, încheierea, monitorizarea și raportarea.

Vizibilitate și sensibilizare

Fiecare intermediar asigură un nivel adecvat de vizibilitate și de transparență pentru sprijinul acordat de Comunitate, inclusiv în ceea ce privește informațiile relevante privind posibilitățile de finanțare prevăzute de programul-cadru.

Beneficiarii finali trebuie să fie informați într-o manieră adecvată în legătură cu posibilitățile de finanțare disponibile.

PUNEREA ÎN APLICARE A INSTRUMENTULUI GIF (INSTRUMENT FINANCIAR DESTINAT IMM-URILOR CU O RATĂ MARE DE CREȘTERE ȘI CAPACITATE DE INOVARE)

Introducere

Aspectele fiduciare, de gestiune și de monitorizare fac obiectul unui acord între Comunitate și FEI. Comisia aplică linii directoare specifice în materie de gestiunea trezoreriei.

Intermediari

GIF 1 și GIF 2 se adresează intermediarilor cu orientare comercială gestionați de echipe independente care îmbină într-o manieră adecvată competențele și experiența. Intermediarii sunt selecționați în conformitate cu cele mai bune practici profesionale și comerciale, într-o manieră transparentă și nediscriminatorie, evitând orice conflict de interes cu scopul de a lucra prin intermediul unui spectru larg de fonduri specializate sau de structuri similare.

Criterii de eligibilitate

GIF completează activitățile bazate pe resurse proprii ale grupului Băncii Europene de Investiții, inclusiv al FEI, prin adoptarea unei politici de investiții care implică un profil de risc sporit, atât în ceea ce privește fondurile intermediare, cât și politicile acestora de investiții.

GIF 1

GIF 1 investește în fonduri intermediare de capital de risc și în alte instrumente investiționale care investesc, la rândul lor, în IMM-uri care nu există de mai mult de zece ani, în general începând cu fazele pre-A (înființare) și A (lansare), și care aduc, după caz, o investiție ulterioară. Investiția cumulată maximă obișnuită într-un fond intermediar de capital de risc este de 25 % din capitalul total deținut de fondul în cauză sau de 50 % pentru fondurile noi care pot juca un rol de catalizator deosebit de important în dezvoltarea piețelor de capital de risc pentru o tehnologie specifică sau pentru o regiune dată, precum și în dezvoltarea instrumentelor investiționale ale investitorilor informali. Investiția cumulată maximă obișnuită într-un fond intermediar de capital de risc este de 50 %, în cazurile în care investiția fondului se concentrează asupra IMM-urilor active în domeniul ecoinovației. Cel puțin 50 % din capitalul investit într-un fond este adus de investitorii care operează în condiții care corespund condițiilor obișnuite de piață (în conformitate cu principiul investitorului într-o economie de piață), indiferent de natura juridică sau de structura de proprietate a investitorilor care furnizează acea parte din capital. Angajamentul total într-un singur fond nu poate depăși 30 milioane EUR. GIF 1 poate coinvesti cu resursele proprii ale FEI sau cu resursele sub mandat BEI, sau cu alte resurse gestionate de FEI.

GIF 2

GIF 2 investește în fonduri intermediare de capital de risc care investesc, la rândul lor, în IMM-uri, în general în fazele B și C (expansiune). Investiția cumulată maximă obișnuită într-un fond intermediar de capital de risc este de 15 % din capitalul total deținut de fondul în cauză și poate atinge 25 % în următoarele cazuri:

fonduri noi care pot avea un rol de catalizator deosebit de important în dezvoltarea piețelor de capital de risc pentru o anumită tehnologie sau într-o anumită regiune;

fonduri care au drept obiect principal investiția în IMM-urile active în domeniul ecoinovației;

fonduri constituite de echipe de gestionare debutante.

În caz de coinvestiție a resurselor GIF 2 cu resurse proprii ale FEI sau cu resurse sub mandat BEI, sau alte resurse gestionate de FEI, contribuția maximă a GIF 2 este de 15 %. Cel puțin 50 % din capitalul investit într-un fond este adus de investitorii care operează în condiții care corespund condițiilor normale de piață (în conformitate cu principiul investitorului într-o economie de piață), indiferent de natura juridică și de structura de proprietate a investitorilor care furnizează acea parte din capital. Angajamentul total într-un singur fond nu poate depăși 30 milioane EUR.

Investiție pari passu

Investiția realizată în cadrul GIF într-un fond intermediar este pari passu față de cele realizate de către investitorii privați.

Rol fundamental

Pentru noile fonduri care pot juca un rol catalizator deosebit de important în dezvoltarea piețelor de capital de risc pentru o anumită tehnologie sau pentru o anumită regiune, FEI poate juca un rol de investitor fundamental.

Transparența condițiilor

FEI se asigură ca normele și condițiile de finanțare în temeiul GIF 1 și GIF 2 să fie transparente și ușor de înțeles.

Durata de viață a GIF

GIF este un instrument pe termen lung destinat în special pentru a lua participații cu o durată de cinci la 12 ani în fonduri intermediare. În orice caz, durata de viață a investițiilor efectuate în cadrul GIF nu depășește 19 ani de la data semnării acordului de delegare dintre Comisie și FEI. Trebuie să se definească strategii de ieșire adecvate în acordurile încheiate între FEI și intermediari.

Realizarea de investiții

Având în vedere că majoritatea investițiilor realizate în cadrul GIF sunt în titluri necotate și non-lichide, realizarea acestor investiții se bazează pe distribuirea veniturilor încasate de intermediar din cedarea investițiilor sale în IMM-uri.

Reinvestirea veniturilor din investițiile realizate

Veniturile, inclusiv dividendele și rambursările primite de FEI înainte de 31 decembrie 2013, se adaugă resurselor GIF și sunt utilizate pentru necesitățile GIF.

PUNEREA ÎN APLICARE A MECANISMULUI SMEG

Introducere

Aspectele fiduciare, de gestiune și de monitorizare fac obiectul unui acord între Comisie și FEI și sunt conforme cu practicile comerciale obișnuite. Comisia aplică linii directoare specifice în materie de gestiune a trezoreriei.

Intermediari

Intermediarii sunt aleși dintre regimurile de garanție care operează deja sau care pot fi instituite în țările eligibile, inclusiv dintre organizațiile de garanție reciprocă și orice alte instituții financiare adecvate. Procedurile de selecție sunt transparente și nediscriminatoarii, evitând orice conflict de interes.

Intermediarii sunt selectați în conformitate cu cele mai bune practici comerciale, ținând seama de:

volumul finanțării puse la dispoziția IMM-urilor (sub formă de împrumuturi, capital propriu sau cvasicapital) și/sau

accesul IMM-urilor la finanțare și/sau

riscurile în materie de finanțare în IMM-uri, asumate de către intermediarul în cauză.

Eligibilitate

Criteriile financiare care reglementează eligibilitatea în cadrul mecanismului SMEG sunt stabilite pentru fiecare intermediar pe baza activităților acestuia, cu scopul de a ajunge la un număr cât mai mare de IMM-uri. Aceste norme reflectă condițiile și practicile pieței în țara în cauză.

Finanțarea pentru achiziționarea de active corporale și necorporale, inclusiv pentru activități de inovație, dezvoltare tehnologică și achiziționarea de licențe, este eligibilă.

Criteriile referitoare la cea de-a patra secțiune (d) a mecanismului SMEG, denumită titlurizarea portofoliilor de credite permise IMM-urilor, include tranzacții individuale și cu mai mulți parteneri, precum și tranzacții cu mai multe țări. Eligibilitatea se determină pe baza celor mai bune practici, în special în ceea ce privește calitatea creditului și diversificarea riscurilor portofoliului titlurizat.

Condițiile garanțiilor

Garanțiile emise de FEI în numele Comisiei în cadrul secțiunilor denumite (a) finanțare prin împrumut, (b) microcredit și (c) capital propriu sau cvasicapital ale mecanismului SMEG acoperă o parte din riscul asumat de intermediarul financiar într-un portofoliu de finanțare de tranzacții individuale. Cea de-a patra secțiune a mecanismului SMEG, (d) titlurizare, implică partajarea riscului pentru anumite tranșe titlurizate, care sunt prioritare în raport cu tranșa care suportă prima pierdere, sau ca riscul referitor la o parte semnificativă din tranșa care suportă prima pierdere să aparțină în întregime instituției financiare creditoare și ca riscul referitor la partea restantă să fie partajat.

Garanțiile acordate de FEI în ceea ce privește secțiunile (a) finanțare prin împrumut, (b) microcredit, (c) capital propriu sau cvasicapital ale mecanismului SMEG sunt de nivel pari passu cu garanțiile sau, după caz, cu finanțările aduse de intermediar.

FEI poate cere unui intermediar financiar un comision calculat pe baza sumelor angajate, dar neutilizate în conformitate cu un barem convenit (comision de angajament), precum și pe baza comisioanelor de garanție. Acesta poate, de asemenea, factura comisioanele referitoare la tranzacțiile individuale de titlurizare.

Plafonul pierderilor acumulate maxime ale FEI

Costul mecanismului SMEG pentru bugetul general al Uniunii Europene are un plafon, astfel încât să nu poată în nici un caz să depășească alocarea bugetară pusă la dispoziția FEI în cadrul mecanismului SMEG. Nu pot exista pasive contingente asupra bugetului.

Obligația care îi revine FEI de a plăti partea sa de pierderi suferite de către intermediar continuă până când suma cumulată a plăților efectuate pentru a acoperi pierderile dintr-un portofoliu de finanțare specific – după ce s-a scăzut, după caz, suma cumulată a veniturilor din pierderile corespunzătoare – atinge o valoare prestabilită, după care garanția FEI se anulează în mod automat.

Venituri din pierderi și alte venituri care se încasează în contul fiduciar

Toate veniturile din pierderile primite de un intermediar sunt creditate în contul fiduciar și sunt luate în considerare atunci când se calculează plafonul pierderilor cumulate maxime ale FEI în raport cu intermediarul. Toate celelalte venituri, cum ar fi comisioanele de angajament și comisioanele de garanție, sunt creditate în contul fiduciar și, în cazul în care sunt încasate înainte de 31 decembrie 2013, acestea se adaugă resurselor mecanismului SMEG.

Durata mecanismului SMEG

Scadența maximă a garanțiilor distincte pentru IMM-uri nu poate depăși 10 ani.

PUNEREA ÎN APLICARE A CBS

Introducere

Normele de punere în aplicare a acțiunii Capital la înființare și a acțiunii Parteneriat, inclusiv aspectele fiduciare, de gestiune și de monitorizare, fac obiectul unui acord între Comisie și FEI sau instituțiile financiare internaționale în cauză.

Intermediarii sunt selecționați în conformitate cu cele mai bune practici comerciale.

Procedurile de selecție referitoare la serviciile de asistență tehnică sunt transparente și nediscriminatorii, evitând orice conflict de interes.

Acțiunea Capital la înființare

Acțiunea Capital la înființare este gestionată pe o bază fiduciară. Alocarea bugetară acoperă costul total al acțiunii, inclusiv comisioanele de gestionare și orice alte costuri sau cheltuieli eligibile. Ajutoarele acordate sprijină fondurile de investiții care includ capitalul la înființare în programul lor global de investiții, acoperind o parte din costurile de gestionare aferente.

Acțiunea Parteneriat

Acțiunea Parteneriat se realizează prin intermediul FEI sau al instituțiilor financiare internaționale în cauză. Aceasta acoperă asistența tehnică, comisioanele de gestionare și celelalte costuri eligibile angajate pentru a sprijini consolidarea capacității.

EVALUAREA

Evaluările externe sunt efectuate de experți independenți, ținând seama de impactul inițiativei Creștere economică și ocuparea forței de muncă, instituită în temeiul Deciziei 98/347/CE a Consiliului din 19 mai 1998 privind măsurile de asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și creatoare de locuri de muncă – inițiativa pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și în temeiul programului multianual pentru întreprinderi și spirit antreprenorial, în special pentru IMM-uri. Evaluările externe studiază impactul instrumentelor financiare externe comunitare pentru IMM-uri și prezintă o analiză calitativă și cantitativă a rezultatelor obținute, în special prin evaluarea efectului de levier și a raportului costuri-beneficii pentru fiecare instrument. Rapoartele de evaluare prezintă date statistice pentru ansamblul Uniunii, precum și pentru diferitele state membre și celelalte state participante în ceea ce privește:

JO L 155, 29.5.1998, p. 43.

pentru GIF (instrument financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare), numărul IMM-urilor la care acesta ajunge și numărul locurilor de muncă create;

rata de recuperare (a investiției) pentru investitori;

în ceea ce privește mecanismul SMEG, numărul și valoarea împrumuturilor acordate de către intermediarii financiari IMM-urilor, numărul IMM-urilor la care acesta ajunge, precum și numărul și valoarea împrumuturilor nerambursabile;

pentru acțiunea Capital la înființare, numărul organizațiilor sprijinite și volumul investițiilor în capitalul la înființare;

pentru acțiunea Parteneriat, numărul intermediarilor sprijiniți și al IMM-urilor la care aceasta a ajuns;

rezultatele specifice în materie de ecoinovație.

Se conferă o vizibilitate adecvată rezultatelor și lecțiilor învățate din rapoartele evaluatorilor externi și schimbului celor mai bune practici între părțile interesate.

durata totală a instrumentului în cauză și cerințele de monitorizare corespunzătoare care depășesc perioada de angajare bugetară;

țările eligibile;

gradul de noutate și de complexitate a instrumentului;

numărul activităților asociate, cum ar fi studii de piață, identificarea intermediarilor și negocierile cu aceștia, structurarea tranzacțiilor, încheierea, monitorizarea și raportarea.

fonduri noi care pot avea un rol de catalizator deosebit de important în dezvoltarea piețelor de capital de risc pentru o anumită tehnologie sau într-o anumită regiune;

fonduri care au drept obiect principal investiția în IMM-urile active în domeniul ecoinovației;

fonduri constituite de echipe de gestionare debutante.

volumul finanțării puse la dispoziția IMM-urilor (sub formă de împrumuturi, capital propriu sau cvasicapital) și/sau

accesul IMM-urilor la finanțare și/sau

riscurile în materie de finanțare în IMM-uri, asumate de către intermediarul în cauză.

pentru GIF (instrument financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare), numărul IMM-urilor la care acesta ajunge și numărul locurilor de muncă create;

rata de recuperare (a investiției) pentru investitori;

în ceea ce privește mecanismul SMEG, numărul și valoarea împrumuturilor acordate de către intermediarii financiari IMM-urilor, numărul IMM-urilor la care acesta ajunge, precum și numărul și valoarea împrumuturilor nerambursabile;

pentru acțiunea Capital la înființare, numărul organizațiilor sprijinite și volumul investițiilor în capitalul la înființare;

pentru acțiunea Parteneriat, numărul intermediarilor sprijiniți și al IMM-urilor la care aceasta a ajuns;

rezultatele specifice în materie de ecoinovație.

ANEXA III Precizări referitoare la serviciile de sprijinire a întreprinderilor și a inovației menționate la articolul 21

ANEXA III

Precizări referitoare la serviciile de sprijinire a întreprinderilor și a inovației menționate la articolul 21

Servicii de informație, feedback, cooperare între întreprinderi și de internaționalizare:

diseminarea de informații privind funcționarea și posibilitățile oferite de piața internă a bunurilor și serviciilor, inclusiv cererile de ofertă;

promovarea în manieră proactivă a inițiativelor, a politicilor și a programelor comunitare relevante pentru IMM-uri și furnizarea de informații IMM-urilor cu privire la procedurile de cerere pentru astfel de programe;

exploatarea instrumentelor care permit măsurarea impactului legislației existente asupra IMM-urilor;

contribuția la realizarea analizelor de impact ale Comisiei;

exploatarea altor instrumente adecvate pentru a încuraja IMM-urile să participe la procesul decizional european;

asistență acordată IMM-urilor pentru a dezvolta activități transfrontaliere și rețele internaționale;

sprijinirea IMM-urilor pentru a găsi parteneri comerciali relevanți în sectorul privat sau în cel public prin instrumente adecvate.

Servicii de inovație și de transfer al tehnologiilor și cunoștințelor:

diseminarea de informații și sensibilizarea în ceea ce privește politicile, legislația și programele de sprijinire în materie de inovație;

participarea la diseminarea și exploatarea rezultatelor cercetării;

oferirea de servicii de brokeraj pentru transferul de tehnologii și cunoștințe, precum și pentru constituirea de parteneriate între toți actorii care sunt parte la inovație;

stimularea capacităților întreprinderilor, în special a IMM-urilor, de a inova;

facilitarea legăturii cu alte servicii din domeniul inovației, inclusiv cu serviciile referitoare la proprietatea intelectuală.

Servicii care încurajează participarea IMM-urilor la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT:

sensibilizarea IMM-urilor cu privire la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT;

asistență acordată IMM-urilor pentru a-și identifica necesitățile în materie de CDT și pentru a găsi parteneri relevanți;

asistență acordată IMM-urilor în pregătirea și coordonarea propunerilor de proiecte pentru participarea la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT.

Servicii de informație, feedback, cooperare între întreprinderi și de internaționalizare:

diseminarea de informații privind funcționarea și posibilitățile oferite de piața internă a bunurilor și serviciilor, inclusiv cererile de ofertă;

promovarea în manieră proactivă a inițiativelor, a politicilor și a programelor comunitare relevante pentru IMM-uri și furnizarea de informații IMM-urilor cu privire la procedurile de cerere pentru astfel de programe;

exploatarea instrumentelor care permit măsurarea impactului legislației existente asupra IMM-urilor;

contribuția la realizarea analizelor de impact ale Comisiei;

exploatarea altor instrumente adecvate pentru a încuraja IMM-urile să participe la procesul decizional european;

asistență acordată IMM-urilor pentru a dezvolta activități transfrontaliere și rețele internaționale;

sprijinirea IMM-urilor pentru a găsi parteneri comerciali relevanți în sectorul privat sau în cel public prin instrumente adecvate.

Servicii de inovație și de transfer al tehnologiilor și cunoștințelor:

diseminarea de informații și sensibilizarea în ceea ce privește politicile, legislația și programele de sprijinire în materie de inovație;

participarea la diseminarea și exploatarea rezultatelor cercetării;

oferirea de servicii de brokeraj pentru transferul de tehnologii și cunoștințe, precum și pentru constituirea de parteneriate între toți actorii care sunt parte la inovație;

stimularea capacităților întreprinderilor, în special a IMM-urilor, de a inova;

facilitarea legăturii cu alte servicii din domeniul inovației, inclusiv cu serviciile referitoare la proprietatea intelectuală.

Servicii care încurajează participarea IMM-urilor la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT:

sensibilizarea IMM-urilor cu privire la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT;

asistență acordată IMM-urilor pentru a-și identifica necesitățile în materie de CDT și pentru a găsi parteneri relevanți;

asistență acordată IMM-urilor în pregătirea și coordonarea propunerilor de proiecte pentru participarea la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT.

diseminarea de informații privind funcționarea și posibilitățile oferite de piața internă a bunurilor și serviciilor, inclusiv cererile de ofertă;

promovarea în manieră proactivă a inițiativelor, a politicilor și a programelor comunitare relevante pentru IMM-uri și furnizarea de informații IMM-urilor cu privire la procedurile de cerere pentru astfel de programe;

exploatarea instrumentelor care permit măsurarea impactului legislației existente asupra IMM-urilor;

contribuția la realizarea analizelor de impact ale Comisiei;

exploatarea altor instrumente adecvate pentru a încuraja IMM-urile să participe la procesul decizional european;

asistență acordată IMM-urilor pentru a dezvolta activități transfrontaliere și rețele internaționale;

sprijinirea IMM-urilor pentru a găsi parteneri comerciali relevanți în sectorul privat sau în cel public prin instrumente adecvate.

diseminarea de informații și sensibilizarea în ceea ce privește politicile, legislația și programele de sprijinire în materie de inovație;

participarea la diseminarea și exploatarea rezultatelor cercetării;

oferirea de servicii de brokeraj pentru transferul de tehnologii și cunoștințe, precum și pentru constituirea de parteneriate între toți actorii care sunt parte la inovație;

stimularea capacităților întreprinderilor, în special a IMM-urilor, de a inova;

facilitarea legăturii cu alte servicii din domeniul inovației, inclusiv cu serviciile referitoare la proprietatea intelectuală.

sensibilizarea IMM-urilor cu privire la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT;

asistență acordată IMM-urilor pentru a-și identifica necesitățile în materie de CDT și pentru a găsi parteneri relevanți;

asistență acordată IMM-urilor în pregătirea și coordonarea propunerilor de proiecte pentru participarea la cel de-al șaptelea program-cadru în materie de CDT.

ANEXA IIIa

ANEXA IIIa

Termenii, condițiile și procedurile principale privind instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte menționate la articolul 31 alineatul (2c)

BEI reprezintă un partener de partajare a riscului și gestionează contribuția Uniunii la instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte în numele Uniunii. Termenii și condițiile mai detaliate cu privire la punerea în aplicare a instrumentului menționat, inclusiv cele privind monitorizarea și controlul acestuia, se stabilesc printr-un acord de cooperare între Comisie și BEI, care ține cont de dispozițiile stabilite prin prezenta anexă.

Facilitatea oferită de BEI

Instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte va fi conceput pentru fiecare proiect eligibil ca o facilitate subordonată, care se prezintă fie sub forma unui instrument de împrumut, fie sub forma unui instrument contingent (de garantare), fie sub ambele forme, având drept obiectiv să faciliteze emiterea unei obligațiuni de finanțare de proiecte.

În cazul în care BEI devine creditoare a unui proiect, drepturile care revin BEI în cadrul instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt inferioare în rang serviciului datoriei al datoriei prioritare și superioare atât capitalizării prin vânzarea de titluri, cât și oricărei finanțări conexe capitalizării.

Facilitatea nu depășește 20 % din valoarea totală a datoriei prioritare.

Bugetul

TIC:

2013: Până la 20 milioane EUR.

Cererea privind transferul sumelor menționate mai sus este formulată până la 31 decembrie 2012 și este însoțită de o prognoză privind necesitățile relative la contribuția programată a Uniunii.

Dacă este necesar, această prognoză poate servi ca bază pentru o reducere, în funcție de cerere, a sumei alocate în 2013, decisă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 46 alineatul (2).

Contul fiduciar

BEI deschide un cont fiduciar pentru a primi contribuția Uniunii, precum și veniturile rezultate de pe urma contribuției Uniunii.

Având în vedere durata limitată a etapei pilot, dobânzile încasate pe baza contului fiduciar și celelalte venituri care rezultă din contribuția Uniunii, precum primele pentru garanții, marjele de risc sau de dobândă pentru sumele vărsate de BEI, se adaugă resurselor contului fiduciar. Cu toate acestea, Comisia poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 46 alineatul (2), că aceste venituri se restituie liniei bugetare aferente TIC din cadrul PCI.

Utilizarea contribuției Uniunii

Contribuția Uniunii se utilizează de către BEI pentru:

a constitui provizioane de risc pentru facilitățile subordonate ale portofoliului de proiecte eligibile, utilizate pentru acoperirea primei pierderi suportate, în conformitate cu normele relevante ale BEI, precum și a asigura efectuarea unei evaluări a riscurilor de către BEI în conformitate cu politicile aplicabile ale acesteia;

a acoperi orice costuri eligibile fără legătură cu proiectele, asociate înființării și administrării instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, inclusiv evaluării acestuia.

Partajarea riscurilor și a veniturilor

Metoda de partajare a riscurilor care rezultă de la litera (d) se reflectă printr-o partajare corespunzătoare între Uniune și BEI a remunerației pentru riscuri impuse de BEI contrapărții sale pentru fiecare facilitate din cadrul portofoliului de proiecte.

Stabilirea prețurilor

Stabilirea prețului pentru facilitățile constând în obligațiuni de finanțare de proiecte se bazează pe remunerația pentru riscuri, în conformitate cu normele și criteriile relevante de referință ale BEI.

Procedura de prezentare a cererilor

Cererile de acoperire a riscului în cadrul instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt adresate BEI în conformitate cu procedura standard a BEI de prezentare a cererilor.

Procedura de aprobare

BEI desfășoară activități de due diligence în plan financiar, tehnic, juridic și privind riscurile și decide cu privire la utilizarea instrumentului de partajare a riscului pentru obligațiunile de finanțare de proiecte și selectează tipul adecvat de facilitate subordonată, în conformitate cu normele și criteriile sale de referință, în special orientările BEI privind politicile legate de riscul de credit și criteriile de selecție ale BEI în domeniul social, climatic și al mediului.

Durata

Contribuția Uniunii la instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte este angajată până la 31 decembrie 2013. Aprobarea efectivă a facilităților bazate pe obligațiuni de finanțare de proiecte de către Consiliul de administrație al BEI trebuie finalizată până la 31 decembrie 2014.

În cazul suprimării instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte pe parcursul actualului cadru financiar multianual, soldul contului fiduciar, cu excepția fondurilor angajate și a celor necesare pentru a acoperi alte costuri și cheltuieli eligibile, sunt rambursate liniei bugetare aferente TIC din cadrul PCI.

Fondurile alocate instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt vărsate către contul fiduciar relevant odată cu expirarea facilităților sau sunt rambursate, cu condiția să rămână suficiente fonduri de acoperire a riscurilor.

Raportarea

Metodele de raportare anuală cu privire la punerea în aplicare a instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt convenite între Comisie și BEI.

De asemenea, Comisia, cu sprijinul BEI, prezintă Parlamentului European și Consiliului, la fiecare șase luni, un raport cu privire la punerea în aplicare, primul raport fiind prezentat în șase luni de la semnarea acordului de cooperare menționat la articolul 31 alineatul (2c).

Monitorizarea, controlul și evaluarea

Comisia monitorizează punerea în aplicare a instrumentului, inclusiv prin controale la fața locului, după caz, și realizează verificări și controale în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene.

JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

BEI gestionează facilitățile subordonate în conformitate cu normele și procedurile proprii, inclusiv măsurile corespunzătoare de audit, control și monitorizare. De asemenea, Consiliul de administrație al BEI, în cadrul căruia Comisia și statele membre sunt reprezentate, aprobă fiecare facilitate subordonată și monitorizează administrarea BEI în conformitate cu statutul acesteia și cu directivele generale stabilite de Consiliul guvernatorilor.

Comisia și BEI prezintă Parlamentului European și Consiliului, în al doilea semestru al anului 2013, un raport intermediar privind funcționarea, în etapa pilot, a instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, pentru a optimiza concepția acestui instrument.

În 2015 se realizează o evaluare independentă completă, după aprobarea operațiunilor finale cu obligațiuni de finanțare de proiecte. Evaluarea se referă, printre altele, la valoarea adăugată a acestui instrument, la adiționalitatea față de alte instrumente de la nivelul Uniunii sau al statelor membre și față de alte forme existente de finanțare a datoriilor pe termen lung, la efectul multiplicator obținut și include o evaluare a riscurilor implicate, inclusiv crearea sau corectarea efectelor de denaturare, dacă este cazul. Evaluarea se referă, de asemenea, la impactul asupra viabilității financiare a proiectelor, la volumul, condițiile și costurile emiterii de obligațiuni, la efectul asupra piețelor de obligațiuni în general, precum și la aspecte legate de creditorul coordonator și de achizițiile publice. Evaluarea furnizează totodată, dacă este posibil, o comparație a costurilor în raport cu mijloacele alternative de finanțare a proiectelor, care includ credite bancare. În etapa pilot, fiecare proiect selectat este supus evaluării.

a constitui provizioane de risc pentru facilitățile subordonate ale portofoliului de proiecte eligibile, utilizate pentru acoperirea primei pierderi suportate, în conformitate cu normele relevante ale BEI, precum și a asigura efectuarea unei evaluări a riscurilor de către BEI în conformitate cu politicile aplicabile ale acesteia;

a acoperi orice costuri eligibile fără legătură cu proiectele, asociate înființării și administrării instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, inclusiv evaluării acestuia.