Regulamentul (CE) nr.  772/2005 al Comisiei din 20 mai 2005 privind specificațiile pentru cuprinderea caracteristicilor și definirea formatului tehnic pentru elaborarea statisticilor comunitare anuale cu privire la oțel pentru anii de referință 2003-2009 (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 48/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 decembrie 2003, în special articolul 7,

Regulamentul (CE) nr. 48/2004 a stabilit un cadru comun pentru elaborarea statisticilor comunitare anuale cu privire la oțel pentru anii de referință 2003-2009.

În conformitate cu articolul 7 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 48/2004, sunt necesare dispoziții de aplicare pentru a preciza cuprinderea caracteristicilor cerute.

În conformitate cu articolul 7 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 48/2004, sunt necesare dispoziții de aplicare pentru a defini formatul tehnic pentru transmiterea statisticilor comunitare anuale cu privire la oțel.

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programul statistic,

Specificațiile pentru cuprinderea caracteristicilor sunt prevăzute în anexa I la prezentul regulament.

În aceste specificații, trimiterile la situația financiară a întreprinderii folosesc rubricile prevăzute la articolul 9 și articolul 23 din Directiva 78/660/CEE a Consiliului în scopul prezentării bilanțului și a contului de profit și pierderi.

Formatul tehnic vizat de articolul 6.2 din Regulamentul (CE) nr. 48/2004 este prevăzut în anexa II la prezentul regulament.

Statele membre aplică aceste specificații și acest format tehnic pentru anul de referință 2003 și anii următori.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA I

ANEXA I

CUPRINDEREA CARACTERISTICILOR

STATISTICI ANUALE PRIVIND BILANȚUL DEȘEURILOR DE OȚEL ȘI DE FONTĂ

Observații preliminare

Se așteaptă ca statele membre să culeagă aceste informații de la toate uzinele care produc fontă, oțel sau produse definite ca formând grupa 27.1 din NACE Rev.1.1 și care consumă și/sau produc deșeuri. Pentru primul an de referință, 2003, Comisia va accepta ca ansamblul datelor cuprinse să se refere la grupa 27.1 din NACE Rev.1. Pentru fiecare uzină trebuie completat un chestionar separat, chiar dacă mai multe uzine fac parte din aceeași întreprindere. În cazul uzinelor care au o turnătorie de oțel integrată local, aceasta trebuie considerată parte integrantă din uzinele respective. Uzinele integrate local sunt cele care au aceeași conducere și același amplasament. Formularul se aplică laminoarelor care relaminează direct produse folosite care în mod normal nu sunt considerate deșeuri. Toate turnătoriile de fontă și oțelăriile care nu au resurse proprii și care, prin urmare, își cumpără deșeurile de la alte uzine trebuie să realizeze această anchetă în același mod ca producătorii. Deoarece acestea nu sunt clasificate la grupa 27.1 din NACE Rev. 1.1, turnătoriile de fontă, integrate local sau nu, și turnătoriile neintegrate de oțel sunt excluse.

Se consideră deșeuri:

orice deșeu de fontă sau oțel rezultat în timpul producerii și prelucrării fontei sau oțelului sau recuperat din articole vechi din fontă sau oțel care sunt adecvate pentru retopire (inclusiv deșeurile care sunt cumpărate; dar neincluzând produsele turnate calcinate arse sau produsele turnate atacate de acid);

jgheaburi și alte deșeuri din oțel rezultate din turnare (turnate normal sau de la bază), inclusiv pâlnii și rețele de turnare, reziduuri rezultate din canalele de turnare la bază etc. și, de asemenea, lingouri rebut și cu defecte neincluse în producție;

funduri (blocuri de metal) de oală de turnare (cu excepția celor turnate în nisip).

Pe de altă parte, nu trebuie incluse în categoria deșeurilor reziduurile care conțin fier și sunt în mod semnificativ contaminate cu materiale nemetalice și care apar în timpul topirii sau al tratamentului termic sau mecanic, de exemplu:

jgheaburi și deșeuri de metal feros de furnal înalt;

rigole de turnare, stropi și alte reziduuri rezultate din turnarea fontei, reziduuri de la gropile de turnare;

zgura de oțelărie;

zgura din cuptoarele de reîncălzire și de la laminare și forjare;

stropii din convertizoare;

blocuri de metal în canalul de fum și blocuri de metal pe ciocul oalei de turnare, blocuri de metal și rămășite rezultate din turnarea în nisip.

Specificații

Stocuri în prima zi a anului

Stocurile din întreaga uzină, inclusiv activitățile integrate local, trebuie introduse la aceste coduri (inclusiv turnătoriile de oțel), cu excepția stocurilor aflate în turnătoriile de fontă.

Acestea includ:

jgheaburi și alte deșeuri de turnare, de la oțelării și alte turnătorii integrate: pâlnii de turnare, maselote de la turnarea oțelului. Se includ lingouri imperfecte și refuzate, neînregistrate în producție;

deșeul de prelucrare este acel deșeu care apare la producerea semifabricatelor și a produselor laminate, inclusiv cele în regim de închiriere, de asemenea lingouri rebut și cu defecte și produse turnate din oțel care sunt detectate ca fiind defecte după ieșirea din topitorie sau turnătorie (adică după ce au fost înregistrate în producția de oțel brut sau oțel turnat). Se includ deșeurile care apar în turnătoriile de oțel integrate local, forje, uzine de țevi și uzine de sârmă, laminoare la rece, fabrici pentru construcții metalice și alte departamente de prelucrare a oțelului, cu excepția turnătoriilor de fontă (a se vedea nota generală nr. 1 de mai sus). Deșeurile de recirculație care urmează sa fie relaminate în laminoarele proprii nu se înregistrează ca deșeu nou;

deșeurile recuperate sunt oțelul și fonta rezultate din reparații și demontări ale unor fabrici, mașini și instrumente vechi, de exemplu lingotiere.

Deșeurile primite prin intermediul unui comerciant care acționează ca intermediar sunt repartizate corespunzător surselor date cu codurile 1031, 1032 și 1033.

Deșeurile provenite din dezmembrări de nave în șantierele de dezmembrare din Comunitate se înregistrează ca deșeuri interne și comunitare.

Se includ aici primirile de deșeuri de la alte uzine sau secții ale aceleiași întreprinderi din aceeași țară, inclusiv furnale înalte, oțelării, laminoare, turnătorii de fontă (inclusiv turnătoriile integrate de fontă). Trebuie incluse primirile de deșeuri de la oțelăriile altor întreprinderi și de la alte uzine decât cele care produc sau folosesc oțel, de exemplu mine.

Se mai includ aici și primirile de deșeuri de pe piața internă primite direct de la întreprinderi care nu sunt de profil, cum sunt turnătoriile de oțel sau fontă, uzinele de țevi, forjele, industria construcțiilor, industria extractivă, șantierele navale, companiile de căi ferate, industria construcțiilor de mașini și prelucrarea metalelor etc.

Se includ aici primirile de deșeuri din alte țări membre ale Comunității.

Se includ aici primirile de deșeuri din țări care nu aparțin Uniunii Europene (sau țări terțe).

Suma stocurilor în prima zi a anului, rezultate în cadrul uzinelor și ca primiri.

Consumul total arată cantitățile totale de deșeuri consumate pentru producerea fontei în furnale înalte, cuptoare electrice și uzine de sinterizare, precum și consumul total de deșeuri folosite în producția totală de oțel brut, inclusiv producerea fontei speciale prin recarbonarea oțelului și producția turnătoriilor de oțel integrate local.

Consumul de deșeuri pentru producerea oțelului în cuptoare electrice.

Consumul de deșeuri inoxidabile care conțin cel puțin 10,5 % crom și cel mult 1,2 % carbon, cu sau fără alte elemente de aliere.

Se raportează toate livrările de deșeuri, inclusiv către toate turnătoriile, chiar cele integrate local.

La aceste coduri se introduc stocurile din toată uzina, incluzând activitățile integrate local (inclusiv turnătoriile de oțel), cu excepția stocurilor aflate în turnătoriile de fontă.

CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ȘI ENERGIE ȘI BILANȚUL ENERGIEI ELECTRICE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

Observații preliminare asupra tipurilor de instalații

Instalațiile pentru pregătirea încărcăturii includ instalații pentru pregătirea șarjei și instalații de sinterizare.

În ceea ce privește furnalele înalte și furnalele electrice pentru producerea fontei, se ia în considerare doar consumul de combustibil care este direct încărcat sau folosit în furnale ca înlocuitor pentru cocs, excluzând, deci, consumul de la caupere, ventilatoare și alte echipamente auxiliare ale furnalelor înalte (care se raportează la alte instalații).

Atelierele de turnătorie includ ateliere de oțelărie și turnare continuă.

Centralele electrice includ consumul de combustibil și energie folosit pentru producerea întregii cantități de energie din toată uzina sau din centralele electrice comune pentru mai multe oțelării. A se vedea, de asemenea, nota generală nr. 2.

Se așteaptă ca statele membre să culeagă aceste informații de la toate turnătoriile și oțelăriile definite ca aparținând grupei 27.1 a NACE Rev 1.1, inclusiv relaminoarele și centralele electrice din industria siderurgică folosite de mai multe uzine sau întreprinderi. În scopul acestor statistici, aceste centrale electrice se consideră oțelării din grupa 27.1 a NACE Rev. 1.1.

Centrale electrice comune pentru industria siderurgică

Centralele electrice comune mai multor uzine sau întreprinderi siderurgice se includ ca o singură entitate.

Centralele electrice comune pentru industria siderurgică trebuie să răspundă direct chestionarului. Pentru a evita introducerile duble, uzinele care folosesc producția acestor centrale electrice nu vor include aceste date în răspunsurile lor individuale.

Cu toate acestea, oțelăriile trebuie să indice în resursele lor primirea electricității de la centralele electrice comune ca total (cod 3102), printre primirile din exterior.

Centralele electrice conectate la alte industrii, de exemplu industria cărbunelui, sunt excluse.

Instalații pentru producerea electricității și aburului

Aceste instalații mixte se consideră în parte centrale electrice. Se include doar consumul de combustibil folosit pentru producerea energiei electrice, excluzând, deci, cantitățile atribuibile furnizării de energie calorică.

Consumul de energie

În partea A se introduce consumul de combustibil și energie din uzinele siderurgice și instalațiile auxiliare ale acestora, cu excepția cuptoarelor cu cocs (furnale înalte, instalații de sinterizare, turnătorii de oțel integrate local, laminoare etc.).

Se includ toate consumurile instalațiilor auxiliare (de exemplu grupurile motopropulsoare și uzina de aburi), chiar în cazul în care acestea nu funcționează doar pentru uzina siderurgică.

Se exclud atelierele integrate în uzinele siderurgice a căror activitate nu este cuprinsă în grupul 27.1 a NACE Rev. 1.1.

Statistici anuale privind consumul de combustibil și energie defalcat pe tip de instalație

Combustibilii solizi se înregistrează în funcție de starea lor la primire.

Se includ aici cocsul, semicocsul, cocsul petrolier și cocsul mărunt.

Se includ aici cărbunele și aglomeratele, lignitul și brichetele.

Se include aici consumul tuturor combustibililor lichizi din uzinele siderurgice și din instalațiile auxiliare ale acestora, din centralele electrice, dar cu excepția cuptoarelor de cocsificare.

Consumul ce trebuie înregistrat trebuie să fie consumul net, care nu include pierderile și gazul ars.

Consumul de gaz trebuie înregistrat în gigajouli (1gigajoul = 109 jouli = 1 gigacalorie/4,186) pe baza valorii calorice inferioare a fiecărui gaz (pentru gaz uscat la 0o și 760 mm/Hg).

Se includ aici livrările totale externe de gaz de furnal către rețelele publice de aprovizionare, către oțelăriile integrate cu cocserii, către alte oțelării și alți clienți.

Se includ aici livrările totale externe de gaz de convertizor către rețelele publice de aprovizionare, către oțelăriile integrate cu cocserii, către alte oțelării și alți clienți.

Statistici anuale privind bilanțul energiei electrice în industria siderurgică

Specificații

A se vedea specificațiile pentru 3101 și 3102.

Producția brută corespunzătoare consumului total din centralele electrice așa cum este raportat în partea A pentru centrale electrice.

Exteriorul înseamnă rețelele publice, alte țări, întreprinderi siderurgice (inclusiv centrale obișnuite), cocserii, secții integrate local etc.

Totalul liniei 3200 trebuie să corespundă cu cel al liniei 3100.

Se include aici consumul total pe instalație al liniilor (3211 + 3212 + 3213 + 3214 + 3215 + 3216 + 3217).

Se referă la alte tipuri de instalații specificate în partea A.

A se vedea codul 3102.

Se includ aici toate pierderile de energie electrică.

Anchetă asupra investițiilor în industria siderurgică (cheltuieli și capacitate)

Statistici anuale privind cheltuielile

Observații preliminare

Trebuie să se completeze un chestionar separat pentru fiecare uzină, chiar în cazul în care mai multe uzine fac parte din aceeași întreprindere.

Cheltuielile de investiție reprezintă investiția în bunuri corporale din perioada de referință. Sunt incluse bunurile de capital corporale noi și cele existente, fie cumpărate de la terți, fie produse pentru uzul propriu (adică producția capitalizată a bunurilor de capital corporale), care au o durată de viață mai mare de un an, incluzând și bunurile corporale neproduse, precum terenurile. Pragul de un an pentru durata de viață utilă a unui bun ce poate fi capitalizat se poate mări, în conformitate cu practicile contabile ale întreprinderii, atunci când aceste practici necesită o durată de viață preconizată mai mare.

Toate investițiile sunt evaluate anterior (brut) ajustărilor valorii și înainte de deducerea venitului din cesionări. Bunurile cumpărate sunt evaluate la prețul de achiziție, adică inclusiv costurile de transport și instalare, diversele drepturi, taxe și alte costuri de transfer de proprietate. Bunurile corporale de producție proprie sunt evaluate la costul de producție. Se exclud bunurile dobândite prin procesul de restructurare (precum fuzionări, preluări, dizolvări și scindări). Achizițiile de instrumente mici care nu sunt capitalizate se includ la cheltuieli curente.

De asemenea, se includ toate completările, modificările, îmbunătățirile și renovările care prelungesc durata de viață sau măresc capacitatea de producție a bunurilor de capital.

Se exclud costurile de întreținere curentă, precum valoarea și cheltuielile curente ale bunurilor de capital folosite în contractele de închiriere și de leasing.

În ceea ce privește înregistrarea investițiilor în cazul în care facturarea, livrarea, plata și prima utilizare a bunului pot avea loc în perioade de referință diferite, următoarea metodă este propusă ca obiectiv:

investițiile sunt înregistrate atunci când proprietatea asupra lor se transferă unității care intenționează să le folosească. Producția capitalizată este înregistrată atunci când este produsă. În ceea ce privește înregistrarea investițiilor făcute în perioade ușor de identificat, fiecare investiție parțială trebuie înregistrată în perioada de referință în cursul căreia s-a făcut.

În practică, acest lucru s-ar putea să nu fie posibil, caz în care, în funcție de convențiile contabile ale întreprinderii, trebuie să se utilizeze următoarele aproximări la această metodă:

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt livrate;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care intră în procesul de producție;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt facturate;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt achitate;

investițiile nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adăugările, cesionările și transferurile tuturor activelor fixe, precum și ajustările valorii acestor active fixe sunt evidențiate în bilanț sau în anexa la situația financiară anuală.

Bunurile corporale sunt enumerate în situația contabilă a întreprinderii la rubrica Active fixe – bunuri corporale.

Specificații pe tip de instalație

Se includ:

cuptoarele care includ baterii de cocsificare cu echipamente auxiliare precum șarje, dispozitive de împingere, concasoare etc., precum și vagonete și turnuri de răcire a cocsului;

instalațiile auxiliare.

NB: La fiecare titlu sunt incluse instalații, clădiri și echipamente auxiliare.

Se includ instalații pentru pregătirea minereului de fier și a șarjei.

Se includ cuptoare electrice pentru fontă, furnale cu cuvă scundă și alte instalații de pretopire etc.

Procesul AOD, tratamentele în vid și tratamentele în oală etc. sunt considerate tratamente ulterior procesului final; cheltuielile de investiție aferente (ca toată producția) trebuie incluse în categoria care cuprinde procesul final adecvat.

Atunci când uzina include (sau va include) un atelier de turnare a oțelului și un melanjor, cheltuielile legate de melanjor se includ la atelierul de turnătorie corespunzător. În cazul în care uzina nu are nici un atelier de turnătorie, aceste cheltuieli se includ la cheltuielile legate de furnalele înalte.

Include procesul EAF pentru producerea oțelului brut, în cuptoare electrice (cu arc sau prin inducție).

Se referă la sleburile turnate continuu, blumuri, țagle, eboșe de profile și semifabricate pentru țevi, excluzând șutările de capăt ale lingourilor.

Pentru fiecare tip de laminor, trebuie să se ia în considerare nu doar cheltuiala legată de laminorul însuși, ci și cheltuielile legate de instalațiile situate înainte de laminoare (de exemplu cuptoarele de reîncălzire) și după laminoare (de exemplu paturi de răcire, foarfeci). La rubrica Altele (cod 4070) sunt incluse cheltuielile legate de toate echipamentele care nu intră într-o categorie specială de laminoare, cu excepția instalațiilor de metalizare (cositorire, zincare etc.), care apar separat la codul 4064.

Cheltuielile pentru coaja de netezire trebuie să fie indicate la codul 4063 – laminare platbandă la rece.

Acest cod înregistrează cheltuielile pentru laminoarele de produse late.

Acest cod înregistrează cheltuielile pentru laminoarele de produse lungi.

Acest cod înregistrează cheltuielile pentru laminoarele de platbandă la rece, continue sau nu.

Acest cod înregistrează cheltuielile pentru instalațiile de metalizare (linii de metalizare).

Acest cod include:

Toate instalațiile centrale și rețelele de distribuție pentru electricitate, gaz, apă, abur, aer și oxigen.

Transportul, atelierele de construcții, laboratoarele și alte instalații care fac parte din uzină, dar nu pot fi clasificate ca parte a unui anumit sector.

Laminoarele de blumuri, sleburi și țagle, atunci când aceste semiproduse nu sunt turnate continuu și nu sunt raportate la codul 4050.

Cheltuielile de capital pentru metode, tehnologii, procese sau echipamente destinate colectării și eliminării poluării și a poluanților (de exemplu emisii de aer, ape reziduale sau deșeuri solide) după producerea acestora, prevenirii dispersării și măsurării nivelului poluării, precum și tratării și înlăturării poluanților generați de activitatea de exploatare a întreprinderii.

Această rubrică reprezintă suma cheltuielilor din domeniile privind protecția mediului: Protejarea mediului ambiant și a climatului, Gestionarea apelor reziduale, Gestionarea deșeurilor și Alte activități de protecție a mediului înconjurător. Alte activități de protecție a mediului înconjurător includ: Protecția și ameliorarea solului, a apelor subterane și a apelor de suprafață, Reducerea zgomotului și a vibrațiilor, Protecția biodiversității și a peisajului, Protecția împotriva radiațiilor, Cercetare și dezvoltare, Administrarea și gestionarea generală a mediului înconjurător, Educație, formare și informare, Activități care determină cheltuieli nedivizabile și Activități neclasificate în altă parte.

Sunt incluse:

Investițiile în componente distincte, identificabile care se adaugă la echipamentele existente, care sunt puse în practică la sfârșitul sau complet în afara liniei de producție (echipament de capăt).

Investițiile în echipamente (de exemplu filtre sau faze separate de curățare) care culeg sau extrag poluanții din cadrul liniei de producție, atunci când eliminarea acestor facilități suplimentare nu ar afecta funcționarea generală a liniei de producție.

Scopul principal sau funcția acestor cheltuieli de capital este protecția mediului înconjurător, iar totalul acestor cheltuieli se raportează.

Cheltuielile trebuie să fie raportate brut față de orice compensări de costuri rezultate din generarea și vânzarea subproduselor ce pot fi comercializate, din economiile realizate sau subvențiile primite.

Bunurile cumpărate sunt evaluate la prețul de achiziție, excluzând TVA-ul deductibil și alte taxe deductibile legate direct de cifra de afaceri.

Sunt excluse:

Acțiunile și activitățile benefice pentru mediul înconjurător care ar fi fost întreprinse indiferent de considerentele de protecție a mediului, inclusiv măsuri care vizează în principal sănătatea și siguranța la locul de muncă și securitatea producției.

Măsurile de reducere a poluării în cazul în care produsele sunt folosite sau devin rebuturi (adaptarea ecologică a produselor), cu excepția cazului în care politica și reglementarea de mediu extind responsabilitatea juridică a producătorului pentru a cuprinde și poluarea generată de produse atunci când sunt folosite sau pentru a se ocupa de produse atunci când acestea devin deșeuri.

Activitățile legate de utilizarea și economisirea resurselor (de exemplu alimentarea cu apă sau economisirea energiei sau a materiilor prime), cu excepția cazului în care scopul principal este protecția mediului: de exemplu, atunci când aceste activități vizează punerea în aplicare a politicii naționale sau internaționale de mediu și nu sunt întreprinse din motive de reducere a costurilor.

Statistici anuale privind capacitatea

Observații preliminare

Producția maximă posibilă (MPP) corespunde producției pe care ar putea-o realiza o uzină în anul vizat, luând în considerare practicile normale sau preconizate de exploatare, metodele de funcționare și gama de produse. Aceasta este, prin definiție, mai mare decât producția efectivă.

Modificările MPP vor fi legate în general de:

investițiile făcute, deși cheltuielile și modificarea nu se vor produce neapărat în mod simultan;

închideri, transferuri sau vânzări permanente, efective sau planificate. Producția maximă posibilă nu corespunde capacității tehnice sau capacității nominale a oricărei piese de echipament, dar se bazează pe structura tehnică generală a uzinei, luând în considerare relațiile dintre diferitele etape de producție, de exemplu dintre oțelării și furnale.

Producția maximă posibilă anuală este producția maximă care poate fi atinsă în anul respectiv, în condiții obișnuite de lucru, având în vedere reparațiile, întreținerea si sărbătorile legale, cu echipamentele disponibile la începutul anului, luând în considerare, de asemenea, producția suplimentară a echipamentelor care vor deveni operaționale și a echipamentelor existente care vor fi oprite definitiv în cursul anului. Evaluarea producției se bazează pe compoziția probabilă a șarjei pentru fiecare echipament luat în discuție și în ipoteza că materiile prime vor fi disponibile.

Metode generale de calcul

În răspunsurile la cererea de informații trebuie incluse toate instalațiile care nu sunt închise permanent.

Calcularea MPP se bazează pe ipoteza condițiilor normale de funcționare, inclusiv:

disponibilitatea normală a forței de muncă, adică nu se modifică MPP în situația în care o uzină se adaptează la condițiile fluctuante de piață prin reduceri sau creșteri temporare ale nivelului de personal;

disponibilitatea normală a echipamentelor, adică trebuie să se aibă în vedere închiderile periodice, concediile plătite, întreținerea de rutină și, atunci când este cazul, disponibilitatea sezonieră a electricității;

Reparațiile capitale regulate pe o perioadă de mai mulți ani (de exemplu la furnalele înalte) pot fi reduse, totuși, la o medie anuală.

disponibilitatea normală a materiilor prime;

distribuția normală a șarjelor, atât materii prime, cât și produse semifabricate (cu excepția cazului în care se specifică altceva, normal înseamnă egală cu cea a anului precedent) către diferite instalații. În situațiile în care, din motive specifice unei anumite instalații, sunt necesare modificări la această distribuție, aceste modificări pot fi făcute numai în cazul în care este de așteptat ca materiile prime sau produsele semifabricate să fie disponibile în cantitate suficientă;

gama de produse normală, cea a anului precedent, cu excepția cazului în care sunt planificate modificări specifice;

în absența oricăror probleme cu desfacerea produselor;

în absența oricărei greve sau lock-out;

în absența oricărui accident tehnic sau a oricărei disfuncții a instalațiilor;

în absența oricăror întreruperi serioase din cauza vremii, de exemplu inundații.

Punerea în funcțiune sau retragerea din exploatare

În cazurile în care instalația urmează să fie pusă în funcțiune, închisă permanent, transferată sau vândută în cursul anului în discuție, este necesar să se ia în considerare data la care se va produce intrarea sau retragerea și să se calculeze MPP proporțional pentru numărul de luni în care se preconizează funcționarea echipamentelor. În cazul unui echipament nou, în special la scheme foarte cuprinzătoare, trebuie să se manifeste prudență față de producția realizabilă în etapa de pornire, care se poate întinde pe mai mulți ani.

Oțelării

Laminoare și linii de metalizare

MPP pentru un laminor sau o linie de metalizare trebuie să fie stabilită pe baza unei anumite game de produse, adică pe baza volumelor fixe ale produselor cu anumite dimensiuni și secțiuni. Atunci când, ca urmare a condițiilor imprevizibile ale pieței, o întreprindere nu poate face o prognoză, se folosește gama de produse a anului precedent.

În plus, MPP trebuie stabilită, de asemenea, pe baza unui interval normal de dimensiuni ale produselor semifabricate încărcate în laminor.

La calcularea MPP trebuie să se ia în considerare strangulările de producție care există în întreaga uzină înainte și după laminor, de exemplu disponibilitatea produselor semifabricate, capacitatea de manipulare sau finisare a produsului.

Cumpărarea semifabricatelor din oțel poate permite creșterea MPP a unui laminor sau grup limitat de un alt factor numai în cazul în care se preconizează că volumul necesar de semifabricate din oțel va fi disponibil într-un an de relații comerciale bune. Aceasta implică în general contracte pe termen lung sau programe de aprovizionare bine definite.

În general, într-o uzină integrată sau în uzinele aceluiași grup trebuie să existe un echilibru între producția de oțel și producția de produse laminate, după o distribuție normală a oțelului disponibil între laminoare, turnătorii și produsele semifabricate destinate producerii țevilor sau forjării.

În ceea ce privește producția efectivă (cod ACP), aceasta trebuie raportată pe bază brută la finalizarea fiecărei etape a procesului, înaintea oricărei transformări.

Aceasta trebuie să cuprindă toate produsele realizate în uzină, indiferent dacă ele sunt pentru ea însăși sau nu. În special, toate produsele realizate la comandă trebuie incluse în producția uzinei în care au fost produse, și nu în cea a uzinei care a ordonat comanda. Trebuie cuprinse toate produsele și calitățile (nealiate și mărci de aliaje), inclusiv cele de categorie inferioară, dar nedestinate retopirii imediate, precum produsele neprime, bucăți de tablă și decupaje din table subțiri; produsele recuperate prin tăierea produselor de oțel laminate sau parțial laminate sau semifabricate la care zonele defecte sunt tăiate pentru retopire imediată.

Transmiterea datelor privind producția efectivă este opțională.

Trebuie să se completeze un chestionar separat pentru fiecare uzină, chiar în cazul în care mai multe uzine fac parte din aceeași întreprindere.

Specificații

Produse ale cuptoarelor de cocsificare.

Producția tuturor peletelor sinterizate și a altor instalații producătoare de materiale aglomerate pentru șarja de furnal înalt, precum și fierul spongios redus direct.

Producerea tuturor fontelor, a fontei oglindă și a feromanganului cu conținut ridicat de carbon, de la furnalele înalte și de la cuptoarele electrice producătoare de fontă din uzină.

Oțelul brut total.

din care oțel brut din cuptoare electrice (cu arc sau inducție).

din care sleburi, blumuri, țagle, eboșe de profile și semifabricate pentru țevi, turnate continuu.

Se include totalul produselor laminate la cald.

Se include totalul produselor late laminate la cald.

Totalul produselor lungi laminate la cald. Din motive de comoditate, acest cod include semifabricatele laminate pentru țevi, deoarece acestea nu pot fi clasificate la nici un alt cod.

(Se exclud produsele metalizate)

Produsele obținute din produsele laminate la cald (exclusiv produsele metalizate). Acest cod include benzi înguste laminate la cald din platbande laminate la cald, produse late laminate la rece în foi sau sub formă de bobină.

din care produse late (foi și benzi) obținute prin laminare la rece.

Acest cod include oțeluri de împachetare (tablă albă, tablă și bandă cositorite, ECCS), toate tipurile de tablă subțire metalizate prin imersiune sau electrolitic, tablă groasă și bobine, plate sau ondulate și toate tipurile de tablă subțire, tablă groasă și bobine, plate sau ondulate, acoperite cu substanțe organice.

Definirea codurilor din acest studiu se face cu trimitere la fostul chestionar Eurostat CECO 2-61.

orice deșeu de fontă sau oțel rezultat în timpul producerii și prelucrării fontei sau oțelului sau recuperat din articole vechi din fontă sau oțel care sunt adecvate pentru retopire (inclusiv deșeurile care sunt cumpărate; dar neincluzând produsele turnate calcinate arse sau produsele turnate atacate de acid);

jgheaburi și alte deșeuri din oțel rezultate din turnare (turnate normal sau de la bază), inclusiv pâlnii și rețele de turnare, reziduuri rezultate din canalele de turnare la bază etc. și, de asemenea, lingouri rebut și cu defecte neincluse în producție;

funduri (blocuri de metal) de oală de turnare (cu excepția celor turnate în nisip).

jgheaburi și deșeuri de metal feros de furnal înalt;

rigole de turnare, stropi și alte reziduuri rezultate din turnarea fontei, reziduuri de la gropile de turnare;

zgura de oțelărie;

zgura din cuptoarele de reîncălzire și de la laminare și forjare;

stropii din convertizoare;

blocuri de metal în canalul de fum și blocuri de metal pe ciocul oalei de turnare, blocuri de metal și rămășite rezultate din turnarea în nisip.

jgheaburi și alte deșeuri de turnare, de la oțelării și alte turnătorii integrate: pâlnii de turnare, maselote de la turnarea oțelului. Se includ lingouri imperfecte și refuzate, neînregistrate în producție;

deșeul de prelucrare este acel deșeu care apare la producerea semifabricatelor și a produselor laminate, inclusiv cele în regim de închiriere, de asemenea lingouri rebut și cu defecte și produse turnate din oțel care sunt detectate ca fiind defecte după ieșirea din topitorie sau turnătorie (adică după ce au fost înregistrate în producția de oțel brut sau oțel turnat). Se includ deșeurile care apar în turnătoriile de oțel integrate local, forje, uzine de țevi și uzine de sârmă, laminoare la rece, fabrici pentru construcții metalice și alte departamente de prelucrare a oțelului, cu excepția turnătoriilor de fontă (a se vedea nota generală nr. 1 de mai sus). Deșeurile de recirculație care urmează sa fie relaminate în laminoarele proprii nu se înregistrează ca deșeu nou;

deșeurile recuperate sunt oțelul și fonta rezultate din reparații și demontări ale unor fabrici, mașini și instrumente vechi, de exemplu lingotiere.

investițiile sunt înregistrate atunci când proprietatea asupra lor se transferă unității care intenționează să le folosească. Producția capitalizată este înregistrată atunci când este produsă. În ceea ce privește înregistrarea investițiilor făcute în perioade ușor de identificat, fiecare investiție parțială trebuie înregistrată în perioada de referință în cursul căreia s-a făcut.

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt livrate;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care intră în procesul de producție;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt facturate;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt achitate;

investițiile nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adăugările, cesionările și transferurile tuturor activelor fixe, precum și ajustările valorii acestor active fixe sunt evidențiate în bilanț sau în anexa la situația financiară anuală.

cuptoarele care includ baterii de cocsificare cu echipamente auxiliare precum șarje, dispozitive de împingere, concasoare etc., precum și vagonete și turnuri de răcire a cocsului;

instalațiile auxiliare.

Toate instalațiile centrale și rețelele de distribuție pentru electricitate, gaz, apă, abur, aer și oxigen.

Transportul, atelierele de construcții, laboratoarele și alte instalații care fac parte din uzină, dar nu pot fi clasificate ca parte a unui anumit sector.

Laminoarele de blumuri, sleburi și țagle, atunci când aceste semiproduse nu sunt turnate continuu și nu sunt raportate la codul 4050.

Investițiile în componente distincte, identificabile care se adaugă la echipamentele existente, care sunt puse în practică la sfârșitul sau complet în afara liniei de producție (echipament de capăt).

Investițiile în echipamente (de exemplu filtre sau faze separate de curățare) care culeg sau extrag poluanții din cadrul liniei de producție, atunci când eliminarea acestor facilități suplimentare nu ar afecta funcționarea generală a liniei de producție.

Acțiunile și activitățile benefice pentru mediul înconjurător care ar fi fost întreprinse indiferent de considerentele de protecție a mediului, inclusiv măsuri care vizează în principal sănătatea și siguranța la locul de muncă și securitatea producției.

Măsurile de reducere a poluării în cazul în care produsele sunt folosite sau devin rebuturi (adaptarea ecologică a produselor), cu excepția cazului în care politica și reglementarea de mediu extind responsabilitatea juridică a producătorului pentru a cuprinde și poluarea generată de produse atunci când sunt folosite sau pentru a se ocupa de produse atunci când acestea devin deșeuri.

Activitățile legate de utilizarea și economisirea resurselor (de exemplu alimentarea cu apă sau economisirea energiei sau a materiilor prime), cu excepția cazului în care scopul principal este protecția mediului: de exemplu, atunci când aceste activități vizează punerea în aplicare a politicii naționale sau internaționale de mediu și nu sunt întreprinse din motive de reducere a costurilor.

investițiile făcute, deși cheltuielile și modificarea nu se vor produce neapărat în mod simultan;

închideri, transferuri sau vânzări permanente, efective sau planificate. Producția maximă posibilă nu corespunde capacității tehnice sau capacității nominale a oricărei piese de echipament, dar se bazează pe structura tehnică generală a uzinei, luând în considerare relațiile dintre diferitele etape de producție, de exemplu dintre oțelării și furnale.

disponibilitatea normală a forței de muncă, adică nu se modifică MPP în situația în care o uzină se adaptează la condițiile fluctuante de piață prin reduceri sau creșteri temporare ale nivelului de personal;

disponibilitatea normală a echipamentelor, adică trebuie să se aibă în vedere închiderile periodice, concediile plătite, întreținerea de rutină și, atunci când este cazul, disponibilitatea sezonieră a electricității;

disponibilitatea normală a materiilor prime;

distribuția normală a șarjelor, atât materii prime, cât și produse semifabricate (cu excepția cazului în care se specifică altceva, normal înseamnă egală cu cea a anului precedent) către diferite instalații. În situațiile în care, din motive specifice unei anumite instalații, sunt necesare modificări la această distribuție, aceste modificări pot fi făcute numai în cazul în care este de așteptat ca materiile prime sau produsele semifabricate să fie disponibile în cantitate suficientă;

gama de produse normală, cea a anului precedent, cu excepția cazului în care sunt planificate modificări specifice;

în absența oricăror probleme cu desfacerea produselor;

în absența oricărei greve sau lock-out;

în absența oricărui accident tehnic sau a oricărei disfuncții a instalațiilor;

în absența oricăror întreruperi serioase din cauza vremii, de exemplu inundații.

din care oțel brut din cuptoare electrice (cu arc sau inducție).

din care sleburi, blumuri, țagle, eboșe de profile și semifabricate pentru țevi, turnate continuu.

din care produse late (foi și benzi) obținute prin laminare la rece.

ANEXA II

ANEXA II

FORMATUL TEHNIC

FORMATUL DATELOR

Datele se trimit ca un set de înregistrări din care o mare parte descrie caracteristicile datelor (țara, anul, activitatea economică). Datele însele reprezintă numere care pot fi legate de simbolurile de atenționare și notele de subsol explicative. Datele confidențiale trebuie trimise cu valoarea reală înregistrată în câmpul pentru valoare și un simbol de atenționare indicând natura datelor confidențiale trebuie atașat la înregistrare.

STRUCTURA ÎNREGISTRĂRII

Înregistrările sunt alcătuite din câmpuri de lungime variabilă separate prin punct și virgulă (;). Lungimea maximă preconizată este prezentată, cu titlu informativ, în tabelul dat mai jos. În ordine, de la stânga la dreapta, acestea sunt:

DESCRIEREA CÂMPURILOR

Tipul șirului

ȚĂRILE

Tipul de producție sau tipul de instalație

Variabile și unități de valoare a datelor

Datele financiare trebuie să fie exprimate în mii de euro pentru țările din zona euro și în mii de unități monetare naționale pentru țările din afara zonei euro.

Simboluri pentru confidențialitate

Statelor membre li se cere să indice în mod clar datele confidențiale folosind simbolurile prezentate mai jos:

EXEMPLE DE ÎNREGISTRĂRI

Exemplul 1

S10;2003;DE;;1010;12345;;;MTON

În ceea ce privește statisticile anuale privind bilanțul deșeurilor de fier și fontă, stocurile la 1.1.2003 din Germania erau de 12345 tone metrice. Aceste date nu erau confidențiale.

Exemplul 2

S3B;2003;SK;MPP;5010;12000;;;MTON

În ceea ce privește statisticile anuale privind capacitatea, producția maximă posibilă de cocs din Slovacia în 2003 era de 12000 tone. Aceste date nu erau confidențiale.

Exemplul 3

S3B;2003;ES;ACP;5040;12000;B;95;MTON

În ceea ce privește statisticile anuale privind capacitatea, producția reală de oțel brut din Spania în 2003 era de 12000 de tone. Aceste date erau confidențiale, deoarece o întreprindere a dominat datele și reprezenta 95 % din producție.

FORMA ELECTRONICĂ

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) datele și datele de identificare ale acestor informații cerute prin prezentul regulament într-un format electronic compatibil cu un format prestabilit propus de Comisie (Eurostat).

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8