Decizia Comisiei din 23 decembrie 2005 privind specificația tehnică de interoperabilitate cu privire la subsistemul material rulant – zgomot al sistemului feroviar transeuropean convențional [notificată cu numărul C(2005) 5666] (Text cu relevanță pentru SEE) (2006/66/CE)

Specificația tehnică de interoperabilitate (denumită în continuare STI) privind subsistemul zgomot al sistemului feroviar transeuropean convențional prevăzut la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2001/16/CE va avea forma prevăzută în anexa la prezenta decizie.STI se aplică pe deplin materialului rulant al sistemului feroviar transeuropean convențional prevăzut în anexa 1 la Directiva 2001/16/CE.

STI cuprinde o abordare în două etape, conform capitolului 7 din anexă. Fără a aduce atingere mecanismului de revizuire periodică prevăzut la capitolul 7, Comisia prezintă comitetului instituit în temeiul articolulului 21 din Directiva 96/48/CE, în termen de cel mult șapte ani de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, un raport și, după caz, o propunere de revizuire a secțiunii 7.2 din anexă.

În cazul în care acordurile conțin cerințe privind limitele emisiilor de zgomot, acestea sunt notificate Comisiei de către statele membre în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei decizii. Tipurile de acorduri care trebuie notificate sunt următoarele:

acordurile naționale între statele membre și întreprinderile de căi ferate sau gestionarii de infrastructură încheiate permanent sau temporar, necesare din cauza naturii foarte specifice sau locale a serviciului de transport în cauză;

acordurile bilaterale sau multilaterale între întreprinderile de căi ferate, gestionarii de infrastructură sau autoritățile competente în materie de siguranță care oferă niveluri semnificative de interoperabilitate locală sau regională;

acordurile internaționale între unul sau mai multe state membre și cel puțin o țară terță sau între întreprinderi de căi ferate sau gestionari de infrastructură ai statelor membre și cel puțin o întreprindere de căi ferate sau un gestionar de infrastructură dintr-o țară terță care oferă niveluri semnificative de interoperabilitate locală sau regională.

Dispozițiile prevăzute de Decizia 2004/446/CE privind parametrii de bază ai sistemului feroviar transeuropean convențional nu se mai aplică de la data intrării în vigoare a prezentei decizii.

Prezenta decizie se aplică la șase luni de la data notificării.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

ANEXĂSpecificația tehnică de interoperabilitate cu privire la subsistemul material rulant – zgomot al sistemului feroviar transeuropean convențional

ANEXĂ

Specificația tehnică de interoperabilitate cu privire la subsistemul material rulant – zgomot al sistemului feroviar transeuropean convențional

SISTEMUL FEROVIAR TRANSEUROPEAN CONVENȚIONAL

Specificație tehnică de interoperabilitate

Subsistem: material rulant convențional

Domeniu de aplicare: zgomot

Aspect: zgomot emis de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători

INTRODUCERE

Domeniul de aplicare tehnic

Prezenta STI se referă la subsistemul material rulant prezentat în lista de la punctul 1 din anexa II la Directiva 2001/16/CE.

Informații suplimentare privind subsistemul material rulant sunt furnizare la capitolul 2.

Prezenta STI reglementează zgomotul emis de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători.

Domeniul de aplicare geografic

Domeniul de aplicare geografic al prezentei STI este sistemul feroviar transeuropean convențional descris în anexa I la Directiva 2001/16/CE.

Conținutul prezentei STI

În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE, prezenta STI:

precizează domeniul de aplicare vizat (o parte din rețeaua sau materialul rulant prevăzute în anexa I la directivă; subsistemul sau o parte din subsistemul prevăzut în anexa II la directivă) – capitolul 2;

stabilește cerințe esențiale pentru fiecare subsistem în cauză și pentru interfețele acestuia cu alte subsisteme – capitolul 3;

stabilește specificațiile funcționale și tehnice care trebuie respectate de subsistem și de interfețele sale cu alte subsisteme. După caz, aceste specificații pot varia în funcție de utilizarea subsistemului, de exemplu în funcție de categoriile de linie, de nod și/sau de material rulant prevăzute în anexa I la directivă – capitolul 4;

stabilește componentele de interoperabilitate și interfețele reglementate de specificațiile europene, inclusiv de standardele europene, care sunt necesare pentru realizarea interoperabilității în cadrul sistemului feroviar transeuropean convențional – capitolul 5;

precizează, în fiecare caz analizat, procedurile de evaluare a conformității sau a adecvării pentru utilizare. Acest lucru se referă, în special, la modulele prevăzute de Decizia 93/465/CEE a Consiliului sau, după caz, la procedurile specifice care trebuie utilizate în vederea evaluării conformității sau adecvării pentru utilizare a componentelor de interoperabilitate, precum și la verificarea CE a subsistemelor – capitolul 6;

precizează strategia de punere în aplicare a STI. În special, este necesar să se specifice etapele care trebuie parcurse pentru a realiza o tranziție progresivă de la situația existentă la situația finală, în care norma va fi conformitatea cu STI – capitolul 7;

precizează care sunt calificările profesionale și condițiile de sănătate și siguranță la locul de muncă pentru personalul în cauză necesare pentru funcționarea și mentenanța subsistemului în cauză, precum și pentru punerea în aplicare a STI – capitolul 4.

De asemenea, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5), pot fi prevăzute cazuri specifice pentru fiecare STI; acestea sunt menționate la capitolul 7.

În cele din urmă, prezenta STI cuprinde, de asemenea, la capitolul 4, normele de funcționare și întreținere specifice domeniului de aplicare menționat la punctele 1.1 și 1.2.

DEFINIȚIA SUBSISTEMULUI/DOMENIUL DE APLICARE

Definiția subsistemului

Materialul rulant care face obiectul prezentei STI cuprinde locomotive, automotoare, vagoane de marfă și vagoane de călători care pot circula pe întreaga rețea de căi ferate transeuropeană convențională sau pe o parte a acesteia. Vagoanele de marfă includ materialul rulant destinat transportului de camioane.

Materialul rulant menționat include materialul destinat utilizării internaționale, precum și materialul destinat unei utilizări naționale (specifice), ținând seama în mod corespunzător de utilizarea materialului la nivel local, regional sau pe distanță lungă.

STI zgomot a subsistemului material rulant cuprinde limite pentru zgomotul la staționare, zgomotul la demarare, zgomotul la trecere și zgomotul în interiorul cabinelor mecanicului produs de materialul rulant convențional.

Interfețele subsistemului

Prezenta STI zgomot are interfețe cu:

subsistemul vagoane de marfă, a cărui STI aparține STI-urilor de primă prioritate în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2001/16/CE, privind:

zgomotul la trecere;

zgomotul la staționare;

subsistemele locomotive, automotoare și vagoane de călători, ale căror STI nu aparțin STI-urilor de primă prioritate în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2001/16/CE și care nu există încă, privind:

zgomotul la staționare;

zgomotul la demarare;

zgomotul la trecere;

zgomotul în interiorul cabinei mecanicului, unde este cazul.

CERINȚE ESENȚIALE

Generalități

În cadrul domeniului de aplicare al prezentei STI, îndeplinirea cerințelor esențiale relevante prevăzute la capitolul 3 din prezenta STI va fi asigurată de conformitatea cu specificațiile prevăzute la capitolul 4 pentru subsistem, demonstrată de un rezultat pozitiv al evaluării verificării subsistemului conform capitolului 6.

Cu toate acestea, dacă o parte dintre cerințele esențiale sunt reglementate de norme interne din următoarele motive:

STI cuprinde puncte deschise și cu rezerve;

derogarea în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2001/16/CE;

cazurile specifice prevăzute la punctul 7.6 din prezenta STI,

evaluarea conformității corespunzătoare se efectuează în conformitate cu proceduri aflate în responsabilitatea statului membru în cauză.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2001/16/CE, sistemul feroviar transeuropean convențional, subsistemele și componentele de interoperabilitate, inclusiv interfețele, trebuie să respecte cerințele esențiale relevante prevăzute în anexa III la directivă.

Cerințe esențiale

Cerințele esențiale se referă la:

siguranță;

fiabilitate și disponibilitate;

sănătate;

protecția mediului;

compatibilitate tehnică.

Aceste cerințe includ cerințe generale, precum și cerințe specifice fiecărui subsistem.

Cerințe esențiale generale

Protecția mediului

Cerința esențială 1.4.4 din anexa III la Directiva 2001/16/CE: Funcționarea sistemului feroviar transeuropean convențional trebuie să respecte reglementările existente privind poluarea fonică.

În ceea ce privește zgomotul emis de materialul rulant din cadrul subsistemului material rulant, această cerință esențială este abordată de specificația următoarelor subsecțiuni:

zgomot la trecere (parametrii de bază 4.2.1.1 și 4.2.2.4);

zgomot la staționare (parametrii de bază 4.2.1.2 și 4.2.2.2);

zgomot la demarare (parametru de bază 4.2.1.3);

zgomot în interiorul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de control (parametru de bază 4.2.3).

Aspecte privind cerințele esențiale specifice subsistemului material rulant

Cerințele esențiale specifice subsistemului material rulant nu sunt relevante în ceea ce privește zgomotul emis de materialul rulant.

CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI

Introducere

Sistemul feroviar transeuropean convențional, la care se aplică Directiva 2001/16/CE și din care face parte subsistemul material rulant, este un sistem integrat a cărui coerență trebuie verificată. Această coerență trebuie verificată, în special, în ceea ce privește specificațiile subsistemului, interfețele sale cu sistemul în care este integrat, precum și normele de funcționare și întreținere.

Zgomotul emis de materialul rulant din cadrul subsistemului material rulant este caracterizat la prezentul capitol 4, ținând seama de toate cerințele esențiale aplicabile.

Prezenta STI se aplică vehiculelor noi și materialului rulant reînnoit sau îmbunătățit, dacă acest lucru este prevăzut de dispozițiile punctului 7.2.

Punctul 4.2 din prezenta STI se aplică numai la darea în folosință a materialului rulant în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) sau cu articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE.

Specificații funcționale și tehnice ale subsistemului

Având în vedere cerințele esențiale de la capitolul 3, specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului material rulant în ceea ce privește zgomotului emis de materialul rulant sunt următoarele:

zgomot la staționare (parametrii de bază 4.2.1.2 și 4.2.2.2);

zgomot la demarare (parametru de bază 4.2.2.3);

zgomot la trecere (parametrii de bază 4.2.1.1 și 4.2.2.4);

zgomot în interiorul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de control (parametru de bază 4.2.3).

Vehiculele de întreținere a infrastructurii trebuie considerate locomotive în timpul circulației de transfer, dar nu trebuie să respecte prezenta STI atunci când funcționează.

Zgomot emis de vagoanele de marfă

Zgomotul emis de vagoanele de marfă se subdivide în zgomot la trecere și zgomot la staționare.

Zgomotul la trecere al unui vagon de marfă este influențat în mare măsură de zgomotul său de rulare (zgomotul la contactul roții cu șina), care depinde de viteză.

Zgomotul de rulare este cauzat, la rândul său, de efectele combinate ale rugozității roților și a șinei și de comportamentul dinamic al căii ferate și al osiilor.

Parametrul stabilit pentru caracterizarea zgomotului la trecere cuprinde:

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită;

amplasarea microfonului;

viteza vagonului;

rugozitatea șinei;

comportamentul dinamic și radiația căii ferate.

Zgomotul la staționare al unui vagon de marfă va fi relevant numai dacă vagonul este echipat cu dispozitive auxiliare precum motoare, generatoare, sisteme de răcire. Este aplicabil, în special, vagoanelor frigorifice.

Parametrii stabiliți pentru caracterizarea zgomotului la staționare cuprind:

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită, și amplasarea microfonului;

condițiile de funcționare.

Limite pentru zgomotul la trecere

Indicatorul pentru zgomotul la trecere este nivelul LpAeq, Tp de presiune acustică continuu echivalent ponderat A măsurat în timpul de trecere la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinei. Măsurătorile se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001, însă linia de referință trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul A1.4. Linia de referință este pusă la dispoziție fără discriminare.

Valorile limită ale LpAeq, Tp pentru zgomotul la trecere produs de vagoanele de marfă în condițiile prevăzute anterior sunt menționate în tabelul 1.

Apl reprezintă numărul de osii împărțit la lungimea în afara zonei de tamponare.

Zgomotul la trecere al unui tren se măsoară la 80 km/h și la viteză maximă, dar la mai puțin de 190 km/h. Valorile care se compară cu limitele (a se vedea tabelul 1) sunt valoarea maximă măsurată la 80 km/h și valoarea măsurată la viteza maximă, dar raportată la 80 km/h conform ecuației LpAeq, Tp (80 km/h) = LpAeq, Tp(v)-30*log (v/80 km/h). Nu se iau în considerare alte viteze menționate în proiectul de standard EN ISO 3095:2001.

Limite pentru zgomotul la staționare

Zgomotul la staționare se descrie în termeni de nivel LpAeq, T de presiune acustică continuu echivalent ponderat A, în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001, punctul 7.5 cu modificările prevăzute în anexa A. Valoarea limită pentru zgomotul la staționare al vagoanelor de marfă la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinei este menționată în tabelul 2. Indicatorul pentru nivelul de presiune acustică este LpAeq, T.

Nivelul specificat pentru zgomotul la staționare este media energetică a tuturor valorilor măsurate la punctele de măsurare prevăzute la punctul (A).1.1 din anexa A la prezenta STI.

Zgomot emis de locomotive, automotoare și vagoane de călători

Introducere

Zgomotul emis de locomotive, automotoare și vagoanele de călători se subdivide în zgomot la staționare, zgomot la demarare și zgomot la trecere. De asemenea, se ia în considerare și zgomotul din cabina mecanicului.

Zgomotul la staționare este influențat în mare măsură de dispozitive auxiliare precum sisteme de răcire, aer condiționat și compresoare.

Zgomotul la demarare este o combinație de contribuții din partea componentelor de tracțiune, precum motoarele diesel și ventilatoarele de răcire, dispozitivele auxiliare și, uneori, patinajul roților.

Zgomotul la trecere este influențat în mare măsură de zgomotul de rulare, care este legat de interacțiunea dintre roți și șină, care depinde de viteză.

Zgomotul de rulare este cauzat, la rândul său, de efectele combinate ale rugozității roților și a șinei și de comportamentul dinamic al căii ferate și al osiilor.

La viteze reduse, nivelul zgomotului dispozitivelor auxiliare și al echipamentului de tracțiune este, de asemenea, semnificativ.

Nivelul zgomotului emis se caracterizează prin:

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită;

amplasarea microfonului;

viteza vagonului;

rugozitatea șinei;

comportamentul dinamic și radiația căii ferate.

Parametrii stabiliți pentru caracterizarea zgomotului la staționare cuprind:

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită, și amplasarea microfonului;

condițiile de funcționare.

Automotoarele sunt garnituri de tren fixe fie cu motorizare repartizată, fie cu una sau mai multe vagoane motorizate și vagoane de călători. Automotoarele cu tracțiune electrică sunt abreviate EMU (Electrical Multiple Unit), iar cele cu tracțiune diesel DMU (Diesel Multiple Unit). În prezenta STI termenii diesel sau motor diesel se referă la toate formele de motoare termice utilizate pentru tracțiune. Trenurile formate din două locomotive și vagoane de călători nu pot fi considerate automotoare în cazul în care locomotivele pot funcționa în diferite compuneri de tren.

Limite de zgomot la staționare

Limitele de zgomot la staționare se stabilesc la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinelor. Condițiile de măsurare sunt prevăzute de proiectul de standard EN ISO 3095:2001 cu modificările prevăzute în anexa A. Indicatorul pentru nivelul de presiune acustică este LpAeq, T. Valorile limită pentru emisiile de zgomot ale vehiculelor în condițiile menționate sunt precizate în tabelul 3.

Nivelul specificat pentru zgomotul la staționare este media energetică a tuturor valorilor măsurate la punctele de măsurare prevăzute la punctul A.1.1 din anexa A la prezenta STI.

Limite de zgomot la demarare

Limitele de zgomot la demarare se stabilesc la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinelor. Condițiile de măsurare sunt prevăzute de proiectul de standard EN ISO 3095:2001 cu modificările prevăzute la punctul A.1.2 din anexa A. Indicatorul pentru nivelul de sunet este LpAFmax. Valorile limită pentru emisiile de zgomot la demarare ale vehiculelor în condițiile menționate sunt precizate în tabelul 4.

Limite de zgomot la trecere

Limitele pentru zgomotul la trecere sunt stabilite la o distanță de 7,5 m de la axa liniei de referință și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinelor la o viteză a vehiculului de 80 km/h. Indicatorul pentru nivelul presiunii acustice continuu echivalent ponderat A este LpAeq, Tp.

Măsurătorile se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001 cu modificările prevăzute la punctele A.1.3 și A.1.4 din anexa A. Linia de referință este pusă la dispoziție fără discriminare.

Zgomotul la trecere al unui tren se măsoară la 80 km/h și la viteză maximă, dar la mai puțin de 190 km/h. Nu se iau în considerare alte viteze menționate în proiectul de standard EN ISO 3095:2001. Valoarea care se compară cu limitele (a se vedea tabelul 5) este valoarea cea mai mare dintre valoarea măsurată la 80 km/h și valoarea măsurată la viteza maximă, dar raportată la 80 km/h conform ecuației:

Valorile limită ale emisiilor de zgomot produse de locomotivele electrice și diesel, EMU-uri, DMU-uri și vagoane de călători în condițiile prevăzute anterior sunt menționate în tabelul 5.

Zgomotul în interiorul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de control

Nivelul zgomotului din interiorul vehiculelor pentru călători nu este considerat un parametru de bază. Cu toate acestea, nivelul zgomotului din cabina mecanicului este un element important. Nivelul zgomotului din cabină trebuie menținut cât mai scăzut cu putință, prin limitarea zgomotului la sursă și prin măsuri suplimentare corespunzătoare (izolare fonică, absorbție a sunetelor). Valorile limită sunt menționate în tabelul 6.

Măsurătorile se efectuează în următoarele condiții:

ușile și ferestrele sunt închise;

încărcătura remorcată este egală cu cel puțin două treimi din valoarea maximă admisă.

Pentru măsurarea la viteză maximă, microfonul trebuie amplasat la nivelul urechii mecanicului (în poziția așezat), în centrul unui plan orizontal care se întinde de la geamurile din față la peretele din spatele cabinei.

Pentru măsurarea impactului avertizorului sonor, se folosesc opt puncte de măsurare microfonică amplasate la distanțe egale în jurul poziției capului mecanicului (în poziția așezat) cu o rază de 25 cm, în plan orizontal. Media aritmetică a celor opt valori este evaluată în raport cu valoarea limită.

Acest tabel se aplică în cazul cabinelor mecanicilor. În toate cazurile, întreprinderile de căi ferate și personalul lor trebuie să aplice Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (zgomot), dar conformitatea cu Directiva 2003/10/CE nu intră sub incidența verificării CE a materialului rulant cu cabine pentru mecanici.

Specificații funcționale și tehnice ale interfețelor

Subsistemul material rulant pentru rețeaua feroviară convențională

Limitele de zgomot produs de vagoanele de marfă prevăzute în prezenta STI sunt considerate parametrii de proiectare la punctul 4.2.4 (Frânare) și parte a subsistemului aprobat la punctul 6.2 (Subsistemul vagoane de marfă pentru rețeaua convențională) din STI Material rulant pentru rețeaua feroviară convențională.

Subsistemele locomotive, automotoare și vagoane de călători

Aceste STI-uri nu există încă. În ceea ce privește zgomotul emis, proiectul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de călători trebuie să fie conform cu limitele specificate la punctul 4 (Caracterizarea subsistemului) din prezentele STI.

Norme de exploatare

Având în vedere cerințele esențiale de la capitolul 3, nu există norme de exploatare specifice subsistemului material rulant în ceea ce privește zgomotul emis de materialul rulant.

Norme de întreținere

parametrii de contact roată-șină (profilul roților)

defecte ale roților (aplatizare, ovalizare).

A se vedea dosarul de întreținere, prevăzut la punctul 4.2.8 din STI material rulant pentru rețeaua feroviară convențională).

Calificări profesionale

Nu există cerințe de calificare profesională suplimentare față de legislația europeană existentă și legislațiile interne existente compatibile cu legislația europeană în domeniu.

Condiții de sănătate și securitate

Limitele actuale de zgomot în interiorul cabinelor mecanicilor respectă nivelurile de expunere minimă care declanșează o acțiune prevăzute la articolul 3 din Directiva 2003/10/CE [a șaptesprezecea directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]:

în ceea ce privește valorile de vârf și

în general, în ceea ce privește valorile medii în condiții standard de funcționare.

Registrele pentru infrastructură și material rulant

Registrul pentru infrastructură

Nu se aplică în cazul prezentei STI.

Registrul european al tipurilor autorizate de vehicule

Datele care trebuie furnizate pentru registrul prevăzut la articolul 34 din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului sunt cele indicate în Decizia de punere în aplicare 2011/665/UE a Comisiei din 4 octombrie 2011 privind registrul european al tipurilor autorizate de vehicule feroviare.

JO L 191, 18.7.2008, p. 1.

JO L 264, 8.10.2011, p. 32.

COMPONENTE DE INTEROPERABILITATE

Definiție

În conformitate cu articolul 2 litera (d) din Directiva 2001/16/CE, sunt componente de interoperabilitate orice componentă elementară, grup de componente, subansamblu sau ansamblu complet din echipamentul incorporat sau care se intenționează a fi incorporat într-un subsistem, de care depinde, direct sau indirect, interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convențional. Conceptul de componentă se referă atât la obiecte tangibile, cât și la obiecte intangibile, cum ar fi programele de calculator.

Prezenta STI nu prevede nici un component de interoperabilitate.

EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI/SAU A ADECVĂRII PENTRU UTILIZARE ALE COMPONENTELOR ȘI VERIFICĂRI ALE SUBSISTEMULUI

Componente de interoperabilitate

Nu se aplică.

Subsistemul material rulant în termeni de zgomot emis de materialul rulant

Proceduri de evaluare

La cererea entității contractante sau a reprezentantului său autorizat în Comunitate, organismul notificat efectuează verificarea CE în conformitate cu anexa VI la Directiva 2001/16/CE.

Entitatea contractantă redactează declarația de verificare CE pentru subsistemul material rulant inclusiv aspectele legate de zgomot, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) și cu anexa V la Directiva 2001/16/CE.

Module

Pentru procedura de verificare a cerințelor de zgomot prevăzute la capitolul 4, entitatea contractantă sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate poate alege următoarele module:

fie procedura de examinare tip (modulul SB) pentru etapa de proiect și dezvoltare, în combinație cu un modul pentru faza de producție:

fie procedura sistemului de management al calității producției (modulul SD);

fie procedura de verificare a producției (modulul SF);

fie procedura sistemului de management complet al calității cu examinarea proiectării (modulul SH2).

Aceste module sunt descrise în anexa B la prezenta STI.

Evaluarea conformității cu cerințele privind zgomotul pentru vagoanele de marfă poate fi efectuată în același timp cu procedurile de verificare a celorlalte cerințe pentru vagoanele de marfă, care sunt prevăzute în STI material rulant pentru rețeaua feroviară convențională.

Modulul SD nu poate fi ales decât atunci când entitatea contractantă sau contractorii principali, în cazul în care sunt implicați, aplică un sistem de management al calității pentru fabricare, controlul produselor finite și încercări aprobat și supravegheat de un organism notificat, la alegere.

Modulul SH2 nu poate fi ales decât atunci când entitatea contractantă sau contractorii principali, în cazul în care sunt implicați, aplică un sistem de management al calității pentru proiectare, fabricare, controlul produselor finite și încercări aprobat și supravegheat de un organism notificat, la alegere.

La utilizarea modulelor, se iau în considerare următoarele aspecte suplimentare:

la faza de proiectare: pentru modulul SB, cu trimitere la punctul 4.3 din modul, se cere o revizuire a proiectării;

la faza de producție: aplicarea modulelor SD, SF și SH2 pentru faza de producție va permite evaluarea conformității vehiculelor cu tipul aprobat prevăzut în certificatul de examinare de tip. În special, aplicarea va demonstra că fabricarea și asamblarea sunt realizate cu aceleași componente și utilizând aceleași soluții tehnice ca și tipul aprobat.

Aspecte legate de zgomot în cadrul subsistemului material rulant

În cazul subsistemului material rulant, verificarea în ceea ce privește aspectele legate de zgomotul emis de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători se bazează pe prezentul punct.

Procedurile pentru verificarea CE: anexa A la prezenta STI.

Lista specificațiilor, descrierea procedurilor de încercare:

A.1. Condiții de măsurare, modificări la proiectul de standard EN ISO 3095:2001

A.1.1. Zgomot la staționare

A.1.2. Zgomot la demarare

A.1.3. Zgomot la trecere

A.1.4. Linie de referință pentru zgomotul la trecere.

PUNERE ÎN APLICARE

Generalități

Punerea în aplicare a STI-urilor trebuie să țină seama de migrarea totală a rețelei feroviare convenționale spre interoperabilitate completă.

Pentru a sprijini această migrare, STI-urile permit o aplicare progresivă, etapizată și o punere în aplicare coordonată cu alte STI-uri.

Revizuirea STI-urilor

În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE, astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/50/CE, agenția are responsabilitatea de a pregăti revizuirea și actualizarea STI-urilor și de a face recomandări corespunzătoare comitetului prevăzut la articolul 21 din prezenta directivă pentru a se ține seama de progresul tehnologic sau de cerințele sociale. De asemenea, adoptarea progresivă și revizuirea altor STI-uri pot avea un impact asupra prezentei STI. Modificările propuse la prezenta STI sunt supuse unei revizuiri riguroase, iar STI-urile actualizate vor fi publicate aproximativ din trei în trei ani.

În orice caz, CE va furniza comitetului articolului 21, în termen de cel mult șapte ani de la data intrării în vigoare a prezentei STI, un raport și, după caz, o propunere de revizuire a prezentei STI cu privire la următoarele aspecte:

o evaluare a punerii în aplicare a STI, în special a costurilor și beneficiilor;

utilizarea unei curbe continue a valorilor limită LpAeq, Tp pentru zgomotul la trecere produs de vagoanele de marfă ca funcție a APL (osii pe unitatea de lungime), cu condiția ca acest lucru să nu împiedice inovația tehnică, în special pentru garniturile de vagoane;

a doua etapă a valorilor limită ale zgomotului la trecere produs de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători (a se vedea punctul 7.2), în conformitate cu rezultatele campaniilor de măsurare precisă a zgomotului, ținând seama, în special, de progresul tehnic și de tehnologiile disponibile atât în materie de căi ferate, cât și de material rulant, precum și de analizele raportului cost-beneficii;

o posibilă a doua etapă a valorilor limită ale zgomotului la demarare pentru locomotivele diesel și pentru automotoare;

introducerea infrastructurii în domeniul de aplicare al STI Zgomot coroborată cu STI Infrastructură;

includerea în cadrul STI a unui program de monitorizare a defectelor roților. Defectele roților au impact asupra emisiei de zgomot.

O abordare în două etape

În cazul materialului rulant nou comandat după zece ani de la intrarea în vigoare a prezentei STI sau dat în folosință după doisprezece ani de la intrarea în vigoare a prezentei STI, se recomandă aplicarea punctelor 4.2.1.1 și 4.2.2.4 din prezenta STI cu o reducere de 5 dB(A), cu excepția cazului DMU-urilor și EMU-urilor. În cazul ultimelor două tipuri de vehicule reducerea este de 2 dB(A). Prezenta recomandare servește numai ca bază la revizuirea punctelor 4.2.1.1 și 4.2.2.4 în contextul procesului de revizuire a STI menționat la punctul 7.2.

Modificarea programului de reducere a zgomotului

Având în vedere ciclul de viață lung al vehiculelor feroviare, este necesar, de asemenea, să se ia măsuri privind parcul existent de material rulant, cu prioritate privind vagoanele de marfă, în vederea realizării unei reduceri semnificative a nivelului de zgomot perceput într-o perioadă de timp rezonabilă. Comisia va lua inițiative în vederea discutării opțiunilor de modificare a vagoanelor de marfă cu factorii interesați în vederea atingerii unui acord general cu mediul industrial.

Aplicarea prezentei STI la materialul rulant nou

Specificațiile prevăzute în prezenta STI se aplică întregului material rulant nou care intră în domeniul de aplicare al prezentei STI.

În cazul vagoanelor noi, STI material rulant pentru rețeaua feroviară convențională trebuie, de asemenea, să fie aplicată în întregime.

Perioadă de tranziție pentru zgomotul exterior

În cazul zgomotului extern emis de locomotivele electrice, locomotivele diesel, EMU-uri, DMU-uri și vagoanele de călători se poate permite, pentru o perioadă de tranziție de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei STI, aplicarea unor limite cu 2 dB(A) mai mari decât cele prevăzute la capitolele 4 și 7 din prezenta STI. Această permisiune este limitată la următoarele cazuri:

existența unor contracte deja semnate sau aflate în faza finală a unei proceduri de licitație la data intrării în vigoare a prezentei STI, precum și a unor opțiuni din aceste contracte privind achiziționarea de vehicule suplimentare sau

existența unor contracte de achiziționare de material rulant nou conform unui tip de proiect existent semnate în timpul acestei perioade de tranziției.

Zgomotul la demarare

Limitele zgomotului la demarare pot fi mărite cu 2 dB(A) pentru toate DMU-urile, cu o putere a motorului de peste 500 kW/motor, date în folosință în timpul perioadei de tranziție de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei STI. Această toleranță nu se adaugă la cei 2 dB(A) prevăzuți la punctul 7.5.1.

Zgomotul în cabina mecanicului

În cazul zgomotului la staționare în cabinele de concepție nouă și existentă, se permite, în timpul funcționării avertizorului extern, o creștere a zgomotului cu 2 dB(A) în primii trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei STI. Această toleranță se aplică în următoarele cazuri:

dacă există contracte deja semnate sau aflate în faza finală a unei proceduri de licitație la data intrării în vigoare a prezentei STI, precum și opțiuni din aceste contracte privind achiziționarea de vehicule suplimentare sau

dacă există contracte de achiziționare de material rulant nou conform unui tip de proiect nou și existent semnate în timpul acestei perioade de tranziție.

Excepții pentru acordurile naționale, bilaterale, multilaterale sau multinaționale

Acorduri existente

În cazul în care acordurile conțin cerințe privind zgomotul, statele membre notifică Comisiei, în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei STI, următoarele acorduri, în baza cărora sunt exploatate vagoanele de marfă, locomotivele, DMU-urile, EMU-urile și vagoanele de călători care intră în domeniul de aplicare al prezentei STI:

acordurile naționale, bilaterale sau multilaterale între statele membre și întreprinderile de căi ferate sau gestionarii de infrastructură încheiate permanent sau temporar, necesare din cauza naturii foarte specifice sau locale a serviciului de transport în cauză;

acordurile bilaterale sau multilaterale între întreprinderile de căi ferate, gestionarii de infrastructură sau autoritățile competente în materie de siguranță care oferă niveluri semnificative de interoperabilitate locală sau regională;

acordurile internaționale între unul sau mai multe state membre și cel puțin o țară terță sau între întreprinderi de căi ferate sau gestionari de infrastructură ai statelor membre și cel puțin o întreprindere de căi ferate sau un gestionar de infrastructură dintr-o țară terță care oferă niveluri semnificative de interoperabilitate locală sau regională.

Va fi evaluată compatibilitatea acestor acorduri cu legislația europeană, inclusiv caracterul lor nediscriminatoriu, în special cu prezenta STI, iar Comisia va lua măsurile necesare precum, de exemplu, revizuirea prezentei STI pentru a introduce eventuale cazuri specifice sau măsuri tranzitorii.

Aceste acorduri rămân aplicabile până la luarea măsurilor necesare, inclusiv încheierea de acorduri la nivel european privind prezenta STI cu Federația Rusă și cu toate celelalte țări din CSI care au granițe comune cu UE.

Acordul RIV și instrumentele COTIF nu sunt notificate, deoarece sunt cunoscute.

Acorduri viitoare sau modificarea unor acorduri existente

Orice acord viitor sau modificare a unor acorduri existente trebuie să țină seama de legislația UE, în special de prezenta STI. Statele membre notifică astfel de acorduri/modificări Comisiei. În acest caz, se aplică aceeași procedură ca cea prevăzută la punctul 7.5.4.1.

Aplicarea prezentei STI la materialul rulant existent

Reînnoirea sau îmbunătățirea vagoanelor de marfă existente

În cazul reînnoirii sau îmbunătățirii vagoanelor de marfă, statul membru, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE, astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/50/CE, trebuie să decidă dacă este nevoie de o nouă autorizație de dare în folosință. Dacă prin reînnoire sau îmbunătățire se modifică performanța sistemului de frânare al vagonului în cauză și dacă este necesară o nouă autorizație de dare în folosință, nivelul zgomotului la trecere pentru acest vagon trebuie să respecte nivelul relevant menționat în tabelul 1 de la punctul 4.2.1.1. Dacă, în timpul reînnoirii sau îmbunătățirii, un vagon este echipat cu tălpi din material compozit fără a se adăuga surse de zgomot suplimentare la vagon, se presupune, fără testare, că sunt respectate valorile prevăzute la punctul 4.2.1.1.

Nu este obligatoriu să se efectueze îmbunătățiri numai pentru reducerea emisiilor de zgomot, dar, în cazul în care se efectuează îmbunătățiri pentru alte motive, trebuie să se demonstreze că reînnoirea sau îmbunătățirea nu duce la creșterea zgomotului la trecere față de performanța vehiculului înainte de reînnoire sau îmbunătățire.

În cazul zgomotului la staționare, trebuie să se demonstreze că modificarea nu duce la creșterea zgomotului față de performanța vehiculului înainte de reînnoire sau îmbunătățire.

Cu toate acestea, dacă, prin reînnoire sau îmbunătățire, un vagon de marfă este echipat cu o sursă suplimentară de zgomot, acesta trebuie să respecte limita prevăzută la punctul 4.2.1.2 (zgomotul la staționare).

Vagoanele de marfă îmbunătățite sau reînnoite care necesită o nouă autorizație de dare în folosință în sensul articolului 14 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE trebuie să respecte cerințele prevăzute în STI material rulant pentru rețelele feroviare convenționale în conformitate cu dispozițiile de la punctul 7.3 din prezenta STI.

Reînnoirea sau îmbunătățirea locomotivelor, a automotoarelor și a vagoanelor de călători

Trebuie să se demonstreze doar faptul că reînnoirea sau îmbunătățirea unui vehicul nu duce la creșterea zgomotului față de performanța vehiculului înainte de reînnoire sau îmbunătățire.

Cazuri specifice

Introducere

Următoarele dispoziții speciale sunt permise în cazurile specifice prevăzute în continuare.

Aceste cazuri specifice se împart în două categorii: cele în care dispozițiile se aplică permanent (cazul P) și cele în care se aplică temporar (cazul T). În cazurile temporare, se recomandă ca statele membre în cauză să se conformeze cu subsistemul relevant fie până în 2010 (cazul T1), obiectiv prevăzut de Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, fie până în 2020 (cazul T2).

Lista cazurilor specifice

Limite pentru zgomotul la staționare, pentru utilizare numai pe rețelele feroviare din Regatul Unit și Irlanda

Categoria P – permanent

Finlanda

Categoria T – temporar

Pe teritoriul Finlandei, limitele pentru zgomotul la staționare prevăzute la punctul 4.2.1.2 nu se aplică vagoanelor echipate cu un generator diesel integrat pentru alimentarea cu energie electrică mai mare de 100 kW, atunci când acesta este în funcțiune. În acest caz, limita zgomotului la staționare poate fi mărită cu 7 dB(A), datorită temperaturii, care poate scădea până la –40 oC, precum și datorită condițiilor de îngheț.

Limite pentru zgomotul la demarare, pentru utilizare numai pe rețelele feroviare din Regatul Unit și Irlanda

Categoria P – permanent

Limite pentru zgomotul la trecere în cazul vagoanelor de marfă în Finlanda, Norvegia, Estonia, Letonia și Lituania

Categoria T1 – temporar

Limitele emisiilor de zgomot pentru vagoanele de marfă nu sunt valabile în Finlanda, Norvegia, Estonia, Letonia și Lituania. Justificarea acestui fapt este legată de aspectele de securitate în condițiile climatice de iarnă din regiunile nordice. Acest caz specific este valabil până la introducerea specificației funcționale și a metodei de evaluare a tălpilor de frână compozite în versiunea revizuită a STI material rulant pentru rețeaua feroviară convențională.

Acest lucru nu împiedică exploatarea vagoanelor de marfă din alte state membre în statele nordice și baltice.

Cazul specific al Greciei

Categoria T1 – temporar: material rulant pentru ecartament mai mic sau egal cu 1000 mm

În cazul ecartamentului izolat de 1000 mm existent, care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei STI, se aplică normele interne.

Cazul specific al Estoniei, Letoniei și Lituaniei

Categoria T1 – temporar

Limitele emisiilor de zgomot pentru întregul material rulant (locomotive, vagoane de călători, EMU-uri și DMU-uri) nu sunt valabile pentru Estonia, Letonia și Lituania până la revizuirea prezentei STI. Între timp, se vor desfășura campanii de măsurare în aceste state; la revizuirea prezentei STI se va ține seama de rezultatele acestor campanii.

ANEXA A

CONDIȚII DE MĂSURARE

MODIFICĂRI LA PROIECTUL DE STANDARD EN ISO 3095:2001

Zgomot la staționare

Măsurarea zgomotului la staționare se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001, cu următoarele modificări (a se vedea tabelul A1).

Funcționarea normală este definită de performanța la o temperatură exterioară de 20 oC. Fabricantul trebuie să furnizeze parametrii de proiectare pentru forțarea funcționării în vederea simulării condițiilor temperaturii de 20 oC.

Zgomot la demarare

Măsurarea zgomotului la demarare se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001, cu următoarele modificări (a se vedea tabelul A2).

Funcționarea normală este definită de performanța la o temperatură exterioară de 20 oC. Fabricantul furnizează parametrii de proiectare pentru forțarea funcționării în vederea simulării condițiilor temperaturii de 20 oC.

Zgomot la trecere

Linie de referință pentru zgomotul la trecere

Specificațiile liniei de referință au fost studiate doar pentru a permite evaluarea materialului rulant în raport cu limitele de zgomot la trecere. Prezentul punct nu se referă nici la proiectarea, nici la întreținerea sau la condițiile de exploatare ale liniilor de cale ferată normale, care nu sunt linii de referință.

Aprobarea liniei de referință se face în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001 cu următoarele modificări:

rugozitatea șinei trebuie să fie inferioară spectrului limită prevăzut în figura F1. Această curbă limită înlocuiește specificația de la punctul 6.4.2 (figura 4) din anexa C Procedura de stabilire a spectrului limită al rugozității șinei la proiectul de standard EN ISO 3095:2001. În ceea ce privește anexa D Specificații privind măsurarea rugozității șinei, se aplică numai punctele D.1.2 (Metoda de achiziție directă) și D.2.1 (Prelucrarea datelor privind rugozitatea – Măsurare directă) cu următoarele modificări, precum și punctul D4 (Prezentarea datelor):

S-a demonstrat că aceste metode, utilizate în proiectul NOEMIE, au produs rezultate consecvente în cazul liniilor de cale ferată care respectă limitele de rugozitate propuse. Cu toate acestea, poate fi folosită orice altă metodă directă, disponibilă și confirmată, care poate produce rezultate comparabile,

comportamentul dinamic al liniei de referință (linia de încercare) trebuie descris prin ratele de descreștere a liniilor (RDL) în sens vertical și lateral, care cuantifică atenuarea vibrației șinei de-a lungul liniei în funcție de distanță. Metoda de măsurare folosită în proiectul NOEMIE este prezentată la punctul A.2. Aceasta s-a dovedit utilă în determinarea corectă a caracteristicilor dinamice ale liniei. Este permisă, de asemenea, utilizarea unei metode echivalente de măsurare a caracteristicilor liniei, dacă este disponibilă și confirmată. În acest caz, trebuie să se demonstreze că ratele de descreștere a liniei de încercare în sens vertical și lateral, măsurate în conformitate cu fișa de specificație prevăzută la punctul (A).2, sunt echivalente cu ratele liniei tip menționate în prezenta STI. Ratele de descreștere a liniei de referință trebuie să se situeze deasupra limitelor inferioare prevăzute în figura F2,

linia de referință trebuie să aibă o superstructrură omogenă pe o lungime minimă de 100 m. Ratele de descreștere a liniei măsurate trebuie să corespundă la o distanță de 40 m de fiecare parte a amplasamentului microfonului. Verificarea rugozității se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001.

Figura F1:

Spectrul limită al rugozității șinei liniei de referință

Nivelul rugozității benzii de treime de octavă, dB

Rugozitatea șinei

STI +

re 1μm

Lungimea de undă, m

Figura F2:

Spectrul limită inferior al ratei de descreștere în sens vertical și lateral al liniei de referință

RDL (dB/M)

STI + RDL în sens vertical

STI + RDL în sens lateral

Frecvența (Hz)

CARACTERIZARE A PERFORMANȚELOR DINAMICE ALE LINIILOR DE REFERINȚĂ

Procedură de măsurare

Procedura următoare se aplică succesiv în sens lateral și vertical pe fiecare sit de linie care trebuie caracterizat.

Se fixează (prin lipire sau bulonare) doi accelerometri pe șină, în secțiunea mediană dintre două traverse (a se vedea figura F3):

unul, în sens vertical, pe axa longitudinală a șinei, amplasat pe ciuperca (de preferință) sau sub talpa șinei;

celălalt, în sens transversal, amplasat pe fața exterioară a ciupercii șinei.

Figura F3:Amplasarea captatorului pe secțiunea transversală a șineiFverticalĺFlateralĺAccelerometru

Figura F3:

Amplasarea captatorului pe secțiunea transversală a șinei

FverticalĺFlateralĺAccelerometru

Fverticalĺ

Flateralĺ

Accelerometru

Se aplică o impulsie de forță măsurată pe ciuperca șinei, în fiecare sens, cu un ciocan instrumentat echipat cu un cap de duritate corespunzătoare care să permită o măsurare corectă a forței și a răspunsului în intervalul de frecvență (50; 6000 Hz). (Pentru partea înaltă a intervalului de frecvență este necesar un capăt tare din oțel care, de obicei, dar nu întotdeauna, este suficient pentru a aplica o forță suficientă pentru partea joasă a intervalului de frecvență. Este posibil să fie nevoie de o măsurare suplimentară cu un capăt mai puțin dur.)

Acceleranța (de transfer) [funcție de răspuns în frecvență (FRF) accelerație/forță] sau mobilitatea (viteză/forță) se măsoară în sensurile vertical și lateral-transversal pentru forța aplicată în același sens corespunzător într-o serie de amplasamente aflate la distanțe diferite de-a lungul șinei (prevăzute în continuare). Nu este necesar să se măsoare termenii încrucișați (forța verticală la răspuns lateral sau invers). În cazul în care este disponibilă o integrare analoagă pentru măsurarea cu accelerometrul, s-a constatat că se obține o calitate mai bună a măsurării dacă se înregistrează funcția de răspuns în frecvență (FRF) a mobilității mai degrabă decât acceleranța. Acest lucru produce date de o calitate mai bună la frecvență joasă, unde răspunsul măsurat este foarte mic în raport cu cel la frecvență înaltă, deoarece se reduce plaja dinamică a datelor înainte de înregistrare sau informatizare. Este necesar să se măsoare o medie a FRF a cel puțin patru impulsii valabile. Este necesar să se monitorizeze calitatea fiecărei FRF măsurate (reproductibilitate, linearitate etc.) folosind funcția de coerență. Rezultatele obținute ar trebui, de asemenea, înregistrate.

Funcțiile de răspuns în frecvență de transfer ar trebui aplicate la locul de montare a accelerometrului din fiecare amplasament indicat în figura F4.

Amplasamentele de măsurare pot fi împărțite în grupuri, precum grupul de măsurare punctual, grupul câmp apropiat și grupul câmp îndepărtat, stabilite după cum urmează:

punctul de reper zero este asociat cu punctul median al primului segment între două traverse. Punctul FRF se măsoară când impulsia se aplică în acest punct (practic, cât mai aproape de acest punct);

măsurătorile în câmp apropiat se efectuează aplicând impulsia mai întâi în punctul FRF, apoi la un interval de un sfert de traversă până la sfârșitul segmentului 2 dintre două traverse, apoi la un interval de o jumătate de traversă până la mijlocul segmentului 4, după care la fiecare poziție la jumătatea traversei până la segmentul 8;

măsurătorile în câmp depărtat folosesc puncte de impulsie de la o distanță a segmentului 8 de la poziția accelerometrului în exteriorul pozițiilor dintre traverse, cu indicii 10, 12, 16, 20, 24, 30, 36, 42, 48, 54, 66 etc., conform figurii F4. Măsurătorile trebuie făcute numai până la punctul în care răspunsul la toate frecvențele din interval devine nesemnificativ (în raport cu zgomotul măsurat). Funcția de coerență poate fi folosită orientativ în acest sens. În mod ideal, nivelul de răspuns la fiecare bandă de treime de octavă ar trebui să fie cu cel puțin 10 dB sub nivelul aceleiași benzi la punctul zero.

Figura F4:

Ratele de descreștere a liniei – amplasamentul punctelor de excitație

Impulsia ciocanului asupra traversei

Impulsia ciocanului între traverse

Poziția accelerometrului

Indexul segmentuluidintre traverse

Experiența a arătat că variabilitatea rezultatelor este de așa natură încât întreaga măsurare a descreșterii ar trebui repetată la un alt amplasament al accelerometrului de pe situl liniei. Este suficientă o distanță de aproximativ 10 metri între cele două amplasamente ale accelerometrului.

Întrucât ratele de descreștere depind de rigiditatea prismei de balast, iar materialele din care este formată prisma de balast sunt termosensibile, este necesar să se înregistreze temperatura prismei de balast în timpul măsurătorilor.

Sistem de măsurare

Fiecare captator și sistem de achiziție ar trebui să aibă un certificat de etalonare în conformitate cu standardul EN ISO 17025.

EN ISO CEI 17025: Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări, 2000.

Întregul sistem de măsurare ar trebui etalonat înainte și după fiecare serie de măsurători (în special, în cazul modificării sistemului de măsurare, achiziției sau a amplasamentului pentru măsurare).

Prelucrarea datelor

Puterea acustică totală radiată de o șină excitată în vibrație este produsul ratei de radiație (eficiența radiației) a șinei cu pătratul amplitudinii vitezei adunate pe suprafața de radiație. În cazul în care se presupune că atât unda verticală, cât și cea laterală din șină descresc exponențial de la punctul de excitație (contactul cu roata) la distanță de-a lungul șinei, atunci A(z) ≈ A(0)e-βZ, unde β este constanta de descreștere pentru amplitudinea răspunsului, A, cu distanța z de-a lungul șinei de la punctul de excitație. β poate fi convertit la o rată de descreștere exprimată în dB pe metru, Δ, unde Δ = 20log10(eβ) = 8,686β dB/m.

Acest lucru demonstrează modul în care rata de descreștere este raportată la performanța radiației de zgomot a structurii liniei de cale ferată. Această valoare trebuie exprimată în dB/m pentru fiecare bandă de frecvență de treime de octavă.

În principiu, rata de descreștere poate fi evaluată ca panta unei curbe care exprimă răspunsul în amplitudine în dB în raport cu distanța z. Cu toate acestea, în practică, este mai bine să se evalueze o rată a descreșterii bazată pe o estimare directă a sumei răspunsurilor:

unde zmax este distanța maximă de măsurare, iar suma este calculată pentru pozițiile de măsurare ale răspunsului, unde Δz reprezintă intervalul dintre punctele de mijloc și amplasamentele de măsurare de fiecare parte. Influența intervalului luat pentru măsurarea la zmax ar trebui să fie mic, însă se prevede că acesta trebuie amplasat simetric în jurul lui zmax.

Astfel, pentru calcularea răspunsului mediu pentru fiecare bandă de frecvență de treime de octavă, rata de descreștere se evaluează astfel:

Reiese clar că este nesemnificativ dacă A reprezintă răspunsul în termeni de acceleranță sau de mobilitate, deoarece acestea două diferă numai în ceea ce privește factorul 2πf, unde f este frecvența. Media spectrului pe benzile de frecvență de treime de octavă poate fi calculată fie înainte de evaluarea ratei de descreștere pentru FRF, fie ulterior, cu funcția Δ(f). Trebuie menționată importanța unei măsurări precise a lui A(0), deoarece acesta este un factor constant la însumare. În fapt, aceasta este FRF cel mai ușor de măsurat cu precizie. Experiența a arătat că nu se introduce nici o eroare semnificativă prin faptul că undele din câmpul apropiat nu sunt luate în considerare în cadrul acestei analize simple.

Această metodă de evaluare este adecvată pentru rate ridicate de descreștere, dar poate duce la erori în cazul în care valoarea practică în zmax trunchiază răspunsul din orice bandă de frecvență de treime de octavă înainte să aibă loc o atenuare suficientă pentru ca însumarea în zmax să reprezinte o aproximare bună a integralei la infinit. Astfel, o rată minimă de descreștere care poate fi evaluată pentru o anumită valoare de zmax este:

Rata de descreștere evaluată ar trebui comparată cu această valoare și, dacă este apropiată de aceasta, estimarea ratei de descreștere ar trebui considerată nesigură. O valoare a lui zmax de aproximativ 40 m ar trebui să permită evaluarea unei rate de descreștere a liniei care respectă valoarea minimă prevăzută în figura F2. Cu toate acestea, unele linii de cale ferată neconforme au rate de descreștere mult mai scăzute în unele benzi și, pentru a evita creșterea eforturilor de măsurare, ar putea fi necesar să se facă apel la netezirea curbelor unora dintre benzi. În cazul ratelor de descreștere scăzute, datele de răspuns au tendința de a avea mai puține probleme de tipul celor menționate anterior. Acestea ar trebui verificate prin curbe prezentând FRF măsurată în funcție de distanță pentru fiecare bandă de frecvență de treime de octavă.

Proces-verbal de încercare

Rata de descreștere spațială (în sens vertical și transversal) ar trebui prezentată pentru lățimea de bandă de frecvență de treime de octavă sub forma unui grafic în conformitate cu prezentarea prevăzută de proiectul de standard EN ISO 3740 și CIE 60263 cu un raport de scară între axele orizontală și verticală de 3/4, pentru o lățime de bandă de o octavă și, respectiv, o rată de descreștere de 5 dB/m.

EN ISO 3740:2000: Acustică – Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot – Ghidul de utilizare a standardelor de bază.

CIE 60263: Scări și dimensiuni ale reprezentării grafice a caracteristicilor de frecvență și ale diagramelor polare.

ANEXA B

MODULE PENTRU VERIFICAREA CE A SUBSISTEMELOR – ASPECTE LEGATE DE ZGOMOT

MODULE PENTRU VERIFICAREA CE A SUBSISTEMELOR

Modul SB: Examinare de tip

Prezentul modul descrie procedura CE de verificare prin care un organism notificat verifică și certifică, la cererea unei entități contractante sau a reprezentantului său autorizat stabilit în cadrul Comunității, că un tip de element legat de aspectul zgomot al subsistemului material rulant, reprezentativ pentru producția în cauză,

respectă prezenta STI și orice altă STI aplicabilă, ceea ce demonstrează că cerințele esențiale din Directiva 2001/16/CE sunt respectate,

Cerințele esențiale se reflectă în parametrii tehnici, interfețele și cerințele de performanță prevăzute la capitolul 4 din STI.

Prezentul modul ar putea fi folosit în viitor, când vor fi actualizate STI-urile privind sistemul feroviar de mare viteză din Directiva 96/48/CE.

respectă celelalte reglementări care decurg din tratat.

Examinarea de tip prevăzută în prezentul modul ar putea include faze de evaluare specifice – revizuirea proiectării, încercarea tipului sau revizuirea procesului de fabricație, care sunt precizate în STI relevantă.

Entitatea contractantă trebuie să depună o cerere de verificare CE (prin examinarea de tip) a subsistemului la un organism notificat la alegere.

În modul, entitate contractantă înseamnă entitatea contractantă a subsistemului conform directivei sau reprezentantul său autorizat stabilit în cadrul Comunității.

Cererea trebuie să cuprindă:

numele și adresa entității contractante sau a reprezentantului său autorizat;

documentația tehnică prevăzută la punctul 3.

Solicitantul trebuie să pună la dispoziția organismului notificat un eșantion al subsistemului, care este reprezentativ pentru producția în cauză, denumit în continuare tip.

Secțiunea relevantă din STI poate prevedea cerințele specifice în acest sens.

Tipul poate acoperi mai multe versiuni ale subsistemului, cu condiția ca diferențele dintre versiuni să nu afecteze dispozițiile din STI.

Organismul notificat poate solicita, după caz, mai multe eșantioane pentru desfășurarea programului de încercări.

De asemenea, dacă acest lucru este prevăzut pentru metodele specifice de încercări sau examinare și este prevăzut de STI sau de specificația europeană menționată în STI, trebuie să se furnizeze unul sau mai multe eșantioane ale unui subansamblu sau ansamblu sau un eșantion al subsistemului în formă preasamblată.

Definiția specificației europene este prevăzută de Directivele 96/48/CE și 2001/16/CE. Ghidul de punere în aplicare a STI-urilor privind marea viteză explică modul de utilizare a specificațiilor europene.

Documentația tehnică și eșantionul (eșantioanele) trebuie să permită înțelegerea proiectării, fabricării, instalării, întreținerii și exploatării subsistemului, precum și evaluarea conformității cu dispozițiile STI.

Documentația tehnică trebuie să cuprindă:

o descriere generală a subsistemului, proiectul și structura în ansamblu;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute de STI;

proiect și informații de fabricare, de exemplu desene, scheme de componente, subansambluri, ansambluri, circuite etc.;

descrieri și explicații necesare pentru a înțelege informațiile de proiectare și fabricare, precum și modul de întreținere și exploatare a subsistemului;

specificațiile tehnice, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare ale componentelor de interoperabilitate și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

dovada conformității cu celelalte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

o listă cu fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului;

condițiile de utilizare a subsistemului (restricții de durată sau de distanță, limite de uzură etc.);

condiții de întreținere și documentație tehnică privind întreținerea subsistemului;

orice cerințe tehnice care trebuie luate în considerare în timpul producției, întreținerii sau exploatării subsistemului;

rezultatele calculelor de proiectare efectuate, ale examinărilor efectuate etc.;

procese-verbale de încercare.

În cazul în care STI prevede și alte informații pentru documentarea tehnică, acestea trebuie furnizate.

Organismul notificat trebuie:

să examineze documentația tehnică;

să verifice dacă eșantionul (eșantioanele) de subsistem sau de ansambluri sau subansambluri ale subsistemului a(u) fost fabricat(e) în conformitate cu documentația tehnică și dacă este (sunt) sau a(u) fost supus(e) testelor de tip în conformitate cu dispozițiile din STI și cu specificațiile europene corespunzătoare. Modul de fabricație se verifică utilizând un modul de evaluare corespunzător;

în cazul în care STI prevede o revizuire a proiectării, să efectueze o examinare a metodelor de proiectare, a instrumentelor de proiectare și rezultatelor proiectării pentru a analiza capacitatea lor de a respecta cerințele de conformitate pentru subsistem la încheierea procesului de proiectare;

să identifice elementele proiectate în conformitate cu dispozițiile relevante din STI și din specificațiile europene, precum și elementele care au fost proiectate fără aplicarea dispozițiilor relevante din aceste specificații europene;

să efectueze sau să fi efectuat examinările corespunzătoare și încercările necesare în conformitate cu punctele 4.2 și 4.3 în vederea stabilirii dacă specificațiile europene relevante alese au fost într-adevăr aplicate;

să efectueze sau să fi efectuat examinările corespunzătoare și încercările necesare în conformitate cu punctele 4.2 și 4.3 pentru a stabili dacă soluțiile adoptate respectă cerințele din STI, în cazul în care nu au fost aplicate specificațiile europene corespunzătoare;

să stabilească de comun acord cu solicitantul locul unde se efectuează examinările și încercările necesare.

În cazul în care tipul respectă dispozițiile prevăzute de STI, organismul notificat emite un certificat de examinare de tip pentru solicitant. Certificatul cuprinde numele și adresa entității contractante, precum și fabricantul (fabricanții) prevăzuți în documentația tehnică, concluzii ale examinării, condiții de valabilitate și datele necesare pentru identificarea tipului aprobat.

O listă cu părțile relevante ale documentației tehnice trebuie anexată la certificat, a cărei copii este păstrată de organismul notificat.

Dacă unei entități contractante i se refuză certificatul de examinare de tip, organismul notificat trebuie să furnizeze motive detaliate pentru refuz. Trebuie să se prevadă o procedură de recurs.

Fiecare organism notificat trebuie să comunice celorlalte organisme notificate informațiile relevante privind certificatele de examinare de tip emise, retrase sau refuzate.

Celelalte organisme notificate pot primi, la cerere, copii ale certificatelor de examinare de tip emise și/sau completările la acestea. Anexele la certificate trebuie păstrate la dispoziția celorlalte organisme notificate.

Entitatea contractantă trebuie să păstreze împreună cu documentația tehnică exemplare în copie ale certificatelor de examinare de tip și orice completări la acestea de-a lungul întregii durate de viață a subsistemului. Acest dosar este comunicat oricărui stat membru la cerere.

Solicitantul trebuie să informeze organismul notificat care deține documentația tehnică privind certificatul de examinare de tip cu privire la toate modificările care pot afecta conformitatea cu cerințele STI sau condițiile prevăzute de utilizare a subsistemului. În astfel de cazuri, subsistemul trebuie să primească aprobare suplimentară. Această aprobare suplimentară poate fi dată fie sub forma unei completări la certificatul de examinare de tip original, fie prin emiterea unui nou certificat după retragerea certificatului vechi.

Modul SD: Sistemul de management al calității producției

Prezentul modul descrie procedura de verificare CE prin care un organism notificat verifică și certifică, la cererea unei entități contractante sau a reprezentantului său autorizat stabilit în cadrul Comunității, că subsistemul material rulant pentru care un organism notificat a emis deja un certificat de examinare de tip, în ceea ce privește aspectul legat zgomot:

respectă prezenta STI și orice altă STI aplicabilă, ceea ce demonstrează că cerințele esențiale din Directiva 2001/16/CE sunt respectate,

Cerințele esențiale se reflectă în parametrii tehnici, interfețele și cerințele de performanță prevăzute la capitolul 4 din STI.

Prezentul modul ar putea fi folosit în viitor, când vor fi actualizate STI-urile privind sistemul feroviar de mare viteză din Directiva 96/48/CE.

respectă celelalte reglementări care decurg din tratat și poate fi dat în folosință.

Organismul notificat trebuie să desfășoare procedura, cu următoarele condiții:

certificatul de examinare de tip emis anterior evaluării rămâne valabil pentru subsistemul care face obiectul solicitării;

entitatea contractantă și contractanții principali implicați respectă obligațiile prevăzute la punctul 3.

În modul, entitate contractantă înseamnă entitatea contractantă a subsistemului, conform directivei sau reprezentantul său autorizat stabilit în cadrul Comunității.

Termenul contractanți principali desemnează societățile ale căror activități contribuie la îndeplinirea cerințelor esențiale prevăzute de STI. Acesta se referă la:

societatea responsabilă cu proiectul întregului subsistem (incluzând, în special, responsabilitatea pentru integrarea subsistemului);

alte societăți implicate într-o anumită parte din proiectul subsistemului (de exemplu, în asamblarea sau instalarea subsistemului).

Termenul nu se referă la subcontractanți ai fabricantului care furnizează elemente componente și componente de interoperabilitate.

În cazul subsistemului supus procedurii de verificare CE, entitatea contractantă sau contractanții principali, dacă sunt angajați, trebuie să aplice un sistem de management al calității aprobat privind fabricația și inspecția și încercările finale ale produselor, prevăzute la punctul 5, și care trebuie supravegheat în conformitate cu punctul 6.

În cazul în care entitatea contractantă însăși este răspunzătoare pentru întregul proiect de subsistem (inclusiv, în special, pentru integrarea subsistemului) sau în cazul în care este implicată direct în producție (inclusiv în asamblare și instalare), aceasta trebuie să aplice un sistem de management al calității aprobat privind respectivele activități, care trebuie supravegheat în conformitate cu punctul 6.

În cazul în care un contractant principal este răspunzător pentru întregul proiect de subsistem (inclusiv, în special, pentru integrarea subsistemului), acesta trebuie să aplice, în orice caz, un sistem de management al calității aprobat privind fabricația și inspecția și încercările finale ale produselor, care trebuie supravegheat în conformitate cu punctul 6.

Procedura de verificare CE

Entitatea contractantă trebuie să prezinte o cerere de verificare CE a subsistemului (prin sistemul de management al calității producției), inclusiv coordonarea supravegherii sistemelor de management al calității în conformitate cu punctele 5.3 și 6.5, unui organism notificat la alegere. Entitatea contractantă trebuie să informeze fabricanții implicați cu privire la organismul ales și la cererea de verificare.

Cererea trebuie să permită înțelegerea proiectării, fabricării, asamblării, instalării, întreținerii și exploatării subsistemului, precum și evaluarea conformității cu tipul descris în certificatul de examinare de tip și cu dispozițiile STI.

Cererea trebuie să cuprindă:

numele și adresa entității contractante sau a reprezentantului său autorizat;

documentația tehnică privind tipul omologat, inclusiv certificatul de examinare de tip emis după încheierea procedurii prevăzute în modulul SB,

precum și următoarele elemente, dacă nu sunt incluse deja în această documentație:

o descriere generală a subsistemului, proiectul și structura în ansamblu;

specificațiile tehnice, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime. Aceste documente justificative trebuie să cuprindă rezultatele încercărilor efectuate în laboratorul fabricantului sau efectuate în numele acestuia;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

dovada conformității cu celelalte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate) pentru faza de producție;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare ale componentelor și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

o listă cu fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului;

dovada că toate etapele prevăzute la punctul 5.2 sunt reglementate de sisteme de management al calității ale entității contractante, dacă aceasta este implicată, și/sau ale contractanților principali, precum și justificarea eficienței acestor sisteme;

menționarea organismului notificat responsabil cu aprobarea și supravegherea acestor sisteme de management al calității.

Organismul notificat examinează în primul rând cererea privind valabilitatea examinării de tip și certificatul de examinare de tip.

În cazul în care organismul notificat consideră că certificatul de examinare de tip nu mai este valabil sau că nu este corespunzător și că este necesară o nouă examinare de tip, organismul trebuie să își justifice decizia.

Sistemul de management al calității

Entitatea contractantă, dacă este implicată, și contractanții principali, dacă sunt angajați, trebuie să prezinte unui organism notificat la alegere o cerere de evaluare a sistemelor lor de management al calității.

Cererea trebuie să cuprindă:

toate informațiile relevante pentru subsistemul în cauză;

documentația sistemului de management al calității;

documentația tehnică a tipului omologat și o copie a certificatului de examinare de tip emis după încheierea procedurii de examinare de tip de la modulul SB.

În cazul celor implicați doar în o parte a proiectului subsistemului, trebuie furnizată doar informația privind partea relevantă.

Sistemele de management al calității trebuie să asigure pentru entitatea contractantă sau pentru contractantul principal responsabil cu întregul proiect al subsistemului conformitatea completă a subsistemului cu tipul prevăzut în certificatul de examinare de tip, precum și cu cerințele din STI. În cazul altor contractanți principali, sistemul (sistemele) de management al calității trebuie să asigure conformitatea contribuției lor relevante la subsistem cu tipul prevăzut în certificatul de examinare de tip și cu cerințele din STI.

Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de solicitant (solicitanți) trebuie documentate în mod sistematic și ordonat sub formă de politici, proceduri și instrucțiuni scrise. Această documentație a sistemului de management al calității trebuie să asigure o înțelegere uniformă a politicilor și procedurilor privind calitatea, precum programele, planurile, manualele și înregistrările privind calitatea.

Această documentație trebuie să conțină, în special, o descriere adecvată a următoarelor elemente pentru toți solicitanții:

obiectivele și structura organizațională privind calitatea;

tehnicile, procesele și acțiunile sistematice corespunzătoare în materie de fabricație, control al calității și management al calității care vor fi utilizate;

examinările, controalele și încercările efectuate înainte, în timpul și după fabricație, asamblare și instalare, precum și frecvența cu care acestea sunt efectuate;

înregistrările privind calitatea, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările, etalonările, rapoarte privind calificările personalului în cauză etc., precum și pentru entitatea contractantă sau contractantul principal responsabil cu întregul proiect al subsistemului;

responsabilități și competențe ale conducerii cu privire la calitatea globală a subsistemului și, în special, la gestionarea integrării subsistemului.

Examinările, încercările și controalele se aplică tuturor etapelor următoare:

structura subsistemului, în special, activitățile de construcții civile, asamblare a componentelor, finisaje;

încercările finale ale subsistemului

și, dacă se precizează în STI, validarea în condiții de exploatare completă.

Organismul notificat ales de entitatea contractantă trebuie să examineze dacă toate etapele subsistemului prevăzute la punctul 5.2 sunt vizate în mod suficient și corespunzător de aprobarea și supravegherea sistemului (sistemelor) de management al calității al(e) solicitantului (solicitanților).

În cazul STI material rulant, organismul notificat poate participa la încercarea finală în exploatare a locomotivelor sau ramelor de tren în condițiile prevăzute la punctul relevant din STI.

În cazul în care conformitatea subsistemului cu tipul prevăzut în certificatul de examinare de tip și respectarea cerințelor din STI de către subsistem se bazează pe mai multe sisteme de management al calității, organismul notificat examinează, în special:

dacă relațiile și interfețele dintre sistemele de management al calității sunt documentate în mod clar

și dacă, la nivelul contractanților principali, sunt definite suficient și corespunzător responsabilitățile și competențele generale ale conducerii în vederea realizării conformității globale a subsistemului.

Organismul notificat prevăzut la punctul 5.1 trebuie să evalueze sistemul de management al calității pentru a stabili dacă acesta respectă cerințele prevăzute la punctul 5.2. Se consideră că sistemul este conform cu aceste cerințe în cazul în care solicitantul aplică un sistem al calității pentru producție, control și încercări finale ale produsului în temeiul standardului EN ISO 9001-2000, care ține seama de specificitatea subsistemului căruia i se aplică.

Atunci când un solicitant aplică un sistem de management al calității atestat, organismul notificat ține seama de acest lucru în evaluare.

Auditul trebuie să fie specific subsistemului în cauză și să țină seama de contribuția specifică a solicitantului la subsistem. Echipa de audit trebuie să cuprindă cel puțin un membru cu experiență de evaluator în domeniul tehnologiei subsistemului în cauză. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de evaluare la sediul solicitantului.

Decizia trebuie notificată solicitantului. Notificarea trebuie să cuprindă concluziile examinării și decizia de evaluare motivată.

Entitatea contractantă, dacă este implicată, și contractanții principali se angajează să respecte obligațiile care decurg din aplicarea sistemului de management al calității în forma aprobată și să îl mențină corespunzător și eficient.

Aceștia trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul de management al calității cu privire la orice modificări semnificative care vor afecta respectarea cerințelor din STI de către subsistem.

Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse și să decidă dacă sistemul de management al calității modificat va respecta în continuare cerințele prevăzute la punctul 5.2 sau dacă este necesară o reevaluare.

Acesta trebuie să notifice solicitantului decizia luată. Notificarea trebuie să cuprindă concluziile examinării și decizia de evaluare motivată.

Supravegherea sistemului (sistemelor) de management al calității care intră în responsabilitatea organismului notificat

Scopul supravegherii este de a se asigura respectarea corespunzătoare de către entitatea contractantă, dacă este implicată, și de către contractanții principali, a obligațiilor care decurg din aplicarea sistemului (sistemelor) de management al calității aprobat(e).

Entitatea contractantă, dacă este implicată, și contractanții principali trebuie să trimită (sau să fi trimis) organismului notificat prevăzut la punctul 5.1 toate documentele necesare în acest sens, inclusiv planurile de punere în aplicare și înregistrările tehnice privind subsistemul (în măsura în care acestea sunt relevante pentru contribuția specifică a solicitanților la subsistem), în special:

documentația privind sistemul de management al calității, inclusiv mijloacele speciale puse în aplicare pentru a se asigura că:

în cazul entității contractante sau a contractantului principal, responsabil de întregul proiect al subsistemului, toate responsabilitățile și competențele personalului din conducere necesare pentru a asigura conformitatea întregului subsistem sunt definite corect și suficient;

în cazul fiecărui solicitant, sistemul de management al calității este gestionat corect în vederea realizării integrării la nivelul subsistemului;

înregistrările privind calitatea prevăzute în partea privind fabricația (inclusiv asamblarea și instalarea) din sistemul de management al calității, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările și etalonările, rapoarte privind calificările personalului în cauză etc.

Organismul notificat trebuie să efectueze periodic audituri pentru a se asigura că entitatea contractantă, dacă este implicată, și contractanții principali mențin și aplică sistemul de management al calității și trebuie să le prezinte acestora un raport de audit. În cazul în care se aplică un sistem de management al calității atestat, organismul notificat ține seama de acest lucru în cadrul supravegherii.

Auditurile trebuie efectuate cel puțin anual, cu cel puțin un audit efectuat în timpul desfășurării activităților relevante (fabricare, asamblare sau instalare) ale subsistemului care face obiectul procedurii de verificare CE menționate la punctul 8.

De asemenea, organismul notificat poate efectua vizite neanunțate la siturile relevante ale solicitantului (solicitanților). În cadrul acestor vizite, organismul notificat poate efectua audituri parțiale sau complete și poate efectua sau cere efectuarea de încercări pentru a verifica, în cazul în care este necesar, dacă sistemul de management al calității funcționează corespunzător. Organismul notificat trebuie să furnizeze solicitantului (solicitanților) un raport de inspecție și, de asemenea, după caz, rapoarte de audit și/sau de încercare.

În cazul în care organismul notificat ales de entitatea contractantă și responsabil cu verificarea CE nu asigură supravegherea tuturor sistemelor sau a sistemului de management al calității în cauză, acesta trebuie să coordoneze activitățile de supraveghere ale altor organisme notificate responsabile cu acest lucru, astfel încât:

să se asigure că s-a efectuat corect managementul interfețelor dintre diferitele sisteme de management al calității privind integrarea subsistemului;

să se reunească, împreună cu entitatea contractantă, elementele necesare pentru evaluare în vederea garantării coerenței și supravegherii globale a diferitelor sisteme de management al calității.

Această coordonare presupune următoarele drepturi ale organismului notificat:

de a primi întreaga documentație (aprobare și supraveghere) emisă de celelalte organisme notificate;

de a asista la auditurile de supraveghere prevăzute la punctul 6.3;

de a iniția audituri suplimentare conform punctului 6.4 sub responsabilitatea sa și împreună cu celelalte organisme notificate.

Organismul notificat prevăzut la punctul 5.1 are drept de intrare, în vederea inspecțiilor, a auditului și a supravegherii, pe șantierele de construcție, în atelierele de producție, în spațiile de asamblare și instalare, în zonele de depozitare și, după caz, la instalațiile de prefabricare și încercări, precum și, în general, în orice spații pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale, ținând seama de contribuția specifică a solicitantului la proiectul subsistemului.

Entitatea contractantă, dacă este implicată, și contractanții principali trebuie să păstreze la dispoziția autorităților naționale, timp de zece ani de la ultima dată a fabricării subsistemului:

documentația prevăzută la punctul 5.1 al doilea paragraf a doua liniuță;

actualizările prevăzute la punctul 5.5 al doilea paragraf;

deciziile și rapoartele organismului notificat prevăzute la punctele 5.4, 5.5 și 6.4.

Atunci când subsistemul respectă cerințele din STI, organismul notificat trebuie, pe baza examinării de tip și a aprobării și supravegherii sistemului (sistemelor) de management al calității, să elaboreze certificatul de conformitate destinat entității contractante care, la rândul său, trebuie să întocmească declarația CE de verificare destinată autorității de supervizare din statul membru în care se află și/sau funcționează subsistemul.

Declarația CE de verificare și documentele conexe trebuie datate și semnate. Declarația trebuie scrisă în aceeași limbă ca și cea folosită în dosarul tehnic și trebuie să cuprindă cel puțin informațiile cuprinse în anexa V la directivă.

Organismul notificat ales de entitatea contractantă are răspunderea de a întocmi dosarul tehnic care trebuie să însoțească declarația CE de verificare. Dosarul tehnic trebuie să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute la articolul 18 alineatul (3) din directivă, în special:

toate documentele necesare privind caracteristicile subsistemului;

o listă cu componentele de interoperabilitate încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor CE de conformitate și, după caz, ale declarațiilor CE de adecvare pentru utilizare, care trebuie furnizate împreună cu aceste componente în conformitate cu articolul 13 din directivă însoțite, după caz, de documentele corespunzătoare (certificate, aprobări ale sistemelor de management al calității și documente privind supravegherea) emise de organismele notificate;

toate elementele legate de întreținere, precum și condițiile și limitele de utilizare a subsistemului;

toate elementele privind instrucțiunile de reparații, monitorizare permanentă sau de rutină, reglare și întreținere;

certificatul de examinare de tip al subsistemului și documentația tehnică conexă conform modulului SB;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

certificatul de conformitate al organismului notificat prevăzut la punctul 9, însoțit de notele de calcul corespunzătoare, contrasemnat de acesta, în care se precizează că proiectul este conform cu directiva și cu STI și care prezintă, după caz, rezerve înregistrate în timpul desfășurării activităților și care nu au fost retrase. Certificatele trebuie să fie însoțite, de asemenea, de rapoartele de inspecție și de audit întocmite în raport cu verificarea, în conformitate cu punctele 6.3 și 6.4. și, în special:

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI.

Fiecare organism notificat trebuie să comunice celorlalte organisme notificate informațiile relevante privind aprobările sistemelor de management al calității emise, retrase sau refuzate.

Celelalte organisme notificate pot primi, la cerere, copii ale aprobărilor sistemelor de management al calității emise.

Înregistrările care însoțesc certificatul de conformitate trebuie depuse la entitatea contractantă.

Entitatea contractantă din cadrul Comunității trebuie să păstreze o copie a dosarului tehnic de-a lungul întregii durate de viață a subsistemului; o astfel de copie trebuie trimisă oricărui alt stat membru care o solicită.

Modul SF: Verificarea produselor

Prezentul modul descrie procedura CE de verificare prin care un organism notificat verifică și certifică, la cererea unei entități contractante sau a reprezentantului său autorizat stabilit în cadrul Comunității, subsistemul material rulant, pentru care un organism notificat a emis deja un certificat de examinare de tip, în ceea ce privește aspectele legate de zgomot:

respectă prezenta STI și orice altă STI aplicabilă, ceea ce demonstrează că cerințele esențiale din Directiva 2001/16/CE sunt respectate;

Cerințele esențiale se reflectă în parametrii tehnici, interfețele și cerințele de performanță prevăzute la capitolul 4 din STI.

Prezentul modul ar putea fi folosit în viitor, când vor fi actualizate STI-urile privind sistemul feroviar de mare viteză din Directiva 96/48/CE.

respectă celelalte reglementări care decurg din tratat

și poate fi dat în folosință.

Entitatea contractantă trebuie să depună o cerere de verificare CE (printr-o verificare a produsului) a subsistemului la un organism notificat la alegere. Cererea trebuie să cuprindă:

În modul, entitate contractantă înseamnă entitatea contractantă a subsistemului conform directivei sau reprezentantul său autorizat stabilit în cadrul Comunității.

numele și adresa entității contractante sau a reprezentantului său autorizat;

documentația tehnică.

În cadrul acestei părți a procedurii, entitatea contractantă verifică și certifică faptul că subsistemul în cauză este în conformitate cu tipul descris în certificatul de examinare de tip și că respectă cerințele din STI care i se aplică.

Organismul notificat efectuează procedura cu condiția ca certificatul de examinare de tip emis anterior evaluării să rămână valabil pentru subsistemul care face obiectul cererii.

Entitatea contractantă trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca procesul de fabricație (inclusiv asamblarea și integrarea componentelor de interoperabilitate de către contractanții principali, dacă sunt angajați) să asigure conformitatea subsistemului cu tipul prevăzut în certificatul de examinare de tip și cu cerințele din STI care i se aplică.

Termenul contractanți principali desemnează societățile ale căror activități contribuie la îndeplinirea cerințelor esențiale din STI. Acesta se referă la societatea care poate fi responsabilă cu proiectul întregului subsistem sau alte societăți implicate numai într-o parte din proiectul subsistemului (de exemplu, în asamblarea sau instalarea subsistemului).

Cererea trebuie să permită înțelegerea proiectării, fabricării, instalării, întreținerii și exploatării subsistemului, precum și evaluarea conformității cu tipul descris în certificatul de examinare de tip, precum și cu cerințele din STI.

Cererea trebuie să cuprindă:

documentația tehnică privind tipul omologat, inclusiv certificatul de examinare de tip emis după încheierea procedurii prevăzute la modulul SB,

precum și următoarele elemente, dacă nu sunt incluse în această documentație:

o descriere generală a subsistemului, a proiectului și a structurii sale în ansamblu;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

proiect și informații de fabricare, de exemplu desene, scheme de componente, subansambluri, ansambluri, circuite etc.;

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

specificațiile tehnice, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate) pentru faza de producție;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare care trebuie furnizate pentru componentele menționate, precum și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

o listă cu fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului.

În cazul în care STI solicită și alte informații pentru documentația tehnică, acestea trebuie incluse.

Organismul notificat examinează în primul rând cererea privind valabilitatea examinării de tip și certificatul de examinare de tip.

În cazul în care organismul notificat consideră că certificatul de examinare de tip nu mai este valabil sau că nu este corespunzător și că este necesară o nouă examinare de tip, organismul trebuie să își justifice decizia.

Organismul notificat trebuie să efectueze examinările și încercările corespunzătoare pentru a controla conformitatea subsistemului cu tipul descris în certificatul de examinare de tip și cu cerințele din STI. Organismul notificat examinează și testează fiecare subsistem fabricat ca produs de serie conform punctului 4.

Verificarea prin examinare și testare a fiecărui subsistem (fabricat ca produs în serie)

Organismul notificat trebuie să efectueze încercările, examinările și verificările pentru a se asigura de conformitatea subsistemelor, ca produse de serie, astfel cum se specifică în STI. Examinările, încercările și verificările vizează etapele prevăzute de STI.

Fiecare subsistem (ca produs în serie) trebuie examinat, testat și verificat individual în vederea verificării conformității sale cu tipul descris în certificatul de examinare de tip și cu cerințele din STI care i se aplică. În cazul în care o încercare nu este prevăzută în STI (sau într-un standard european menționat în STI), se aplică specificațiile europene relevante sau încercări echivalente.

În special în cazul STI material rulant, organismul notificat participă la încercarea finală în exploatare a materialului rulant sau a ramelor de tren. Acest lucru va fi specificat la punctul relevant din STI.

Organismul notificat poate stabili de comun acord cu entitatea contractantă (și cu contractanții principali) locațiile unde vor fi efectuate încercările și, de asemenea, pot stabili ca testarea finală a subsistemului și, atunci când se prevede în STI, încercările sau validările în condiții de exploatare depline să fie efectuate de către entitatea contractantă sub supravegherea directă și în prezența organismului notificat.

Organismul notificat are drept de intrare, în vederea încercărilor și a verificării, în atelierele de producție, în spațiile de asamblare și instalare și, după caz, la instalațiile de prefabricare și încercări pentru a-și îndeplini sarcinile prevăzute în STI.

Atunci când subsistemul respectă cerințele din STI, organismul notificat trebuie să elaboreze certificatul de conformitate destinat entității contractante care, la rândul său, trebuie să întocmească declarația CE de verificare destinată autorității de supervizare din statul membru în care se află și/sau funcționează subsistemul.

Aceste activități ale organismului notificat au la bază examinările de tip și încercările, verificările și controalele efectuate asupra tuturor produselor de serie prevăzute la punctul 7 și în cerințele STI și/sau în specificațiile europene relevante.

Declarația CE de verificare și documentele conexe trebuie datate și semnate. Declarația trebuie redactată în aceeași limbă ca și cea folosită în dosarul tehnic și trebuie să cuprindă cel puțin informațiile cuprinse în anexa V la directivă.

Organismul notificat are răspunderea de a întocmi dosarul tehnic care trebuie să însoțească declarația CE de verificare. Dosarul tehnic trebuie să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute la articolul 18 alineatul (3) din directivă, în special:

toate documentele necesare privind caracteristicile subsistemului;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

o listă cu componentele de interoperabilitate încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor CE de conformitate și, după caz, ale declarațiilor CE de adecvare pentru utilizare, care trebuie furnizate împreună cu componentele în conformitate cu articolul 13 din directivă însoțite, după caz, de documentele corespunzătoare (certificate, aprobări ale sistemelor de management al calității și documente privind supravegherea) emise de organismele notificate;

toate elementele legate de întreținere, precum și condițiile și limitele de utilizare a subsistemului;

toate elementele privind instrucțiunile de reparații, monitorizare permanentă sau de rutină, reglare și întreținere;

certificatul de examinare de tip al subsistemului și documentația tehnică conexă prevăzută în modulul SB;

certificatul de conformitate al organismului notificat prevăzut la punctul 9, însoțit de notele de calcul corespunzătoare, contrasemnat de acesta, în care se precizează că proiectul este conform cu directiva și cu STI și care prezintă, după caz, rezerve înregistrate în timpul desfășurării activităților și care nu au fost retrase. Certificatele trebuie să fie însoțite, de asemenea, în cazul în care este relevant, de rapoartele de inspecție și de audit întocmite în raport cu verificarea.

Înregistrările care însoțesc certificatul de conformitate trebuie depuse la entitatea contractantă.

Entitatea contractantă trebuie să păstreze o copie a dosarului tehnic de-a lungul întregii durate de viață a subsistemului; o astfel de copie trebuie trimisă oricărui alt stat membru care o solicită.

Modul SH2: Sistem de management complet al calității cu examinare a proiectării

Prezentul modul descrie procedura CE de verificare prin care un organism notificat verifică și certifică, la cererea unei entități contractante sau a reprezentantului său autorizat stabilit în cadrul Comunității, că subsistemul material rulant, în ceea ce privește aspectul zgomot:

respectă prezenta STI și orice altă STI aplicabilă, ceea ce demonstrează că cerințele esențiale din Directiva 2001/16/CE sunt respectate;

Cerințele esențiale se reflectă în parametrii tehnici, interfețele și cerințele de performanță prevăzute la capitolul 4 din STI.

Prezentul modul ar putea fi folosit în viitor, când vor fi actualizate STI-urile privind sistemul feroviar de mare viteză din Directiva 96/48/CE.

respectă celelalte reglementări care decurg din tratat

și poate fi dat în folosință.

Organismul notificat trebuie să desfășoare procedura, inclusiv o examinare a proiectului subsistemului, cu condiția ca entitatea contractantă și contractanții principali implicați să respecte obligațiile prevăzute la punctul 3.

În modul, entitate contractantă înseamnă entitatea contractantă a subsistemului conform directivei sau reprezentantul său autorizat stabilit în cadrul Comunității.

Termenul contractanți principali desemnează societățile ale căror activități contribuie la îndeplinirea cerințelor esențiale din STI. Acesta se referă la:

societatea responsabilă de proiectul întregului subsistem (inclusiv, în special, responsabilă cu integrarea subsistemului);

alte societăți implicate numai în o parte din proiectul subsistemului (de exemplu, în proiectarea, asamblarea sau instalarea subsistemului).

Termenul nu se referă la subcontractanți ai fabricantului care furnizează elemente componente și componente de interoperabilitate.

În cazul subsistemului supus procedurii de verificare CE, entitatea contractantă sau contractanții principali, dacă sunt angajați, trebuie să aplice un sistem de management al calității aprobat privind proiectarea, fabricația, precum și inspecția și încercările finale ale produselor, prevăzute la punctul 5, și care trebuie supravegheat în conformitate cu punctul 6.

Contractantul principal responsabil de întregul proiect de subsistem (inclusiv, în special, de integrarea subsistemului) trebuie să aplice, în orice caz, un sistem de management al calității aprobat privind proiectarea, fabricația, precum și inspecția și încercările finale ale produselor, care trebuie supravegheat în conformitate cu punctul 6.

În cazul în care entitatea contractantă înseși este răspunzătoare de întregul proiect de subsistem (inclusiv, în special, de integrarea subsistemului) sau în cazul în care este implicată direct în proiectare și/sau în producție (inclusiv în asamblare și instalare), aceasta trebuie să aplice un sistem de management al calității aprobat privind respectivele activități, care trebuie supravegheat în conformitate cu punctul 6.

Solicitanții care sunt implicați numai în asamblare și instalare pot aplica doar un sistem de management a calității aprobat privind fabricația și inspecția și încercările finale ale produselor.

Procedura de verificare CE

Entitatea contractantă trebuie să prezinte o cerere de verificare CE a subsistemului (prin sistemul de management complet al calității cu examinarea proiectării), inclusiv coordonarea supravegherii sistemelor de management al calității în conformitate cu punctele 5.4 și 6.6, unui organism notificat la alegere. Entitatea contractantă trebuie să informeze fabricanții implicați cu privire la organismul ales și la cererea de verificare.

Cererea trebuie să permită înțelegerea proiectării, fabricării, asamblării, instalării, întreținerii și exploatării subsistemului, precum și evaluarea conformității cu cerințele din STI.

Cererea trebuie să cuprindă:

numele și adresa entității contractante sau a reprezentantului său autorizat;

documentația tehnică incluzând:

o descriere generală a subsistemului, proiectul și structura în ansamblu;

specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime;

programul de încercări;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare care trebuie furnizate împreună cu componentele, precum și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

o listă cu toți fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului;

condițiile de utilizare a subsistemului (restricții de durată sau de distanță, limite de uzură etc.);

condiții de întreținere și documentație tehnică privind întreținerea subsistemului;

orice cerințe tehnice care trebuie luate în considerare în timpul producției, lucrărilor de întreținere sau exploatării subsistemului;

explicația modului în care toate etapele prevăzute la punctul 5.2 sunt reglementate de sisteme de management al calității ale contractantului (contractanților) principal(i) și/sau ale entității contractante, dacă aceasta este implicată, precum și dovada eficienței acestor sisteme;

menționarea organismului (organismelor) notificat(e) responsabil(e) cu aprobarea și supravegherea acestor sisteme de management al calității.

Entitatea contractantă trebuie să prezinte rezultatele examinărilor, controalelor și încercărilor, inclusiv încercările de tip, în cazul în care se solicită acest lucru, efectuate de propriul laborator sau în numele său.

Rezultatele încercărilor pot fi prezentate o dată cu cererea sau ulterior.

Organismul notificat trebuie să examineze cererea privind examinarea proiectului și să evalueze rezultatele încercărilor. În cazul în care proiectul respectă dispozițiile din directivă și din STI aplicabilă, organismul notificat trebuie să emită pentru solicitant un raport de examinare a proiectului. Raportul conține concluziile examinării proiectului, condițiile de valabilitate ale acestuia, informațiile necesare de identificare a proiectului examinat și, în cazul în care este relevantă, o descriere a funcționării subsistemului.

Dacă unei entități contractante i se refuză raportul de examinare a proiectului, organismul notificat trebuie să furnizeze motive detaliate pentru refuz. Trebuie să se prevadă o procedură de recurs.

Sistemul de management al calității

Entitatea contractantă, în cazul în care este implicată, și contractanții principali, în cazul în care sunt angajați, trebuie să prezinte unui organism notificat la alegere o cerere de evaluare a sistemelor lor de management al calității.

Cererea trebuie să cuprindă:

toate informațiile relevante pentru subsistemul în cauză;

documentația sistemului de management al calității.

În cazul celor implicați doar într-o parte a proiectului subsistemului, trebuie furnizate doar informații privind partea relevantă.

Sistemul de management al calității trebuie să asigure o conformitate completă a subsistemului cu cerințele din STI pentru entitatea contractantă sau contractantul principal răspunzător pentru întregul proiect de subsistem.

Sistemul (sistemele) de management al calității pentru alt (alți) contractant (contractanți) principal(i) trebuie să asigure conformitatea cu cerințele din STI a contribuției lui (lor) relevante la subsistem.

Toate elementele, cerințele și dispozițiile adoptate de solicitanți trebuie reunite în mod sistematic și ordonat într-o documentație sub formă de politici, proceduri și instrucțiuni scrise. Această documentație a sistemului de management al calității trebuie să asigure o înțelegere uniformă a politicilor și procedurilor privind calitatea, precum programele, planurile, manualele și înregistrările privind calitatea.

Sistemul trebuie să conțină, în special, o descriere adecvată a următoarelor elemente:

pentru toți solicitanții:

obiectivele și structura organizațională privind calitatea;

tehnicile, procesele și acțiunile sistematice corespunzătoare în materie de fabricație, control al calității și management al calității care vor fi utilizate;

examinările, controalele și încercările efectuate înainte, în timpul și după proiectare, fabricație, asamblare și instalare, precum și frecvența cu care acestea sunt efectuate;

înregistrările privind calitatea, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările, etalonările, rapoarte privind calificările personalului în cauză etc.;

pentru contractanții principali, în măsura în care sunt relevante pentru contribuția lor la proiectarea subsistemului:

specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv specificațiile europene, care vor fi aplicate și, în cazul în care specificațiile europene nu se aplică în întregime, mijloacele folosite pentru a asigura respectarea cerințelor din STI care se aplică subsistemului,

Definiția specificației europene este prevăzută de Directivele 96/48/CE și 2001/16/CE, precum și în ghidul de punere în aplicare a STI-urilor privind marea viteză.

tehnicile de control și verificare a proiectului, precum și procesele și acțiunile sistematice care vor fi utilizate la proiectarea subsistemului;

mijloacele folosite care permit monitorizarea realizării proiectului și a calității subsistemului, precum și verificarea aplicării eficiente a sistemelor de management al calității în toate etapele, inclusiv producția;

și, de asemenea, pentru entitatea contractantă sau contractantul principal responsabil cu întregul proiect de subsistem:

responsabilități și competențe ale conducerii cu privire la calitatea globală a subsistemului, în special, la gestionarea integrării subsistemului.

Examinările, încercările și controalele vizează toate etapele următoare:

proiectul de ansamblu;

structura subsistemului, în special, activitățile de construcții civile, asamblare a componentelor, finisaje;

încercările finale ale subsistemului

și, în cazul în care se precizează în STI, validarea în condiții de exploatare completă.

Organismul notificat ales de entitatea contractantă trebuie să examineze dacă toate etapele subsistemului prevăzute la punctul 5.2 sunt reglementate suficient și corespunzător de aprobarea și supravegherea sistemului (sistemelor) de management al calității al(e) al solicitantului (solicitanților).

În cazul STI material rulant, organismul notificat poate participa la încercarea finală în exploatare a materialului rulant sau a ramelor de tren în condițiile prevăzute la punctul relevant din STI.

În cazul în care conformitatea subsistemului cu cerințele din STI se bazează pe mai multe sisteme de management al calității, organismul notificat examinează, în special:

dacă relațiile și interfețele dintre sistemele de management al calității sunt documentate în mod clar

și dacă, la nivelul contractantului principal, sunt definite suficient și corespunzător toate responsabilitățile și competențele conducerii în vederea realizării conformității globale a subsistemului.

Organismul notificat prevăzut la punctul 5.1 trebuie să evalueze sistemul de management al calității pentru a stabili dacă acesta respectă cerințele prevăzute la punctul 5.2. Se consideră că sistemul este conform cu aceste cerințe în cazul în care solicitantul aplică un sistem al calității pentru proiectare, producție, precum și pentru inspecție și încercări finale ale produsului în temeiul standardului EN ISO 9001-2000, care ține seama de specificitatea subsistemului căruia i se aplică.

Atunci când un solicitant aplică un sistem de management al calității atestat, organismul notificat ține seama de acest lucru în evaluare.

Auditul trebuie să fie specific subsistemului în cauză și să țină seama de contribuția specifică a solicitantului la subsistem. Echipa de audit trebuie să cuprindă cel puțin un membru cu experiență de evaluator în domeniul tehnologiei subsistemului în cauză. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de evaluare la sediul solicitantului.

Decizia trebuie notificată solicitantului. Notificarea trebuie să cuprindă concluziile examinării și decizia de evaluare motivată.

Entitatea contractantă, în cazul în care este implicată, și contractanții principali se angajează să respecte obligațiile care decurg din aplicarea sistemului de management al calității în forma aprobată și să îl mențină corespunzător și eficient.

Aceștia trebuie să informeze organismul notificat care a aprobat sistemul de management al calității cu privire la orice modificări semnificative care vor afecta respectarea cerințelor de către subsistem.

Organismul notificat trebuie să evalueze modificările propuse și să decidă dacă sistemul de management al calității modificat va respecta în continuare cerințele prevăzute la punctul 5.2 sau dacă este necesară o reevaluare.

Acesta trebuie să notifice solicitantului decizia luată. Notificarea trebuie să cuprindă concluziile examinării și decizia de evaluare motivată.

Supravegherea sistemului (sistemelor) de management al calității care intră în responsabilitatea organismului notificat

Scopul supravegherii este asigurarea respectării corespunzătoare de către entitatea contractantă, în cazul în care este implicată, și de către contractanții principali a obligațiilor care decurg din aplicarea sistemului (sistemelor) de management al calității aprobat(e).

Entitatea contractantă, în cazul în care este implicată, și contractanții principali trebuie să trimită (sau să fi trimis) organismului notificat prevăzut la punctul 5.1 toate documentele necesare în acest sens, în special planurile de punere în aplicare și înregistrările tehnice privind subsistemul (în măsura în care acestea sunt relevante pentru contribuția specifică a solicitantului la subsistem), incluzând:

documentația privind sistemul de management al calității, inclusiv mijloacele speciale puse în aplicare pentru a se asigura că:

în cazul entității contractante sau a contractantului principal, responsabil cu întregul proiect al subsistemului, toate responsabilitățile și competențele personalului din conducere necesare pentru a asigura conformitatea întregului subsistem sunt definite corect și suficient;

în cazul fiecărui solicitant, sistemul de management al calității este gestionat corect în vederea realizării integrării la nivelul subsistemului;

înregistrările privind calitatea prevăzute în partea privind proiectarea din cadrul sistemului de management al calității, precum rezultate ale analizelor, calculelor, încercărilor etc.;

înregistrările privind calitatea prevăzute în partea privind fabricația (inclusiv asamblarea, instalarea și integrarea) din sistemul de management al calității, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările, etalonările, date privind calificările personalului în cauză etc.

Organismul notificat trebuie să efectueze periodic audituri pentru a se asigura că entitatea contractantă, în cazul în care este implicată, și contractanții principali mențin și aplică sistemul de management al calității și trebuie să le prezinte acestora un raport de audit. În cazul în care se aplică un sistem de management al calității atestat, organismul notificat ține seama de acest lucru în cadrul supravegherii.

Auditurile trebuie efectuate cel puțin anual, cu cel puțin un audit efectuat în timpul desfășurării activităților relevante (de proiectare, fabricare, asamblare sau instalare) ale subsistemului care face obiectul procedurii de verificare CE menționate la punctul 4.

De asemenea, organismul notificat poate efectua vizite neanunțate la siturile solicitantului (solicitanților) prevăzute la punctul 5.2. În cadrul acestor vizite, organismul notificat poate efectua audituri parțiale sau complete și poate efectua sau cere efectuarea de încercări pentru a verifica, acolo unde este necesar, dacă sistemul de management al calității funcționează corespunzător. Organismul notificat trebuie să furnizeze solicitantului (solicitanților) un raport de inspecție și, de asemenea, după caz, rapoarte de audit și/sau de încercare.

În cazul în care organismul notificat ales de entitatea contractantă și responsabil cu verificarea CE nu asigură supravegherea sistemului sau a tuturor sistemelor de management al calității în cauză prevăzute la punctul 5, acesta trebuie să coordoneze activitățile de supraveghere ale altor organisme notificate responsabile de acest lucru, astfel încât:

să se asigure că s-a efectuat corect managementul interfețelor dintre diferitele sisteme de management al calității privind integrarea subsistemului;

să reunească, împreună cu entitatea contractantă, elementele necesare pentru evaluare în vederea garantării coerenței și supravegherii globale a diferitelor sisteme de management al calității.

Această coordonare presupune următoarele drepturi ale organismului notificat:

de a primi întreaga documentație (aprobare și supraveghere) emisă de alt(e) organism(e) notificat(e);

de a asista la auditurile de supraveghere prevăzute la punctul 5.4;

de a iniția audituri suplimentare conform punctului 5.5 sub responsabilitatea sa și împreună cu alt(e) organism(e) notificat(e).

Organismul notificat prevăzut la punctul 5.1 trebuie să aibă drept de intrare, în vederea inspecțiilor, a auditului și a supravegherii, în spațiile de proiectare, pe șantierele de construcție, în atelierele de producție, în spațiile de asamblare și instalare, în zonele de depozitare și, după caz, la instalațiile de prefabricare și încercări, precum și, în general, în orice spații pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale, ținând seama în mod corespunzător de contribuția specifică a solicitantului la proiectul subsistemului.

Entitatea contractantă, în cazul în care este implicată, și contractanții principali trebuie să păstreze la dispoziția autorităților naționale, timp de zece ani de la data fabricării ultimului subsistem:

documentația prevăzută la punctul 5.1 al doilea paragraf a doua liniuță;

actualizările prevăzute la punctul 5.5 al doilea paragraf;

deciziile și rapoartele organismului notificat prevăzute la punctele 5.4, 5.5 și 6.4.

În cazul în care subsistemul respectă cerințele din STI, organismul notificat trebuie, pe baza examinării proiectului și a aprobării și supravegherii sistemului (sistemelor) de management al calității, să elaboreze certificatul de conformitate destinat entității contractante care, la rândul său, trebuie să întocmească declarația CE de verificare destinată autorității de supervizare din statul membru în care se află și/sau funcționează subsistemul.

Declarația CE de verificare și documentele conexe trebuie datate și semnate. Declarația trebuie scrisă în aceeași limbă ca și cea folosită în dosarul tehnic și trebuie să cuprindă cel puțin informațiile cuprinse în anexa V la directivă.

Organismul notificat ales de entitatea contractantă are răspunderea de a întocmi dosarul tehnic care trebuie să însoțească declarația CE de verificare. Dosarul tehnic trebuie să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute la articolul 18 alineatul (3) din directivă, în special:

toate documentele necesare privind caracteristicile subsistemului;

o listă cu componentele de interoperabilitate încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor CE de conformitate și, după caz, ale declarațiilor CE de adecvare pentru utilizare, care trebuie furnizate împreună cu componentele, în conformitate cu articolul 13 din directivă însoțite, după caz, de documentele corespunzătoare (certificate, aprobări ale sistemelor de management al calității și documente privind supravegherea) emise de organismele notificate;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

toate elementele legate de întreținere, precum și condițiile și limitele de utilizare a subsistemului;

toate elementele privind instrucțiunile de reparații, monitorizare permanentă sau de rutină, reglare și întreținere;

certificatul de conformitate al organismului notificat prevăzut la punctul 9, însoțit de notele de calcul corespunzătoare, contrasemnat de acesta, în care se precizează că proiectul este conform cu directiva și cu STI și care prezintă, după caz, rezerve înregistrate în timpul desfășurării activităților și care nu au fost retrase. Certificatul trebuie să fie însoțit, de asemenea, în cazul în care este relevant, de rapoartele de inspecție și de audit întocmite în raport cu verificarea, în conformitate cu punctele 6.4 și 6.5.

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI.

Fiecare organism notificat trebuie să comunice celorlalte organisme notificate informațiile relevante privind aprobările sistemelor de management al calității și rapoartele de examinare CE a proiectelor pe care le-a emis, retras sau refuzat.

Celelalte organisme notificate pot primi, la cerere, copii ale următoarelor documente:

aprobările sistemelor de management al calității și alte aprobări emise, precum și

rapoartele CE de examinare a proiectului și completări aduse acestora emise.

Înregistrările care însoțesc certificatul de conformitate trebuie depuse la entitatea contractantă.

Entitatea contractantă trebuie să păstreze o copie a dosarului tehnic de-a lungul întregii durate de viață a subsistemului; o astfel de copie trebuie trimisă oricărui alt stat membru care o solicită.

precizează domeniul de aplicare vizat (o parte din rețeaua sau materialul rulant prevăzute în anexa I la directivă; subsistemul sau o parte din subsistemul prevăzut în anexa II la directivă) – capitolul 2;

stabilește cerințe esențiale pentru fiecare subsistem în cauză și pentru interfețele acestuia cu alte subsisteme – capitolul 3;

stabilește specificațiile funcționale și tehnice care trebuie respectate de subsistem și de interfețele sale cu alte subsisteme. După caz, aceste specificații pot varia în funcție de utilizarea subsistemului, de exemplu în funcție de categoriile de linie, de nod și/sau de material rulant prevăzute în anexa I la directivă – capitolul 4;

stabilește componentele de interoperabilitate și interfețele reglementate de specificațiile europene, inclusiv de standardele europene, care sunt necesare pentru realizarea interoperabilității în cadrul sistemului feroviar transeuropean convențional – capitolul 5;

precizează, în fiecare caz analizat, procedurile de evaluare a conformității sau a adecvării pentru utilizare. Acest lucru se referă, în special, la modulele prevăzute de Decizia 93/465/CEE a Consiliului sau, după caz, la procedurile specifice care trebuie utilizate în vederea evaluării conformității sau adecvării pentru utilizare a componentelor de interoperabilitate, precum și la verificarea CE a subsistemelor – capitolul 6;

precizează strategia de punere în aplicare a STI. În special, este necesar să se specifice etapele care trebuie parcurse pentru a realiza o tranziție progresivă de la situația existentă la situația finală, în care norma va fi conformitatea cu STI – capitolul 7;

precizează care sunt calificările profesionale și condițiile de sănătate și siguranță la locul de muncă pentru personalul în cauză necesare pentru funcționarea și mentenanța subsistemului în cauză, precum și pentru punerea în aplicare a STI – capitolul 4.

subsistemul vagoane de marfă, a cărui STI aparține STI-urilor de primă prioritate în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2001/16/CE, privind:

zgomotul la trecere;

zgomotul la staționare;

subsistemele locomotive, automotoare și vagoane de călători, ale căror STI nu aparțin STI-urilor de primă prioritate în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2001/16/CE și care nu există încă, privind:

zgomotul la staționare;

zgomotul la demarare;

zgomotul la trecere;

zgomotul în interiorul cabinei mecanicului, unde este cazul.

zgomotul la trecere;

zgomotul la staționare;

zgomotul la staționare;

zgomotul la demarare;

zgomotul la trecere;

zgomotul în interiorul cabinei mecanicului, unde este cazul.

STI cuprinde puncte deschise și cu rezerve;

derogarea în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2001/16/CE;

cazurile specifice prevăzute la punctul 7.6 din prezenta STI,

siguranță;

fiabilitate și disponibilitate;

sănătate;

protecția mediului;

compatibilitate tehnică.

zgomot la trecere (parametrii de bază 4.2.1.1 și 4.2.2.4);

zgomot la staționare (parametrii de bază 4.2.1.2 și 4.2.2.2);

zgomot la demarare (parametru de bază 4.2.1.3);

zgomot în interiorul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de control (parametru de bază 4.2.3).

zgomot la staționare (parametrii de bază 4.2.1.2 și 4.2.2.2);

zgomot la demarare (parametru de bază 4.2.2.3);

zgomot la trecere (parametrii de bază 4.2.1.1 și 4.2.2.4);

zgomot în interiorul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de control (parametru de bază 4.2.3).

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită;

amplasarea microfonului;

viteza vagonului;

rugozitatea șinei;

comportamentul dinamic și radiația căii ferate.

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită, și amplasarea microfonului;

condițiile de funcționare.

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită;

amplasarea microfonului;

viteza vagonului;

rugozitatea șinei;

comportamentul dinamic și radiația căii ferate.

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită, și amplasarea microfonului;

condițiile de funcționare.

ușile și ferestrele sunt închise;

încărcătura remorcată este egală cu cel puțin două treimi din valoarea maximă admisă.

parametrii de contact roată-șină (profilul roților)

defecte ale roților (aplatizare, ovalizare).

în ceea ce privește valorile de vârf și

în general, în ceea ce privește valorile medii în condiții standard de funcționare.

fie procedura de examinare tip (modulul SB) pentru etapa de proiect și dezvoltare, în combinație cu un modul pentru faza de producție:

fie procedura sistemului de management al calității producției (modulul SD);

fie procedura de verificare a producției (modulul SF);

fie procedura sistemului de management complet al calității cu examinarea proiectării (modulul SH2).

fie procedura sistemului de management al calității producției (modulul SD);

fie procedura de verificare a producției (modulul SF);

fie procedura sistemului de management complet al calității cu examinarea proiectării (modulul SH2).

la faza de proiectare: pentru modulul SB, cu trimitere la punctul 4.3 din modul, se cere o revizuire a proiectării;

la faza de producție: aplicarea modulelor SD, SF și SH2 pentru faza de producție va permite evaluarea conformității vehiculelor cu tipul aprobat prevăzut în certificatul de examinare de tip. În special, aplicarea va demonstra că fabricarea și asamblarea sunt realizate cu aceleași componente și utilizând aceleași soluții tehnice ca și tipul aprobat.

A.1. Condiții de măsurare, modificări la proiectul de standard EN ISO 3095:2001

A.1.1. Zgomot la staționare

A.1.2. Zgomot la demarare

A.1.3. Zgomot la trecere

A.1.4. Linie de referință pentru zgomotul la trecere.

o evaluare a punerii în aplicare a STI, în special a costurilor și beneficiilor;

utilizarea unei curbe continue a valorilor limită LpAeq, Tp pentru zgomotul la trecere produs de vagoanele de marfă ca funcție a APL (osii pe unitatea de lungime), cu condiția ca acest lucru să nu împiedice inovația tehnică, în special pentru garniturile de vagoane;

a doua etapă a valorilor limită ale zgomotului la trecere produs de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători (a se vedea punctul 7.2), în conformitate cu rezultatele campaniilor de măsurare precisă a zgomotului, ținând seama, în special, de progresul tehnic și de tehnologiile disponibile atât în materie de căi ferate, cât și de material rulant, precum și de analizele raportului cost-beneficii;

o posibilă a doua etapă a valorilor limită ale zgomotului la demarare pentru locomotivele diesel și pentru automotoare;

introducerea infrastructurii în domeniul de aplicare al STI Zgomot coroborată cu STI Infrastructură;

includerea în cadrul STI a unui program de monitorizare a defectelor roților. Defectele roților au impact asupra emisiei de zgomot.

existența unor contracte deja semnate sau aflate în faza finală a unei proceduri de licitație la data intrării în vigoare a prezentei STI, precum și a unor opțiuni din aceste contracte privind achiziționarea de vehicule suplimentare sau

existența unor contracte de achiziționare de material rulant nou conform unui tip de proiect existent semnate în timpul acestei perioade de tranziției.

dacă există contracte deja semnate sau aflate în faza finală a unei proceduri de licitație la data intrării în vigoare a prezentei STI, precum și opțiuni din aceste contracte privind achiziționarea de vehicule suplimentare sau

dacă există contracte de achiziționare de material rulant nou conform unui tip de proiect nou și existent semnate în timpul acestei perioade de tranziție.

acordurile naționale, bilaterale sau multilaterale între statele membre și întreprinderile de căi ferate sau gestionarii de infrastructură încheiate permanent sau temporar, necesare din cauza naturii foarte specifice sau locale a serviciului de transport în cauză;

acordurile bilaterale sau multilaterale între întreprinderile de căi ferate, gestionarii de infrastructură sau autoritățile competente în materie de siguranță care oferă niveluri semnificative de interoperabilitate locală sau regională;

acordurile internaționale între unul sau mai multe state membre și cel puțin o țară terță sau între întreprinderi de căi ferate sau gestionari de infrastructură ai statelor membre și cel puțin o întreprindere de căi ferate sau un gestionar de infrastructură dintr-o țară terță care oferă niveluri semnificative de interoperabilitate locală sau regională.

rugozitatea șinei trebuie să fie inferioară spectrului limită prevăzut în figura F1. Această curbă limită înlocuiește specificația de la punctul 6.4.2 (figura 4) din anexa C Procedura de stabilire a spectrului limită al rugozității șinei la proiectul de standard EN ISO 3095:2001. În ceea ce privește anexa D Specificații privind măsurarea rugozității șinei, se aplică numai punctele D.1.2 (Metoda de achiziție directă) și D.2.1 (Prelucrarea datelor privind rugozitatea – Măsurare directă) cu următoarele modificări, precum și punctul D4 (Prezentarea datelor):S-a demonstrat că aceste metode, utilizate în proiectul NOEMIE, au produs rezultate consecvente în cazul liniilor de cale ferată care respectă limitele de rugozitate propuse. Cu toate acestea, poate fi folosită orice altă metodă directă, disponibilă și confirmată, care poate produce rezultate comparabile,

poziția de contact reală și

lățimea reală a suprafeței de rulare (banda de rulare), astfel încât numai urmele care se află în interiorul lățimii reale a suprafeței de rulare să fie luate în considerare la stabilirea mediei de rugozitate globală.

comportamentul dinamic al liniei de referință (linia de încercare) trebuie descris prin ratele de descreștere a liniilor (RDL) în sens vertical și lateral, care cuantifică atenuarea vibrației șinei de-a lungul liniei în funcție de distanță. Metoda de măsurare folosită în proiectul NOEMIE este prezentată la punctul A.2. Aceasta s-a dovedit utilă în determinarea corectă a caracteristicilor dinamice ale liniei. Este permisă, de asemenea, utilizarea unei metode echivalente de măsurare a caracteristicilor liniei, dacă este disponibilă și confirmată. În acest caz, trebuie să se demonstreze că ratele de descreștere a liniei de încercare în sens vertical și lateral, măsurate în conformitate cu fișa de specificație prevăzută la punctul (A).2, sunt echivalente cu ratele liniei tip menționate în prezenta STI. Ratele de descreștere a liniei de referință trebuie să se situeze deasupra limitelor inferioare prevăzute în figura F2,

linia de referință trebuie să aibă o superstructrură omogenă pe o lungime minimă de 100 m. Ratele de descreștere a liniei măsurate trebuie să corespundă la o distanță de 40 m de fiecare parte a amplasamentului microfonului. Verificarea rugozității se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001.

unul, în sens vertical, pe axa longitudinală a șinei, amplasat pe ciuperca (de preferință) sau sub talpa șinei;

celălalt, în sens transversal, amplasat pe fața exterioară a ciupercii șinei.Figura F3:Amplasarea captatorului pe secțiunea transversală a șineiFverticalĺFlateralĺAccelerometru

punctul de reper zero este asociat cu punctul median al primului segment între două traverse. Punctul FRF se măsoară când impulsia se aplică în acest punct (practic, cât mai aproape de acest punct);

măsurătorile în câmp apropiat se efectuează aplicând impulsia mai întâi în punctul FRF, apoi la un interval de un sfert de traversă până la sfârșitul segmentului 2 dintre două traverse, apoi la un interval de o jumătate de traversă până la mijlocul segmentului 4, după care la fiecare poziție la jumătatea traversei până la segmentul 8;

măsurătorile în câmp depărtat folosesc puncte de impulsie de la o distanță a segmentului 8 de la poziția accelerometrului în exteriorul pozițiilor dintre traverse, cu indicii 10, 12, 16, 20, 24, 30, 36, 42, 48, 54, 66 etc., conform figurii F4. Măsurătorile trebuie făcute numai până la punctul în care răspunsul la toate frecvențele din interval devine nesemnificativ (în raport cu zgomotul măsurat). Funcția de coerență poate fi folosită orientativ în acest sens. În mod ideal, nivelul de răspuns la fiecare bandă de treime de octavă ar trebui să fie cu cel puțin 10 dB sub nivelul aceleiași benzi la punctul zero.

respectă prezenta STI și orice altă STI aplicabilă, ceea ce demonstrează că cerințele esențiale din Directiva 2001/16/CE sunt respectate,

respectă celelalte reglementări care decurg din tratat.

numele și adresa entității contractante sau a reprezentantului său autorizat;

documentația tehnică prevăzută la punctul 3.

o descriere generală a subsistemului, proiectul și structura în ansamblu;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute de STI;

proiect și informații de fabricare, de exemplu desene, scheme de componente, subansambluri, ansambluri, circuite etc.;

descrieri și explicații necesare pentru a înțelege informațiile de proiectare și fabricare, precum și modul de întreținere și exploatare a subsistemului;

specificațiile tehnice, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare ale componentelor de interoperabilitate și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

dovada conformității cu celelalte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

o listă cu fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului;

condițiile de utilizare a subsistemului (restricții de durată sau de distanță, limite de uzură etc.);

condiții de întreținere și documentație tehnică privind întreținerea subsistemului;

orice cerințe tehnice care trebuie luate în considerare în timpul producției, întreținerii sau exploatării subsistemului;

rezultatele calculelor de proiectare efectuate, ale examinărilor efectuate etc.;

procese-verbale de încercare.

respectă prezenta STI și orice altă STI aplicabilă, ceea ce demonstrează că cerințele esențiale din Directiva 2001/16/CE sunt respectate,

respectă celelalte reglementări care decurg din tratat și poate fi dat în folosință.

certificatul de examinare de tip emis anterior evaluării rămâne valabil pentru subsistemul care face obiectul solicitării;

entitatea contractantă și contractanții principali implicați respectă obligațiile prevăzute la punctul 3.

societatea responsabilă cu proiectul întregului subsistem (incluzând, în special, responsabilitatea pentru integrarea subsistemului);

alte societăți implicate într-o anumită parte din proiectul subsistemului (de exemplu, în asamblarea sau instalarea subsistemului).

numele și adresa entității contractante sau a reprezentantului său autorizat;

documentația tehnică privind tipul omologat, inclusiv certificatul de examinare de tip emis după încheierea procedurii prevăzute în modulul SB,precum și următoarele elemente, dacă nu sunt incluse deja în această documentație:

o descriere generală a subsistemului, proiectul și structura în ansamblu;

specificațiile tehnice, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime. Aceste documente justificative trebuie să cuprindă rezultatele încercărilor efectuate în laboratorul fabricantului sau efectuate în numele acestuia;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

dovada conformității cu celelalte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate) pentru faza de producție;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare ale componentelor și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

o listă cu fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului;

dovada că toate etapele prevăzute la punctul 5.2 sunt reglementate de sisteme de management al calității ale entității contractante, dacă aceasta este implicată, și/sau ale contractanților principali, precum și justificarea eficienței acestor sisteme;

menționarea organismului notificat responsabil cu aprobarea și supravegherea acestor sisteme de management al calității.

o descriere generală a subsistemului, proiectul și structura în ansamblu;

specificațiile tehnice, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime. Aceste documente justificative trebuie să cuprindă rezultatele încercărilor efectuate în laboratorul fabricantului sau efectuate în numele acestuia;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

dovada conformității cu celelalte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate) pentru faza de producție;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare ale componentelor și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

o listă cu fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului;

dovada că toate etapele prevăzute la punctul 5.2 sunt reglementate de sisteme de management al calității ale entității contractante, dacă aceasta este implicată, și/sau ale contractanților principali, precum și justificarea eficienței acestor sisteme;

menționarea organismului notificat responsabil cu aprobarea și supravegherea acestor sisteme de management al calității.

toate informațiile relevante pentru subsistemul în cauză;

documentația sistemului de management al calității;

documentația tehnică a tipului omologat și o copie a certificatului de examinare de tip emis după încheierea procedurii de examinare de tip de la modulul SB.

obiectivele și structura organizațională privind calitatea;

tehnicile, procesele și acțiunile sistematice corespunzătoare în materie de fabricație, control al calității și management al calității care vor fi utilizate;

examinările, controalele și încercările efectuate înainte, în timpul și după fabricație, asamblare și instalare, precum și frecvența cu care acestea sunt efectuate;

înregistrările privind calitatea, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările, etalonările, rapoarte privind calificările personalului în cauză etc., precum și pentru entitatea contractantă sau contractantul principal responsabil cu întregul proiect al subsistemului;

responsabilități și competențe ale conducerii cu privire la calitatea globală a subsistemului și, în special, la gestionarea integrării subsistemului.

structura subsistemului, în special, activitățile de construcții civile, asamblare a componentelor, finisaje;

încercările finale ale subsistemului

și, dacă se precizează în STI, validarea în condiții de exploatare completă.

dacă relațiile și interfețele dintre sistemele de management al calității sunt documentate în mod clar

și dacă, la nivelul contractanților principali, sunt definite suficient și corespunzător responsabilitățile și competențele generale ale conducerii în vederea realizării conformității globale a subsistemului.

documentația privind sistemul de management al calității, inclusiv mijloacele speciale puse în aplicare pentru a se asigura că:

în cazul entității contractante sau a contractantului principal, responsabil de întregul proiect al subsistemului, toate responsabilitățile și competențele personalului din conducere necesare pentru a asigura conformitatea întregului subsistem sunt definite corect și suficient;

în cazul fiecărui solicitant, sistemul de management al calității este gestionat corect în vederea realizării integrării la nivelul subsistemului;

înregistrările privind calitatea prevăzute în partea privind fabricația (inclusiv asamblarea și instalarea) din sistemul de management al calității, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările și etalonările, rapoarte privind calificările personalului în cauză etc.

în cazul entității contractante sau a contractantului principal, responsabil de întregul proiect al subsistemului, toate responsabilitățile și competențele personalului din conducere necesare pentru a asigura conformitatea întregului subsistem sunt definite corect și suficient;

în cazul fiecărui solicitant, sistemul de management al calității este gestionat corect în vederea realizării integrării la nivelul subsistemului;

să se asigure că s-a efectuat corect managementul interfețelor dintre diferitele sisteme de management al calității privind integrarea subsistemului;

să se reunească, împreună cu entitatea contractantă, elementele necesare pentru evaluare în vederea garantării coerenței și supravegherii globale a diferitelor sisteme de management al calității.

de a primi întreaga documentație (aprobare și supraveghere) emisă de celelalte organisme notificate;

de a asista la auditurile de supraveghere prevăzute la punctul 6.3;

de a iniția audituri suplimentare conform punctului 6.4 sub responsabilitatea sa și împreună cu celelalte organisme notificate.

documentația prevăzută la punctul 5.1 al doilea paragraf a doua liniuță;

actualizările prevăzute la punctul 5.5 al doilea paragraf;

deciziile și rapoartele organismului notificat prevăzute la punctele 5.4, 5.5 și 6.4.

toate documentele necesare privind caracteristicile subsistemului;

o listă cu componentele de interoperabilitate încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor CE de conformitate și, după caz, ale declarațiilor CE de adecvare pentru utilizare, care trebuie furnizate împreună cu aceste componente în conformitate cu articolul 13 din directivă însoțite, după caz, de documentele corespunzătoare (certificate, aprobări ale sistemelor de management al calității și documente privind supravegherea) emise de organismele notificate;

toate elementele legate de întreținere, precum și condițiile și limitele de utilizare a subsistemului;

toate elementele privind instrucțiunile de reparații, monitorizare permanentă sau de rutină, reglare și întreținere;

certificatul de examinare de tip al subsistemului și documentația tehnică conexă conform modulului SB;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

certificatul de conformitate al organismului notificat prevăzut la punctul 9, însoțit de notele de calcul corespunzătoare, contrasemnat de acesta, în care se precizează că proiectul este conform cu directiva și cu STI și care prezintă, după caz, rezerve înregistrate în timpul desfășurării activităților și care nu au fost retrase. Certificatele trebuie să fie însoțite, de asemenea, de rapoartele de inspecție și de audit întocmite în raport cu verificarea, în conformitate cu punctele 6.3 și 6.4. și, în special:

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI.

respectă prezenta STI și orice altă STI aplicabilă, ceea ce demonstrează că cerințele esențiale din Directiva 2001/16/CE sunt respectate;

respectă celelalte reglementări care decurg din tratat

numele și adresa entității contractante sau a reprezentantului său autorizat;

documentația tehnică.

documentația tehnică privind tipul omologat, inclusiv certificatul de examinare de tip emis după încheierea procedurii prevăzute la modulul SB,precum și următoarele elemente, dacă nu sunt incluse în această documentație:

o descriere generală a subsistemului, a proiectului și a structurii sale în ansamblu;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

proiect și informații de fabricare, de exemplu desene, scheme de componente, subansambluri, ansambluri, circuite etc.;

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

specificațiile tehnice, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate) pentru faza de producție;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare care trebuie furnizate pentru componentele menționate, precum și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

o listă cu fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului.

toate documentele necesare privind caracteristicile subsistemului;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

o listă cu componentele de interoperabilitate încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor CE de conformitate și, după caz, ale declarațiilor CE de adecvare pentru utilizare, care trebuie furnizate împreună cu componentele în conformitate cu articolul 13 din directivă însoțite, după caz, de documentele corespunzătoare (certificate, aprobări ale sistemelor de management al calității și documente privind supravegherea) emise de organismele notificate;

toate elementele legate de întreținere, precum și condițiile și limitele de utilizare a subsistemului;

toate elementele privind instrucțiunile de reparații, monitorizare permanentă sau de rutină, reglare și întreținere;

certificatul de examinare de tip al subsistemului și documentația tehnică conexă prevăzută în modulul SB;

certificatul de conformitate al organismului notificat prevăzut la punctul 9, însoțit de notele de calcul corespunzătoare, contrasemnat de acesta, în care se precizează că proiectul este conform cu directiva și cu STI și care prezintă, după caz, rezerve înregistrate în timpul desfășurării activităților și care nu au fost retrase. Certificatele trebuie să fie însoțite, de asemenea, în cazul în care este relevant, de rapoartele de inspecție și de audit întocmite în raport cu verificarea.

respectă prezenta STI și orice altă STI aplicabilă, ceea ce demonstrează că cerințele esențiale din Directiva 2001/16/CE sunt respectate;

respectă celelalte reglementări care decurg din tratat

societatea responsabilă de proiectul întregului subsistem (inclusiv, în special, responsabilă cu integrarea subsistemului);

alte societăți implicate numai în o parte din proiectul subsistemului (de exemplu, în proiectarea, asamblarea sau instalarea subsistemului).

numele și adresa entității contractante sau a reprezentantului său autorizat;

documentația tehnică incluzând:

o descriere generală a subsistemului, proiectul și structura în ansamblu;

specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime;

programul de încercări;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare care trebuie furnizate împreună cu componentele, precum și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

o listă cu toți fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului;

condițiile de utilizare a subsistemului (restricții de durată sau de distanță, limite de uzură etc.);

condiții de întreținere și documentație tehnică privind întreținerea subsistemului;

orice cerințe tehnice care trebuie luate în considerare în timpul producției, lucrărilor de întreținere sau exploatării subsistemului;

explicația modului în care toate etapele prevăzute la punctul 5.2 sunt reglementate de sisteme de management al calității ale contractantului (contractanților) principal(i) și/sau ale entității contractante, dacă aceasta este implicată, precum și dovada eficienței acestor sisteme;

menționarea organismului (organismelor) notificat(e) responsabil(e) cu aprobarea și supravegherea acestor sisteme de management al calității.

o descriere generală a subsistemului, proiectul și structura în ansamblu;

specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv specificații europene, care au fost aplicate;

orice documente justificative necesare pentru utilizarea specificațiilor menționate anterior, în special în cazul în care specificațiile europene și clauzele relevante nu au fost aplicate în întregime;

programul de încercări;

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI;

documentația tehnică privind fabricarea și asamblarea subsistemului;

o listă cu componentele de interoperabilitate care trebuie încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare care trebuie furnizate împreună cu componentele, precum și toate elementele necesare prevăzute în anexa VI la directive;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

o listă cu toți fabricanții implicați în proiectarea, fabricarea, asamblarea și instalarea subsistemului;

condițiile de utilizare a subsistemului (restricții de durată sau de distanță, limite de uzură etc.);

condiții de întreținere și documentație tehnică privind întreținerea subsistemului;

orice cerințe tehnice care trebuie luate în considerare în timpul producției, lucrărilor de întreținere sau exploatării subsistemului;

explicația modului în care toate etapele prevăzute la punctul 5.2 sunt reglementate de sisteme de management al calității ale contractantului (contractanților) principal(i) și/sau ale entității contractante, dacă aceasta este implicată, precum și dovada eficienței acestor sisteme;

menționarea organismului (organismelor) notificat(e) responsabil(e) cu aprobarea și supravegherea acestor sisteme de management al calității.

toate informațiile relevante pentru subsistemul în cauză;

documentația sistemului de management al calității.

pentru toți solicitanții:

obiectivele și structura organizațională privind calitatea;

tehnicile, procesele și acțiunile sistematice corespunzătoare în materie de fabricație, control al calității și management al calității care vor fi utilizate;

examinările, controalele și încercările efectuate înainte, în timpul și după proiectare, fabricație, asamblare și instalare, precum și frecvența cu care acestea sunt efectuate;

înregistrările privind calitatea, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările, etalonările, rapoarte privind calificările personalului în cauză etc.;

pentru contractanții principali, în măsura în care sunt relevante pentru contribuția lor la proiectarea subsistemului:

specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv specificațiile europene, care vor fi aplicate și, în cazul în care specificațiile europene nu se aplică în întregime, mijloacele folosite pentru a asigura respectarea cerințelor din STI care se aplică subsistemului,

tehnicile de control și verificare a proiectului, precum și procesele și acțiunile sistematice care vor fi utilizate la proiectarea subsistemului;

mijloacele folosite care permit monitorizarea realizării proiectului și a calității subsistemului, precum și verificarea aplicării eficiente a sistemelor de management al calității în toate etapele, inclusiv producția;

și, de asemenea, pentru entitatea contractantă sau contractantul principal responsabil cu întregul proiect de subsistem:

responsabilități și competențe ale conducerii cu privire la calitatea globală a subsistemului, în special, la gestionarea integrării subsistemului.

obiectivele și structura organizațională privind calitatea;

tehnicile, procesele și acțiunile sistematice corespunzătoare în materie de fabricație, control al calității și management al calității care vor fi utilizate;

examinările, controalele și încercările efectuate înainte, în timpul și după proiectare, fabricație, asamblare și instalare, precum și frecvența cu care acestea sunt efectuate;

înregistrările privind calitatea, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările, etalonările, rapoarte privind calificările personalului în cauză etc.;

specificațiile tehnice de proiectare, inclusiv specificațiile europene, care vor fi aplicate și, în cazul în care specificațiile europene nu se aplică în întregime, mijloacele folosite pentru a asigura respectarea cerințelor din STI care se aplică subsistemului,

tehnicile de control și verificare a proiectului, precum și procesele și acțiunile sistematice care vor fi utilizate la proiectarea subsistemului;

mijloacele folosite care permit monitorizarea realizării proiectului și a calității subsistemului, precum și verificarea aplicării eficiente a sistemelor de management al calității în toate etapele, inclusiv producția;

responsabilități și competențe ale conducerii cu privire la calitatea globală a subsistemului, în special, la gestionarea integrării subsistemului.

proiectul de ansamblu;

structura subsistemului, în special, activitățile de construcții civile, asamblare a componentelor, finisaje;

încercările finale ale subsistemului

și, în cazul în care se precizează în STI, validarea în condiții de exploatare completă.

dacă relațiile și interfețele dintre sistemele de management al calității sunt documentate în mod clar

și dacă, la nivelul contractantului principal, sunt definite suficient și corespunzător toate responsabilitățile și competențele conducerii în vederea realizării conformității globale a subsistemului.

documentația privind sistemul de management al calității, inclusiv mijloacele speciale puse în aplicare pentru a se asigura că:

în cazul entității contractante sau a contractantului principal, responsabil cu întregul proiect al subsistemului, toate responsabilitățile și competențele personalului din conducere necesare pentru a asigura conformitatea întregului subsistem sunt definite corect și suficient;

în cazul fiecărui solicitant, sistemul de management al calității este gestionat corect în vederea realizării integrării la nivelul subsistemului;

înregistrările privind calitatea prevăzute în partea privind proiectarea din cadrul sistemului de management al calității, precum rezultate ale analizelor, calculelor, încercărilor etc.;

înregistrările privind calitatea prevăzute în partea privind fabricația (inclusiv asamblarea, instalarea și integrarea) din sistemul de management al calității, precum rapoarte de inspecție și informații privind încercările, etalonările, date privind calificările personalului în cauză etc.

în cazul entității contractante sau a contractantului principal, responsabil cu întregul proiect al subsistemului, toate responsabilitățile și competențele personalului din conducere necesare pentru a asigura conformitatea întregului subsistem sunt definite corect și suficient;

în cazul fiecărui solicitant, sistemul de management al calității este gestionat corect în vederea realizării integrării la nivelul subsistemului;

să se asigure că s-a efectuat corect managementul interfețelor dintre diferitele sisteme de management al calității privind integrarea subsistemului;

să reunească, împreună cu entitatea contractantă, elementele necesare pentru evaluare în vederea garantării coerenței și supravegherii globale a diferitelor sisteme de management al calității.

de a primi întreaga documentație (aprobare și supraveghere) emisă de alt(e) organism(e) notificat(e);

de a asista la auditurile de supraveghere prevăzute la punctul 5.4;

de a iniția audituri suplimentare conform punctului 5.5 sub responsabilitatea sa și împreună cu alt(e) organism(e) notificat(e).

documentația prevăzută la punctul 5.1 al doilea paragraf a doua liniuță;

actualizările prevăzute la punctul 5.5 al doilea paragraf;

deciziile și rapoartele organismului notificat prevăzute la punctele 5.4, 5.5 și 6.4.

toate documentele necesare privind caracteristicile subsistemului;

o listă cu componentele de interoperabilitate încorporate în subsistem;

copii ale declarațiilor CE de conformitate și, după caz, ale declarațiilor CE de adecvare pentru utilizare, care trebuie furnizate împreună cu componentele, în conformitate cu articolul 13 din directivă însoțite, după caz, de documentele corespunzătoare (certificate, aprobări ale sistemelor de management al calității și documente privind supravegherea) emise de organismele notificate;

dovada conformității cu alte reglementări care decurg din tratat (inclusiv certificate);

toate elementele legate de întreținere, precum și condițiile și limitele de utilizare a subsistemului;

toate elementele privind instrucțiunile de reparații, monitorizare permanentă sau de rutină, reglare și întreținere;

certificatul de conformitate al organismului notificat prevăzut la punctul 9, însoțit de notele de calcul corespunzătoare, contrasemnat de acesta, în care se precizează că proiectul este conform cu directiva și cu STI și care prezintă, după caz, rezerve înregistrate în timpul desfășurării activităților și care nu au fost retrase. Certificatul trebuie să fie însoțit, de asemenea, în cazul în care este relevant, de rapoartele de inspecție și de audit întocmite în raport cu verificarea, în conformitate cu punctele 6.4 și 6.5.

registrul pentru material rulant cu toate informațiile prevăzute în STI.

aprobările sistemelor de management al calității și alte aprobări emise, precum și

rapoartele CE de examinare a proiectului și completări aduse acestora emise.

SISTEMUL FEROVIAR TRANSEUROPEAN CONVENȚIONALSpecificație tehnică de interoperabilitateSubsistem: material rulant convenționalDomeniu de aplicare: zgomotAspect: zgomot emis de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători

SISTEMUL FEROVIAR TRANSEUROPEAN CONVENȚIONAL

Specificație tehnică de interoperabilitate

Subsistem: material rulant convențional

Domeniu de aplicare: zgomot

Aspect: zgomot emis de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători

INTRODUCERE

Domeniul de aplicare tehnic

Prezenta STI se referă la subsistemul material rulant prezentat în lista de la punctul 1 din anexa II la Directiva 2001/16/CE.

Informații suplimentare privind subsistemul material rulant sunt furnizare la capitolul 2.

Prezenta STI reglementează zgomotul emis de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători.

Domeniul de aplicare geografic

Domeniul de aplicare geografic al prezentei STI este sistemul feroviar transeuropean convențional descris în anexa I la Directiva 2001/16/CE.

Conținutul prezentei STI

În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE, prezenta STI:

precizează domeniul de aplicare vizat (o parte din rețeaua sau materialul rulant prevăzute în anexa I la directivă; subsistemul sau o parte din subsistemul prevăzut în anexa II la directivă) – capitolul 2;

stabilește cerințe esențiale pentru fiecare subsistem în cauză și pentru interfețele acestuia cu alte subsisteme – capitolul 3;

stabilește specificațiile funcționale și tehnice care trebuie respectate de subsistem și de interfețele sale cu alte subsisteme. După caz, aceste specificații pot varia în funcție de utilizarea subsistemului, de exemplu în funcție de categoriile de linie, de nod și/sau de material rulant prevăzute în anexa I la directivă – capitolul 4;

stabilește componentele de interoperabilitate și interfețele reglementate de specificațiile europene, inclusiv de standardele europene, care sunt necesare pentru realizarea interoperabilității în cadrul sistemului feroviar transeuropean convențional – capitolul 5;

precizează, în fiecare caz analizat, procedurile de evaluare a conformității sau a adecvării pentru utilizare. Acest lucru se referă, în special, la modulele prevăzute de Decizia 93/465/CEE a Consiliului sau, după caz, la procedurile specifice care trebuie utilizate în vederea evaluării conformității sau adecvării pentru utilizare a componentelor de interoperabilitate, precum și la verificarea CE a subsistemelor – capitolul 6;

precizează strategia de punere în aplicare a STI. În special, este necesar să se specifice etapele care trebuie parcurse pentru a realiza o tranziție progresivă de la situația existentă la situația finală, în care norma va fi conformitatea cu STI – capitolul 7;

precizează care sunt calificările profesionale și condițiile de sănătate și siguranță la locul de muncă pentru personalul în cauză necesare pentru funcționarea și mentenanța subsistemului în cauză, precum și pentru punerea în aplicare a STI – capitolul 4.

De asemenea, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5), pot fi prevăzute cazuri specifice pentru fiecare STI; acestea sunt menționate la capitolul 7.

În cele din urmă, prezenta STI cuprinde, de asemenea, la capitolul 4, normele de funcționare și întreținere specifice domeniului de aplicare menționat la punctele 1.1 și 1.2.

DEFINIȚIA SUBSISTEMULUI/DOMENIUL DE APLICARE

Definiția subsistemului

Materialul rulant care face obiectul prezentei STI cuprinde locomotive, automotoare, vagoane de marfă și vagoane de călători care pot circula pe întreaga rețea de căi ferate transeuropeană convențională sau pe o parte a acesteia. Vagoanele de marfă includ materialul rulant destinat transportului de camioane.

Materialul rulant menționat include materialul destinat utilizării internaționale, precum și materialul destinat unei utilizări naționale (specifice), ținând seama în mod corespunzător de utilizarea materialului la nivel local, regional sau pe distanță lungă.

STI zgomot a subsistemului material rulant cuprinde limite pentru zgomotul la staționare, zgomotul la demarare, zgomotul la trecere și zgomotul în interiorul cabinelor mecanicului produs de materialul rulant convențional.

Interfețele subsistemului

Prezenta STI zgomot are interfețe cu:

subsistemul vagoane de marfă, a cărui STI aparține STI-urilor de primă prioritate în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2001/16/CE, privind:

zgomotul la trecere;

zgomotul la staționare;

subsistemele locomotive, automotoare și vagoane de călători, ale căror STI nu aparțin STI-urilor de primă prioritate în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2001/16/CE și care nu există încă, privind:

zgomotul la staționare;

zgomotul la demarare;

zgomotul la trecere;

zgomotul în interiorul cabinei mecanicului, unde este cazul.

CERINȚE ESENȚIALE

Generalități

În cadrul domeniului de aplicare al prezentei STI, îndeplinirea cerințelor esențiale relevante prevăzute la capitolul 3 din prezenta STI va fi asigurată de conformitatea cu specificațiile prevăzute la capitolul 4 pentru subsistem, demonstrată de un rezultat pozitiv al evaluării verificării subsistemului conform capitolului 6.

Cu toate acestea, dacă o parte dintre cerințele esențiale sunt reglementate de norme interne din următoarele motive:

STI cuprinde puncte deschise și cu rezerve;

derogarea în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2001/16/CE;

cazurile specifice prevăzute la punctul 7.6 din prezenta STI,

evaluarea conformității corespunzătoare se efectuează în conformitate cu proceduri aflate în responsabilitatea statului membru în cauză.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2001/16/CE, sistemul feroviar transeuropean convențional, subsistemele și componentele de interoperabilitate, inclusiv interfețele, trebuie să respecte cerințele esențiale relevante prevăzute în anexa III la directivă.

Cerințe esențiale

Cerințele esențiale se referă la:

siguranță;

fiabilitate și disponibilitate;

sănătate;

protecția mediului;

compatibilitate tehnică.

Aceste cerințe includ cerințe generale, precum și cerințe specifice fiecărui subsistem.

Cerințe esențiale generale

Protecția mediului

Cerința esențială 1.4.4 din anexa III la Directiva 2001/16/CE: Funcționarea sistemului feroviar transeuropean convențional trebuie să respecte reglementările existente privind poluarea fonică.

În ceea ce privește zgomotul emis de materialul rulant din cadrul subsistemului material rulant, această cerință esențială este abordată de specificația următoarelor subsecțiuni:

zgomot la trecere (parametrii de bază 4.2.1.1 și 4.2.2.4);

zgomot la staționare (parametrii de bază 4.2.1.2 și 4.2.2.2);

zgomot la demarare (parametru de bază 4.2.1.3);

zgomot în interiorul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de control (parametru de bază 4.2.3).

Aspecte privind cerințele esențiale specifice subsistemului material rulant

Cerințele esențiale specifice subsistemului material rulant nu sunt relevante în ceea ce privește zgomotul emis de materialul rulant.

CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI

Introducere

Sistemul feroviar transeuropean convențional, la care se aplică Directiva 2001/16/CE și din care face parte subsistemul material rulant, este un sistem integrat a cărui coerență trebuie verificată. Această coerență trebuie verificată, în special, în ceea ce privește specificațiile subsistemului, interfețele sale cu sistemul în care este integrat, precum și normele de funcționare și întreținere.

Zgomotul emis de materialul rulant din cadrul subsistemului material rulant este caracterizat la prezentul capitol 4, ținând seama de toate cerințele esențiale aplicabile.

Prezenta STI se aplică vehiculelor noi și materialului rulant reînnoit sau îmbunătățit, dacă acest lucru este prevăzut de dispozițiile punctului 7.2.

Punctul 4.2 din prezenta STI se aplică numai la darea în folosință a materialului rulant în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) sau cu articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE.

Specificații funcționale și tehnice ale subsistemului

Având în vedere cerințele esențiale de la capitolul 3, specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului material rulant în ceea ce privește zgomotului emis de materialul rulant sunt următoarele:

zgomot la staționare (parametrii de bază 4.2.1.2 și 4.2.2.2);

zgomot la demarare (parametru de bază 4.2.2.3);

zgomot la trecere (parametrii de bază 4.2.1.1 și 4.2.2.4);

zgomot în interiorul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de control (parametru de bază 4.2.3).

Vehiculele de întreținere a infrastructurii trebuie considerate locomotive în timpul circulației de transfer, dar nu trebuie să respecte prezenta STI atunci când funcționează.

Zgomot emis de vagoanele de marfă

Zgomotul emis de vagoanele de marfă se subdivide în zgomot la trecere și zgomot la staționare.

Zgomotul la trecere al unui vagon de marfă este influențat în mare măsură de zgomotul său de rulare (zgomotul la contactul roții cu șina), care depinde de viteză.

Zgomotul de rulare este cauzat, la rândul său, de efectele combinate ale rugozității roților și a șinei și de comportamentul dinamic al căii ferate și al osiilor.

Parametrul stabilit pentru caracterizarea zgomotului la trecere cuprinde:

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită;

amplasarea microfonului;

viteza vagonului;

rugozitatea șinei;

comportamentul dinamic și radiația căii ferate.

Zgomotul la staționare al unui vagon de marfă va fi relevant numai dacă vagonul este echipat cu dispozitive auxiliare precum motoare, generatoare, sisteme de răcire. Este aplicabil, în special, vagoanelor frigorifice.

Parametrii stabiliți pentru caracterizarea zgomotului la staționare cuprind:

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită, și amplasarea microfonului;

condițiile de funcționare.

Limite pentru zgomotul la trecere

Indicatorul pentru zgomotul la trecere este nivelul LpAeq, Tp de presiune acustică continuu echivalent ponderat A măsurat în timpul de trecere la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinei. Măsurătorile se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001, însă linia de referință trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul A1.4. Linia de referință este pusă la dispoziție fără discriminare.

Valorile limită ale LpAeq, Tp pentru zgomotul la trecere produs de vagoanele de marfă în condițiile prevăzute anterior sunt menționate în tabelul 1.

Apl reprezintă numărul de osii împărțit la lungimea în afara zonei de tamponare.

Zgomotul la trecere al unui tren se măsoară la 80 km/h și la viteză maximă, dar la mai puțin de 190 km/h. Valorile care se compară cu limitele (a se vedea tabelul 1) sunt valoarea maximă măsurată la 80 km/h și valoarea măsurată la viteza maximă, dar raportată la 80 km/h conform ecuației LpAeq, Tp (80 km/h) = LpAeq, Tp(v)-30*log (v/80 km/h). Nu se iau în considerare alte viteze menționate în proiectul de standard EN ISO 3095:2001.

Limite pentru zgomotul la staționare

Zgomotul la staționare se descrie în termeni de nivel LpAeq, T de presiune acustică continuu echivalent ponderat A, în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001, punctul 7.5 cu modificările prevăzute în anexa A. Valoarea limită pentru zgomotul la staționare al vagoanelor de marfă la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinei este menționată în tabelul 2. Indicatorul pentru nivelul de presiune acustică este LpAeq, T.

Nivelul specificat pentru zgomotul la staționare este media energetică a tuturor valorilor măsurate la punctele de măsurare prevăzute la punctul (A).1.1 din anexa A la prezenta STI.

Zgomot emis de locomotive, automotoare și vagoane de călători

Introducere

Zgomotul emis de locomotive, automotoare și vagoanele de călători se subdivide în zgomot la staționare, zgomot la demarare și zgomot la trecere. De asemenea, se ia în considerare și zgomotul din cabina mecanicului.

Zgomotul la staționare este influențat în mare măsură de dispozitive auxiliare precum sisteme de răcire, aer condiționat și compresoare.

Zgomotul la demarare este o combinație de contribuții din partea componentelor de tracțiune, precum motoarele diesel și ventilatoarele de răcire, dispozitivele auxiliare și, uneori, patinajul roților.

Zgomotul la trecere este influențat în mare măsură de zgomotul de rulare, care este legat de interacțiunea dintre roți și șină, care depinde de viteză.

Zgomotul de rulare este cauzat, la rândul său, de efectele combinate ale rugozității roților și a șinei și de comportamentul dinamic al căii ferate și al osiilor.

La viteze reduse, nivelul zgomotului dispozitivelor auxiliare și al echipamentului de tracțiune este, de asemenea, semnificativ.

Nivelul zgomotului emis se caracterizează prin:

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită;

amplasarea microfonului;

viteza vagonului;

rugozitatea șinei;

comportamentul dinamic și radiația căii ferate.

Parametrii stabiliți pentru caracterizarea zgomotului la staționare cuprind:

nivelul de presiune acustică, în funcție de o metodă de măsurare definită, și amplasarea microfonului;

condițiile de funcționare.

Automotoarele sunt garnituri de tren fixe fie cu motorizare repartizată, fie cu una sau mai multe vagoane motorizate și vagoane de călători. Automotoarele cu tracțiune electrică sunt abreviate EMU (Electrical Multiple Unit), iar cele cu tracțiune diesel DMU (Diesel Multiple Unit). În prezenta STI termenii diesel sau motor diesel se referă la toate formele de motoare termice utilizate pentru tracțiune. Trenurile formate din două locomotive și vagoane de călători nu pot fi considerate automotoare în cazul în care locomotivele pot funcționa în diferite compuneri de tren.

Limite de zgomot la staționare

Limitele de zgomot la staționare se stabilesc la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinelor. Condițiile de măsurare sunt prevăzute de proiectul de standard EN ISO 3095:2001 cu modificările prevăzute în anexa A. Indicatorul pentru nivelul de presiune acustică este LpAeq, T. Valorile limită pentru emisiile de zgomot ale vehiculelor în condițiile menționate sunt precizate în tabelul 3.

Nivelul specificat pentru zgomotul la staționare este media energetică a tuturor valorilor măsurate la punctele de măsurare prevăzute la punctul A.1.1 din anexa A la prezenta STI.

Limite de zgomot la demarare

Limitele de zgomot la demarare se stabilesc la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinelor. Condițiile de măsurare sunt prevăzute de proiectul de standard EN ISO 3095:2001 cu modificările prevăzute la punctul A.1.2 din anexa A. Indicatorul pentru nivelul de sunet este LpAFmax. Valorile limită pentru emisiile de zgomot la demarare ale vehiculelor în condițiile menționate sunt precizate în tabelul 4.

Limite de zgomot la trecere

Limitele pentru zgomotul la trecere sunt stabilite la o distanță de 7,5 m de la axa liniei de referință și la 1,2 m deasupra suprafeței superioare a șinelor la o viteză a vehiculului de 80 km/h. Indicatorul pentru nivelul presiunii acustice continuu echivalent ponderat A este LpAeq, Tp.

Măsurătorile se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001 cu modificările prevăzute la punctele A.1.3 și A.1.4 din anexa A. Linia de referință este pusă la dispoziție fără discriminare.

Zgomotul la trecere al unui tren se măsoară la 80 km/h și la viteză maximă, dar la mai puțin de 190 km/h. Nu se iau în considerare alte viteze menționate în proiectul de standard EN ISO 3095:2001. Valoarea care se compară cu limitele (a se vedea tabelul 5) este valoarea cea mai mare dintre valoarea măsurată la 80 km/h și valoarea măsurată la viteza maximă, dar raportată la 80 km/h conform ecuației:

Valorile limită ale emisiilor de zgomot produse de locomotivele electrice și diesel, EMU-uri, DMU-uri și vagoane de călători în condițiile prevăzute anterior sunt menționate în tabelul 5.

Zgomotul în interiorul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de control

Nivelul zgomotului din interiorul vehiculelor pentru călători nu este considerat un parametru de bază. Cu toate acestea, nivelul zgomotului din cabina mecanicului este un element important. Nivelul zgomotului din cabină trebuie menținut cât mai scăzut cu putință, prin limitarea zgomotului la sursă și prin măsuri suplimentare corespunzătoare (izolare fonică, absorbție a sunetelor). Valorile limită sunt menționate în tabelul 6.

Măsurătorile se efectuează în următoarele condiții:

ușile și ferestrele sunt închise;

încărcătura remorcată este egală cu cel puțin două treimi din valoarea maximă admisă.

Pentru măsurarea la viteză maximă, microfonul trebuie amplasat la nivelul urechii mecanicului (în poziția așezat), în centrul unui plan orizontal care se întinde de la geamurile din față la peretele din spatele cabinei.

Pentru măsurarea impactului avertizorului sonor, se folosesc opt puncte de măsurare microfonică amplasate la distanțe egale în jurul poziției capului mecanicului (în poziția așezat) cu o rază de 25 cm, în plan orizontal. Media aritmetică a celor opt valori este evaluată în raport cu valoarea limită.

Acest tabel se aplică în cazul cabinelor mecanicilor. În toate cazurile, întreprinderile de căi ferate și personalul lor trebuie să aplice Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (zgomot), dar conformitatea cu Directiva 2003/10/CE nu intră sub incidența verificării CE a materialului rulant cu cabine pentru mecanici.

Specificații funcționale și tehnice ale interfețelor

Subsistemul material rulant pentru rețeaua feroviară convențională

Limitele de zgomot produs de vagoanele de marfă prevăzute în prezenta STI sunt considerate parametrii de proiectare la punctul 4.2.4 (Frânare) și parte a subsistemului aprobat la punctul 6.2 (Subsistemul vagoane de marfă pentru rețeaua convențională) din STI Material rulant pentru rețeaua feroviară convențională.

Subsistemele locomotive, automotoare și vagoane de călători

Aceste STI-uri nu există încă. În ceea ce privește zgomotul emis, proiectul locomotivelor, al automotoarelor și al vagoanelor de călători trebuie să fie conform cu limitele specificate la punctul 4 (Caracterizarea subsistemului) din prezentele STI.

Norme de exploatare

Având în vedere cerințele esențiale de la capitolul 3, nu există norme de exploatare specifice subsistemului material rulant în ceea ce privește zgomotul emis de materialul rulant.

Norme de întreținere

parametrii de contact roată-șină (profilul roților)

defecte ale roților (aplatizare, ovalizare).

A se vedea dosarul de întreținere, prevăzut la punctul 4.2.8 din STI material rulant pentru rețeaua feroviară convențională).

Calificări profesionale

Nu există cerințe de calificare profesională suplimentare față de legislația europeană existentă și legislațiile interne existente compatibile cu legislația europeană în domeniu.

Condiții de sănătate și securitate

Limitele actuale de zgomot în interiorul cabinelor mecanicilor respectă nivelurile de expunere minimă care declanșează o acțiune prevăzute la articolul 3 din Directiva 2003/10/CE [a șaptesprezecea directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]:

în ceea ce privește valorile de vârf și

în general, în ceea ce privește valorile medii în condiții standard de funcționare.

Registrele pentru infrastructură și material rulant

Registrul pentru infrastructură

Nu se aplică în cazul prezentei STI.

Registrul european al tipurilor autorizate de vehicule

Datele care trebuie furnizate pentru registrul prevăzut la articolul 34 din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului sunt cele indicate în Decizia de punere în aplicare 2011/665/UE a Comisiei din 4 octombrie 2011 privind registrul european al tipurilor autorizate de vehicule feroviare.

JO L 191, 18.7.2008, p. 1.

JO L 264, 8.10.2011, p. 32.

COMPONENTE DE INTEROPERABILITATE

Definiție

În conformitate cu articolul 2 litera (d) din Directiva 2001/16/CE, sunt componente de interoperabilitate orice componentă elementară, grup de componente, subansamblu sau ansamblu complet din echipamentul incorporat sau care se intenționează a fi incorporat într-un subsistem, de care depinde, direct sau indirect, interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convențional. Conceptul de componentă se referă atât la obiecte tangibile, cât și la obiecte intangibile, cum ar fi programele de calculator.

Prezenta STI nu prevede nici un component de interoperabilitate.

EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI/SAU A ADECVĂRII PENTRU UTILIZARE ALE COMPONENTELOR ȘI VERIFICĂRI ALE SUBSISTEMULUI

Componente de interoperabilitate

Nu se aplică.

Subsistemul material rulant în termeni de zgomot emis de materialul rulant

Proceduri de evaluare

La cererea entității contractante sau a reprezentantului său autorizat în Comunitate, organismul notificat efectuează verificarea CE în conformitate cu anexa VI la Directiva 2001/16/CE.

Entitatea contractantă redactează declarația de verificare CE pentru subsistemul material rulant inclusiv aspectele legate de zgomot, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) și cu anexa V la Directiva 2001/16/CE.

Module

Pentru procedura de verificare a cerințelor de zgomot prevăzute la capitolul 4, entitatea contractantă sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate poate alege următoarele module:

fie procedura de examinare tip (modulul SB) pentru etapa de proiect și dezvoltare, în combinație cu un modul pentru faza de producție:

fie procedura sistemului de management al calității producției (modulul SD);

fie procedura de verificare a producției (modulul SF);

fie procedura sistemului de management complet al calității cu examinarea proiectării (modulul SH2).

Aceste module sunt descrise în anexa B la prezenta STI.

Evaluarea conformității cu cerințele privind zgomotul pentru vagoanele de marfă poate fi efectuată în același timp cu procedurile de verificare a celorlalte cerințe pentru vagoanele de marfă, care sunt prevăzute în STI material rulant pentru rețeaua feroviară convențională.

Modulul SD nu poate fi ales decât atunci când entitatea contractantă sau contractorii principali, în cazul în care sunt implicați, aplică un sistem de management al calității pentru fabricare, controlul produselor finite și încercări aprobat și supravegheat de un organism notificat, la alegere.

Modulul SH2 nu poate fi ales decât atunci când entitatea contractantă sau contractorii principali, în cazul în care sunt implicați, aplică un sistem de management al calității pentru proiectare, fabricare, controlul produselor finite și încercări aprobat și supravegheat de un organism notificat, la alegere.

La utilizarea modulelor, se iau în considerare următoarele aspecte suplimentare:

la faza de proiectare: pentru modulul SB, cu trimitere la punctul 4.3 din modul, se cere o revizuire a proiectării;

la faza de producție: aplicarea modulelor SD, SF și SH2 pentru faza de producție va permite evaluarea conformității vehiculelor cu tipul aprobat prevăzut în certificatul de examinare de tip. În special, aplicarea va demonstra că fabricarea și asamblarea sunt realizate cu aceleași componente și utilizând aceleași soluții tehnice ca și tipul aprobat.

Aspecte legate de zgomot în cadrul subsistemului material rulant

În cazul subsistemului material rulant, verificarea în ceea ce privește aspectele legate de zgomotul emis de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători se bazează pe prezentul punct.

Procedurile pentru verificarea CE: anexa A la prezenta STI.

Lista specificațiilor, descrierea procedurilor de încercare:

A.1. Condiții de măsurare, modificări la proiectul de standard EN ISO 3095:2001

A.1.1. Zgomot la staționare

A.1.2. Zgomot la demarare

A.1.3. Zgomot la trecere

A.1.4. Linie de referință pentru zgomotul la trecere.

PUNERE ÎN APLICARE

Generalități

Punerea în aplicare a STI-urilor trebuie să țină seama de migrarea totală a rețelei feroviare convenționale spre interoperabilitate completă.

Pentru a sprijini această migrare, STI-urile permit o aplicare progresivă, etapizată și o punere în aplicare coordonată cu alte STI-uri.

Revizuirea STI-urilor

În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE, astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/50/CE, agenția are responsabilitatea de a pregăti revizuirea și actualizarea STI-urilor și de a face recomandări corespunzătoare comitetului prevăzut la articolul 21 din prezenta directivă pentru a se ține seama de progresul tehnologic sau de cerințele sociale. De asemenea, adoptarea progresivă și revizuirea altor STI-uri pot avea un impact asupra prezentei STI. Modificările propuse la prezenta STI sunt supuse unei revizuiri riguroase, iar STI-urile actualizate vor fi publicate aproximativ din trei în trei ani.

În orice caz, CE va furniza comitetului articolului 21, în termen de cel mult șapte ani de la data intrării în vigoare a prezentei STI, un raport și, după caz, o propunere de revizuire a prezentei STI cu privire la următoarele aspecte:

o evaluare a punerii în aplicare a STI, în special a costurilor și beneficiilor;

utilizarea unei curbe continue a valorilor limită LpAeq, Tp pentru zgomotul la trecere produs de vagoanele de marfă ca funcție a APL (osii pe unitatea de lungime), cu condiția ca acest lucru să nu împiedice inovația tehnică, în special pentru garniturile de vagoane;

a doua etapă a valorilor limită ale zgomotului la trecere produs de vagoanele de marfă, locomotive, automotoare și vagoane de călători (a se vedea punctul 7.2), în conformitate cu rezultatele campaniilor de măsurare precisă a zgomotului, ținând seama, în special, de progresul tehnic și de tehnologiile disponibile atât în materie de căi ferate, cât și de material rulant, precum și de analizele raportului cost-beneficii;

o posibilă a doua etapă a valorilor limită ale zgomotului la demarare pentru locomotivele diesel și pentru automotoare;

introducerea infrastructurii în domeniul de aplicare al STI Zgomot coroborată cu STI Infrastructură;

includerea în cadrul STI a unui program de monitorizare a defectelor roților. Defectele roților au impact asupra emisiei de zgomot.

O abordare în două etape

În cazul materialului rulant nou comandat după zece ani de la intrarea în vigoare a prezentei STI sau dat în folosință după doisprezece ani de la intrarea în vigoare a prezentei STI, se recomandă aplicarea punctelor 4.2.1.1 și 4.2.2.4 din prezenta STI cu o reducere de 5 dB(A), cu excepția cazului DMU-urilor și EMU-urilor. În cazul ultimelor două tipuri de vehicule reducerea este de 2 dB(A). Prezenta recomandare servește numai ca bază la revizuirea punctelor 4.2.1.1 și 4.2.2.4 în contextul procesului de revizuire a STI menționat la punctul 7.2.

Modificarea programului de reducere a zgomotului

Având în vedere ciclul de viață lung al vehiculelor feroviare, este necesar, de asemenea, să se ia măsuri privind parcul existent de material rulant, cu prioritate privind vagoanele de marfă, în vederea realizării unei reduceri semnificative a nivelului de zgomot perceput într-o perioadă de timp rezonabilă. Comisia va lua inițiative în vederea discutării opțiunilor de modificare a vagoanelor de marfă cu factorii interesați în vederea atingerii unui acord general cu mediul industrial.

Aplicarea prezentei STI la materialul rulant nou

Specificațiile prevăzute în prezenta STI se aplică întregului material rulant nou care intră în domeniul de aplicare al prezentei STI.

În cazul vagoanelor noi, STI material rulant pentru rețeaua feroviară convențională trebuie, de asemenea, să fie aplicată în întregime.

Perioadă de tranziție pentru zgomotul exterior

În cazul zgomotului extern emis de locomotivele electrice, locomotivele diesel, EMU-uri, DMU-uri și vagoanele de călători se poate permite, pentru o perioadă de tranziție de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei STI, aplicarea unor limite cu 2 dB(A) mai mari decât cele prevăzute la capitolele 4 și 7 din prezenta STI. Această permisiune este limitată la următoarele cazuri:

existența unor contracte deja semnate sau aflate în faza finală a unei proceduri de licitație la data intrării în vigoare a prezentei STI, precum și a unor opțiuni din aceste contracte privind achiziționarea de vehicule suplimentare sau

existența unor contracte de achiziționare de material rulant nou conform unui tip de proiect existent semnate în timpul acestei perioade de tranziției.

Zgomotul la demarare

Limitele zgomotului la demarare pot fi mărite cu 2 dB(A) pentru toate DMU-urile, cu o putere a motorului de peste 500 kW/motor, date în folosință în timpul perioadei de tranziție de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei STI. Această toleranță nu se adaugă la cei 2 dB(A) prevăzuți la punctul 7.5.1.

Zgomotul în cabina mecanicului

În cazul zgomotului la staționare în cabinele de concepție nouă și existentă, se permite, în timpul funcționării avertizorului extern, o creștere a zgomotului cu 2 dB(A) în primii trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei STI. Această toleranță se aplică în următoarele cazuri:

dacă există contracte deja semnate sau aflate în faza finală a unei proceduri de licitație la data intrării în vigoare a prezentei STI, precum și opțiuni din aceste contracte privind achiziționarea de vehicule suplimentare sau

dacă există contracte de achiziționare de material rulant nou conform unui tip de proiect nou și existent semnate în timpul acestei perioade de tranziție.

Excepții pentru acordurile naționale, bilaterale, multilaterale sau multinaționale

Acorduri existente

În cazul în care acordurile conțin cerințe privind zgomotul, statele membre notifică Comisiei, în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei STI, următoarele acorduri, în baza cărora sunt exploatate vagoanele de marfă, locomotivele, DMU-urile, EMU-urile și vagoanele de călători care intră în domeniul de aplicare al prezentei STI:

acordurile naționale, bilaterale sau multilaterale între statele membre și întreprinderile de căi ferate sau gestionarii de infrastructură încheiate permanent sau temporar, necesare din cauza naturii foarte specifice sau locale a serviciului de transport în cauză;

acordurile bilaterale sau multilaterale între întreprinderile de căi ferate, gestionarii de infrastructură sau autoritățile competente în materie de siguranță care oferă niveluri semnificative de interoperabilitate locală sau regională;

acordurile internaționale între unul sau mai multe state membre și cel puțin o țară terță sau între întreprinderi de căi ferate sau gestionari de infrastructură ai statelor membre și cel puțin o întreprindere de căi ferate sau un gestionar de infrastructură dintr-o țară terță care oferă niveluri semnificative de interoperabilitate locală sau regională.

Va fi evaluată compatibilitatea acestor acorduri cu legislația europeană, inclusiv caracterul lor nediscriminatoriu, în special cu prezenta STI, iar Comisia va lua măsurile necesare precum, de exemplu, revizuirea prezentei STI pentru a introduce eventuale cazuri specifice sau măsuri tranzitorii.

Aceste acorduri rămân aplicabile până la luarea măsurilor necesare, inclusiv încheierea de acorduri la nivel european privind prezenta STI cu Federația Rusă și cu toate celelalte țări din CSI care au granițe comune cu UE.

Acordul RIV și instrumentele COTIF nu sunt notificate, deoarece sunt cunoscute.

Acorduri viitoare sau modificarea unor acorduri existente

Orice acord viitor sau modificare a unor acorduri existente trebuie să țină seama de legislația UE, în special de prezenta STI. Statele membre notifică astfel de acorduri/modificări Comisiei. În acest caz, se aplică aceeași procedură ca cea prevăzută la punctul 7.5.4.1.

Aplicarea prezentei STI la materialul rulant existent

Reînnoirea sau îmbunătățirea vagoanelor de marfă existente

În cazul reînnoirii sau îmbunătățirii vagoanelor de marfă, statul membru, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE, astfel cum a fost modificată de Directiva 2004/50/CE, trebuie să decidă dacă este nevoie de o nouă autorizație de dare în folosință. Dacă prin reînnoire sau îmbunătățire se modifică performanța sistemului de frânare al vagonului în cauză și dacă este necesară o nouă autorizație de dare în folosință, nivelul zgomotului la trecere pentru acest vagon trebuie să respecte nivelul relevant menționat în tabelul 1 de la punctul 4.2.1.1. Dacă, în timpul reînnoirii sau îmbunătățirii, un vagon este echipat cu tălpi din material compozit fără a se adăuga surse de zgomot suplimentare la vagon, se presupune, fără testare, că sunt respectate valorile prevăzute la punctul 4.2.1.1.

Nu este obligatoriu să se efectueze îmbunătățiri numai pentru reducerea emisiilor de zgomot, dar, în cazul în care se efectuează îmbunătățiri pentru alte motive, trebuie să se demonstreze că reînnoirea sau îmbunătățirea nu duce la creșterea zgomotului la trecere față de performanța vehiculului înainte de reînnoire sau îmbunătățire.

În cazul zgomotului la staționare, trebuie să se demonstreze că modificarea nu duce la creșterea zgomotului față de performanța vehiculului înainte de reînnoire sau îmbunătățire.

Cu toate acestea, dacă, prin reînnoire sau îmbunătățire, un vagon de marfă este echipat cu o sursă suplimentară de zgomot, acesta trebuie să respecte limita prevăzută la punctul 4.2.1.2 (zgomotul la staționare).

Vagoanele de marfă îmbunătățite sau reînnoite care necesită o nouă autorizație de dare în folosință în sensul articolului 14 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE trebuie să respecte cerințele prevăzute în STI material rulant pentru rețelele feroviare convenționale în conformitate cu dispozițiile de la punctul 7.3 din prezenta STI.

Reînnoirea sau îmbunătățirea locomotivelor, a automotoarelor și a vagoanelor de călători

Trebuie să se demonstreze doar faptul că reînnoirea sau îmbunătățirea unui vehicul nu duce la creșterea zgomotului față de performanța vehiculului înainte de reînnoire sau îmbunătățire.

Cazuri specifice

Introducere

Următoarele dispoziții speciale sunt permise în cazurile specifice prevăzute în continuare.

Aceste cazuri specifice se împart în două categorii: cele în care dispozițiile se aplică permanent (cazul P) și cele în care se aplică temporar (cazul T). În cazurile temporare, se recomandă ca statele membre în cauză să se conformeze cu subsistemul relevant fie până în 2010 (cazul T1), obiectiv prevăzut de Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, fie până în 2020 (cazul T2).

Lista cazurilor specifice

Limite pentru zgomotul la staționare, pentru utilizare numai pe rețelele feroviare din Regatul Unit și Irlanda

Categoria P – permanent

Finlanda

Categoria T – temporar

Pe teritoriul Finlandei, limitele pentru zgomotul la staționare prevăzute la punctul 4.2.1.2 nu se aplică vagoanelor echipate cu un generator diesel integrat pentru alimentarea cu energie electrică mai mare de 100 kW, atunci când acesta este în funcțiune. În acest caz, limita zgomotului la staționare poate fi mărită cu 7 dB(A), datorită temperaturii, care poate scădea până la –40 oC, precum și datorită condițiilor de îngheț.

Limite pentru zgomotul la demarare, pentru utilizare numai pe rețelele feroviare din Regatul Unit și Irlanda

Categoria P – permanent

Limite pentru zgomotul la trecere în cazul vagoanelor de marfă în Finlanda, Norvegia, Estonia, Letonia și Lituania

Categoria T1 – temporar

Limitele emisiilor de zgomot pentru vagoanele de marfă nu sunt valabile în Finlanda, Norvegia, Estonia, Letonia și Lituania. Justificarea acestui fapt este legată de aspectele de securitate în condițiile climatice de iarnă din regiunile nordice. Acest caz specific este valabil până la introducerea specificației funcționale și a metodei de evaluare a tălpilor de frână compozite în versiunea revizuită a STI material rulant pentru rețeaua feroviară convențională.

Acest lucru nu împiedică exploatarea vagoanelor de marfă din alte state membre în statele nordice și baltice.

Cazul specific al Greciei

Categoria T1 – temporar: material rulant pentru ecartament mai mic sau egal cu 1000 mm

În cazul ecartamentului izolat de 1000 mm existent, care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei STI, se aplică normele interne.

Cazul specific al Estoniei, Letoniei și Lituaniei

Categoria T1 – temporar

Limitele emisiilor de zgomot pentru întregul material rulant (locomotive, vagoane de călători, EMU-uri și DMU-uri) nu sunt valabile pentru Estonia, Letonia și Lituania până la revizuirea prezentei STI. Între timp, se vor desfășura campanii de măsurare în aceste state; la revizuirea prezentei STI se va ține seama de rezultatele acestor campanii.

ANEXA A

CONDIȚII DE MĂSURARE

MODIFICĂRI LA PROIECTUL DE STANDARD EN ISO 3095:2001

Zgomot la staționare

Măsurarea zgomotului la staționare se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001, cu următoarele modificări (a se vedea tabelul A1).

Funcționarea normală este definită de performanța la o temperatură exterioară de 20 oC. Fabricantul trebuie să furnizeze parametrii de proiectare pentru forțarea funcționării în vederea simulării condițiilor temperaturii de 20 oC.

Zgomot la demarare

Măsurarea zgomotului la demarare se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001, cu următoarele modificări (a se vedea tabelul A2).

Funcționarea normală este definită de performanța la o temperatură exterioară de 20 oC. Fabricantul furnizează parametrii de proiectare pentru forțarea funcționării în vederea simulării condițiilor temperaturii de 20 oC.

Zgomot la trecere

Linie de referință pentru zgomotul la trecere

Specificațiile liniei de referință au fost studiate doar pentru a permite evaluarea materialului rulant în raport cu limitele de zgomot la trecere. Prezentul punct nu se referă nici la proiectarea, nici la întreținerea sau la condițiile de exploatare ale liniilor de cale ferată normale, care nu sunt linii de referință.

Aprobarea liniei de referință se face în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001 cu următoarele modificări:

rugozitatea șinei trebuie să fie inferioară spectrului limită prevăzut în figura F1. Această curbă limită înlocuiește specificația de la punctul 6.4.2 (figura 4) din anexa C Procedura de stabilire a spectrului limită al rugozității șinei la proiectul de standard EN ISO 3095:2001. În ceea ce privește anexa D Specificații privind măsurarea rugozității șinei, se aplică numai punctele D.1.2 (Metoda de achiziție directă) și D.2.1 (Prelucrarea datelor privind rugozitatea – Măsurare directă) cu următoarele modificări, precum și punctul D4 (Prezentarea datelor):

S-a demonstrat că aceste metode, utilizate în proiectul NOEMIE, au produs rezultate consecvente în cazul liniilor de cale ferată care respectă limitele de rugozitate propuse. Cu toate acestea, poate fi folosită orice altă metodă directă, disponibilă și confirmată, care poate produce rezultate comparabile,

comportamentul dinamic al liniei de referință (linia de încercare) trebuie descris prin ratele de descreștere a liniilor (RDL) în sens vertical și lateral, care cuantifică atenuarea vibrației șinei de-a lungul liniei în funcție de distanță. Metoda de măsurare folosită în proiectul NOEMIE este prezentată la punctul A.2. Aceasta s-a dovedit utilă în determinarea corectă a caracteristicilor dinamice ale liniei. Este permisă, de asemenea, utilizarea unei metode echivalente de măsurare a caracteristicilor liniei, dacă este disponibilă și confirmată. În acest caz, trebuie să se demonstreze că ratele de descreștere a liniei de încercare în sens vertical și lateral, măsurate în conformitate cu fișa de specificație prevăzută la punctul (A).2, sunt echivalente cu ratele liniei tip menționate în prezenta STI. Ratele de descreștere a liniei de referință trebuie să se situeze deasupra limitelor inferioare prevăzute în figura F2,

linia de referință trebuie să aibă o superstructrură omogenă pe o lungime minimă de 100 m. Ratele de descreștere a liniei măsurate trebuie să corespundă la o distanță de 40 m de fiecare parte a amplasamentului microfonului. Verificarea rugozității se efectuează în conformitate cu proiectul de standard EN ISO 3095:2001.

Figura F1:

Spectrul limită al rugozității șinei liniei de referință

Nivelul rugozității benzii de treime de octavă, dB

Rugozitatea șinei

STI +

re 1μm

Lungimea de undă, m

Figura F2:

Spectrul limită inferior al ratei de descreștere în sens vertical și lateral al liniei de referință

RDL (dB/M)

STI + RDL în sens vertical

STI + RDL în sens lateral

Frecvența (Hz)

CARACTERIZARE A PERFORMANȚELOR DINAMICE ALE LINIILOR DE REFERINȚĂ

Procedură de măsurare

Procedura următoare se aplică succesiv în sens lateral și vertical pe fiecare sit de linie care trebuie caracterizat.

Se fixează (prin lipire sau bulonare) doi accelerometri pe șină, în secțiunea mediană dintre două traverse (a se vedea figura F3):

unul, în sens vertical, pe axa longitudinală a șinei, amplasat pe ciuperca (de preferință) sau sub talpa șinei;

celălalt, în sens transversal, amplasat pe fața exterioară a ciupercii șinei.

Figura F3:Amplasarea captatorului pe secțiunea transversală a șineiFverticalĺFlateralĺAccelerometru

Figura F3:

Amplasarea captatorului pe secțiunea transversală a șinei

FverticalĺFlateralĺAccelerometru

Fverticalĺ

Flateralĺ

Accelerometru

Se aplică o impulsie de forță măsurată pe ciuperca șinei, în fiecare sens, cu un ciocan instrumentat echipat cu un cap de duritate corespunzătoare care să permită o măsurare corectă a forței și a răspunsului în intervalul de frecvență (50; 6000 Hz). (Pentru partea înaltă a intervalului de frecvență este necesar un capăt tare din oțel care, de obicei, dar nu întotdeauna, este suficient pentru a aplica o forță suficientă pentru partea joasă a intervalului de frecvență. Este posibil să fie nevoie de o măsurare suplimentară cu un capăt mai puțin dur.)

Acceleranța (de transfer) [funcție de răspuns în frecvență (FRF) accelerație/forță] sau mobilitatea (viteză/forță) se măsoară în sensurile vertical și lateral-transversal pentru forța aplicată în același sens corespunzător într-o serie de amplasamente aflate la distanțe diferite de-a lungul șinei (prevăzute în continuare). Nu este necesar să se măsoare termenii încrucișați (forța verticală la răspuns lateral sau invers). În cazul în care este disponibilă o integrare analoagă pentru măsurarea cu accelerometrul, s-a constatat că se obține o calitate mai bună a măsurării dacă se înregistrează funcția de răspuns în frecvență (FRF) a mobilității mai degrabă decât acceleranța. Acest lucru produce date de o calitate mai bună la frecvență joasă, unde răspunsul măsurat este foarte mic în raport cu cel la frecvență înaltă, deoarece se reduce plaja dinamică a datelor înainte de înregistrare sau informatizare. Este necesar să se măsoare o medie a FRF a cel puțin patru impulsii valabile. Este necesar să se monitorizeze calitatea fiecărei FRF măsurate (reproductibilitate, linearitate etc.) folosind funcția de coerență. Rezultatele obținute ar trebui, de asemenea, înregistrate.

Funcțiile de răspuns în frecvență de transfer ar trebui aplicate la locul de montare a accelerometrului din fiecare amplasament indicat în figura F4.

Amplasamentele de măsurare pot fi împărțite în grupuri, precum grupul de măsurare punctual, grupul câmp apropiat și grupul câmp îndepărtat, stabilite după cum urmează:

punctul de reper zero este asociat cu punctul median al primului segment între două traverse. Punctul FRF se măsoară când impulsia se aplică în acest punct (practic, cât mai aproape de acest punct);

măsurătorile în câmp apropiat se efectuează aplicând impulsia mai întâi în punctul FRF, apoi la un interval de un sfert de traversă până la sfârșitul segmentului 2 dintre două traverse, apoi la un interval de o jumătate de traversă până la mijlocul segmentului 4, după care la fiecare poziție la jumătatea traversei până la segmentul 8;

măsurătorile în câmp depărtat folosesc puncte de impulsie de la o distanță a segmentului 8 de la poziția accelerometrului în exteriorul pozițiilor dintre traverse, cu indicii 10, 12, 16, 20, 24, 30, 36, 42, 48, 54, 66 etc., conform figurii F4. Măsurătorile trebuie făcute numai până la punctul în care răspunsul la toate frecvențele din interval devine nesemnificativ (în raport cu zgomotul măsurat). Funcția de coerență poate fi folosită orientativ în acest sens. În mod ideal, nivelul de răspuns la fiecare bandă de treime de octavă ar trebui să fie cu cel puțin 10 dB sub nivelul aceleiași benzi la punctul zero.

Figura F4:

Ratele de descreștere a liniei – amplasamentul punctelor de excitație

Impulsia ciocanului asupra traversei

Impulsia ciocanului între traverse

Poziția accelerometrului

Indexul segmentuluidintre traverse

Experiența a arătat că variabilitatea rezultatelor este de așa natură încât întreaga măsurare a descreșterii ar trebui repetată la un alt amplasament al accelerometrului de pe situl liniei. Este suficientă o distanță de aproximativ 10 metri între cele două amplasamente ale accelerometrului.

Întrucât ratele de descreștere depind de rigiditatea prismei de balast, iar materialele din care este formată prisma de balast sunt termosensibile, este necesar să se înregistreze temperatura prismei de balast în timpul măsurătorilor.

Sistem de măsurare

Fiecare captator și sistem de achiziție ar trebui să aibă un certificat de etalonare în conformitate cu standardul EN ISO 17025.

EN ISO CEI 17025: Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări, 2000.

Întregul sistem de măsurare ar trebui etalonat înainte și după fiecare serie de măsurători (în special, în cazul modificării sistemului de măsurare, achiziției sau a amplasamentului pentru măsurare).

Prelucrarea datelor

Puterea acustică totală radiată de o șină excitată în vibrație este produsul ratei de radiație (eficiența radiației) a șinei cu pătratul amplitudinii vitezei adunate pe suprafața de radiație. În cazul în care se presupune că atât unda verticală, cât și cea laterală din șină descresc exponențial de la punctul de excitație (contactul cu roata) la distanță de-a lungul șinei, atunci A(z) ≈ A(0)e-βZ, unde β este constanta de descreștere pentru amplitudinea răspunsului, A, cu distanța z de-a lungul șinei de la punctul de excitație. β poate fi convertit la o rată de descreștere exprimată în dB pe metru, Δ, unde Δ = 20log10(eβ) = 8,686β dB/m.

Acest lucru demonstrează modul în care rata de descreștere este raportată la performanța radiației de zgomot a structurii liniei de cale ferată. Această valoare trebuie exprimată în dB/m pentru fiecare bandă de frecvență de treime de octavă.

În principiu, rata de descreștere poate fi evaluată ca panta unei curbe care exprimă răspunsul în amplitudine în dB în raport cu distanța z. Cu toate acestea, în practică, este mai bine să se evalueze o rată a descreșterii bazată pe o estimare directă a sumei răspunsurilor:

unde zmax este distanța maximă de măsurare, iar suma este calculată pentru pozițiile de măsurare ale răspunsului, unde Δz reprezintă intervalul dintre punctele de mijloc și amplasamentele de măsurare de fiecare parte. Influența intervalului luat pentru măsurarea la zmax ar trebui să fie mic, însă se prevede că acesta trebuie amplasat simetric în jurul lui zmax.

Astfel, pentru calcularea răspunsului mediu pentru fiecare bandă de frecvență de treime de octavă, rata de descreștere se evaluează astfel:

Reiese clar că este nesemnificativ dacă A reprezintă răspunsul în termeni de acceleranță sau de mobilitate, deoarece acestea două diferă numai în ceea ce privește factorul 2πf, unde f este frecvența. Media spectrului pe benzile de frecvență de treime de octavă poate fi calculată fie înainte de evaluarea ratei de descreștere pentru FRF, fie ulterior, cu funcția Δ(f). Trebuie menționată importanța unei măsurări precise a lui A(0), deoarece acesta este un factor constant la însumare. În fapt, aceasta este FRF cel mai ușor de măsurat cu precizie. Experiența a arătat că nu se introduce nici o eroare semnificativă prin faptul că undele din câmpul apropiat nu sunt luate în considerare în cadrul acestei analize simple.

Această metodă de evaluare este adecvată pentru rate ridicate de descreștere, dar poate duce la erori în cazul în care valoarea practică în zmax trunchiază răspunsul din orice bandă de frecvență de treime de octavă înainte să aibă loc o atenuare suficientă pentru ca însumarea în zmax să reprezinte o aproximare bună a integralei la infinit. Astfel, o rată minimă de descreștere care poate fi evaluată pentru o anumită valoare de zmax este:

Rata de descreștere evaluată ar trebui comparată cu această valoare și, dacă este apropiată de aceasta, estimarea ratei de descreștere ar trebui considerată nesigură. O valoare a lui zmax de aproximativ 40 m ar trebui să permită evaluarea unei rate de descreștere a liniei care respectă valoarea minimă prevăzută în figura F2. Cu toate acestea, unele linii de cale ferată neconforme au rate de descreștere mult mai scăzute în unele benzi și, pentru a evita creșterea eforturilor de măsurare, ar putea fi necesar să se facă apel la netezirea curbelor unora dintre benzi. În cazul ratelor de descreștere scăzute, datele de răspuns au tendința de a avea mai puține probleme de tipul celor menționate anterior. Acestea ar trebui verificate prin curbe prezentând FRF măsurată în funcție de distanță pentru fiecare bandă de frecvență de treime de octavă.

Proces-verbal de încercare

Rata de descreștere spațială (în sens vertical și transversal) ar trebui prezentată pentru lățimea de bandă de frecvență de treime de octavă sub forma unui grafic în conformitate cu prezentarea prevăzută de proiectul de standard EN ISO 3740 și CIE 60263 cu un raport de scară între axele orizontală și verticală de 3/4, pentru o lățime de bandă de o octavă și, respectiv, o rată de descreștere de 5 dB/m.