Regulamentul (CE) nr . 1726/1999 al Comisiei din 27 iulie 1999 privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 530/1999 al Consiliului referitor la statisticile structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă, în ceea ce privește definirea și transmiterea informațiilor referitoare la costul forței de muncă

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului din 9 martie 1999 privind statisticile structurale ale câștigurilor salariale și costul forței de muncă, în special articolul 11,

Întrucât, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 530/1999, sunt necesare măsuri de aplicare în ceea ce privește definirea și defalcarea informațiilor care trebuie furnizate și formatul tehnic adecvat pentru transmiterea rezultatelor.

Întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru programul statistic constituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom a Consiliului,

În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 530/1999, statele membre furnizează informații cu privire la variabilele listate în anexa I la prezentul regulament.

În acest scop, definițiile variabilelor sunt date în anexa II la prezentul regulament.

Formatul tehnic adecvat pentru transmiterea rezultatelor este prezentat în anexa III la prezentul regulament.

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) rezultatele anchetei privind costul forței de muncă raportându-se la anul calendaristic 2008, în conformitate atât cu NACE Rev. 2, cât și cu NACE Rev. 1.1, ultimul fiind obligatoriu doar pentru tabelul A și doar la nivelul secțiunii NACE Rev. 1.1.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

ANEXA I

ANEXA I

LISTA VARIABILELOR

Statistici structurale ale costului forței de muncă

Pentru variabilele enumerate în continuare, trebuie furnizat fie numai tabelul A, fie toate cele trei tabele. Caracterul obligatoriu sau facultativ al furnizării este indicat de abrevierile o, respectiv f. Codurile de transmisie care corespund diferitelor categorii de variabile calitative sau categoriilor de mărime ale variabilelor cantitative sunt stabilite de Eurostat într-un document de aplicare.

Opțional, statele membre pot înregistra date mai detaliate pentru următoarele variabile (transmitere către Eurostat doar la cerere):

Graficul 1

Costul forței de muncă și principalele componente

Costul forței de muncă și principalele componente

Costul formării profesionale (exclusiv salarii și salarii ale ucenicilor)

Alte cheltuieli ale angajatorului

Impozite

Subvenții primite de angajator

Remunerarea salariaților

Salarii

Contribuții sociale imputate angajatorilor

Defalcare detaliată:

Defalcare detaliată:

Graficul 2

Graficul 3

Graficul 2

Defalcarea componentei Salarii (D.11)

Salarii

Salariile ucenicilor

Salarii (exclusiv ucenici)

Salarii directe, sporuri și indemnizații

Plăți către sistemele de economii ale salariaților

Plăți pentru zile nelucrate

Drepturi în natură

Salarii directe, sporuri și indemnizații plătite în fiecare perioadă de plată

Salarii directe, sporuri și indemnizații neplătite în fiecare perioadă de plată

Mașini de serviciu

Opțiuni de achiziție de acțiuni și planuri de achiziție de acțiuni

Alte plăți în natură

Produse ale întreprinderii

Locuințe pentru personal

Graficul 3

Defalcarea componentei Contribuții sociale (D.12)

Contribuții sociale imputate angajatorilor

Contribuții sociale efective imputate angajatorilor (exclusiv ucenici)

Contribuții sociale imputate angajatorilor (exclusiv ucenici)

Contribuții sociale ale angajatorilor pentru ucenici

Contribuții sociale ale angajatorilor pentru ucenici

Contribuții de asigurări sociale convenite colectiv, contractual și voluntar

Remunerație garantată în caz de boală

Contribuții sociale imputate angajatorilor pentru pensii și sănătate

Plăți către salariații care părăsesc întreprinderea

Alte contribuții sociale imputate angajatorilor

Variabile facultative

ANEXA II

ANEXA II

DEFINIȚIA VARIABILELOR

NUMĂRUL DE SALARIAȚI

Salariații sunt toate persoanele care, indiferent de naționalitate și de durata normei în țară, au încheiat un contract de muncă individual cu întreprinderea sau unitatea locală (fie că este vorba de un acord formal, fie informal) și primesc o remunerație indiferent de tipul de activitate desfășurată, de numărul de ore lucrate (cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă) și de durata contractului (determinată sau nedeterminată). Remunerația salariaților poate lua forma salariilor, care includ sporuri, plata pentru munca în acord sau pentru munca în schimburi, indemnizații, jetoane de prezență, bacșișuri, comisioane și remunerații în natură.

Acoperirea secțiunea O a NACE Rev. 2. este facultativă. Acoperirea întreprinderilor cu mai puțin de zece angajați este, de asemenea, facultativă. Codurile de transmitere pentru activitățile economice din NACE Rev. 2, țara sau regiunea în funcție de clasificarea NUTS în vigoare și categoriile de mărime sunt fixate de Eurostat într-un document de aplicare.

Lista următoare conține exemple ilustrative ale categoriilor de salariați care sunt incluse:

reprezentați de vânzări care figurează pe statul de plată și primesc o altă formă de remunerație pe lângă comisioane;

proprietari activi remunerați;

ucenici;

studenți și stagiari (avocați stagiari, elevi asistenți, asistenți de cercetare sau asistenți didactici, rezidenți în spital etc.) care s-au angajat formal să contribuie la procesul de producție al întreprinderii în schimbul unei remunerații;

Pentru a evita contabilitatea dublă, orele lucrate de persoane angajate de agenții de ocupare trebuie să fie luate în calcul în categoria NACE a agenției de ocupare (clasa NACE Rev. 2, 78.20) și nu în categoria întreprinderii pentru care respectivele persoane lucrează efectiv.

salariați pentru care costurile forței de muncă au fost suportate în anul de referință, dar care au absentat temporar de la locul de muncă din motive de boală sau accident, concediu, grevă sau lock-out, concediu de studii, concediu de maternitate sau pentru creșterea copilului, activitate economică redusă, suspendare a lucrului din cauza intemperiilor, a penelor mecanice, a lipsei de materii prime, de combustibili sau de energie electrică, sau orice altă absență temporară cu sau fără concediu;

salariați care lucrează în străinătate, cu condiția să primească în continuare o remunerație din partea unității statistice;

Lucrătorul extern este persoana care este de acord să lucreze pentru o anumită întreprindere sau să furnizeze o anumită cantitate de bunuri sau servicii unei anumite întreprinderi pe baza unui acord sau contract încheiat în prealabil cu acea întreprindere, dar al cărei loc de muncă nu este în cadrul acelei întreprinderi [referință SEC 95: punctul 11.13 (g)]. Orele lucrate efectiv de lucrătorii externi pot fi estimate.

Următoarele categorii nu sunt incluse:

reprezentanți de vânzări și alte persoane a căror remunerație constă exclusiv în comisioane sau jetoane de prezență, care nu se află pe statul de plată sau care desfășoară o activitate independentă;

proprietari, administratori sau directori a căror remunerație ia exclusiv forma unei părți din profit;

lucrători familiali care nu sunt salariați (în sensul definiției prezentate anterior) ai întreprinderii sau ai unității locale;

persoane care lucrează pe cont propriu;

lucrătorii voluntari neremunerați (de exemplu, persoane care lucrează de obicei pentru instituții fără scop lucrativ, precum societăți de caritate).

Referință SEC 95: punctele 11.12-11.14

Numărul total de salariați

Această variabilă acoperă salariații cu normă întreagă (A.11), salariații cu fracțiune de normă (A.12) și ucenicii (A.13).

Referință SSI: cod 16130 (număr de salariați)

Salariați cu normă întreagă (exclusiv ucenici)

Sunt considerați salariați cu normă întreagă lucrătorii (exclusiv ucenici) a căror durată normală de muncă este aceeași cu durata convenită colectiv sau cu durata de muncă obișnuită în acea întreprindere sau unitate locală, chiar dacă perioada contractuală este mai mică de un an. Numărul de salariați solicitat este numărul mediu lunar de salariați cu normă întreagă, angajați în unitatea raportoare în cursul anului de referință.

Salariați cu fracțiune de normă (exclusiv ucenici)

Sunt considerați salariați cu fracțiune de normă lucrătorii (exclusiv ucenici) a căror durată normală de muncă este mai mică decât durata convenită colectiv sau cu durata de muncă obișnuită în acea întreprindere sau unitate locală, indiferent dacă este zilnică, săptămânală sau lunară (jumătate de zi, 75 % din program, 4/5 din program etc.). Numărul de salariați solicitat este numărul mediu lunar de salariați cu fracțiune de normă, angajați în unitatea raportoare în cursul anului de referință.

Salariați cu fracțiune de normă convertiți în echivalent de normă întreagă

Conversia se realizează fie direct de către întreprinderile sau unitățile locale în cauză, fie de institutul de colectare a datelor sau de institutul național de statistică, pe baza duratelor normale de muncă ale salariaților cu normă întreagă din acea întreprindere/unitate locală și conform metodei celei mai adecvate. Numărul de salariați solicitat este numărul mediu lunar de salariați cu fracțiune de normă (convertiți în echivalent de normă întreagă), angajați în unitatea raportoare în cursul anului de referință.

Referință SEC 95: punctele 11.32 - 11.34

Ucenici

Sunt considerați ucenici toți salariații, cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă, care încă nu participă pe deplin la procesul de producție și lucrează fie pe bază de contract de ucenicie, fie se află în situația în care aspectul formării profesionale este mai important decât aspectul productivității. Numărul de ucenici solicitat este numărul mediu lunar de ucenici angajați în unitatea raportoare în cursul anului de referință.

Ucenici convertiți în echivalent de normă întreagă

După caz, media se poate calcula pe baza numărului săptămânal (sau zilnic) de salariați în cursul anului de referință. Poate fi acceptată, de asemenea, și o medie bazată pe numărul trimestrial de salariați.

Referință SEC 95: punctele 11.32 - 11.34; SSI: cod 16140 (A.11 + A.121 + A.131 corespunde variabilei SSI număr de salariați în echivalent de normă întreagă

ORE LUCRATE EFECTIV

Statisticile se referă la numărul total de ore lucrate de toți salariații în cursul unui an. Numărul total de ore lucrate efectiv (B.1) este înregistrat separat pentru salariații cu normă întreagă (B.11), salariații cu fracțiune de normă (B.12) și ucenici (B.13).

Orele lucrate efectiv se definesc drept suma tuturor perioadelor consacrate activităților directe și auxiliare de producție de bunuri și servicii.

Orele lucrate efectiv includ:

orele lucrate pe durata perioadelor de lucru normale;

orele de lucru suplimentare plătite, adică orele lucrate în plus față de orele normale de lucru, indiferent de tariful pe oră aplicat (de exemplu, o oră lucrată plătită cu dublul tarifului pe oră normal se consideră drept o oră);

Orele lucrate neplătite, în calitate de componentă a orelor lucrate efectiv, trebuie să fie adesea estimate plecând, de exemplu, de la datele provenite din anchetele privind gospodăriile.

timpul consacrat unor activități cum ar fi pregătirea lucrului și a locului de muncă; pregătirea, întreținerea, reparația și curățarea uneltelor și mașinilor; întocmirea chitanțelor, a facturilor, a rapoartelor și a formularelor de muncă etc.;

timpul petrecut la locul de muncă în cursul căruia nu se desfășoară nici o activitate, de exemplu din cauza opririi mașinilor, accidentelor sau lipsei ocazionale de comenzi, dar pentru care se plătește, în conformitate cu dispozițiile contractuale;

perioadele scurte de odihnă la locul de muncă, inclusiv pauzele de ceai sau cafea;

orele consacrate formării profesionale fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ (acest element nu se ia în calcul în cazul ucenicilor).

Cu toate acestea, orele lucrate efectiv nu includ:

orele plătite, dar nelucrate, de exemplu concedii plătite, sărbători naționale, concedii medicale, concediu de maternitate etc.;

orele nelucrate și neplătite, de exemplu, în cazul concediului medical și concediului de maternitate etc.;

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de concediu special pentru consultații medicale, căsătorie, funeralii, mutare, ca urmare a unui accident etc.;

pauzele pentru masa principală (adică altele decât perioadele scurte de odihnă sau pauzele de gustare);

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de șomaj parțial, conflicte de muncă, lock-out etc.;

timpul petrecut cu deplasarea între domiciliu și locul de muncă;

orele de formare profesională a ucenicilor, fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ.

Referință SEC 95: punctele 11.26 - 11.29; SSI: cod 16150 (număr de ore lucrate de salariați)

ORE PLĂTITE

Variabila în cauză se referă la numărul total de ore plătite în cursul unui an. Numărul total de ore plătite (C.1) este înregistrat separat pentru salariații cu normă întreagă (C.11), salariații cu fracțiune de normă (C.12) și ucenici (C.13).

Numărul orelor plătite într-un an se definește după cum urmează:

orele normale de lucru și orele de lucru suplimentare plătite în cursul anului;

toate orele pentru care salariatul a fost plătit mai puțin, chiar dacă respectiva diferență a fost compensată cu plăți din fondurile de asigurări sociale;

orele nelucrate în cursul perioadei de referință, dar cu toate acestea plătite (concediul de odihnă, concediu medical, sărbători legale și alte ore plătite, inclusiv concediile pentru consultații medicale, naștere, căsătorie, funeralii, mutare etc.).

Calculul orelor anuale efectiv lucrate și orelor anuale plătite

Aceste calcule se efectuează folosind metoda cea mai adecvată fie direct de către întreprinderile sau unitățile locale în cauză, fie de institutul de colectare a datelor sau de institutul național de statistică. Modelele următoare ilustrează modul de estimare a orelor lucrate efectiv și a orelor plătite pe baza informațiilor disponibile.

Ore anuale lucrate efectiv de salariații cu normă întreagă (B.11)

Să presupunem că există informații disponibile pentru variabilele enumerate în continuare:

Numărul total anual de ore lucrate pe salariați cu normă întreagă (înainte de corecția pentru zile nelucrate efectiv) este așadar egal cu (A.11) × (a + b). Scăzând numărul total anual de ore nelucrate efectiv, definit de (A.11) × c × (d + e + f + g + h), se obține (B.11), numărul total anual de ore lucrate efectiv de salariații cu normă întreagă:

(B.11) = (A.11) × (a + b) – c (d + e + f + g + h) .

Ore anuale lucrate efectiv de salariații cu fracțiune de normă (B.12) și de ucenici (B.13)

Modele similare pot fi utilizate pentru calculul orelor lucrate de salariații cu fracțiune de normă și de ucenici.

Ore anuale plătite ale salariaților cu normă întreagă (C.11)

Să presupunem că există informații disponibile pentru variabilele enumerate în continuare:

Numărul total anual de ore plătite ale salariaților cu normă întreagă este așadar exprimat prin ecuația

C.11 = A.11 × a1 + b1

Ore anuale plătite ale salariaților cu fracțiune de normă (C.12) și ale ucenicilor (C.13)

Modele similare pot fi utilizate pentru calculul orelor plătite ale salariaților cu fracțiune de normă și ale ucenicilor.

COSTUL FORȚEI DE MUNCĂ

Costul forței de muncă reprezintă cheltuielile totale suportate de angajator pentru ocuparea personalului, concept adoptat în cadrul Comunității și care respectă în mare măsură definiția internațională adoptată de Conferința Internațională a Statisticienilor Muncii (Geneva, 1966). Costul forței de muncă include remunerarea salariaților (D.1), respectiv salariile în numerar și în natură, precum și contribuțiile sociale ale angajatorilor, costurile formării profesionale (D.2), alte cheltuieli (D.3), impozite aferente ocupării considerate costuri ale forței de muncă (D.4), din care se scad subvențiile primite (D.5). Costurile pentru persoanele angajate de agențiile de ocupare temporară a forței de muncă sunt incluse în ramura de activitate a agenției care le angajează (clasa NACE Rev. 2, 78.20) și nu în ramura de activitate a întreprinderii pentru care respectivele persoane lucrează efectiv.

Graficele 1-3 din anexa I oferă o prezentare sinoptică a defalcării costului total al forței de muncă pe componente.

Remunerarea salariaților

Remunerarea salariaților se definește ca totalul remunerațiilor, în numerar sau în natură, pe care angajatorul o plătește unui salariat pentru activitatea desfășurată în cursul perioadei de referință. Aceasta este defalcată în:

salarii (D.11), cu componentele salarii (exclusiv ucenici) (D.111) și salariile ucenicilor (D.112);

contribuții sociale ale angajatorilor (D.12), cu componentele contribuții sociale efective ale angajatorilor (exclusiv ucenici) (D.121), contribuțiile sociale imputate angajatorilor (exclusiv ucenici) (D.122) și contribuțiile sociale ale angajatorilor pentru ucenici (D.123).

Referințe: SEC 95: punctul 4.02 (cod D.1), SSI: cod 13310 (cheltuieli de personal)

Salarii

Salariile includ sporuri, plăți pentru munca în acord sau pentru munca în schimburi, indemnizații, jetoane de prezență, bacșișuri, comisioane și remunerații în natură. Ele se înregistrează în perioada în care se desfășoară activitatea. Cu toate acestea, primele și alte plăți excepționale (al treisprezecelea salariu, salariu retroactiv etc.) se înregistrează în momentul în care trebuie plătite.

Graficul 2 din anexa 1 oferă o defalcare completă a salariilor pe componente.

Referințe: SEC 95: punctele 4.03-4.07 și 4.12 (a) (cod D.11); SSI: COD 13320 (salarii)

Salarii (exclusiv ucenici)

Salarii directe, sporuri și indemnizații

Rubrica în cauză include contribuțiile sociale, impozitul pe venit etc., plătibile de către salariat, chiar dacă sunt în realitate reținute la sursă și vărsate direct de angajator în contul asigurărilor sociale, autorităților fiscale etc., în numele salariatului.

Un spor este o formă de recompensare sau de recunoaștere acordată de un angajator. Plata unui spor către un salariat nu se efectuează în ipoteza că sporul va servi la acoperirea unei anumite cheltuieli. Valoarea și data plății primei pot fi lăsate la latitudinea angajatorului sau pot fi prevăzute în contractele de muncă.

O indemnizație este un drept acordat de angajator unui salariat și destinat să acopere o anumită cheltuială, care nu este legată de muncă și care a fost suportată de salariat. Indemnizația este adesea prevăzută în cadrul contractelor de muncă și se plătește de obicei la data deschiderii dreptului.

Salarii directe, sporuri și indemnizații plătite în fiecare perioadă de plată

Reprezintă remunerația în numerar plătită periodic, în fiecare perioadă de plată, în cursul unui an. În cazul majorității angajaților, plata se face săptămânal sau lunar. În consecință, plățile primite cu o frecvență mai mică (lunar în cazul plăților periodice săptămânale, trimestrial, semestrial sau anual) sau cu titlu excepțional nu se iau în calcul aici. Plățile către sistemele de economii ale salariaților nu se iau în calcul aici, ci se contabilizează la rubrica D.1112.

Variabila în cauză se referă, în special, la:

salarii de bază;

remunerații directe calculate pe baza timpului lucrat, a produsului finit sau a sarcinii efectuate, care sunt plătite salariaților pentru orele de muncă efectuate;

remunerații și plăți pentru ore de lucru suplimentare, muncă de noapte, munca în zilele de duminică și în zilele de sărbătoare și munca în schimburi;

sporurile și indemnizațiile vărsate periodic în fiecare perioadă de plată, precum:

sporurile legate de locul de muncă: zgomot, riscuri, dificultatea muncii, muncă în schimburi sau continuă, muncă de noapte, munca în zilele de duminică și în zilele de sărbătoare;

sporurile pentru performanțe individuale, sporuri de randament, de producție, de productivitate, de responsabilitate, de asiduitate, de punctualitate, de vechime, de calificare și de cunoștințe speciale.

Apendicele la anexa II conține exemple suplimentare de elemente de remunerare care se iau în calcul aici.

Variabila D.11111 se referă la sume brute, înainte de deducerea impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale plătibile de către salariați.

Salarii directe, sporuri și indemnizații neplătite în fiecare perioadă de plată

Este vorba despre toate plățile de care salariații nu beneficiază în mod regulat în fiecare perioadă de plată (săptămânală sau lunară), inclusiv sporuri și indemnizații plătite la intervale fixe (de exemplu, lunar în cazul plăților periodice săptămânale, trimestrial, semestrial sau anual) și sporurile legate de performanțele individuale sau colective. Plățile excepționale efectuate către salariații care părăsesc întreprinderea sunt incluse aici, cu condiția ca respectivele plăți să nu fie legate de un contract colectiv. În cazul în care nu este disponibilă nici o informație privind o eventuală legătură cu un contract colectiv sau în cazul în care se cunoaște o astfel de legătură, respectivele plăți excepționale sunt excluse din această rubrică și se includ la rubrica D.1223. Plățile către sistemele de economii ale salariaților sunt, de asemenea, excluse și se încadrează la rubrica D.1112.

Apendicele la anexa II conține exemple de elemente de remunerare care fac parte din rubrica D.11112.

Variabila D.11112 se referă, de asemenea, la sume brute, înainte de deducerea impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale plătibile de către salariați.

Plățile către sistemele de economii ale salariaților

Acest post cuprinde sumele plătite sistemelor de economii salariale (precum planurile de economii salariale ale întreprinderii).

Referință SEC 95: punctul 4.03 (i)

Plăți pentru zile nelucrate

Se includ aici remunerațiile acordate pentru concedii plătite și pentru sărbători legale, contractuale sau voluntare, sau alte zile nelucrate plătite. Apendicele la anexa II conține exemple.

Drepturi în natură

Această variabilă corespunde unei estimări a valorii tuturor bunurilor și serviciilor puse la dispoziția salariaților prin intermediul întreprinderii sau al unității locale. Ea include produsele întreprinderii, locuințele pentru personal, autoturismele întreprinderii, opțiuni de achiziție de acțiuni și planuri de achiziție de acțiuni. În cazul în care sunt disponibile informații privind impozitarea drepturilor în natură cu titlu de venit ale persoanei fizice, ele pot fi utilizate ca aproximare.

Apendicele la anexa II conține exemple de drepturi în natură.

Referință SEC 95: punctele 4.04-4.06 (cod D.11)

Produse ale întreprinderii

Aceste produse sunt furnizate gratuit pentru uz privat sau sunt vândute personalului la un preț inferior costului suportat de întreprindere. Ele includ, de exemplu, alimente și băuturi (exclusiv cheltuielile pentru cantine și bonuri de masă), cărbune, gaze, electricitate, combustibil, energie termică, încălțăminte și îmbrăcăminte (exclusiv echipamentul de lucru), micro-calculatoare etc.

Se înregistrează costul net suportat de întreprindere, respectiv costul produselor furnizate gratuit sau diferența dintre cost și prețul la care produsele sunt vândute personalului. Plățile compensatorii sau beneficiile în natură care nu sunt încasate trebuie, de asemenea, luate în calcul.

Locuințe pentru personal

Această variabilă se referă la cheltuielile efectuate de întreprindere pentru a oferi asistență salariaților în ceea ce privește locuința, inclusiv cheltuieli de cazare în locuințele aflate în proprietatea întreprinderii (cheltuieli de întreținere și administrare a locuinței, precum și impozitele și asigurările pentru locuință), credite cu dobândă redusă pentru construirea sau achiziționarea de locuințe de către salariați (diferența dintre rata dobânzii la cursul pieței și rata aplicată), precum și indemnizații și subvenții acordate salariaților în legatură cu locuința și instalarea în locuință, dar cu excepția indemnizațiilor pentru mutare.

Mașini de serviciu

Această rubrică se referă la mașinile de serviciu sau la costul suportat de întreprindere pentru mașinile puse la dispoziția salariaților pentru uz privat. Trebuie să fie înregistrate aici costurile nete de exploatare suportate de întreprindere (costul anual al leasing-ului și dobânzile plătite, amortizarea, costul asigurării, costul întreținerii, reviziei și parcării). În schimb, trebuie excluse cheltuielile de capital legate de achiziționarea vehiculelor și eventualele venituri derivate din revânzarea acestora.

Estimările se calculează pe baza informațiilor disponibile în întreprinderi, de exemplu evidențele parcului auto al întreprinderii, evaluarea costului mediu pe vehicul și estimarea proporției alocate utilizării vehiculului de către salariat în scopuri personale.

Opțiuni de achiziție de acțiuni și planuri de achiziție de acțiuni

Această variabilă facultativă se referă la toate formele de plăți în natură legate de o remunerație bazată pe acțiuni. Această categorie include opțiunile pe acțiuni, planurile de achiziție de acțiuni și alte instrumente de capitaluri proprii care se pot dezvolta în viitor. Un element specific al respectivelor instrumente este că sunt reglate în instrumente de capitaluri proprii, adică reprezintă un transfer de instrumente de capitaluri proprii ale întreprinderii/unității locale către salarii. Formele de remunerare acoperite de variabila D.11144 sunt identice cu cele care fac obiectul rubricii Tranzacții cu plata bazată pe acțiuni și reglate în instrumente de capitaluri proprii din standardul internațional de raportare financiară 2, intitulată Plata pe bază de acțiuni.

Planurile de achiziție de acțiuni transferă, în general, acțiuni ale întreprinderii angajatorului către salariați. Transferul intervine imediat (data de atribuire), pe baza unui preț inferior prețului actual al pieței (denumit preț de exercitare). Costul pentru întreprindere este egal cu produsul numărului de acțiuni și diferența dintre prețul pieței și prețul de exercitare.

Planurile de opțiuni pe acțiuni conferă de obicei dreptul de a cumpăra acțiuni ale întreprinderii angajatorului începând cu o dată viitoare bine determinată (data de achiziție a drepturilor), la un preț de exercitare avantajos, stabilit în prealabil (data de atribuire). Salariații vor utiliza acest drept numai dacă prețul pieței la data de achiziție a drepturilor sau ulterior acestei date este mai mare decât prețul de exercitare. Și în acest caz, costul pentru întreprindere este egal cu produsul numărului de acțiuni și diferența dintre prețul pieței și prețul de exercitare. Atât în statisticile privind costul forței de muncă, precum și în contabilitate, respectivul cost este imputat și eșalonat pe perioada de achiziție a drepturilor, care este cuprinsă între data de atribuire și data de achiziție a drepturilor. Deoarece aceste valori nu sunt sigure în cursul perioadei de achiziție a drepturilor, ele trebuie să fie estimate.

O estimare ideală a variabilei D.11144 pentru anul de referință poate fi obținută urmând liniile directoare ale standardul internațional de raportare financiară 2, intitulată Plata pe bază de acțiuni. În cazul în care o astfel de estimare nu este posibilă, pot fi utilizate valorile determinate în conformitate cu standardele contabile sau cu reglementările fiscale ale statului membru, cu condiția ca ele să acopere instrumentele de capitaluri proprii din categoria D.11144 și să se raporteze la perioada de referință a anchetei privind costul forței de muncă.

Plățile efectuate în vederea constituirii unui fond special pentru cumpărarea de acțiuni ale întreprinderii pentru angajați, chiar dacă aceștia nu au acces imediat la respectivele active, trebuie să fie reduse cu valoarea scutirilor fiscale care li se pot aplica. Remunerațiile bazate pe acțiuni și decontate în numerar, precum drepturile la aprecierea acțiunilor nu sunt acoperite de variabila D.11144, ci de variabila D.11112.

Altele

Această rubrică include, în special, contribuțiile sociale indirecte ale angajatorului:

cantină și bonuri de masă;

facilități și servicii culturale, sportive și recreative;

grădinițe și creșe;

magazine pentru personal;

costuri de transport între domiciliu și locul obișnuit de muncă;

plăți la fondurile sindicale și cheltuielile comitetelor de întreprindere.

Toate aceste cheltuieli includ reparațiile minore și întreținerea periodică a clădirilor și echipamentelor destinate serviciilor și instalațiilor sociale, culturale sau recreative enumerate anterior. Salariile plătite de întreprindere direct către personalul care lucrează în aceste servicii și instalații nu sunt înregistrate la variabila D.11145.

Salariile ucenicilor

A se vedea D.11.

Contribuții sociale ale angajatorilor

Această variabilă corespunde unei sume egale cu valoarea contribuțiilor sociale suportate de angajatori pentru a asigura salariaților lor dreptul la prestații sociale. Contribuțiile sociale ale angajatorilor pot fi efective sau imputate.

Defalcarea completă a contribuțiilor sociale suportate de angajatori pe componente este prezentată la graficul 3 din anexa I.

Referințe SEC 95: punctul 4.08 (cod D.12), SSI: cod 13330 (costul asigurărilor sociale)

Contribuții sociale efective ale angajatorilor (exclusiv ucenici)

Contribuțiile sociale efective ale angajatorilor constau în plățile efectuate de aceștia în beneficiul salariaților lor către asigurători (fonduri de asigurări sociale și sisteme private cu constituire de rezerve, precum fondurile profesionale de pensii). Aceste plăți acoperă totodată contribuțiile obligatorii, convenționale, contractuale și voluntare cu titlu de asigurare împotriva riscurilor sau nevoilor sociale. Contribuțiile sociale efective ale angajatorilor se înregistrează în perioada în care este desfășurată activitatea.

Apendicele la anexa II conține exemple.

Referință SEC 95: punctele 4.09 (cod D.121) și 4.12 (b)

Contribuții de asigurări sociale obligatorii

Se includ aici toate contribuțiile în sarcina angajatorului plătite instituțiilor de asigurări sociale și care sunt obligatorii prin lege. Sumele aferente acestor contribuții trebuie contabilizate după deducerea oricăror subvenții. Ele includ:

contribuții obligatorii la sistemele de asigurări pentru pensii, boală, maternitate și invaliditate;

contribuții obligatorii la sistemele de asigurări de șomaj;

contribuții obligatorii la sistemele de asigurări împotriva accidentelor de muncă și bolilor profesionale;

contribuții obligatorii la sistemele de alocații familiale;

toate celelalte contribuții obligatorii nemenționate în altă parte.

Contribuții de asigurări sociale convenite colectiv, contractual sau voluntar plătibile de angajator

Se includ aici toate contribuțiile plătite de angajator către sistemele de asigurări sociale în plus față de contribuțiile obligatorii prin lege. Trebuie luate în calcul orice scutiri fiscale care se pot aplica. Contribuțiile în cauză includ:

sistemele complementare de pensii, precum sistemele de pensii profesionale (asigurări colective, fonduri autonome de pensii, rezerve sau provizioane înscrise în bilanț și orice alte cheltuieli destinate finanțării sistemelor complementare de pensii);

sisteme complementare de asigurări de boală;

sisteme complementare de asigurări de șomaj;

toate celelalte sisteme complementare neobligatorii de asigurări sociale nemenționate în altă parte.

Contribuții sociale imputate angajatorilor (exclusiv ucenici)

Contribuțiile sociale imputate angajatorilor sunt necesare pentru a obține o măsură completă a costului forței de muncă în cursul perioadei în care a fost desfășurată activitatea. Ele reprezintă contravaloarea asigurărilor sociale observabile plătite în cadrul sistemelor fără constituire de rezerve.

Prestațiile sociale plătite în cadrul sistemelor fără constituire de rezerve sunt plătite direct de către angajatori salariaților, foștilor salariați și altor titulari de drepturi, fără a se recurge în acest scop la fonduri de asigurări sociale, la societăți de asigurare sau la un fond autonom de pensii sau fără crearea unui fond special sau a unei rezerve speciale. Dimpotrivă, prestațiile sunt plătite din resursele proprii ale angajatorilor care gestionează sisteme fără constituire de rezerve. Faptul că anumite prestații sociale sunt plătite direct de angajatori și nu prin intermediul fondurilor de asigurări sau al altor asigurători nu afectează în nici un fel caracterul lor de prestații sociale. Postul D.122 poate fi deosebit de important atunci când angajatorul este un producător care nu acționează pe piață (sectorul administrațiilor publice).

Cuantumul lui D.122 se determină în raport cu obligațiile viitoare ale angajatorilor de a furniza prestații sociale. Estimările pe baza considerentelor actuariale sunt sursa ideală pentru calculul lui D.122 în cazul angajatorilor care gestionează sisteme de asigurări sociale fără constituire de rezerve. În cazul în care nu sunt disponibile astfel de estimări, este necesar să se aplice alte metode de estimare. De exemplu, anumite țări utilizează ca estimare pentru D.122, asigurările sociale observabile plătite direct de angajatori, din care se scad, după caz, contribuțiile sociale în sarcina salariaților.

Variabila D.122 include, în special, contribuțiile sociale imputate angajatorilor pentru pensii și sănătate. Ea include și contravaloarea salariilor pe care angajatorii continuă să le plătească temporar salariaților în caz de boală, maternitate, accident de muncă, invaliditate, concediere și situații similare, în măsura în care sumele respective pot fi identificate separat.

Apendicele la anexa II conține exemple.

Referințe SEC 95: punctele 4.10 (cod D.122) și 4.12 (c)

Remunerația garantată în caz de boală

Această variabilă include sumele plătite direct de angajator salariaților pentru menținerea remunerației și compensarea pierderii salariului în caz de boală, maternitate sau accidente de muncă, din care se scad rambursările plătite de organismele de asigurări sociale.

Contribuții sociale imputate angajatorilor pentru pensii și sănătate

Această componentă a D.122 acoperă plățile imputate sistemelor de pensii și sănătate fără constituire de rezerve, în special în sectorul public. În anumite țări europene, angajatorii din sectorul administrațiilor publice gestionează sisteme de pensii fără constituire de rezerve fie în beneficiul tuturor salariaților, fie în beneficiul unor grupe specifice (funcționari). În acest caz, angajatorul nu creează rezerve speciale sau nu acumulează active pentru a plăti viitoarele pensii. Pentru respectivii salariați, plățile imputate angajatorilor pentru sistemele de pensii și sănătate trebuie să fie luate în calcul.

Plăți către salariații care părăsesc întreprinderea

Această componentă reprezintă sumele efectiv plătite salariaților concediați (indemnizație de concediere și indemnizații compensatorii care țin loc de preaviz), în cazul în care aceste plăți sunt legate de un contract colectiv sau dacă existența unei astfel de legături nu este cunoscută. Plățile care nu sunt legate de un contract colectiv sunt contabilizate la rubrica D.11112.

Plățile efectuate către salariați la pensionare, de exemplu ca parte a dreptului de pensie, nu trebuie să fie incluse la D.1223.

Alte contribuții sociale imputate

Fac parte din această rubrică toate celelalte contribuții sociale imputate angajatorilor nemenționate în altă parte, precum bursele de studii acordate salariaților și familiilor lor sau salariul garantat în caz de șomaj parțial. Acest ultim element se definește ca plăți directe ale angajatorului către salariați în vederea menținerii remunerației în caz de șomaj parțial, din care se scad rambursările plătite angajatorului de instituțiile de asigurări sociale.

Contribuții sociale ale angajatorilor pentru ucenici

Această variabilă este suma contribuțiilor efectiv plătite și a contribuțiilor imputate pentru ucenici. Contribuțiile sociale imputate pentru ucenici, în cazul în care ele există, sunt în general minore.

Referință SEC 95: punctele 4.09 (cod D.121), 4.10 (cod D.122) și 4.12 (b)

Costurile formării profesionale plătite de angajator

Aceste costuri includ: cheltuieli pentru servicii și facilități de formare profesională (inclusiv cele pentru ucenici, dar nu și salariile acestora), reparații minore și întreținerea clădirilor și instalațiilor, exclusiv cheltuieli de personal; cheltuieli de participare la cursuri; onorarii pentru formatori din afara întreprinderii; cheltuieli pentru materialele didactice utilizate pentru formare, sume plătite de întreprindere organizațiilor de formare profesională etc. Se deduc subvențiile asociate formării profesionale.

Referință SEC 95: consum intermediar

Alte cheltuieli plătite de angajator

Ele includ în special:

costurile de recrutare a personalului (sume plătite agențiilor de recrutare de personal, cheltuielile cu anunțurile de angajare publicate în presă, cheltuielile de deplasare plătite candidaților convocați la interviuri, alocațiile de instalare plătite personalului nou recrutat etc.). Se exclud costurile administrative curente (cheltuielile de birou, salariile personalului etc.);

echipamentul de lucru furnizat de angajator.

Apendicele la anexa II conține exemple.

Referință SEC 95: consum intermediar

Impozite plătite de angajator

Această variabilă reprezintă totalitatea impozitelor pe baza statelor de plată sau a ocupării forței de muncă. Aceste impozite sunt considerate drept costuri ale forței de muncă.

Variabila D4 înglobează, de asemenea, penalitățile pe care trebuie să le plătească, în anumite țări europene, angajatorii care încadrează în muncă un număr prea mic de persoane cu handicap, precum și impozite sau taxe similare.

Referință SEC 95: punctul 4.23 (c) (cod D.29)

Subvenții primite de angajator

Reprezintă totalitatea sumelor primite sub formă de subvenții cu caracter general, destinate rambursării parțiale sau totale a costurilor remunerării directe, dar care nu sunt destinate acoperirii costurilor asigurărilor sociale sau formării profesionale. Nu se includ în acest post rambursările plătite angajatorilor de către instituțiile de asigurări sociale sau fondurile de asigurări complementare.

Referință SEC 95: punctul 4.37 (a) (cod D.39)

Apendice la anexa II

Exemple ilustrative ale clasificării anumitor elemente ale costului forței de muncă

Salarii directe, sporuri și indemnizații plătite în fiecare perioadă de plată

[a se vedea, de asemenea, SEC 95, punctul 4.03 (a-c, e, g, k), cod D.11]

Plățile care fac parte din postul de cost al forței de muncă D.11111 au următoarele caracteristici:

Ele sunt tranzacții în numerar între angajator și salariat.

Ele nu sunt:

plăți efectuate cu titlu excepțional sau cu o frecvență mai mică decât cea a remunerațiilor plătite periodic (acestea din urmă fac parte din D.11112);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

Ele pot fi:

sporuri pentru riscuri de muncă sau pentru munca în schimburi;

plăți săptămânale sau lunare, în funcție de frecvența normală de plată;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați.

Salarii directe, prime și indemnizații neplătite în fiecare perioadă de plată

[a se vedea, de asemenea, SEC 95, punctul 4.03 (f, h, j), cod D.11]

Plățile care fac parte din postul de cost al forței de muncă D.11112 au următoarele caracteristici:

Ele sunt tranzacții în numerar între angajator și salariat.

Ele nu sunt:

plăți efectuate la fiecare salariu (acestea fac parte, după caz, din D.11111);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

Ele pot fi:

plăți sub formă de indemnizații destinate acoperirii unor costuri sau cheltuieli specifice;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați;

plăți obligatorii prevăzute în contractul de muncă individual sau colectiv;

plăți arbitrare;

plăți la date variabile sau fixe din cursul anului.

Plăți pentru zile nelucrate

Drepturi în natură și componente

[a se vedea SEC 95, punctele 4.04, 4.05 și 4.06 (cod D.11)]

Contribuții sociale efective ale angajatorilor

[a se vedea SEC 95, punctele 4.08 (cod D.121) și 4.12 (b)]

Contribuții sociale imputate angajatorilor

[a se vedea SEC 95, punctele 4.10 (cod D.122) și 4.12 (c)]

Costurile formării profesionale plătite de angajator

(a se vedea SEC 95, consum intermediar)

Alte cheltuieli ale angajatorului

(a se vedea SEC 95, consum intermediar)

reprezentați de vânzări care figurează pe statul de plată și primesc o altă formă de remunerație pe lângă comisioane;

proprietari activi remunerați;

ucenici;

studenți și stagiari (avocați stagiari, elevi asistenți, asistenți de cercetare sau asistenți didactici, rezidenți în spital etc.) care s-au angajat formal să contribuie la procesul de producție al întreprinderii în schimbul unei remunerații;

lucrători interimari sau temporari (de exemplu, personal de secretariat) recrutați, angajați și remunerați de agenții de ocupare pentru a lucra în altă parte, adesea pe perioade limitate; lucrători sezonieri și ocazionali, cu condiția să fi încheiat un acord formal sau informal cu întreprinderea sau unitatea locală și ca norma lor să fie definită în prealabil;

salariați pentru care costurile forței de muncă au fost suportate în anul de referință, dar care au absentat temporar de la locul de muncă din motive de boală sau accident, concediu, grevă sau lock-out, concediu de studii, concediu de maternitate sau pentru creșterea copilului, activitate economică redusă, suspendare a lucrului din cauza intemperiilor, a penelor mecanice, a lipsei de materii prime, de combustibili sau de energie electrică, sau orice altă absență temporară cu sau fără concediu;

salariați care lucrează în străinătate, cu condiția să primească în continuare o remunerație din partea unității statistice;

lucrători externi, inclusiv lucrătorii la domiciliu și telelucrătorii, în cazul în care există un acord explicit de remunerare pe baza muncii efectuate, adică numărul orelor de lucru reprezentând contribuția respectivilor lucrători la procesul de producție a întreprinderii.

reprezentanți de vânzări și alte persoane a căror remunerație constă exclusiv în comisioane sau jetoane de prezență, care nu se află pe statul de plată sau care desfășoară o activitate independentă;

proprietari, administratori sau directori a căror remunerație ia exclusiv forma unei părți din profit;

lucrători familiali care nu sunt salariați (în sensul definiției prezentate anterior) ai întreprinderii sau ai unității locale;

persoane care lucrează pe cont propriu;

lucrătorii voluntari neremunerați (de exemplu, persoane care lucrează de obicei pentru instituții fără scop lucrativ, precum societăți de caritate).

orele lucrate pe durata perioadelor de lucru normale;

orele de lucru suplimentare plătite, adică orele lucrate în plus față de orele normale de lucru, indiferent de tariful pe oră aplicat (de exemplu, o oră lucrată plătită cu dublul tarifului pe oră normal se consideră drept o oră);

orele de lucru suplimentare neplătite;

timpul consacrat unor activități cum ar fi pregătirea lucrului și a locului de muncă; pregătirea, întreținerea, reparația și curățarea uneltelor și mașinilor; întocmirea chitanțelor, a facturilor, a rapoartelor și a formularelor de muncă etc.;

timpul petrecut la locul de muncă în cursul căruia nu se desfășoară nici o activitate, de exemplu din cauza opririi mașinilor, accidentelor sau lipsei ocazionale de comenzi, dar pentru care se plătește, în conformitate cu dispozițiile contractuale;

perioadele scurte de odihnă la locul de muncă, inclusiv pauzele de ceai sau cafea;

orele consacrate formării profesionale fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ (acest element nu se ia în calcul în cazul ucenicilor).

orele plătite, dar nelucrate, de exemplu concedii plătite, sărbători naționale, concedii medicale, concediu de maternitate etc.;

orele nelucrate și neplătite, de exemplu, în cazul concediului medical și concediului de maternitate etc.;

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de concediu special pentru consultații medicale, căsătorie, funeralii, mutare, ca urmare a unui accident etc.;

pauzele pentru masa principală (adică altele decât perioadele scurte de odihnă sau pauzele de gustare);

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de șomaj parțial, conflicte de muncă, lock-out etc.;

timpul petrecut cu deplasarea între domiciliu și locul de muncă;

orele de formare profesională a ucenicilor, fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ.

orele normale de lucru și orele de lucru suplimentare plătite în cursul anului;

toate orele pentru care salariatul a fost plătit mai puțin, chiar dacă respectiva diferență a fost compensată cu plăți din fondurile de asigurări sociale;

orele nelucrate în cursul perioadei de referință, dar cu toate acestea plătite (concediul de odihnă, concediu medical, sărbători legale și alte ore plătite, inclusiv concediile pentru consultații medicale, naștere, căsătorie, funeralii, mutare etc.).

salarii (D.11), cu componentele salarii (exclusiv ucenici) (D.111) și salariile ucenicilor (D.112);

contribuții sociale ale angajatorilor (D.12), cu componentele contribuții sociale efective ale angajatorilor (exclusiv ucenici) (D.121), contribuțiile sociale imputate angajatorilor (exclusiv ucenici) (D.122) și contribuțiile sociale ale angajatorilor pentru ucenici (D.123).

salarii de bază;

remunerații directe calculate pe baza timpului lucrat, a produsului finit sau a sarcinii efectuate, care sunt plătite salariaților pentru orele de muncă efectuate;

remunerații și plăți pentru ore de lucru suplimentare, muncă de noapte, munca în zilele de duminică și în zilele de sărbătoare și munca în schimburi;

sporurile și indemnizațiile vărsate periodic în fiecare perioadă de plată, precum:

sporurile legate de locul de muncă: zgomot, riscuri, dificultatea muncii, muncă în schimburi sau continuă, muncă de noapte, munca în zilele de duminică și în zilele de sărbătoare;

sporurile pentru performanțe individuale, sporuri de randament, de producție, de productivitate, de responsabilitate, de asiduitate, de punctualitate, de vechime, de calificare și de cunoștințe speciale.

sporurile legate de locul de muncă: zgomot, riscuri, dificultatea muncii, muncă în schimburi sau continuă, muncă de noapte, munca în zilele de duminică și în zilele de sărbătoare;

sporurile pentru performanțe individuale, sporuri de randament, de producție, de productivitate, de responsabilitate, de asiduitate, de punctualitate, de vechime, de calificare și de cunoștințe speciale.

cantină și bonuri de masă;

facilități și servicii culturale, sportive și recreative;

grădinițe și creșe;

magazine pentru personal;

costuri de transport între domiciliu și locul obișnuit de muncă;

plăți la fondurile sindicale și cheltuielile comitetelor de întreprindere.

contribuții obligatorii la sistemele de asigurări pentru pensii, boală, maternitate și invaliditate;

contribuții obligatorii la sistemele de asigurări de șomaj;

contribuții obligatorii la sistemele de asigurări împotriva accidentelor de muncă și bolilor profesionale;

contribuții obligatorii la sistemele de alocații familiale;

toate celelalte contribuții obligatorii nemenționate în altă parte.

sistemele complementare de pensii, precum sistemele de pensii profesionale (asigurări colective, fonduri autonome de pensii, rezerve sau provizioane înscrise în bilanț și orice alte cheltuieli destinate finanțării sistemelor complementare de pensii);

sisteme complementare de asigurări de boală;

sisteme complementare de asigurări de șomaj;

toate celelalte sisteme complementare neobligatorii de asigurări sociale nemenționate în altă parte.

costurile de recrutare a personalului (sume plătite agențiilor de recrutare de personal, cheltuielile cu anunțurile de angajare publicate în presă, cheltuielile de deplasare plătite candidaților convocați la interviuri, alocațiile de instalare plătite personalului nou recrutat etc.). Se exclud costurile administrative curente (cheltuielile de birou, salariile personalului etc.);

echipamentul de lucru furnizat de angajator.

Ele sunt tranzacții în numerar între angajator și salariat.

Ele nu sunt:

plăți efectuate cu titlu excepțional sau cu o frecvență mai mică decât cea a remunerațiilor plătite periodic (acestea din urmă fac parte din D.11112);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

Ele pot fi:

sporuri pentru riscuri de muncă sau pentru munca în schimburi;

plăți săptămânale sau lunare, în funcție de frecvența normală de plată;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați.

plăți efectuate cu titlu excepțional sau cu o frecvență mai mică decât cea a remunerațiilor plătite periodic (acestea din urmă fac parte din D.11112);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

sporuri pentru riscuri de muncă sau pentru munca în schimburi;

plăți săptămânale sau lunare, în funcție de frecvența normală de plată;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați.

Ele sunt tranzacții în numerar între angajator și salariat.

Ele nu sunt:

plăți efectuate la fiecare salariu (acestea fac parte, după caz, din D.11111);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

Ele pot fi:

plăți sub formă de indemnizații destinate acoperirii unor costuri sau cheltuieli specifice;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați;

plăți obligatorii prevăzute în contractul de muncă individual sau colectiv;

plăți arbitrare;

plăți la date variabile sau fixe din cursul anului.

plăți efectuate la fiecare salariu (acestea fac parte, după caz, din D.11111);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

plăți sub formă de indemnizații destinate acoperirii unor costuri sau cheltuieli specifice;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați;

plăți obligatorii prevăzute în contractul de muncă individual sau colectiv;

plăți arbitrare;

plăți la date variabile sau fixe din cursul anului.

Apendice la anexa II

Apendice la anexa II

Exemple ilustrative ale clasificării anumitor elemente ale costului forței de muncă

Salarii directe, sporuri și indemnizații plătite în fiecare perioadă de plată

[a se vedea, de asemenea, SEC 95, punctul 4.03 (a-c, e, g, k), cod D.11]

Plățile care fac parte din postul de cost al forței de muncă D.11111 au următoarele caracteristici:

Ele sunt tranzacții în numerar între angajator și salariat.

Ele nu sunt:

plăți efectuate cu titlu excepțional sau cu o frecvență mai mică decât cea a remunerațiilor plătite periodic (acestea din urmă fac parte din D.11112);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

Ele pot fi:

sporuri pentru riscuri de muncă sau pentru munca în schimburi;

plăți săptămânale sau lunare, în funcție de frecvența normală de plată;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați.

Salarii directe, prime și indemnizații neplătite în fiecare perioadă de plată

[a se vedea, de asemenea, SEC 95, punctul 4.03 (f, h, j), cod D.11]

Plățile care fac parte din postul de cost al forței de muncă D.11112 au următoarele caracteristici:

Ele sunt tranzacții în numerar între angajator și salariat.

Ele nu sunt:

plăți efectuate la fiecare salariu (acestea fac parte, după caz, din D.11111);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

Ele pot fi:

plăți sub formă de indemnizații destinate acoperirii unor costuri sau cheltuieli specifice;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați;

plăți obligatorii prevăzute în contractul de muncă individual sau colectiv;

plăți arbitrare;

plăți la date variabile sau fixe din cursul anului.

Plăți pentru zile nelucrate

Drepturi în natură și componente

[a se vedea SEC 95, punctele 4.04, 4.05 și 4.06 (cod D.11)]

Contribuții sociale efective ale angajatorilor

[a se vedea SEC 95, punctele 4.08 (cod D.121) și 4.12 (b)]

Contribuții sociale imputate angajatorilor

[a se vedea SEC 95, punctele 4.10 (cod D.122) și 4.12 (c)]

Costurile formării profesionale plătite de angajator

(a se vedea SEC 95, consum intermediar)

Alte cheltuieli ale angajatorului

(a se vedea SEC 95, consum intermediar)

Ele sunt tranzacții în numerar între angajator și salariat.

Ele nu sunt:

plăți efectuate cu titlu excepțional sau cu o frecvență mai mică decât cea a remunerațiilor plătite periodic (acestea din urmă fac parte din D.11112);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

Ele pot fi:

sporuri pentru riscuri de muncă sau pentru munca în schimburi;

plăți săptămânale sau lunare, în funcție de frecvența normală de plată;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați.

plăți efectuate cu titlu excepțional sau cu o frecvență mai mică decât cea a remunerațiilor plătite periodic (acestea din urmă fac parte din D.11112);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

sporuri pentru riscuri de muncă sau pentru munca în schimburi;

plăți săptămânale sau lunare, în funcție de frecvența normală de plată;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați.

Ele sunt tranzacții în numerar între angajator și salariat.

Ele nu sunt:

plăți efectuate la fiecare salariu (acestea fac parte, după caz, din D.11111);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

Ele pot fi:

plăți sub formă de indemnizații destinate acoperirii unor costuri sau cheltuieli specifice;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați;

plăți obligatorii prevăzute în contractul de muncă individual sau colectiv;

plăți arbitrare;

plăți la date variabile sau fixe din cursul anului.

plăți efectuate la fiecare salariu (acestea fac parte, după caz, din D.11111);

drepturi în natură (acestea fac parte din D.1114);

plăți către sistemele de economii ale salariaților (acestea fac parte din D.1112);

plăți destinate acoperirii unei perioade specifice nelucrate (acestea fac parte din D.1113 sau, în caz de boală, din D.1221).

plăți sub formă de indemnizații destinate acoperirii unor costuri sau cheltuieli specifice;

plăți care reflectă performanțele unui salariat sau ale unui grup de salariați;

plăți obligatorii prevăzute în contractul de muncă individual sau colectiv;

plăți arbitrare;

plăți la date variabile sau fixe din cursul anului.

ANEXA III

ANEXA III

TRANSMITEREA DE DATE, INCLUSIV DEFALCĂRILE ÎN FUNCȚIE DE ACTIVITATE ECONOMICĂ, CATEGORIE DE MĂRIME A ÎNTREPRINDERILOR ȘI ȚARĂ SAU REGIUNE

Se furnizează trei fișiere, corespunzătoare tabelelor A, B și C:

tabelul A conține datele naționale (o înregistrare pe activitate economică la nivelurile secțiunilor și diviziunilor din NACE Rev. 2);

tabelul B cuprinde date naționale pe categorie de mărime (o înregistrare pe activitate economică la nivelurile secțiunilor și diviziunilor din NACE Rev. 2, pentru fiecare categorie de mărime);

tabelul C cuprinde date regionale la nivelul NUTS 1 (o înregistrare pe activitate economică la nivelurile secțiunilor și diviziunilor din NACE Rev. 2, pentru fiecare regiune).

Tabelul C nu este obligatoriu pentru țările unde nivelul NUTS 1 corespunde nivelului național. Pentru un subset de variabile enumerate în anexa I, este obligatoriu numai tabelul A. Aceste variabile sunt identificate în anexa I.

Identificarea unei înregistrări

Înregistrările se clasifică în funcție de o secvență de identificare care cuprinde următoarele elemente:

anul anchetei;

tipul tabelului;

codul țării sau al regiunii;

activitatea economică;

categoria de mărime.

Codurile de transmitere pentru:

activitățile economice din NACE Rev. 2;

categoriile de mărime;

țări sau regiuni

sunt fixate de Eurostat într-un document de punere în aplicare.

Indicator de confidențialitate

Înregistrările individuale transmise pentru tabelele A, B și C sunt formate din date extrapolate, adică din estimări referitoare la întreaga populație. În cazul în care este strict necesar, ele pot fi marcate ca fiind confidențiale. O încălcare a confidențialității poate apărea în tabelele A, B și C, în cazul în care numărul întreprinderilor sau al unităților locale incluse în populație este prea mic pentru o înregistrare individuală referitoare la o activitate economică, la o categorie de mărime sau la o anumită regiune. În mod evident, respectivul risc este mai mare atunci când înregistrarea individuală se referă la una sau două unități mari. În mod similar, riscul în ceea ce privește confidențialitatea este cu siguranță mai important în cazul tabelelor B și C, din cauza defalcărilor suplimentare pe categorie de mărime sau regiune. Pentru a deosebi înregistrările confidențiale, trebuie să se utilizeze următoarele două coduri:

În cazul în care o înregistrare individuală este marcată ca fiind confidențială, Eurostat ia măsurile corespunzătoare pentru a garanta confidențialitatea datelor transmise pentru tabelele A, B și C.

, în cazul în care datele nu sunt confidențiale (se inserează un spațiu și nu un zero sau o liniuță -.)

Variabile

Variabilele solicitate sunt definite în anexa I. Cifrele se introduc fără spații, puncte sau virgule (exemplu: intrarea 13967 este corectă; intrările 13967 sau 13,967 sunt incorecte).

Variabilele care lipsesc (sau au valoare nulă) se codifică după următoarele norme:

NA, atunci când variabila nu este disponibilă (chiar dacă ea există cu certitudine și are o valoare mai mare decât zero);

OPT, atunci când variabila este facultativă și nu este completată;

0, pentru valorile nule sau pentru variabilele care nu există în țara în cauză.

Variabilele care se referă la numărul de salariați, la timpul de lucru și la numărul de unități statistice se exprimă în termeni absoluți, adică se indică numerele întregi (și nu în zecimale, zeci, sute, mii, milioane etc.).

Variabilele care se referă la cheltuieli se exprimă în moneda națională a țării în cauză. În cazul țărilor din zona euro, este vorba de euro. Unitățile utilizate în fiecare țară trebuie să fie identice pentru toate variabilele, iar acestea se exprimă în termeni absoluți, adică se indică numerele întregi (și nu în zecimale, zeci, sute, mii, milioane etc.).

Transmitere

Statele membre trebuie să transmită Comisiei (Eurostat) datele și metadatele solicitate de prezentul regulament în formă electronică, în conformitate cu un standard de schimb propus de Eurostat. Eurostat furnizează, pe de o parte, o documentație detaliată privind standardele aprobate și, pe de altă parte, enunță liniile directoare privind punerea în aplicare a respectivelor standarde în conformitate cu cerințele prezentului regulament.

tabelul A conține datele naționale (o înregistrare pe activitate economică la nivelurile secțiunilor și diviziunilor din NACE Rev. 2);

tabelul B cuprinde date naționale pe categorie de mărime (o înregistrare pe activitate economică la nivelurile secțiunilor și diviziunilor din NACE Rev. 2, pentru fiecare categorie de mărime);

tabelul C cuprinde date regionale la nivelul NUTS 1 (o înregistrare pe activitate economică la nivelurile secțiunilor și diviziunilor din NACE Rev. 2, pentru fiecare regiune).

anul anchetei;

tipul tabelului;

codul țării sau al regiunii;

activitatea economică;

categoria de mărime.

activitățile economice din NACE Rev. 2;

categoriile de mărime;

țări sau regiuni

1, în cazul în care datele pentru o înregistrare individuală din tabelele A, B sau C sunt confidențiale;

, în cazul în care datele nu sunt confidențiale (se inserează un spațiu și nu un zero sau o liniuță -.)

NA, atunci când variabila nu este disponibilă (chiar dacă ea există cu certitudine și are o valoare mai mare decât zero);

OPT, atunci când variabila este facultativă și nu este completată;

0, pentru valorile nule sau pentru variabilele care nu există în țara în cauză.

Tabelul 1

Exemple: plăți care se clasifică în cadrul variabilei D.11111

Exemple: plăți care se clasifică în cadrul variabilei D.11112

Exemple: plăți care se clasifică în cadrul variabilei D.1113

Exemple: salarii care se clasifică în cadrul variabilei D.1114

Exemple: plăți care se clasifică în cadrul variabilei D.121

Exemple: plăți care se clasifică în cadrul variabilei D.122

Exemple: plăți care se clasifică în cadrul variabilei D.2

Exemple: plăți care se clasifică în cadrul variabilei D.3