Regulamentul (CE) nr. 2700/98 al Comisiei din 17 decembrie 1998 privind definiția caracteristicilor statisticilor structurale de întreprindere (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97 al Consiliului din 20 decembrie 1996 privind statisticile structurale de întreprindere, în special articolul 12 punctul (iii),

întrucât Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97 al Consiliului a stabilit un cadru comun pentru elaborarea statisticilor comunitare privind structura, activitatea, competitivitatea și performanțele întreprinderilor din cadrul Comunității;

întrucât este necesar să se stabilească un set de definiții privind caracteristicile statisticilor structurale de întreprindere;

întrucât măsurile avute în vedere sunt conforme cu avizul Comitetului pentru Programul Statistic,

Caracteristicile menționate la articolul 4 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97 sunt definite în anexa la prezentul regulament.

În cadrul acestor definiții, trimiterile la conturile societăților utilizează rubricile prezentate în articolul 9 (bilanț), articolul 23 (cont de profit și pierderi) sau articolul 43 (note privind conturile) din Directiva 78/660/CEE a Consiliului.

Statele membre aplică aceste definiții la datele privind anul de referință 1999 și anii următori.

Statele membre aplică de asemenea aceste definiții la datele privind anii de referință 1995, 1996, 1997 și 1998, atunci când acest lucru corespunde practicilor naționale existente.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

ANEXĂDEFINIȚII ALE CARACTERISTICILOR

ANEXĂ

DEFINIȚII ALE CARACTERISTICILOR

Definiție

Numărul de întreprinderi existent în cadrul populației avute în vedere în registrul statistic al întreprinderilor, după corectarea prealabilă a erorilor, în special a erorilor de încadrare. Unitățile inactive se exclud. Această statistică ar trebui să includă toate unitățile care au fost active cel puțin pe durata unei părți din perioada de referință.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 7 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, această caracteristică cuprinde de asemenea fondurile de pensii care nu au personal angajat. Include de asemenea fondurile de pensii care nu au personalitate juridică și care sunt gestionate de societăți de gestionare a fondurilor de pensii, societăți de asigurare sau alte instituții financiare (fără a fi însă cuprinse în conturile anuale ale acestor instituții). Cu toate acestea, această caracteristică nu include fondurile de pensii care nu sunt stabilite separat de întreprinderea sau grupul participant (adică fondurile de pensii neautonome sau sistemele de rezerve contabile gestionate în mod normal ca o activitate auxiliară de către angajator).

Definiție

Numărul de întreprinderi înființate în cadrul populației avute în vedere în registrul statistic al întreprinderilor, după corectarea erorilor. Înființarea unei întreprinderi reprezintă crearea unei combinații de factori de producție, cu restricția ca nici o altă întreprindere să nu fie implicată în proces. Înființările nu includ intrări în rândul populației ca rezultat al fuziunilor, dizolvărilor, sciziunilor sau restructurărilor survenite în cadrul unui ansamblu de întreprinderi. Ele nu includ nici intrările, rezultate exclusiv din schimbarea activității, în rândul unei subpopulații.

Legătura cu alte variabile

Parte a caracteristicii Numărul de întreprinderi (11 11 0).

Definiție

Numărul de întreprinderi desființate din cadrul populației avute în vedere în registrul statistic al întreprinderilor, după corectarea prealabilă a erorilor. Desființarea de întreprinderi reprezintă dizolvarea unei combinații de factori de producție, cu restricția ca nici o altă întreprindere să nu fie implicată în proces. Desființările nu includ ieșiri din rândul populației ca rezultat al fuziunilor, preluărilor, sciziunilor sau restructurărilor unui ansamblu de întreprinderi. Ele nu includ nici ieșirile, rezultate exclusiv din schimbarea activității, din rândul unei subpopulații.

Definiție

Numărul de unități locale în cadrul populației avute în vedere în registrul statistic al întreprinderilor, după corectarea prealabilă a erorilor, în special a erorilor de încadrare. Unitățile locale trebuie incluse, chiar dacă nu au angajați plătiți. Această statistică trebuie să includă toate unitățile care au fost active cel puțin pe durata unei părți din perioada de referință.

Definiție

Numărul de unități tip de activitate în cadrul populației avute în vedere în registrul statistic al întreprinderilor, după corectarea prealabilă a erorilor, în special a erorilor de încadrare, sau un număr estimativ, dacă acest tip de unitate nu este înregistrat. Această statistică trebuie să includă toate unitățile care au fost active cel puțin pe durata unei părți din perioada de referință.

Definiție

Cifra de afaceri cuprinde sumele facturate de unitatea de observare pe parcursul perioadei de referință, corespunzătoare vânzărilor pe piață de bunuri sau servicii furnizate unor terțe părți.

Cifra de afaceri include toate taxele și impozitele care grevează bunurile sau serviciile facturate de unitate, cu excepția TVA facturată de unitate clientului său și alte taxe deductibile similare legate direct de cifra de afaceri.

Ea include, de asemenea, toate celelalte cheltuieli (transport, ambalare etc.) care cad în sarcina clientului, chiar dacă aceste cheltuieli figurează separat în factură. Reducerile de prețuri, risturnele și rabaturile acordate clienților, precum și valoarea ambalajelor returnate trebuie scăzute.

Veniturile clasificate în conturile societății ca alte venituri din exploatare, venituri financiare și venituri extraordinare sunt excluse din cifra de afaceri. Subvențiile de exploatare primite de la autoritățile publice sau de la instituțiile Uniunii Europene sunt, de asemenea, excluse.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 5 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, titlul corespunzător pentru această caracteristică este Prime brute emise. Această caracteristică este definită în articolul 35 din Directiva 91/674/CEE.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 7 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, titlul corespunzător pentru această caracteristică este Total contribuții pentru pensii. Această caracteristică include totalitatea contribuțiilor pentru pensie datorate în cursul exercițiului financiar pe baza unor contracte de pensii, în special, toate contribuțiile obligatorii, alte contribuții regulate, contribuții suplimentare voluntare, transferurile de intrare și alte contribuții.

Notă: impozitele indirecte pot fi împărțite în trei grupe.

Prima cuprinde TVA și alte taxe deductibile legate direct de cifra de afaceri, care sunt excluse din cifra de afaceri. Aceste taxe sunt colectate de întreprindere în etape și sunt suportate în totalitate de cumpărătorul final.

A doua grupă cuprinde toate celelalte taxe și impozite aferente produselor, care sunt fie (1) legate de cifra de afaceri și nu sunt deductibile, sau (2) sunt impozite pe produse, care nu sunt legate de cifra de afaceri. Aici sunt incluse taxele și drepturile la import și taxele pe producția, exportul, vânzările, transferul, leasing-ul sau livrarea de bunuri și servicii sau taxele pe utilizarea acestora pentru consumul propriu al întreprinderii sau pentru formarea capitalului propriu al acesteia.

A treia grupă cuprinde taxele și impozitele aferente producției. Acestea sunt plăți obligatorii și fără contrapartidă, în numerar sau în natură, percepute de autoritățile publice sau de instituțiile Uniunii Europene, pentru producția sau importul de bunuri și servicii, angajarea forței de muncă, dreptul de proprietate sau de utilizare asupra terenurilor, clădirilor sau altor active utilizate în producție, indiferent de cantitatea sau valoarea mărfurilor sau serviciilor produse sau vândute.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri, așa cum este definită mai sus în scopuri statistice, cuprinde rubrica contabilă Cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Cifra de afaceri este folosită pentru calcularea Valorii de producție (12 12 0) și a altor agregate și solduri;

Cifra de afaceri poate fi defalcată pe activități: Cifră de afaceri din (i) activitatea principală, (ii) activități industriale, (iii) activități comerciale de cumpărare și revânzare, (iv) activități de intermediere (agenți), (v) alte activități de servicii (18 11 0 până la 18 15 0);

Cifra de afaceri poate fi defalcată pe tip de produs: Defalcarea cifrei de afaceri pe tip de produs (18 21 0);

Cifra de afaceri poate fi defalcată pe tip de client: Ponderea procentuală din cifra de afaceri reprezentată de (i) comercianți cu amănuntul (25 11 1), (ii) utilizatori profesionali (25 11 2), (iii) consumatori finali (25 11 3).

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 5 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, Prime brute emise (12 11 0) se calculează după cum urmează:

Prime brute emise de asigurare directă (12 11 1),

+ Prime brute de reasigurare acceptate, emise (12 11 2).

Primele brute emise se folosesc la calcularea de Prime brute încasate (32 11 0) și a altor agregate și solduri.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 7 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, Cifră de afaceri (Total contribuții de pensii) se calculează după cum urmează:

Contribuții de pensii de primit de la membri (48 00 1),

+ Contribuțiile de pensiide primit de la angajatori (48 00 2),

+ Transferuri de intrare (48 00 3),

+ Alte contribuții de pensii (48 00 4);

sau

Contribuții de pensii în regimuri de prestări definite (48 00 5),

+ Contribuții de pensii în regimuri de contribuții definite (48 00 6),

+ Contribuții de pensii în regimuri hibride (48 00 7).

Definiție

Valoarea producției măsoară cantitatea produsă efectiv de unitate pe baza vânzărilor, inclusiv variația stocurilor și revânzarea bunurilor și serviciilor.

Valoarea producției este definită ca fiind cifra de afaceri, plus sau minus variația stocurilor de produse finite, producție neterminată, bunuri și servicii cumpărate pentru a fi revândute, minus cumpărările de bunuri și servicii destinate revânzării, plus producția imobilizată, plus alte venituri din exploatare (exclusiv subvențiile). Veniturile și cheltuielile clasificate ca extraordinare sau financiare în conturile societății sunt excluse din valoarea producției. Cumpărările de servicii ce urmează a fi furnizate unor terți în aceleași condiții sunt incluse în cumpărări de bunuri și servicii destinate revânzării.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 5 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea producției cuprinde primele brute încasate plus venitul din totalul investițiilor de portofoliu, plus alte servicii produse, minus valoarea brută a cererilor de despăgubire pretinse, excluzând cheltuielile de gestionare a cererilor de despăgubire, profiturile de capital și provizioanele.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 6 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea producției cuprinde dobânzile de primit și veniturile asimilate minus dobânzile de plătit și cheltuielile asimilate, plus comisioanele de primit, plus veniturile din acțiuni și alte titluri financiare cu randament variabil, plus rezultatul net din operațiuni financiare, plus alte venituri din exploatare.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 7 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea producției cuprinde cifra de afaceri minus primele de asigurare de plătit, plus veniturile din investiții, plus alte venituri, plus indemnizațiile de asigurare de primit, minus cheltuielile totale cu pensiile, minus variația netă a provizioanelor tehnice.

Pentru întreprinderile care intră sub incidența NACE clasa 65.11, valoarea producției cuprinde dobânzile de primit și veniturile asimilate minus dobânzile de plătit și cheltuielile asimilate, plus comisioanele de primit, plus veniturile din acțiuni și alte titluri financiare cu randament variabil, plus rezultatul net din operațiuni financiare, plus alte venituri din exploatare.

Notă:producția imobilizată include producția pentru uz propriu a tuturor bunurilor care sunt reținute de producătorii lor ca investiție. Această ultimă categorie include producția de active fixe corporale (clădiri etc.), precum și active fixe necorporale (dezvoltarea de software etc.). Producția imobilizată este producție nevândută și este evaluată la costul de producție. A se reține că aceste mijloace fixe trebuie să fie incluse și în investiții.

Notă: alte venituri din exploatare reprezintă o rubrică contabilă a întreprinderii. Conținutul acestei rubrici poate să varieze în funcție de sector și de timp și, ca atare, nu poate fi definit cu precizie în scopuri statistice.

Legătura cu conturile societății

Componentele valorii producției sunt incluse în următoarele rubrici contabile:

cifra netă de afaceri;

parte din Alte venituri din exploatare– exclusiv subvențiile;

variațiile stocurilor de produse finite și producție neterminată, face parte din Materii prime și consumabile aferente cumpărărilor și variației stocurilor de bunuri destinate revânzării;

activități efectuate de întreprindere în scopuri proprii și imobilizate.

Legătura cu alte variabile

Valoarea producției se bazează pe:

Cifra de afaceri (12 11 0),

Valoarea producției este utilizată la calcularea valorii adăugate la costul factorilor (12 15 0) și a altor agregate și solduri.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 5 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea producției se calculează după cum urmează:

Pentru asigurarea de viață:

Prime brute emise (12 11 0),

+ Variații brute ale provizioanelor pentru prime neîncasate (32 11 2),

+ Venituri din investiții (32 22 0),

– Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5),

– Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Venituri din participații (32 71 1),

+ {[Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]}/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 22 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Alte venituri tehnice, în valoare netă (32 16 1),

+ Alte venituri (32 46 0),

– Sume brute plătite pentru cererile de despăgubire (32 13 1),

– Variația brută a provizionelor pentru plata cererilor de despăgubire (32 13 4),

+ Cheltuieli externe și interne de gestionare a cererilor de despăgubire (32 61 5),

+ Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

+ Profituri nerealizate din investiții (32 23 0),

– Pierderi din realizarea investițiilor (32 72 3),

– Pierderi nerealizate din investiții (32 28 0),

– Variația brută a provizioanelor de asigurare de viață (32 25 0),

– Participări la beneficii și risturne, în valoare netă (32 16 3),

– Variația fondului pentru donații viitoare (parte din 32 29 0),

– Variații nete ale altor provizioane tehnice, neînregistrate încă la alte poziții (32 16 2).

Pentru asigurare generală și reasigurare:

Prime brute emise (12 11 0),

+ Variația brută a provizioanelor pentru prime neîncasate (32 11 2),

+ Venituri din investiții (32 42 0),

– Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5),

– Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Venituri din participații (32 71 1),

+ {[Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]}/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 42 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Alte venituri tehnice, în valoare netă (32 16 1),

+ Alte venituri (32 46 0),

– Sume brute plătite pentru cererile de despăgubire (32 13 1),

– Variația brută a provizioanelor pentru plata cererilor de despăgubire (32 13 4),

+ Cheltuieli externe și interne de gestionare a cererilor de despăgubire (32 61 5),

+ Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Pierderi din realizarea investițiilor (32 72 3),

– Participări la beneficii și risturne, în valoare netă (32 16 3),

– Variația provizioanelor de egalizare (32 15 0),

– Variații nete ale altor provizioane tehnice, neînregistrate la alte poziții (32 16 2).

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 6 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea producției se calculează după cum urmează:

Dobânzi de primit și venituri asimilate (42 11 0),

– Dobânzi de plătit și cheltuieli asimilate (42 12 0),

+ Comisioane de primit (42 14 0),

+ Venituri din acțiuni și alte titluri financiare cu randament variabil (42 13 1),

+ Profituri nete sau pierderi nete din operațiuni financiare (42 20 0),

+ Alte venituri din exploatare (42 31 0).

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 7 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea producției se calculează după cum urmează:

Cifra de afaceri (12 11 0),

– Prime de asigurare de plătit (48 05 0),

+ Venituri din investiții (48 01 0),

+ Alte venituri (48 02 2),

+ Indemnizații de asigurare de primit (48 02 1),

– Cheltuieli totale pentru pensii (48 03 0),

– Variații nete ale provizioanelor tehnice (48 04 0).

Definiție

Aceasta corespunde sumelor încasate din activitatea de cumpărare și revânzare fără prelucrare suplimentară. Ea se calculează pe baza cifrei de afaceri, cumpărărilor și variației stocurilor de bunuri și servicii cumpărate pentru a fi revândute în aceeași stare.

Sunt incluse în cifra de afaceri cumpărările, variația stocurilor de bunuri și servicii destinate revânzării și vânzările, cumpărările și variația stocurilor de servicii achiziționate în scopul prestării lor ca atare către terțe părți.

Această caracteristică se mai numește și marjă comercială brută.

Legătura cu conturile societății

Aceste cifre pot să nu figureze separat în conturile societății. Ele sunt incluse în Cifra netă de afaceri și în Materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Marja brută la bunurile destinate revânzării rezultă din:

Cifra de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0);

Marja brută la bunurile destinate revânzării este inclusă în Valoarea producției (12 12 0).

Definiție

Valoarea adăugată la prețurile de bază se calculează pe baza valorii producției, la care se adaugă subvențiile pentru produse, minus cumpărările de bunuri și servicii (altele decât cele cumpărate pentru a fi revândute ca atare), plus sau minus variația stocurilor de materii prime și consumabile, minus alte taxe pe produse legate de cifra de afaceri, dar care nu sunt deductibile. Ea reprezintă valoarea adăugată de diverși factori în cadrul activităților de exploatare din unitatea respectivă.

Veniturile și cheltuielile clasificate ca financiare sau extraordinare în conturile societății sunt excluse din valoarea adăugată.

Se calculează valoarea brută a valorii adăugate la prețurile de bază, deoarece ajustările de valoare (cum ar fi amortizarea) nu se scad.

Notă: subvențiile de exploatare pot fi împărțite în două grupe.

Subvențiile pentru produse sunt subvenții plătibile per unitate de produs sau serviciu. Subvenția poate fi reprezentată de o anumită sumă de bani per unitate de bun sau serviciu sau poate fi calculată ad valorem, ca un procent anume din prețul per unitate. De obicei, subvenția pentru un produs devine plătibilă atunci când bunul sau serviciul este produs, vândut sau importat, dar poate fi plătibilă și în alte condiții, cum ar fi situația în care un bun este transferat, închiriat, livrat sau utilizat pentru consumul propriu sau pentru formarea capitalului propriu.

Subvențiile legate de producție sunt subvențiile primite de unitate fără a fi legate de cantitatea sau valoarea bunurilor produse sau vândute. În principal, aceste subvenții cuprind subvențiile pentru plata masei salariale, subvențiile pentru protecția mediului și bonificarea dobânzilor.

Se exclud subvențiile pentru investiții. Sunt necesare metode de calcul specifice pentru NACE Rev. 1 clasele 66.01 și 66.03.

Notă: impozitele indirecte pot fi împărțite în trei grupe.

Prima cuprinde TVA și alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri și care sunt excluse din cifra de afaceri. Aceste impozite sunt colectate în etape de întreprindere și sunt suportate în totalitate de cumpărătorul final.

A doua grupă cuprinde toate celelalte taxe și impozite legate de produse, care sunt fie (1) legate de cifra de afaceri, dar nu sunt deductibile, sau (2) taxele pe produse care nu sunt legate de cifra de afaceri. Tot aici sunt incluse și taxele și drepturile la import și impozitele pe producția, exportul, vânzarea, transferul, leasing-ul sau livrarea de bunuri și servicii sau ca rezultat al utilizării acestora pentru consumul propriu al întreprinderii sau pentru formarea capitalului propriu al acesteia.

A treia grupă cuprinde taxele și impozitele legate de producție. Acestea sunt plăți obligatorii și fără contrapartidă, în numerar sau în natură, percepute de autoritățile publice sau de instituțiile Uniunii Europene, pentru producția sau importul de bunuri și servicii, angajarea de forță de muncă, dreptul de proprietate sau de utilizare asupra terenurilor, clădirilor sau a altor active utilizate în producție, indiferent de cantitatea sau valoarea bunurilor sau serviciilor produse sau vândute.

Legătura cu conturile societății

Valoarea adăugată la prețurile de bază poate fi calculată din următoarele rubrici contabile:

Cifra netă de afaceri;

Variațiile stocurilor de produse finite și producție neterminată;

Activitatea realizată de întreprindere în scopuri proprii și imobilizată;

Materii prime și consumabile;

Alte cheltuieli externe;

Face parte din Alte cheltuieli de exploatare - exclusiv impozitele și taxele legate de producție;

Face parte din Alte venituri din exploatare - exclusiv subvențiile de exploatare legate de producție.

Legătura cu alte variabile

Valoarea adăugată la prețurile de bază se bazează pe:

Cifra de afaceri (12 11 0);

Definiție

Valoarea adăugată la costul factorilor este venitul brut din activități de exploatare, după ce au fost luate în calcul subvențiile și impozitele indirecte.

Ea poate fi calculată din cifra de afaceri, plus producția imobilizată, plus alte venituri din exploatare, plus sau minus variația stocurilor, minus cumpărările de bunuri și servicii, minus alte taxe pe produse care sunt legate de cifra de afaceri, dar nu sunt deductibile, minus impozitele și taxele legate de producție. Ea mai poate fi calculată și prin adăugarea costurilor cu personalul la excedentul brut de exploatare.

Veniturile și cheltuielile clasificate ca financiare sau extraordinare în conturile societății sunt excluse din valoarea adăugată.

Se calculează valoarea brută a valorii adăugate la costul factorilor, deoarece ajustările de valoare (cum ar fi amortizarea) nu se scad.

Notă: impozitele indirecte pot fi împărțite în trei grupe.

Prima cuprinde TVA și alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri și care sunt excluse din cifra de afaceri. Aceste impozite sunt colectate în etape de întreprindere și sunt suportate în totalitate de cumpărătorul final.

A doua grupă cuprinde toate celelalte taxe și impozite legate de produse, care sunt fie (1) legate de cifra de afaceri și nu sunt deductibile, sau (2) sunt taxe pe produse care nu sunt legate de cifra de afaceri. Aici sunt incluse taxele și drepturile la import și taxele pe producția, exportul, vânzările, transferul, leasing-ul sau livrarea de bunuri și servicii, sau ca rezultat al utilizării lor pentru consumul propriu al întreprinderii sau pentru formarea capitalului propriu al acesteia.

A treia grupă cuprinde taxele și impozitele legate de producție. Acestea sunt plăți obligatorii și fără contrapartidă, în numerar sau în natură, percepute de autoritățile publice sau de instituțiile Uniunii Europene, pentru producția sau importul de bunuri și servicii, ocuparea forței de muncă, dreptul de proprietate sau de utilizare asupra terenurilor, clădirilor sau altor active utilizate în producție, indiferent de cantitatea sau valoarea bunurilor sau serviciilor produse sau vândute.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 5 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea adăugată la costul factorilor este valoarea producției minus valoarea brută a serviciilor de reasigurare primite, minus alte consumuri intermediare.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 6 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea adăugată la costul factorilor este valoarea producției minus totalul achizițiilor de bunuri și servicii.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 7 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea adăugată la costul factorilor este valoarea producției minus totalul achizițiilor de bunuri și servicii.

Pentru întreprinderile care intră sub incidența NACE clasa 65.11, valoarea adăugată la costul factorilor este valoarea producției minus totalul achizițiilor de bunuri și servicii.

Legătura cu conturile societății

Valoarea adăugată la costul factorilor poate fi calculată direct din următoarele rubrici contabile:

Cifra de afaceri netă;

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată;

Activitatea realizată de întreprindere în scopuri proprii și imobilizată;

Materii prime și consumabile;

Alte cheltuieli externe;

Alte cheltuieli de exploatare;

Alte venituri din exploatare.

Legătura cu alte variabile

Valoarea adăugată la costul factorilor se obține din:

Cifra de afaceri (12 11 0),

Valoarea adăugată la costul factorilor este utilizată pentru calculul Excedentului brut de exploatare (12 17 0) și al altor agregate și solduri.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 5 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea adăugată la costul factorilor se calculează după cum urmează:

Valoarea producției (12 12 0),

– Consum intermediar (13 11 0).

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 6 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea adăugată la costul factorilor se calculează după cum urmează:

Valoarea producției (12 12 0),

– Total achiziții de bunuri și servicii (13 11 0).

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 7 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, valoarea adăugată la costul factorilor se calculează după cum urmează:

Valoarea producției (12 12 0),

– Consum intermediar [= Total achiziții de bunuri și servicii (13 11 0)].

Definiție

Excedentul brut de exploatare este excedentul generat de activitățile de exploatare după remunerarea forței de muncă. El poate fi calculat scăzând costurile cu personalul din valoarea adăugată la costul factorilor. El reprezintă soldul de care dispune unitatea pentru ca să își achite furnizorii de fonduri proprii și locatorii, pentru ca să plătească taxele și, eventual, pentru ca să își finanțeze total sau parțial investițiile.

Veniturile și cheltuielile clasificate ca financiare sau extraordinare în conturile societății sunt excluse din excedentul brut de exploatare.

Legătura cu conturile societății

Excedentul brut de exploatare poate fi calculat din următoarele rubrici contabile:

Cifra netă de afaceri;

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată;

Activitatea realizată de întreprindere în scopuri proprii și capitalizată;

Materii prime și consumabile;

Alte cheltuieli externe;

Alte cheltuieli de exploatare;

Alte venituri din exploatare;

Costuri cu personalul.

Legătura cu alte variabile

Excedentul brut de exploatare se obține din:

Valoarea adăugată la costul factorilor (12 15 0)

costurile cu personalul (13 31 0).

Definiție

Cumpărările de bunuri și servicii cuprind valoarea tuturor bunurilor și serviciilor cumpărate pe parcursul perioadei contabile pentru a fi revândute sau consumate în procesul de producție, cu excepția mijloacelor fixe al căror consum este înregistrat ca un consum de capital fix. Bunurile și serviciile respective pot fi revândute ca atare sau după ce au suferit transformări, pot fi utilizate în totalitate în procesul de producție sau pot fi stocate.

În aceste cumpărări sunt incluse materialele care intră direct în componența bunurilor produse (materii prime, produse intermediare, componente), precum și uneltele și echipamentele neimobilizate de mică valoare. Sunt, de asemenea, incluse materiile auxiliare (lubrifianții, apa, ambalajele, materialele pentru întreținere și reparații, materialele de birou), precum și produsele energetice. Tot în cadrul acestei variabile sunt incluse și cumpărările de materiale efectuate de unitate pentru producția de mijloace fixe.

Sunt, de asemenea, incluse și serviciile plătite în perioada de referință, indiferent dacă sunt industriale sau neindustriale. Această cifră mai include plățile pentru toate activitățile desfășurate de terțe părți în beneficiul unității, inclusiv lucrările curente de reparații și întreținere, lucrările de instalații și studiile tehnice. Sunt excluse sumele plătite pentru instalarea mijloacelor fixe și valoarea bunurilor imobilizate.

Sunt incluse, de asemenea, plățile pentru servicii neindustriale, cum ar fi cheltuielile juridice și de contabilitate, cheltuielile cu patentele și licențele (când nu sunt imobilizate), primele de asigurare, cheltuielile pentru adunările acționarilor și ale organismelor de conducere, contribuțiile la asociații de afaceri și profesionale, serviciile poștale, de telefonie, comunicații electronice, telegraf și fax, serviciile de transport de bunuri și personal, cheltuieli pentru reclamă, comisioane (când nu sunt incluse în salarii), chirii, spezele bancare (cu excepția dobânzilor) și toate celelalte servicii de afaceri furnizate de terțe părți. Sunt cuprinse și serviciile care sunt transformate și imobilizate de unitate sub forma producției imobilizate.

Cheltuielile clasificate drept cheltuieli financiare sau cheltuieli extraordinare în conturile societății se exclud din totalul cumpărărilor de bunuri și servicii.

Cumpărările de bunuri și servicii sunt evaluate la prețul de achiziție, fără TVA deductibilă și alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri.

Prin urmare, toate celelalte impozite și taxe pe produse nu se scad din evaluarea cumpărărilor de bunuri și servicii. Tratamentul taxelor pe producție nu este relevant în evaluarea acestor achiziții.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 5 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, totalul achizițiilor de bunuri și servicii este valoarea brută a serviciilor de reasigurare primite plus alte consumuri intermediare.

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 6 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, totalul achizițiilor de bunuri și servicii corespunde comisioanelor de plătit plus alte cheltuieli administrative plus alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu conturile societății

Cumpărările de bunuri și servicii pot fi calculate din următoarele rubrici contabile:

Materii prime și consumabile (înainte de a se lua în calcul variația stocurilor de bunuri și servicii);

Alte cheltuieli externe (înainte de a se lua în calcul variația stocurilor de bunuri și servicii);

Face parte din Alte cheltuieli de exploatare, partea inclusă aici privește plățile pentru bunuri și servicii care nu sunt incluse în cele două rubrici de mai sus (materii prime și consumabile și alte cheltuieli externe). Partea care nu este inclusă aici privește plata taxelor pe producție.

Legătura cu alte variabile

Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii este utilizat la calculul valorii adăugate la costul factorilor (12 15 0) și al altor agregate și solduri.

Multe rubrici în cadrul totalului cumpărărilor de bunuri și servicii sunt identificate separat:

Cumpărările de bunuri și servicii cumpărate pentru a fi revândute ca atare (13 12 0);

Cheltuielile de exploatare legate de clădiri și echipamente (13 41 0), Costul de desfacere (13 42 0), Alte costuri de exploatare (13 43 0). A se reține faptul că aceste trei variabile, atunci când se combină cu variabila 13 12 0 de mai sus, reprezintă o defalcare exhaustivă a totalului cumpărărilor de bunuri și servicii pentru întreprinderile care activează în comerțul cu ridicata și în cel cu amănuntul;

Plăți pentru lucrătorii unor agenții (13 13 1);

Plăți pentru chirii pe termen lung și pentru leasing operațional de bunuri (13 41 1);

Cumpărări de produse energetice (20 11 0 și 20 21 0 la 21 31 0);

Ponderea procentuală a cumpărărilor de la angrosiști și grupuri de achiziție (25 21 1) și Ponderea procentuală a cumpărărilor de la producători (25 21 2).

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 5 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, consumul intermediar se calculează după cum urmează:

Pentru asigurarea de viață:

Sold de reasigurare (32 18 0),

+ [Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 22 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Comisioane (32 61 1),

+ Alte cheltuieli externe pentru achiziții de bunuri și servicii (32 61 4 – consum de active fixe în cont propriu).

Pentru asigurare generală și reasigurare:

Sold de reasigurare (32 18 0),

+ [Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1]/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 42 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din titluri sub formă de interese de participare (32 71 1)],

+ Comisioane (32 61 1),

+ Alte cheltuieli externe pentru achiziții de bunuri și servicii (32 61 4 – consum de active fixe în cont propriu).

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 6 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, consumul intermediar se calculează după cum urmează:

Comisioane de plătit (42 15 0),

+ Alte cheltuieli administrative (42 32 2),

+ Alte cheltuieli de exploatare (42 33 0).

Pentru întreprinderile definite în secțiunea 3 din anexa 7 la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 58/97, variabila Total achiziții de bunuri și servicii (13 11 0) se folosește la calcularea variabilei Cheltuieli totale de exploatare (48 06 0).

Definiție

Cumpărările în scopul revânzării sunt cumpărările de bunuri în scopul de a fi revândute unor terțe părți fără prelucrare suplimentară. Ele includ și cumpărările de servicii de la companii de servicii care le refacturează ulterior, și anume întreprinderile a căror cifră de afaceri nu se compune doar din taxele de agenție percepute pentru efectuarea unor servicii (ca în cazul agenților imobiliari), ci și din sumele în sine corespunzătoare serviciilor ca atare, ca de exemplu cumpărările de servicii de transport revândute ca atare de agențiile de voiaj. Valoarea bunurilor și serviciilor revândute unor terțe părți pe bază de comision se exclude, deoarece aceste bunuri nu sunt nici cumpărate, nici vândute de agentul care primește comisionul.

Când ne referim aici la servicii destinate revânzării, serviciile avute în vedere sunt rezultatul activităților de servicii, drepturi de utilizare a unor servicii prestabilite (ca de exemplu, biletul de intrare) sau sprijin fizic care include servicii. Cumpărările de bunuri și servicii destinate revânzării sunt evaluate la prețul de achiziție, fără TVA deductibil și alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri. Prin urmare, toate celelalte impozite și taxe pe produse nu se scad din evaluarea cumpărărilor de bunuri și servicii.

Tratamentul taxelor pe producție nu este relevant în evaluarea acestor cumpărări.

Legătura cu conturile societății

Cumpărările de bunuri și servicii cumpărate în scopul revânzării ca atare pot să nu figureze separat în conturile societății. Ele sunt incluse în:

Materii prime și consumabile;

Alte cheltuieli externe;

Alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0)

Cumpărările de bunuri și servicii cumpărate în scopul revânzării ca atare se utilizează la calculul Marjei brute pentru bunuri destinate revânzării (12 13 0), al Valorii producției (12 12 0) și al altor agregate și solduri.

Definiție

Această cifră cuprinde plățile destinate agențiilor de plasare a forței de muncă și organizațiilor similare care furnizează personal. Se includ aici doar plățile pentru furnizarea de personal și care nu au nici o legătură cu furnizarea de anumite servicii industriale sau neindustriale.

Legătura cu conturile societății

Plățile destinate lucrătorilor agențiilor pot să nu figureze separat în conturile societății. Ele sunt incluse în Alte cheltuieli externe și Alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0).

Definiție

Variația stocurilor (pozitivă sau negativă) reprezintă diferența dintre valoarea stocurilor la sfârșitul și la începutul perioadei de referință. Variațiile stocurilor pot fi măsurate scăzând din valoarea intrărilor în stocuri valoarea ieșirilor și valoarea oricăror pierderi repetate de bunuri deținute în stocuri. Stocurile sunt înregistrate la prețurile de achiziție fără TVA, dacă sunt achiziționate dintr-o altă unitate, iar în celelalte cazuri la prețul de producție.

Stocurile (și variațiile stocurilor) pot fi defalcate după cum urmează:

stocuri de produse finite;

stocuri de producție neterminată;

stocuri de bunuri și servicii cumpărate în scopul revânzării ca atare;

stocuri de materii prime și consumabile.

Sunt incluse aici stocurile de produse finite sau în curs de realizare, care au fost produse de unitate și care nu au fost încă vândute. Aceste produse cuprind producția neterminată care aparține unității, chiar dacă produsele respective sunt în posesia unor terțe părți. În mod similar, produsele deținute de unitate care aparțin unor terțe părți se exclud.

Sunt incluse aici și stocurile de bunuri și servicii cumpărate cu unicul scop de a fi revândute ca atare. Se exclud stocurile de bunuri și servicii care sunt furnizate unor terțe părți pe bază de comision. Produsele cumpărate în scopul revânzării și stocate de întreprinderile furnizoare de servicii pot include bunuri (echipamente industriale în cazul contractelor de construcții civile la cheie sau clădiri în cazul dezvoltării proprietăților imobiliare etc.), precum și servicii (drepturi de utilizare a spațiului publicitar, transport, cazare etc.).

Atunci când este vorba despre stocul de servicii, serviciile avute în vedere sunt rezultatul activităților de servicii, drepturi de utilizare a unor servicii prestabilite (ca de exemplu biletul de intrare) sau sprijin fizic pentru servicii.

Sunt, de asemenea, incluse stocurile de materii prime și auxiliare, produse intermediare, componente, energie, unelte și echipamente neimobilizate de mică valoare care aparțin unității.

Legătura cu conturile societății

Variația stocurilor de bunuri și servicii poate fi calculată pe baza următoarelor rubrici:

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată;

face parte din Materii prime și consuma;

face parte din Alte cheltuieli externe;

face parte din Alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Variația stocurilor de bunuri și servicii este folosită la calcularea valorii adăugate la prețurile de piață (12 14 0) și a altor agregate și solduri.

Variația stocurilor de bunuri și servicii poate fi defalcată în funcție de tipul stocurilor: (i) Variația stocurilor de bunuri și servicii cumpărate în scopul revânzării ca atare (13 21 1), (ii) Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată fabricate de unitate (13 21 3) și (iii) Variația stocurilor de materii prime și consumabile.

Definiție

Această variabilă este definită ca reprezentând variația stocurilor la prețurile de achiziție fără TVA, între sfârșitul și începutul perioadei de referință. Variația stocurilor poate fi măsurată scăzând valoarea ieșirilor și valoarea oricăror pierderi repetate de bunuri deținute în stocuri din valoarea intrărilor în stocuri de produse destinate revânzării.

Sunt incluse în aceste stocuri bunurile și serviciile cumpărate cu unicul scop de a fi revândute ca atare. Sunt excluse stocurile de bunuri și servicii furnizate unor terțe părți pe bază de comision.

Produsele cumpărate în scopul revânzării și stocate de întreprinderile furnizoare de servicii pot include bunuri (echipamente industriale în cazul contractelor de construcții civile la cheie sau clădiri în cazul dezvoltării proprietăților imobiliare etc.), precum și servicii (drepturi de utilizare a spațiului publicitar, transport, cazare etc.).

Atunci când este vorba despre servicii stocate, serviciile avute în vedere sunt rezultatul activităților de servicii, drepturi de utilizare a unor servicii prestabilite sau sprijin fizic pentru servicii.

Legătura cu conturile societății

Variațiile stocurilor de bunuri cumpărate în scopul revânzării nu pot să figureze separat în conturile societății. Ele fac parte din Materii prime și consumabile, alte cheltuieli externe și alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Variația stocurilor de bunuri cumpărate în scopul revânzării ca atare sunt utilizate la calculul marjei brute la bunurile destinate revânzării (12 13 0), al Valorii producției (12 12 0) și al altor agregate și solduri;

Parte din Variația stocurilor de bunuri și servicii (13 21 0).

Definiție

Această variabilă este definită ca fiind variația valorii stocurilor de produse finite sau în curs de a fi fabricate care au fost produse de unitate și care nu au fost încă vândute, în intervalul dintre prima și ultima zi a perioadei de referință.

Aceste produse includ producția neterminată care aparține unității, chiar dacă produsele în cauză sunt deținute de terțe părți. În mod similar, produsele deținute de unitate care aparțin unei terțe părți sunt excluse.

Stocurile sunt evaluate la costul de producție și înainte de efectuarea ajustărilor de valoare (cum ar fi amortizarea).

Legătura cu conturile societății

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată este înregistrată în conturile societății în rubrica Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată.

Legătura cu alte variabile

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată este utilizată la calculul Valorii producției (12 12 0) și al altor agregate și solduri.

Face parte din Variația stocurilor de bunuri și servicii (13 21 0).

Definiție

Costurile cu personalul sunt definite ca fiind totalul remunerațiilor, în numerar sau în natură, plătibile de angajator unui angajat (angajați permanenți și temporari, precum și lucrătorii la domiciliu) în schimbul muncii depuse de acesta din urmă pe parcursul perioadei de referință. Costurile cu personalul mai includ și impozitele și contribuțiile la asigurări sociale ale salariaților reținute de unitate, precum și contribuțiile sociale obligatorii și voluntare ale angajatorului.

Costurile cu personalul sunt alcătuite din:

salarii,

costuri ale angajatorilor aferente asigurărilor sociale.

Este inclus aici totalul remunerațiilor plătite pe parcursul perioadei de referință, indiferent dacă sunt plătite pe bază de timp de muncă, la producție sau la bucată sau dacă sunt plătite regulat sau nu. Sunt incluse și toate gratuitățile, sporurile de periculozitate și primele pentru rezultate deosebite, gratificațiile, al treisprezecelea salariu (și primele fixe similare), plățile compensatorii pentru concedieri, locuință, transport, alocațiile pentru compensarea costului vieții și cele familiale, comisioanele, indemnizațiile pentru prezență, ore suplimentare, lucru de noapte etc., precum și impozitele, contribuțiile la asigurări sociale și alte sume datorate de salariați și reținute la sursă de angajatori.

Sunt de asemenea incluse și costurile angajatorului aferente asigurărilor sociale. Acestea cuprind contribuțiile angajatorului la asigurările sociale, și anume cotizații la planurile de pensii pentru limită de vârstă, boală, maternitate, invaliditate, șomaj, accidente și boli profesionale, alocații familiale, precum și alte planuri. Aceste costuri sunt incluse indiferent dacă decurg sau nu din obligațiile statutare, prevăzute în contractele colective, sau dacă sunt voluntare.

Plățile pentru lucrătorii de agenție nu sunt incluse în costurile cu personalul.

Legătura cu conturile societății

Costurile cu personalul pot fi calculate direct din următoarele rubrici contabile:

costurile cu personalul, care reprezintă suma dintre Salarii și Costuri cu asigurările sociale.

Legătura cu alte variabile

Cheltuielile cu personalul se obțin din:

Salarii (13 32 0),

Costuri cu asigurările sociale (13 33 0).

Cheltuielile cu personalul sunt utilizate la calculul Excedentului brut de exploatare (12 17 0) și al altor agregate și solduri.

Definiție

Salariile sunt definite ca fiind totalul remunerațiilor, în numerar sau în natură, plătibile tuturor persoanelor înregistrate în statul de plată (inclusiv lucrătorii la domiciliu) în schimbul muncii prestate pe parcursul perioadei contabile, indiferent dacă plata se face în funcție de timpul de lucru, la producție sau la bucată și dacă este sau nu efectuată regulat.

Salariile includ valorile tuturor contribuțiilor la asigurările sociale, ale impozitelor pe venit etc. plătibile de angajat, chiar dacă acestea sunt, de fapt, reținute de angajator și plătite direct sistemelor de asigurări sociale, organelor fiscale etc., în beneficiul angajatului. Salariile nu includ contribuțiile de asigurări sociale plătibile de angajator.

Salariile cuprind: toate gratuitățile, primele, gratificațiile, al treisprezecelea salariu, plățile compensatorii pentru concedieri, locuință, transport, alocațiile pentru compensarea costului vieții și cele familiale, bacșișurile, comisioanele, indemnizațiile pentru prezență etc. primite de salariați, precum și impozitele, contribuțiile de asigurări sociale și alte sume plătibile de salariați și reținute la sursă de angajator. Salariile pe care angajatorul continuă să le plătească în caz de boală, accident profesional, concediu de maternitate sau program redus pot fi înregistrate aici sau în cadrul costurilor cu asigurările sociale, în funcție de practicile contabile ale unității.

Plățile pentru lucrătorii agențiilor nu sunt incluse în salarii.

Legătura cu conturile societății

Salariile sunt înregistrate în conturile societății sub rubrica Salarii.

Legătura cu alte variabile

Salariile sunt utilizate la calculul Costurilor cu personalul (13 31 0).

Definiție

Costurile cu asigurările sociale ale angajatorilor corespund unei sume egale cu valoarea contribuțiilor la asigurările sociale suportate de angajatori pentru a asigura salariaților lor dreptul la prestații sociale.

Costurile cu asigurările sociale ale angajatorului cuprind contribuțiile de asigurări sociale ale angajatorului la fondurile de pensii, boală, maternitate, invaliditate, șomaj, accidente și boli profesionale, alocații familiale precum și alte sisteme.

Sunt incluse costurile pentru toți salariații, inclusiv lucrătorii la domiciliu și ucenicii.

Sunt incluse cheltuielile pentru toate fondurile, indiferent de natura lor, și anume dacă sunt statutare, convenite în mod colectiv, contractuale sau voluntare. Salariile pe care angajatorul continuă să le plătească în caz de boală, accident profesional, concediu de maternitate sau program redus de lucru pot fi înregistrate aici sau la rubrica salarii, în funcție de practicile contabile ale unității.

Legătura cu conturile societății

Costurile cu asigurările sociale sunt înregistrate în conturile societății la rubrica Costuri cu asigurările sociale.

Legătura cu alte variabile

Costurile cu asigurările sociale sunt utilizate la calculul Costurilor cu personalul (13 31 0).

Definiție

Costurile de exploatare aferente clădirilor și echipamentelor sunt:

costuri aferente clădirilor, cuprinzând:

chirii, plăți pentru energia necesară încălzirii, electricitate, întreținere și reparația clădirilor;

vărsăminte în contul leasing-ului operațional;

cheltuieli aferente echipamentelor, cuprinzând:

plăți pentru întreținerea și reparația tuturor mașinilor (inclusiv computere și vehicule) și costul chiriei;

vărsăminte în contul leasing-ului operațional de mașini.

Legătura cu conturile societății

Costurile de exploatare legate de clădiri și echipamente pot să nu figureze separat în conturile societății. Ele sunt cuprinse în Materii prime și consumabile, alte cheltuieli externe și alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0).

Pentru activitățile de comerț distributiv (Secțiunea G din NACE Rev. 1), celelalte părți ale rubricii Total cumpărări de bunuri și servicii sunt: Cumpărări de bunuri și servicii destinate revânzării ca atare (13 12 0), Costurile de desfacere (13 42 0) și Alte costuri de exploatare (13 43 0).

Definiție

Plățile pentru închirieri pe termen lung includ toate cheltuielile aferente închirierii de bunuri corporale pentru o perioadă mai lungă de un an.

Leasing-ul operațional înseamnă acele operațiuni de leasing care nu transferă locatarului în mod substanțial toate riscurile și beneficiile conferite de calitatea de proprietar legal. În cadrul leasing-ului operațional, locatarul dobândește dreptul de a utiliza un bun de folosință îndelungată pentru o anumită perioadă de timp care poate fi lungă sau scurtă, fără a fi neapărat necesar ca aceasta să fie stabilită în prealabil. Atunci când perioada de leasing expiră, locatorul urmează să primească înapoi bunul său într-o stare mai mult sau mai puțin identică cu cea în care era atunci când l-a închiriat, cu excepția unui grad normal de uzură. Astfel, perioada de leasing nu acoperă întreaga sau cea mai mare parte din durata economică de viață a unui bun. Plățile în contul leasing-ului operațional de bunuri se referă la costul utilizării bunurilor corporale puse la dispoziția unității prin intermediul acestor contracte.

Legătura cu conturile societății

Plățile în contul chiriei pe termen lung și leasing-ului operațional de bunuri pot să nu figureze separat în conturile societății. Ele sunt incluse în Alte cheltuieli externe și Alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Cumpărări de bunuri și servicii (13 11 0).

Face parte din Costuri de exploatare aferente clădirilor și echipamentelor (13 41 0).

Definiție

Costurile de desfacere, care fac parte din Cumpărări de bunuri și servicii, constau în cheltuieli pentru publicitate, transportul mărfurilor, cheltuieli de călătorie, cazare la hotel, cheltuieli de protocol și alte cheltuieli legate de vânzarea bunurilor (inclusiv plăți pentru lucrătorii agențiilor).

Legătura cu conturile societății

Costurile de desfacere nu pot să figureze separat în conturile societății. Ele fac parte din Materii prime și consumabile, alte cheltuieli externe și alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0).

Pentru activitățile de comerț distributiv (Secțiunea G din NACE Rev. 1), celelalte părți ale rubricii Total cumpărări de bunuri și servicii sunt: Cumpărări de bunuri și servicii destinate revânzării ca atare (13 12 0), Costuri de exploatare aferente clădirilor și echipamentelor (13 41 0) și Alte costuri de exploatare (13 43 0).

Definiție

Alte costuri de exploatare pot fi, de exemplu, cheltuielile de contabilitate, consultanță, articole de papetărie pentru birou, recrutare de personal, prime de asigurare, costuri aferente transportului colectiv de personal, serviciilor bancare (exclusiv plata dobânzilor), serviciilor poștale și de telecomunicații (telefon, telex).

Legătura cu conturile societății

Alte costuri de exploatare pot să nu figureze separat în conturile societății. Ele fac parte din Materii prime și consumabile, alte cheltuieli externe și alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0).

Pentru activitățile de comerț distributiv (Secțiunea G din NACE Rev. 1), celelalte părți ale rubricii Total cumpărări de bunuri și servicii sunt: Cumpărări de bunuri și servicii destinate revânzării ca atare (13 12 0), Costuri de exploatare aferente clădirilor și echipamentelor (13 41 0) și Costuri de desfacere (13 42 0).

Definiție

Sunt investițiile în toate bunurile corporale pe parcursul perioadei de referință. Sunt incluse aici mijloacele fixe corporale noi și cele existente, indiferent dacă sunt cumpărate de la terțe părți sau sunt produse pentru uzul propriu (respectiv producția imobilizată de mijloace fixe corporale), care au o durată de utilizare mai mare de un an, inclusiv bunuri corporale care nu se produc, cum ar fi terenurile. Pragul de durată de utilizare a unui bun care poate fi imobilizat poate fi mărită conform practicilor contabile ale societății, acolo unde aceste practici impun o durată de utilizare mai mare decât pragul de un an indicat mai sus.

Toate investițiile sunt evaluate înainte de ajustările de valoare (respectiv valoarea brută) și înainte de scăderea veniturilor din cesiuni. Bunurile cumpărate sunt evaluate la prețul de achiziție, aceasta însemnând că sunt incluse și cheltuielile de transport și instalare, onorariile, taxele și alte costuri legate de transferul proprietății. Bunurile corporale produse de unitate pentru uzul propriu sunt evaluate la costul de producție. Se exclud bunurile obținute prin restructurare (cum ar fi fuziunile, preluările, dizolvările, sciziunile). Achizițiile de echipamente mici care nu sunt imobilizate sunt incluse în cheltuielile curente.

Tot aici sunt incluse și toate adaosurile, modificările, îmbunătățirile și renovările care prelungesc durata de utilizare sau sporesc capacitatea productivă a mijloacelor fixe.

Sunt excluse costurile curente de întreținere, precum și valoarea și cheltuielile curente pentru mijloacele fixe utilizate pe bază de contracte de închiriere și leasing. Sunt, de asemenea, excluse investițiile în active fixe necorporale și financiare.

În ceea ce privește înregistrarea investițiilor atunci când facturarea, livrarea, plata și prima utilizare a bunului respectiv au loc în perioade de referință diferite, se propune următoarea metodă ca obiectiv:

Investițiile sunt înregistrate când proprietatea asupra bunurilor avute în vedere este transferată unității care intenționează să le utilizeze. Producția imobilizată este înregistrată atunci când este produsă. În ceea ce privește înregistrarea investițiilor efectuate în etape distincte și identificabile, fiecare parte de investiție trebuie înregistrată în perioada de referință în care a fost făcută.

S-ar putea ca acest lucru să nu fie întotdeauna posibil în practică, iar convențiile contabile ale întreprinderii pot stabili necesitatea utilizării următoarelor aproximații față de metoda de mai sus:

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt livrate;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care intră în procesul de producție;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt facturate;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt plătite.

Legătura cu conturile societății

Aceste investiții nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adaosurile, cesiunile și transferurile tuturor activelor fixe, precum și ajustările de valoare la aceste active fixe, sunt evidențiate în bilanț sau în notele explicative la conturi.

Bunurile corporale sunt înregistrate în conturile societății la Active fixe – active corporale.

Legătura cu alte variabile

Investițiile brute în bunuri corporale se obțin din:

Investițiile brute în terenuri (15 12 0);

Investițiile brute în clădiri și structuri existente

(15 13 0);

Investițiile brute în construcția și modificarea de clădiri

(15 14 0);

Investițiile brute în echipamente și instalații

(15 15 0).

Definiție

În această variabilă, pe lângă terenuri, sunt incluse și zăcămintele subterane, pădurile și cursurile de apă interne. Dacă terenul este achiziționat cu clădiri deja existente, iar valorile celor două componente nu pot fi separate, se înregistrează totalul în această rubrică dacă se estimează că valoarea terenului depășește valoarea clădirilor existente. Dacă se estimează că valoarea clădirilor existente este mai mare decât valoarea terenului, totalul se înregistrează la rubrica investiții brute în clădiri și structuri existente (15 13 0). Tot aici sunt incluse și terenurile care au fost ameliorate doar prin nivelare, amplasarea de conducte sau prin asigurarea de alei și drumuri. Sunt excluse terenurile dobândite prin restructurări (cum ar fi fuziunile, preluările, dizolvările, sciziunile).

Legătura cu conturile societății

Aceste investiții nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adaosurile, cesiunile și transferurile tuturor activelor fixe, precum și ajustările de valoare la aceste active fixe sunt evidențiate în bilanț sau în notele explicative la conturi.

Terenurile nu figurează separat pe lista de active corporale cuprinsă în conturile societății la active fixe – active corporale – terenuri și clădiri. Partea legată de clădiri trebuie exclusă de aici. O parte din plăți în conturi și active corporale în curs de construcție trebuie inclusă în măsura în care acestea se referă la terenuri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Investiții brute în bunuri corporale (15 11 0).

Definiție

Aceste investiții cuprind costul clădirilor și structurilor existente care au fost dobândite pe parcursul perioadei de referință. Când terenul este achiziționat cu clădiri deja existente, iar valorile celor două componente nu pot fi separate, se înregistrează totalul în această rubrică dacă se estimează că valoarea clădirilor existente depășește valoarea terenului. Dacă se estimează că valoarea terenului este mai mare decât valoarea clădirilor existente, totalul este înregistrat la investiții brute în terenuri (15 12 0). Sunt excluse cumpărările de clădiri noi care nu au fost niciodată folosite. Sunt excluse, de asemenea, clădirile și structurile existente ce au fost dobândite prin restructurări (cum ar fi fuziunile, preluările, dizolvările, sciziunile).

Legătura cu conturile societății

Aceste investiții nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adaosurile, vânzările și transferurile tuturor activelor fixe, precum și ajustările de valoare la aceste active fixe, sunt evidențiate în bilanț sau în notele explicative la conturi.

Investițiile brute în clădiri și structuri existente nu figurează separat pe lista de active corporale cuprinsă în conturile societății la Active fixe – active corporale – terenuri și clădiri. Părțile referitoare la terenuri, construcții și modificări de clădiri trebuie excluse din această rubrică. Face parte din Plăți în conturi și active corporale în curs de construcție trebuie inclusă, în măsura în care acestea se referă la clădiri și structuri deja existente.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Investiții brute în bunuri corporale (15 11 0).

Definiție

Această variabilă cuprinde cheltuielile pe parcursul perioadei de referință pentru construcția sau transformarea clădirilor. Sunt incluse aici cumpărările de clădiri noi care nu au fost niciodată utilizate. Sunt, de asemenea, incluse toate adaosurile, modificările, îmbunătățirile și renovările care prelungesc durata de utilizare sau sporesc capacitatea productivă a clădirilor.

Sunt cuprinse și instalațiile permanente, cum ar fi cele de apă, încălzire centrală, aer condiționat, iluminat etc., precum și cheltuielile privind puțuri de petrol (foraje), exploatări miniere, oleoducte, linii de înaltă tensiune, gazoducte, căi ferate, instalații portuare, drumuri, poduri, viaducte, lucrări de asanare și alte lucrări de amenajare a terenurilor. Sunt excluse costurile curente de întreținere.

Legătura cu conturile societății

Aceste investiții nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adaosurile, vânzările și transferurile tuturor activelor fixe, precum și ajustările de valoare la aceste active fixe, sunt evidențiate în bilanț sau în notele explicative la conturi.

Investițiile brute în construcția și modificarea clădirilor nu figurează separat pe lista de active corporale cuprinsă în conturile societății la Active fixe – active corporale – terenuri și clădiri. Părțile referitoare la terenuri, clădiri și structuri existente trebuie excluse din această rubrică. O parte din Plăți în conturi și active corporale în curs de construcție trebuie inclusă în măsura în care acestea se referă la construcții și modificări de construcții.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Investiții brute în bunuri corporale (15 11 0).

Definiție

Această variabilă cuprinde echipamente (echipamente de birou etc.), vehicule speciale folosite în incinta unității, alte echipamente și instalații, toate vehiculele și ambarcațiunile utilizate în afara incintei, cum ar fi automobile, vehicule comerciale și camioane, precum și vehicule speciale de toate tipurile, ambarcațiuni, vagoane de cale ferată etc., achiziționate noi sau la mâna a doua pe parcursul perioadei de referință. Sunt excluse echipamentele și instalațiile dobândite prin restructurări (cum ar fi fuziunile, preluările, dizolvările, sciziunile). Sunt incluse toate adaosurile, modificările, îmbunătățirile și renovările care prelungesc durata de funcționare sau sporesc capacitatea productivă a acestor mijloace fixe. Sunt excluse cheltuielile curente de întreținere.

Legătura cu conturile societății

Aceste investiții nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adaosurile, vânzările și transferurile tuturor activelor fixe, precum și ajustările de valoare la aceste active fixe sunt evidențiate în bilanț sau în notele explicative la conturi.

Investițiile brute în echipamente și instalații sunt cuprinse în lista de active corporale inclusă în conturile societății la Active fixe – active corporale – instalații și mașini, precum și alte obiecte fixe, unelte și echipamente. O parte din Plăți în conturi și active corporale în curs de construcție trebuie inclusă în măsura în care acestea se referă la echipamente și instalații.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Investiții brute în bunuri corporale (15 11 0)

Definiție

Vânzările de investiții în bunuri corporale reprezintă valoarea mijloacelor fixe existente, vândute unor terțe părți. Vânzările de mijloace fixe sunt evaluate la prețul primit efectiv (fără TVA) și nu la valoarea contabilă, după scăderea costurilor aferente transferului de proprietate suportate de vânzător. Ajustările de valoare și cesiunile, altele decât prin vânzare, sunt excluse.

Legătura cu conturile societății

Vânzările de investiții în bunuri corporale nu sunt înregistrate în bilanț. Cu toate acestea, adaosurile, vânzările și transferurile tuturor activelor fixe sunt evidențiate în bilanț sau în notele explicative la conturi.

Bunurile corporale de investiții se referă la activele trecute în conturile societății la Active fixe – active corporale.

Definiție

În urma unei operațiuni de leasing financiar, locatarul dobândește dreptul de a utiliza un bun de folosință îndelungată în schimbul plății unei chirii pe parcursul unei perioade prestabilite și relativ extinse. Dacă toate riscurile și beneficiile ce decurg din calitatea de proprietar sunt transferate de facto, dar nu de jure, de la locator la locatar, atunci leasing-ul este unul financiar. În cadrul leasing-ului financiar, perioada de leasing cuprinde toată, sau cea mai mare parte, a vieții economice a bunului de folosință îndelungată. La sfârșitul perioadei de leasing, locatarul dispune adesea de posibilitatea de a cumpăra bunul la prețul nominal. Rolul locatorului este pur financiar.

Valoarea care trebuie înregistrată corespunde valorii de piață a bunului, dacă acesta ar fi fost achiziționat. Această valoare este în principiu cunoscută în contract sau poate fi estimată însumând partea din ratele parțiale care acoperă rambursarea de capital. Partea din rate ce corespunde vărsămintelor de dobânzi trebuie exclusă.

Această valoare trebuie înregistrată în momentul când bunul este livrat locatarului.

Se exclud de aici vărsămintele anuale pentru activele utilizate pe bază de leasing financiar. Se exclude, de asemenea, valoarea bunurilor folosite pe bază de leasing, altul decât cel financiar.

Legătura cu conturile societății

Notă: în Directiva a patra nu se face referire la valoarea bunurilor corporale dobândite prin leasing financiar. Cu toate acestea, unele standarde naționale de contabilitate permit ca aceste bunuri să fie imobilizate în bilanț.

Legătura cu alte variabile

Notă: Valoarea bunurilor corporale dobândite prin leasing financiar nu este inclusă în Investiții brute în bunuri corporale (15 11 0).

Definiție

Numărul de persoane angajate este definit ca fiind numărul total de persoane care muncesc în unitatea în cauză (inclusiv proprietarii care lucrează, partenerii care muncesc în mod curent în unitate și membrii de familie care lucrează fără a fi remunerați), precum și persoanele care lucrează în afara unității, dar care aparțin acesteia și sunt plătite de aceasta (de exemplu reprezentanți de vânzări, personalul care asigură livrările, echipele care se ocupă de reparații și întreținere). Sunt incluse și persoanele absente pentru o scurtă perioadă (de exemplu concedii de boală, concedii plătite sau concedii speciale), cât și cei aflați în grevă; nu sunt însă incluse persoanele absente o perioadă nedeterminată. Sunt de asemenea incluși și lucrătorii cu fracțiune de normă care sunt considerați ca atare în condițiile legii din țara în cauză și care se regăsesc pe statul de plată, precum și lucrătorii sezonieri, ucenicii, lucrătorii la domiciliu care se regăsesc pe statul de plată.

Numărul de persoane angajate nu cuprinde forța de muncă furnizată unității de alte întreprinderi, persoanele care desfășoară lucrări de reparații și întreținere în unitatea în cauză în beneficiul altor întreprinderi, precum și cei care își efectuează serviciul militar obligatoriu.

Lucrătorii familiali neremunerați sunt persoanele care locuiesc cu proprietarul unității și lucrează în mod curent pentru unitate, dar nu au contract de servicii și nu primesc o sumă fixă pentru munca pe care o prestează. Această categorie se limitează la persoanele care nu sunt incluse pe statul de plată al unei alte unități, unde desfășoară activitatea de bază.

Notă: Pentru a verifica comparabilitatea datelor, este necesar să se indice dacă lucrătorii voluntari au fost sau nu incluși în această rubrică.

Legătura cu conturile societății

Numărul de persoane angajate este înregistrat în notele explicative la conturi [articolul 43 alineatul (8)].

Legătura cu alte variabile

Numărul de persoane angajate poate fi defalcat în număr de salariați (16 13 0) și lucrători neremunerați.

Definiție

Numărul de salariați cuprinde acele persoane care lucrează pentru un angajator și care au contract de angajare și primesc compensație sub formă de salarii, onorarii, gratuități, plată la bucată sau remunerație în natură.

Relația angajator - salariat apare în prezența unui acord, oficial sau neoficial, între întreprindere și o persoană, acord de regulă încheiat de bună voie de ambele părți, prin care persoana lucrează pentru întreprindere în schimbul unei remunerații în numerar sau în natură.

Se consideră că un lucrător este salariat al unei întreprinderi dacă acesta primește un salariu de la unitatea respectivă, indiferent de locul unde prestează munca (în interiorul sau în exteriorul unității). Lucrătorul unei agenții de muncă temporară este considerat a fi angajat al acelei agenții de muncă temporară și nu al unității (clientului) unde muncește.

Sunt considerați salariață următorii:

proprietarii salariați;

studenții care au încheiat un angajament oficial prin care contribuie la procesul de producție al unității, în schimbul unei remunerații și/sau al unor servicii de învățământ;

lucrătorii angajați printr-un contract conceput special pentru a încuraja recrutarea de persoane aflate în șomaj;

lucrătorii la domiciliu, dacă există un acord explicit prin care lucrătorul la domiciliu este remunerat în funcție de munca prestată și este inclus pe statul de plată.

Numărul de salariați include lucrătorii cu fracțiune de normă, lucrătorii sezonieri, persoanele aflate în grevă sau în concediu pe termen scurt, dar nu și persoanele aflate în concediu pe termen lung.

Numărul de salariați nu include lucrătorii voluntari.

Numărul de salariați se calculează la fel ca și numărul de persoane angajate, în sensul că el corespunde numărului de locuri de muncă, și se măsoară ca o medie anuală.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Numărul de persoane angajate (16 11 0).

Multe categorii de salariați figurează separat:

Numărul de salariați cu fracțiune de normă (16 13 1)

Numărul de ucenici (16 13 2)

Numărul de lucrători la domiciliu (16 13 5)

Definiție

Acesta reprezintă o fracțiune din numărul de salariați, calculată prin referire la numărul de ore lucrate pe săptămână pentru care sunt plătiți; acest număr de ore este calculat în raport cu lungimea a ceea ce se consideră a fi o săptămână de lucru completă în statul membru sau în sectorul respectiv din cadrul unității, sau în unitatea ca atare.

Muncitorii cu fracțiune de normă sunt persoanele ale căror ore de muncă sunt mai puține la număr decât numărul obișnuit de ore de muncă. Această definiție cuprinde toate formele de muncă cu fracțiune de normă (jumătate de zi, una, două sau trei zile pe săptămână etc.). Acest număr poate fi stabilit la nivel național, regional, de ramură sau la nivelul unității.

Numărul de salariați poate fi defalcat ținând cont de numărul săptămânal de ore pe care le muncesc. Acest număr de ore este calculat în raport cu lungimea a ceea ce se consideră a fi săptămâna standard de lucru completă în statul membru, regiunea, industria sau unitatea în speță.

Trebuie menționat că, în vreme ce categoria salariat cu normă întreagă este relativ omogenă, nu același lucru se poate spune despre categoria salariat cu fracțiune de normă, deoarece aceasta din urmă poate acoperi între 20 % – sau chiar mai puțin – și 80 % – sau chiar mai mult – din orele normale de lucru ale unității angajatoare.

Este imposibil să se facă o distincție clară între munca cu normă întreagă și munca cu fracțiune de normă, datorită diversității practicilor curente în statele membre și în diversele ramuri industriale.

Nu trebuie să se confunde salariații cu fracțiune de normă (durata de muncă mai mică decât norma) și angajații temporari/sezonieri (care pot lucra cu normă întreagă dar numai pentru o perioadă scurtă, ca de exemplu lucrătorii temporari, echipele de filmare etc.).

Legătura cu alte variabile

Face parte din Numărul de salariați (16 13 0).

Definiție

Toți salariații care nu participă integral la procesul de producție din unitate deoarece muncesc pe baza unui contract de ucenicie sau deoarece urmează un curs de formare profesională, ceea ce le afectează substanțial productivitatea, sunt incluși în această variabilă.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Numărul de salariați (16 13 0)

Definiție

Lucrătorii la domiciliu constituie o subdiviziune a persoanelor angajate din unitatea în cauză, care își desfășoară activitatea profesională la domiciliul propriu. Numai lucrătorii la domiciliu care apar pe statul de plată al unității în cauză trebuie incluși aici.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Numărul de salariați (16 13 0)

Definiție

Numărul de salariați convertit în echivalent normă întreagă (FTE).

Cifrele pentru numărul de persoane care lucrează mai puțin decât timpul standard de muncă al unui lucrător cu normă întreagă într-un an întreg trebuie convertite în echivalent normă întreagă, pe baza timpului de muncă al unui lucrător cu normă întreagă într-un an întreg în cadrul unității.

În această categorie sunt incluse persoanele care muncesc mai puțin decât o zi standard de muncă, mai puțin decât numărul standard de ore de muncă pe săptămână sau mai puțin decât numărul standard de săptămâni/luni pe an. Conversia trebuie efectuată pe baza numărului de ore, zile, săptămâni sau luni lucrate.

Legătura cu alte variabile

Numărul de ore lucrate de salariați (16 15 0) sau Numărul de salariați cu fracțiune de normă (16 13 1) pot fi folosite pentru conversia Numărului de salariați (16 13 0) în echivalent normă întreagă.

Definiție

Numărul total de ore lucrate de salariați reprezintă suma numărului de ore lucrate efectiv pentru realizarea producției unității în cauză pe parcursul perioadei de referință.

Din această variabilă sunt excluse orele plătite, dar nelucrate efectiv, cum ar fi pentru concediul anual, vacanțe și concedii de boală. Sunt, de asemenea, excluse pauzele de masă și timpul necesar deplasării între casă și locul de muncă.

Sunt incluse orele efectiv lucrate în timpul programului obișnuit de lucru, orele lucrate în plus față de acestea, timpul petrecut la locul de muncă cu sarcini cum ar fi pregătirea locului și timpul corespunzător unor scurte perioade de odihnă la locul de muncă.

Dacă numărul exact de ore lucrate efectiv nu este cunoscut, el poate fi estimat pe baza numărului teoretic de ore de muncă și rata medie de absenteism (boală, maternitate etc.).

Legătura cu alte variabile

Numărul de ore lucrate de salariați poate fi utilizat la convertirea Numărului de salariați (16 13 0) în Număr de salariați în echivalent normă întreagă (16 14 0).

Definiție

Este vorba despre numărul total de magazine de desfacere cu amănuntul exploatate de întreprindere, deținute în proprietate sau închiriate. Magazinele sunt definite ca incinte fixe de vânzare în care clienții intră ca să cumpere. Magazinele de desfacere cu amănuntul sunt clasificate în grupele 52.1 – 52.5 ale NACE Rev. 1.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Numărul de unități locale (11 21 0).

Definiție

Pe lângă numărul total de magazine cu amănuntul, este prevăzută și o defalcare pe clase de spații de desfacere.

Vor fi utilizate următoarele clase:

sub 120 m2

de la 120 la 399 m2

de la 400 la 999 m2

de la 1000 la 2499 m2

de la 2500 la 4999 m2

de la 5000 la 9999 m2

10000 m2 și peste

Legătura cu alte variabile

Face parte din Numărul de magazine cu amănuntul (17 32 0).

Definiție

Suprafețele de vânzare reprezintă suprafețele estimate din acea zonă a incintei destinată vânzării și expunerii, și anume:

suprafața totală în care au acces clienții, inclusiv cabinele de probă;

suprafața ocupată de tejghele și spațiul de expunere;

suprafața din spatele tejghelelor folosită de vânzători.

Suprafața de vânzare nu include birourile, camerele de depozitare și de preparare, atelierele, casa scărilor, garderobele și alte încăperi de acest gen.

Definiție

Această caracteristică acoperă numărul total de standuri și/sau tarabe fixe pe piață ale unei întreprinderi, deținute în proprietate sau închiriate. Spre deosebire de magazine, clienții nu intră de obicei în incinta de vânzare a standurilor/tarabelor pentru a face cumpărături. Standurile/tarabele fixe de desfacere sunt clasificate ca făcând parte din clasa 52.62 a NACE Rev. 1.

Definiție

Partea din cifra de afaceri corespunzătoare activităților clasificate în secțiunile A-F ale NACE Rev. 1.

Se exclude cifra de afaceri obținută din revânzarea bunurilor și serviciilor achiziționate pentru a fi revândute ca atare.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din activități industriale nu poate figura separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din cifra de afaceri (12 11 0).

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitatea principală a unității. Activitatea principală a unității este stabilită conform cu regulile prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 696/93 al Consiliului din 15 martie 1993 privind unitățile statistice pentru observarea și analizarea sistemului de producție comunitar.

JO L 76, 30.3.1993, p. 1.

Se include și cifra de afaceri obținută din vânzarea mărfurilor și serviciilor pe bază de subcontractare. Se exclude cifra de afaceri obținută din revânzarea bunurilor și serviciilor achiziționate pentru a fi revândute fără prelucrare.

Legătura cu contabilitatea întreprinderii

Cifra de afaceri din activitatea principală la nivel de trei cifre NACE rev. 1 nu poate figura separat în contabilitatea întreprinderii. Ea se include în cifra de afaceri netă.

Legătura cu alte variabile

Parte din cifra de afaceri (12 11 0)

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitățile clasificate în secțiunile C-F ale NACE Rev. 1.

Este inclusă cifra de afaceri obținută din vânzarea bunurilor și serviciilor care au făcut obiectul subcontractării. Se exclude cifra de afaceri obținută din revânzarea bunurilor și serviciilor achiziționate pentru a fi revândute ca atare.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din activități industriale nu poate figura separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din cifra de afaceri (12 11 0).

Face parte din cifra de afaceri din agricultură, silvicultură, piscicultură și activități industriale (18 10 0).

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitățile clasificate în secțiunile C-E ale NACE Rev. 1.

Este inclusă cifra de afaceri obținută din vânzarea bunurilor și serviciilor care au făcut obiectul subcontractării. Se exclude cifra de afaceri obținută din revânzarea bunurilor și serviciilor achiziționate pentru a fi revândute ca atare.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din activități industriale, exclusiv construcții, nu poate figura separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din cifra de afaceri (12 11 0).

Parte din cifra de afaceri din agricultură, silvicultură, piscicultură și activități industriale (18 10 0).

Face parte din cifra de afaceri din activitățile industriale (18 12 0).

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitățile clasificate în secțiunea F a NACE Rev. 1.

Este inclusă aici cifra de afaceri obținută din vânzarea bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul subcontractării. Se exclude cifra de afaceri obținută din revânzarea bunurilor și serviciilor achiziționate pentru a fi revândute ca atare.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din activitățile de construcții nu poate figura separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din cifra de afaceri (12 11 0).

Face parte din cifra de afaceri din agricultură, silvicultură, piscicultură și activități industriale (18 10 0).

Face parte din Cifra de afaceri din activități industriale (18 12 0).

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitățile comerciale de achiziție și cumpărare ale unității. Acestea corespund vânzărilor de bunuri cumpărate de unitate în nume propriu și pentru uzul ei propriu și revândute ca atare sau după efectuarea unor operațiuni de etichetare, ambalare și împachetare care sunt în mod uzual practicate în întreprinderile de comerț distributiv.

Revânzările de acest tip pot fi defalcate în:

revânzări către alți comercianți, utilizatori profesionali etc. (vânzări cu ridicata);

revânzări către gospodării particulare sau mici utilizatori (vânzări cu amănuntul).

Aceste activități sunt clasificate în secțiunea G a NACE Rev. 1 (cu excepția grupelor corespunzătoare întreținerii, reparațiilor sau angrosiștilor pe bază de onorariu sau de contract 50.2, 50.4, 51.1 și 52.7).

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din activitățile comerciale de cumpărare și revânzare nu poate să figureze separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din cifra de afaceri (12 11 0).

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitățile de intermediere ale unității. Acestea corespund comisioanelor pentru cumpărările și vânzările efectuate în numele și în beneficiul unor terțe părți și altor activități similare.

Aceste activități sunt clasificate în grupa 51.1 a NACE Rev. 1.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din activități de intermediere nu poate să figureze separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din cifra de afaceri (12 11 0).

Definiție

Veniturile din toate serviciile prestate (servicii bancare și de asigurări, servicii pentru întreprinderi sau persoane).

Această variabilă cuprinde cifra de afaceri obținută din activități de servicii rezultate dintr-o activitate principală sau secundară; unele activități de servicii pot fi prestate de unități industriale. Aceste activități sunt clasificate în secțiunile H-K și M-O, dar și în grupele de întreținere și reparații 50.2, 50.4 și 52.7 ale secțiunii G din NACE Rev. 1.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din activitățile de servicii nu poate să figureze separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din cifra de afaceri (12 11 0).

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitățile comerciale de cumpărare și revânzare, precum și din cele de intermediere ale unității. Acestea corespund vânzărilor de bunuri cumpărate de unitate în nume propriu și pentru uzul propriu și revândute ca atare sau după efectuarea unor operațiuni ca etichetarea, ambalarea și împachetarea practicate în mod uzual de întreprinderile de comerț distributiv, precum și orice comisioane pentru cumpărări și vânzări în numele și în beneficiul unor terțe părți și alte activități similare.

Revânzările pot fi defalcate în:

revânzări către alți comercianți, utilizatori profesionali etc. (vânzare cu ridicata);

revânzări către gospodării particulare sau mici utilizatori (vânzări cu amănuntul).

Aceste activități sunt clasificate în secțiunea G a NACE Rev. 1 (cu excepția grupelor de întreținere și reparații 50.2, 50.4 și 52.7).

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din activități comerciale și de intermediere nu poate să figureze separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din cifra de afaceri (12 11 0).

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitățile clasificate în secțiunea F a NACE Rev. 1 privind construcțiile clasificate drept clădiri în clasificarea tipurilor de construcții (CC).

Este inclusă aici cifra de afaceri obținută din vânzarea bunurilor și serviciilor care au făcut obiectul subcontractării. Se exclude cifra de afaceri obținută din revânzarea bunurilor și serviciilor achiziționate pentru a fi revândute ca atare.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din clădiri nu poate să figureze separat în conturile societății. Ea face parte din Cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Cifra de afaceri (12 11 0).

Face parte din Cifra de afaceri din agricultură, silvicultură, piscicultură și activități industriale (18 10 0).

Face parte din Cifra de afaceri din activități industriale (18 12 0).

Face parte din Cifra de afaceri din activități de construcții (18 12 2).

Definiție

Partea din cifra de afaceri obținută din activitățile clasificate în secțiunea F a NACE Rev. 1 referitoare la construcțiile clasificate drept lucrări de construcții civile în clasificarea tipurilor de construcții (CC).

Este inclusă cifra de afaceri obținută din vânzarea de bunuri și servicii care au făcut obiectul subcontractării. Se exclude cifra de afaceri obținută din revânzarea bunurilor și serviciilor achiziționate pentru a fi revândute ca atare.

Legătura cu conturile societății

Cifra de afaceri din construcțiile civile nu poate să figureze separat în conturile societății. Ea face parte din Cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Cifra de afaceri (12 11 0).

Face parte din Cifra de afaceri din agricultură, silvicultură, piscicultură și activități industriale (18 10 0).

Face parte din Cifra de afaceri din activități industriale (18 12 0).

Face parte din Cifra de afaceri din activități de construcții (18 12 2).

Definiție

Cumpărările tuturor produselor energetice pe parcursul perioadei de referință trebuie incluse în această variabilă doar dacă acestea sunt achiziționate pentru a fi utilizate drept combustibil. Se exclud produsele energetice achiziționate ca materii prime sau pentru a fi revândute ca atare. Cifra trebuie prezentată numai valoric.

Legătura cu conturile societății

Cumpărările de produse energetice nu pot figura separat în conturile societății. Ele fac parte din Materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0).

Definiție

Achizițiile de carburanți solizi în cursul perioadei de referință se includ în această variabilă numai dacă sunt achiziționați pentru a fi utilizați drept carburanți. Se exclud carburanții solizi achiziționați ca materii prime sau pentru revânzare fără prelucrare.

Carburanți solizi sunt cărbunele cocsificabil, cărbunele industrial (alți cărbuni bituminoși și antracitul), lignitul, cocsul de cocserie, cocsul de gaz, cocsul de lignit, gudronul, aglomeratele de huilă și alți carburanți solizi.

Legătura cu contabilitatea întreprinderii

Achizițiile de produse energetice individuale nu pot figura separat în contabilitatea întreprinderii. Ele se includ la materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Parte din achizițiile de produse energetice (20 11 0)

Definiție

Achizițiile de produse petroliere în cursul perioadei de referință se includ în această variabilă numai dacă sunt achiziționate pentru a fi utilizate drept carburanți. Se exclud produsele petroliere achiziționate ca materii prime sau pentru revânzare fără prelucrare.

Produsele petroliere includ următoarele produse:

benzina auto (cu sau fără plumb);

motorina de uz rutier;

motorina pentru încălzire și altele;

păcura (cu conținut ridicat sau redus de sulf);

gaz petrolier lichefiat (GPL);

alte produse petroliere cum ar fi benzina de aviație, benzina pentru turboreactoare, kerosenul pentru turboreactoare, altele.

Legătura cu contabilitatea întreprinderii

Achizițiile de produse energetice individuale nu pot figura separat în contabilitatea întreprinderii. Ele se includ la materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Parte din achizițiile de produse energetice (20 11 0)

Definiție

Achizițiile de gaze naturale și produsele derivate în cursul perioadei de referință se includ în această variabilă numai dacă sunt achiziționate pentru a fi utilizate drept carburanți. Se exclud gazele naturale și produsele derivate achiziționate ca materii prime sau pentru revânzare fără prelucrare.

Gazul natural este un carburant bogat în metan provenit din zăcăminte naturale. Gazele derivate constau din gaz de cocserie (= gaz recuperat ca produs derivat de cocserie), gaz de furnal (= gaz recuperat ca produs derivat de furnal) și gaz de uzină de gaz (= gaz obținut prin carbonizare, cracare, reformare, gazificare sau amestec simplu de gaze și/sau aer în uzine de gaz) și gaz de oțelărie (= gaz recuperat ca produs derivat al producției de oțel în furnale cu oxigen).

Legătura cu contabilitatea întreprinderii

Achizițiile de produse energetice individuale nu pot figura separat în contabilitatea întreprinderii. Ele se includ la materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Parte din achizițiile de produse energetice (20 11 0)

Definiție

Achizițiile de surse de energie regenerabilă în cursul perioadei de referință se includ în această variabilă numai dacă sunt achiziționate pentru a fi utilizate drept carburanți. Se exclud sursele de energie regenerabilă achiziționate ca materii prime sau pentru revânzare fără prelucrare.

Sursele de energie regenerabilă includ biomasa, deșeurile de biomasă sau alte surse de energie regenerabilă.

Legătura cu contabilitatea întreprinderii

Achizițiile de produse energetice individuale nu pot figura separat în contabilitatea întreprinderii. Ele se includ la materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Parte din achizițiile de produse energetice (20 11 0)

Definiție

Căldura este produsă de centrale termice cu ajutorul carburanților fosili, a biomasei, a deșeurilor sau cu instalații mixte producătoare de căldură și electricitate (termocentrale) sau prin exploatarea zăcămintelor geotermice subterane.

Legătura cu contabilitatea întreprinderii

Achizițiile de produse energetice individuale nu pot figura separat în contabilitatea întreprinderii. Ele se includ la materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Parte din achizițiile de produse energetice (20 11 0)

Definiție

Electricitatea este o sursă de energie secundară obținută din carburanți fosili, energie nucleară, biomasă, deșeuri și alte surse de energie regenerabilă (precum hidroenergia, energia eoliană, energia solară sau sursele de energie geotermală).

Legătura cu contabilitatea întreprinderii

Achizițiile de produse energetice individuale nu pot figura separat în contabilitatea întreprinderii. Ele se includ la materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Parte din achizițiile de produse energetice (20 11 0).

Cumpărări de antracit

Cumpărări de cocs

Cumpărări de combustibil sub formă de brichete

Cumpărări de motorină

Cumpărări de păcură

Cumpărări de produse petroliere

Cumpărări de gaz natural

Cumpărări de derivate de gaz

Cumpărări de surse energetice regenerabile

Cumpărări de căldură

Cumpărări de electricitate

Legătura cu conturile societății

Cumpărările de produse energetice individuale nu pot figura separat în conturile societății. Ele fac parte din Materii prime și consumabile.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Cumpărări de produse energetice (20 11 0).

Definiție

Cheltuieli de capital consacrate unor metode, tehnologii, procese sau echipamente concepute pentru a colecta și evacua poluarea și poluanții (de exemplu, poluarea atmosferică, efluenții sau deșeurile solide) după crearea acestora, pentru a împiedica și a măsura nivelul de poluare și pentru a trata și a elimina poluanții generați de activitatea curentă a societății.

Este vorba despre totalul cheltuielilor efectuate în domeniile ecologice Protecția aerului înconjurător și a climatului, Gestionarea apelor reziduale, Gestionarea deșeurilor și Alte activități de protecție a mediului. Domeniul Alte activități de protecție a mediului include Protecția și asanarea solurilor, a apelor subterane și a apelor de suprafață, Reducerea nivelului zgomotului și al vibrațiilor, Protecția biodiversității și a peisajului, Protecția radioactivă, Cercetare și dezvoltare, Administrarea și gestionarea generală în domeniul mediului, Educația, formarea și informarea, Activități care generează cheltuieli indivizibile și Activități neclasificate în altă parte.

Sunt incluse:

investițiile în componente distincte și identificabile care se adaugă la instalația existentă și se pun în practică la capătul sau complet în afara liniei de producție (instalații de la capătul conductei),

investițiile în instalații (de exemplu, filtre sau etape de curățare separate) care atenuează sau extrag poluanți din interiorul liniei de producție, în cazul în care scoaterea din funcțiune a acestor echipamente suplimentare nu ar afecta, global, funcționarea liniei de producție.

Principala finalitate sau funcție a acestor cheltuieli de capital este protecția mediului și se raportează valoarea totală a acestora.

Cheltuielile se raportează fără deducerea compensațiilor costurilor care rezultă din generarea și vânzarea unor subproduse care pot fi comercializate, a economiilor realizate sau a subvențiilor primite.

Bunurile cumpărate sunt evaluate la prețul de achiziție fără TVA deductibil și fără alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri.

Sunt excluse:

acțiunile și activitățile care au un efect pozitiv asupra mediului care ar fi fost puse în aplicare indiferent de considerentele legate de protecția mediului, inclusiv măsurile care au ca scop principal sănătatea și siguranța la locul de muncă și securitatea producției;

măsurile care au ca scop reducerea poluării în cazul în care produsele sunt utilizate sau rebutate (adaptare ecologică a produselor), în afară de cazul în care politica de mediu și reglementările din acest domeniu extind răspunderea juridică a producătorului și la poluarea cauzată de utilizarea produselor sau la tratarea produselor după ce devin deșeuri;

activitățile legate de utilizarea și economisirea resurselor (de exemplu, aprovizionarea cu apă sau economia de energie sau de materii prime), în afară de cazul în care principalul lor scop este protecția mediului: de exemplu, în cazul în care aceste activități vizează aplicarea politicii de mediu naționale sau internaționale și nu realizarea unor economii de costuri.

Legătura cu conturile societății

Definiția se bazează pe standardele contabile aplicate de întreprindere în contabilitatea sa, în conformitate cu standardele contabile ale UE: și anume, acestea sunt cheltuieli care se pot recunoaște ca active.

Legătura cu alte variabile

Total investiții pentru protecția mediului reprezintă suma variabilelor 21 11 0 și 21 12 0. Total cheltuieli pentru protecția mediului reprezintă suma variabilelor 21 11 0, 21 12 0 și 21 14 0.

Parțial:

15 11 0 Investiții brute în bunuri corporale

15 31 0 Valoare bunuri corporale achiziționate prin leasing financiar.

Definiție

Cheltuieli de capital aferente aplicării unor noi metode, tehnologii, procese, instalații (sau elemente ale acestora) sau adaptării celor existente, care sunt concepute pentru a preveni sau a reduce poluarea creată la sursă (de exemplu, poluarea atmosferică, efluenții sau deșeurile solide), astfel încât să se limiteze efectele exercitate asupra mediului de emisia de poluanți și/sau de activitățile poluante.

Este vorba despre totalul cheltuielilor efectuate în domeniile ecologice Protecția aerului înconjurător și a climatului, Gestionarea apelor reziduale, Gestionarea deșeurilor și Alte activități de protecție a mediului. Domeniul Alte activități de protecție a mediului include Protecția și asanarea solurilor, a apelor subterane și a apelor de suprafață, Reducerea nivelului zgomotului și al vibrațiilor, Protecția biodiversității și a peisajului, Protecția radioactivă, Cercetare și dezvoltare, Administrarea și gestionarea generală în domeniul mediului, Educația, formarea și informarea, Activități care generează cheltuieli indivizibile și Activități neclasificate în altă parte.

Cheltuielile se raportează fără deducerea compensațiilor costurilor care rezultă din generarea și vânzarea unor subproduse care pot fi comercializate, a economiilor realizate sau a subvențiilor primite.

Bunurile cumpărate sunt evaluate la prețul de achiziție fără TVA deductibil și fără alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri.

Sunt incluse:

cheltuielile de capital pentru metode, procese, tehnologii și instalații (sau elemente ecologice ale acestora) distincte și identificabile în mod separat. Principala lor finalitate sau funcție este, prin definiție, protecția mediului și se raportează cheltuielile totale consacrate metodelor, proceselor, tehnologiilor și instalațiilor (sau elementelor ecologice ale acestora),

cheltuielile de capital pentru metode, procese, tehnologii și instalații care sunt integrate în activitatea generală (proces de producție/instalație), astfel încât este dificil să se identifice separat elementul de prevenire a poluării. Acest lucru este legat de achizițiile de instalații noi conforme cu standardele consolidate privind mediul (măsuri integrate). În aceste situații, se raportează numai partea din investițiile totale care este consacrată protecției mediului.

Această parte corespunde investiției suplimentare față de cheltuielile de investiții care ar fi fost efectuate dacă investiția nu ar fi avut scopuri ecologice. Astfel, o altă modalitate de a proceda constă în a considera ca bază soluția cea mai puțin costisitoare pe care o are la dispoziție întreprinderea și care are funcții și caracteristici similare, cu excepția celor legate de protecția mediului.

În cazul în care opțiunea reținută este o tehnologie standard și întreprinderea nu are la dispoziție o soluție mai puțin costisitoare și mai puțin ecologică, măsura este, prin definiție, exclusă din cadrul activităților de protecție a mediului și nu se raportează nici o cheltuială.

Sunt excluse:

acțiunile și activitățile care au un efect pozitiv asupra mediului care ar fi fost puse în aplicare indiferent de considerentele legate de protecția mediului, inclusiv măsurile care au ca scop principal sănătatea și siguranța la locul de muncă și securitatea producției;

măsurile care au ca scop reducerea poluării, în cazul în care produsele sunt utilizate sau rebutate (adaptare ecologică a produselor), în afară de cazul în care politica de mediu și reglementările din acest domeniu extind răspunderea juridică a producătorului și la poluarea cauzată de utilizarea produselor sau la tratarea produselor după ce devin deșeuri;

activitățile legate de utilizarea și economisirea resurselor (de exemplu, aprovizionarea cu apă sau economia de energie sau de materii prime), în afară de cazul în care principalul lor scop este protecția mediului: de exemplu, în cazul în care aceste activități vizează aplicarea politicii de mediu naționale sau internaționale și nu realizarea unor economii de costuri.

Legătura cu conturile societății

Definiția se bazează pe standardele contabile aplicate de societate în contabilitatea sa, în conformitate cu standardele contabile ale UE: și anume, acestea sunt cheltuieli care se pot recunoaște ca active.

Legătura cu alte variabile

Total investiții pentru protecția mediului reprezintă suma variabilelor 21 11 0 și 21 12 0. Total cheltuieli pentru protecția mediului reprezintă suma variabilelor 21 11 0, 21 12 0 și 21 14 0.

Parțial:

15 11 0 Investiții brute în bunuri corporale

15 31 0 Valoare bunuri corporale achiziționate prin leasing financiar.

Definiție

Totalul cheltuielilor curente pentru protecția mediului reprezintă cheltuielile de exploatare și de întreținere ale unei activități, unei tehnologii, unui proces, unei instalații (sau ale unor elemente ale acestora) concepute pentru a preveni, a reduce, a trata sau a elimina poluanții și poluarea (de exemplu, poluarea atmosferică, efluenții sau deșeurile solide) sau orice altă degradare a mediului care rezultă din activitatea curentă a întreprinderii.

Este vorba despre totalul cheltuielilor efectuate în domeniile ecologice Protecția aerului înconjurător și a climatului, Gestionarea apelor reziduale, Gestionarea deșeurilor și Alte activități de protecție a mediului. Domeniul Alte activități de protecție a mediului include Protecția și asanarea solurilor, a apelor subterane și a apelor de suprafață, Reducerea nivelului zgomotului și al vibrațiilor, Protecția biodiversității și a peisajului, Protecția radioactivă, Cercetare și dezvoltare, Administrarea și gestionarea generală în domeniul mediului, Educația, formarea și informarea, Activități care generează cheltuieli indivizibile și Activități neclasificate în altă parte.

Totalul cheltuielilor curente pentru protecția mediului se raportează fără deducerea compensaților costurilor care rezultă din generarea și vânzarea unor subproduse care pot fi comercializate, a economiilor realizate sau a subvențiilor primite.

Cheltuielile curente reprezintă suma cheltuielilor interne și a achizițiilor de servicii de protecție a mediului:

cheltuielile interne cuprind toate cheltuielile curente pentru protecția mediului, cu excepția achizițiilor de servicii de protecție a mediului de la alte unități. Reprezintă suma costurilor cu forța de muncă, a costurilor aferente utilizării materiilor prime și a consumabilelor și a plăților efectuate pe baza unui contract de leasing operațional, de exemplu, cheltuieli legate de exploatarea și întreținerea instalațiilor de protecție a mediului, de măsurarea și monitorizarea nivelului poluării, de gestionarea mediului, de informare și educație, de cercetare și dezvoltare în domeniul mediului,

achizițiile de servicii de protecție a mediului cuprind toate taxele, redevențele și sumele asimilate plătite altor organisme (din exteriorul unității care raportează), publice sau private, în schimbul unor servicii de protecție a mediului legate de impactul activității curente a societății asupra mediului. Este vorba, de exemplu, despre plățile aferente colectării și tratării deșeurilor și a apelor reziduale, despre plățile aferente decontaminării solului, taxele de reglementare, plățile pentru serviciile de consultanță privind mediul legate, de exemplu, de informarea în materie de mediu, sau de activități de certificare sau de punere în funcțiune a instalațiilor de protecție a mediului.

Bunurile și serviciile cumpărate sunt evaluate la prețul de achiziție fără TVA deductibil și fără alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri. Cheltuielile cu forța de muncă cuprind salariile brute, inclusiv cheltuielile cu asigurările sociale ale angajatorului, excluzând cheltuielile generale.

Sunt excluse:

acțiunile și activitățile care au un efect pozitiv asupra mediului care ar fi fost puse în aplicare indiferent de considerentele legate de protecția mediului, inclusiv măsurile care au ca scop principal sănătatea și siguranța la locul de muncă și securitatea producției;

măsurile care au ca scop reducerea poluării în cazul în care produsele sunt utilizate sau rebutate (adaptare ecologică a produselor), în afară de cazul în care politica de mediu și reglementările din acest domeniu extind răspunderea juridică a producătorului și la poluarea cauzată de utilizarea produselor sau la tratarea produselor după ce devin deșeuri;

activitățile legate de utilizarea și economisirea resurselor (de exemplu, aprovizionarea cu apă sau economia de energie sau de materii prime), în afară de cazul în care principalul lor scop este protecția mediului: de exemplu, în cazul în care aceste activități vizează aplicarea politicii de mediu naționale sau internaționale și nu realizarea unor economii de costuri;

plata, de către unitatea care raportează, a unor taxe, redevențe sau cheltuieli care nu se referă la achiziția unui serviciu de protecție a mediului legat de impactul activității curente a societății asupra mediului, chiar dacă autoritățile guvernamentale au stabilit că venitul în cauză este destinat finanțării altor activități de protecție a mediului (de exemplu, taxe pe poluare);

elemente de costuri calculate, precum amortizarea instalației de protecție a mediului, pierderea de capital datorată înlocuirii forțate sau cheltuielile generale;

pierderile de venit, taxele compensatorii, amenzile, penalitățile și cheltuielile asimilate care nu se referă la o activitate de protecție a mediului.

Legătura cu conturile societății

Definiția cheltuielilor curente se bazează pe standardele contabile aplicate de societate în contabilitatea sa, în conformitate cu standardele contabile ale UE: și anume, cheltuielile curente includ toate cheltuielile care nu sunt înscrise la active imobilizate, ci în contul de profit și pierderi.

Acestea reprezintă suma achizițiilor de materii prime și consumabile, a costurilor cu forța de muncă, a redevențelor și taxelor publice, a cheltuielilor aferente serviciilor externe și a cheltuielilor de chirie și de leasing pentru activitățile de protecție a mediului.

Legătura cu alte variabile

Total investiții pentru protecția mediului reprezintă suma variabilelor 21 11 0 și 21 12 0. Total cheltuieli pentru protecția mediului reprezintă suma variabilelor 21 11 0, 21 12 0 și 21 14 0.

Parțial:

13 11 0 Total achiziții de bunuri și servicii

13 31 0 Costuri cu personalul.

Definiție

Cercetarea și dezvoltarea experimentală cuprind munca creativă depusă sistematic în scopul sporirii bagajului de cunoștințe, inclusiv cunoștințe despre om, cultură și societate, și utilizarea acestui bagaj de cunoștințe pentru crearea de noi aplicații.

Cheltuielile în cadrul firmei sunt toate cheltuielile de cercetare și dezvoltare efectuate în interiorul unității, indiferent de sursa fondurilor.

Trebuie să se facă distincție între cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare și cele pentru o gamă largă de activități înrudite. Următoarele activități vor fi, prin urmare, excluse din cheltuielile de cercetare și dezvoltare:

cheltuielile pentru învățământ și instruire;

cheltuielile pentru alte activități științifice și tehnice (de exemplu servicii informatice, testare și standardizare, studii de fezabilitate etc.);

cheltuielile pentru alte activități industriale (de exemplu inovațiile industriale neincluse în altă parte);

cheltuielile pentru activități pur financiare (inclusiv alte activități administrative și de asistență indirectă).

Cheltuielile în cadrul firmei sunt evaluate la costul de producție și includ toate costurile de exploatare, inclusiv costul manoperei și cheltuielile de capital.

Legătura cu conturile societății

În funcție de legile naționale, cheltuielile de cercetare și dezvoltare pot fi înregistrate în unul din următoarele locuri: mișcări ale activelor necorporale, mișcări ale activelor corporale sau cheltuieli de exploatare.

Dacă, conform legilor naționale, aceste cheltuieli pot fi parțial sau complet imobilizate, atunci ele vor fi incluse în mișcarea de active necorporale cuprinsă în conturile societății la Active fixe – active necorporale – costuri de cercetare și dezvoltare.

Dacă, conform legilor naționale, aceste cheltuieli sunt doar parțial sau deloc imobilizate, atunci cheltuiala face parte din Materii prime și consumabile, Alte cheltuieli externe, Costuri de personal și Alte cheltuieli de exploatare, iar cheltuiala de capital va fi inclusă în mișcarea de active corporale cuprinsă în conturile societății la Active fixe – active corporale.

Definiție

Cercetarea și dezvoltarea experimentală cuprind munca creativă depusă sistematic în scopul sporirii bagajului de cunoștințe, inclusiv cunoștințe despre om, cultură și societate și utilizarea acestui bagaj de cunoștințe pentru crearea de noi aplicații.

Toate persoanele angajate direct în cercetare și dezvoltare trebuie luate în calcul, ca și cele care furnizează servicii directe, cum ar fi directorii din cercetare și dezvoltare, administratorii și funcționarii. Persoanele care furnizează servicii indirecte, cum ar fi personalul de la cantină și cel de securitate trebuie excluse, chiar dacă salariile și remunerațiile lor sunt incluse ca și cheltuieli de regie atunci când se măsoară cheltuielile.

Trebuie să facem distincție între personalul din cercetare și dezvoltare și restul personalului angajat pentru o gamă largă de activități înrudite. Prin urmare, următoarele categorii vor fi excluse din categoria personalului de cercetare și dezvoltare:

personalul angajat pentru învățământ și instruire;

personalul angajat pentru alte activități științifice și tehnologice (de exemplu servicii informatice, testare și standardizare, studii de fezabilitate etc.);

personalul angajat pentru alte activități industriale (de exemplu inovațiile industriale neincluse în altă parte);

personalul angajat pentru administrație și alte activități auxiliare.

Legătura cu conturile societății

Numărul total al personalului angajat pentru cercetare și dezvoltare nu poate să figureze separat în conturile societății. El face parte din Numărul de persoane angajate care este înregistrat în notele explicative la conturi [articolul 43 alineatul (8)].

Legătura cu alte variabile

Face parte din Numărul de persoane angajate (16 11 0).

Definiție (pentru industrie – Secțiunile C-E ale NACE Rev. 1)

Plățile pentru subcontractori sunt plățile făcute de unitate unor terțe părți în schimbul unor bunuri industriale și servicii furnizate ca parte a unei relații de subcontractare care se definește după cum urmează:

Două întreprinderi sunt legate printr-o relație de subcontractare atunci când se reunesc condițiile A și B:

întreprinderea-client, numită și contractor principal, participă la conceperea produsului furnizând, chiar și parțial, specificații tehnice întreprinderii furnizoare, numită și subcontractor, și/sau o aprovizionează pe aceasta cu materialele care urmează a fi prelucrate;

întreprinderea-client vinde produsul subcontractat, fie ca atare sau ca parte a unui produs mai complex și preia responsabilitatea post-vânzare a produsului.

Notă: Simpla mențiune a culorii, mărimii sau a numărului de catalog nu constituie o specificație tehnică. Fabricarea unui produs la comandă nu implică în mod necesar o relație de subcontractare.

Legătura cu conturile societății

Plățile pentru subcontractori nu sunt neapărat incluse separat în contabilitatea societății. Ele pot face parte din alte cheltuieli externe și alte costuri de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0).

Definiție

Ponderea în cifra de afaceri a comercianților cu ridicata (diviziunea 51 a NACE Rev. 1) deținută de comercianții cu amănuntul. Această pondere corespunde schemei tradiționale producător → angrosist → detailist → consumator. A se remarca faptul că ponderea va fi calculată pe baza cifrei de afaceri din activitățile comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Legătura cu conturile societății

Ponderea procentuală din cifra de afaceri realizată cu detailiștii nu poate figura separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Cifra de afaceri (12 11 0).

Face parte din Cifra de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Notă: Această variabilă formează, împreună cu (25 11 2) utilizatori profesioniști și (25 11 3) consumatori finali, o defalcare exhaustivă a cifrei de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Definiție

Ponderea din cifra de afaceri a angrosiștilor (diviziunea 51 a NACE Rev. 1) realizată cu utilizatori profesionali (întreprinderi, instituții, organisme guvernamentale etc.) și angrosiști. Se exclud vânzările către detailiști și consumatori finali. Angrosiștii pot să formeze o rețea complexă de distribuție, care să implice câțiva angrosiști, înainte de utilizatorul final.

A se reține că ponderea din cifra de afaceri va fi calculată pe baza cifrei de afaceri din activitățile comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Legătura cu conturile societății

Ponderea din cifra de afaceri realizată cu utilizatorii profesioniști nu poate să figureze separat în conturile societății. Ea face parte din cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Cifra de afaceri (12 11 0).

Face parte din Cifra de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Notă: Această variabilă formează, împreună cu (25 11 1), detailiști și (25 11 3) consumatori finali, o defalcare exhaustivă a cifrei de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Definiție

Ponderea din cifra de afaceri a angrosiștilor (diviziunea 51 a NACE Rev. 1) realizată cu consumatorii finali. Aceasta corespunde unei activități secundare a angrosiștilor care acționează ca detailiști.

A se reține faptul că ponderea din cifra de afaceri va fi calculată pe baza cifrei de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Legătura cu conturile societății

Ponderea din cifra de afaceri realizată cu consumatorii finali nu poate figura separat în conturile societății. Ea face parte din Cifra netă de afaceri.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Cifra de afaceri (12 11 0).

Face parte din Cifra de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Notă: Această variabilă formează, împreună cu (25 11 1), detailiști și (25 11 2) utilizatori profesioniști, o defalcare exhaustivă a Cifrei de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare (18 13 0).

Definiție

Această caracteristică, pe lângă faptul că descrie rețeaua de aprovizionare a comerțului cu amănuntul, este o aproximare făcută de detailist pentru a aprecia ponderea cumpărărilor directe de la angrosiști și prin intermediul grupurilor de achiziție.

A se reține că ponderea cumpărărilor va fi calculată pe baza cumpărărilor de bunuri și servicii destinate revânzării ca atare (13 12 0).

Legătura cu conturile societății

Ponderea cumpărărilor de la angrosiști și grupuri de achiziție nu poate figura separat în conturile societății. Ea face parte din materii prime și consumabile, alte cheltuieli externe și alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0).

Face parte din cumpărările de bunuri și servicii destinate revânzării ca atare (13 12 0).

A se reține că ponderea cumpărărilor de la angrosiști și grupuri de achiziție (25 21 1) și de la producători (25 21 2) ar putea să nu corespundă totalului cumpărărilor destinate revânzării (13 12 0). Primele două variabile nu includ, de exemplu, cumpărările de la detailiști și cumpărările de bunuri folosite de la utilizatori profesionali/privați.

Definiție

Această caracteristică, la fel ca 25 21 1, descrie rețeaua de aprovizionare a comerțului cu amănuntul. Ea este o aproximare făcută de detailist pentru a aprecia ponderea cumpărărilor directe de la producători.

A se reține că ponderea cumpărărilor va fi calculată pe baza cumpărărilor de bunuri și servicii destinate revânzării ca atare (13 12 0).

Legătura cu conturile societății

Ponderea cumpărărilor de la producători nu poate figura separat în conturile societății Ea face parte din materii prime și consumabile, alte cheltuieli externe și alte cheltuieli de exploatare.

Legătura cu alte variabile

Face parte din Totalul cumpărărilor de bunuri și servicii (13 11 0).

Face parte din cumpărările de bunuri și servicii destinate revânzării ca atare (13 12 0).

A se reține că ponderea cumpărărilor de la angrosiști și grupuri de achiziție (25 21 1) și de la producători (25 21 2) poate să nu corespundă totalului cumpărărilor destinate revânzării (13 12 0). Primele două variabile nu includ, de exemplu, cumpărările de la detailiști și cumpărările de bunuri utilizate de la utilizatorii profesionali/privați.

Prima cuprinde TVA și alte taxe deductibile legate direct de cifra de afaceri, care sunt excluse din cifra de afaceri. Aceste taxe sunt colectate de întreprindere în etape și sunt suportate în totalitate de cumpărătorul final.

A doua grupă cuprinde toate celelalte taxe și impozite aferente produselor, care sunt fie (1) legate de cifra de afaceri și nu sunt deductibile, sau (2) sunt impozite pe produse, care nu sunt legate de cifra de afaceri. Aici sunt incluse taxele și drepturile la import și taxele pe producția, exportul, vânzările, transferul, leasing-ul sau livrarea de bunuri și servicii sau taxele pe utilizarea acestora pentru consumul propriu al întreprinderii sau pentru formarea capitalului propriu al acesteia.

A treia grupă cuprinde taxele și impozitele aferente producției. Acestea sunt plăți obligatorii și fără contrapartidă, în numerar sau în natură, percepute de autoritățile publice sau de instituțiile Uniunii Europene, pentru producția sau importul de bunuri și servicii, angajarea forței de muncă, dreptul de proprietate sau de utilizare asupra terenurilor, clădirilor sau altor active utilizate în producție, indiferent de cantitatea sau valoarea mărfurilor sau serviciilor produse sau vândute.

Cifra de afaceri este folosită pentru calcularea Valorii de producție (12 12 0) și a altor agregate și solduri;

Cifra de afaceri poate fi defalcată pe activități: Cifră de afaceri din (i) activitatea principală, (ii) activități industriale, (iii) activități comerciale de cumpărare și revânzare, (iv) activități de intermediere (agenți), (v) alte activități de servicii (18 11 0 până la 18 15 0);

Cifra de afaceri poate fi defalcată pe tip de produs: Defalcarea cifrei de afaceri pe tip de produs (18 21 0);

Cifra de afaceri poate fi defalcată pe tip de client: Ponderea procentuală din cifra de afaceri reprezentată de (i) comercianți cu amănuntul (25 11 1), (ii) utilizatori profesionali (25 11 2), (iii) consumatori finali (25 11 3).

Prime brute emise de asigurare directă (12 11 1),

+ Prime brute de reasigurare acceptate, emise (12 11 2).

Contribuții de pensii de primit de la membri (48 00 1),

+ Contribuțiile de pensiide primit de la angajatori (48 00 2),

+ Transferuri de intrare (48 00 3),

+ Alte contribuții de pensii (48 00 4);sau

Contribuții de pensii în regimuri de prestări definite (48 00 5),

+ Contribuții de pensii în regimuri de contribuții definite (48 00 6),

+ Contribuții de pensii în regimuri hibride (48 00 7).

cifra netă de afaceri;

parte din Alte venituri din exploatare– exclusiv subvențiile;

variațiile stocurilor de produse finite și producție neterminată, face parte din Materii prime și consumabile aferente cumpărărilor și variației stocurilor de bunuri destinate revânzării;

activități efectuate de întreprindere în scopuri proprii și imobilizate.

Valoarea producției este utilizată la calcularea valorii adăugate la costul factorilor (12 15 0) și a altor agregate și solduri.

Pentru asigurarea de viață:

Prime brute emise (12 11 0),

+ Variații brute ale provizioanelor pentru prime neîncasate (32 11 2),

+ Venituri din investiții (32 22 0),

– Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5),

– Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Venituri din participații (32 71 1),

+ {[Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]}/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 22 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Alte venituri tehnice, în valoare netă (32 16 1),

+ Alte venituri (32 46 0),

– Sume brute plătite pentru cererile de despăgubire (32 13 1),

– Variația brută a provizionelor pentru plata cererilor de despăgubire (32 13 4),

+ Cheltuieli externe și interne de gestionare a cererilor de despăgubire (32 61 5),

+ Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

+ Profituri nerealizate din investiții (32 23 0),

– Pierderi din realizarea investițiilor (32 72 3),

– Pierderi nerealizate din investiții (32 28 0),

– Variația brută a provizioanelor de asigurare de viață (32 25 0),

– Participări la beneficii și risturne, în valoare netă (32 16 3),

– Variația fondului pentru donații viitoare (parte din 32 29 0),

– Variații nete ale altor provizioane tehnice, neînregistrate încă la alte poziții (32 16 2).

Pentru asigurare generală și reasigurare:

Prime brute emise (12 11 0),

+ Variația brută a provizioanelor pentru prime neîncasate (32 11 2),

+ Venituri din investiții (32 42 0),

– Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5),

– Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Venituri din participații (32 71 1),

+ {[Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]}/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 42 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Alte venituri tehnice, în valoare netă (32 16 1),

+ Alte venituri (32 46 0),

– Sume brute plătite pentru cererile de despăgubire (32 13 1),

– Variația brută a provizioanelor pentru plata cererilor de despăgubire (32 13 4),

+ Cheltuieli externe și interne de gestionare a cererilor de despăgubire (32 61 5),

+ Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Pierderi din realizarea investițiilor (32 72 3),

– Participări la beneficii și risturne, în valoare netă (32 16 3),

– Variația provizioanelor de egalizare (32 15 0),

– Variații nete ale altor provizioane tehnice, neînregistrate la alte poziții (32 16 2).

Prime brute emise (12 11 0),

+ Variații brute ale provizioanelor pentru prime neîncasate (32 11 2),

+ Venituri din investiții (32 22 0),

– Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5),

– Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Venituri din participații (32 71 1),

+ {[Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]}/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 22 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Alte venituri tehnice, în valoare netă (32 16 1),

+ Alte venituri (32 46 0),

– Sume brute plătite pentru cererile de despăgubire (32 13 1),

– Variația brută a provizionelor pentru plata cererilor de despăgubire (32 13 4),

+ Cheltuieli externe și interne de gestionare a cererilor de despăgubire (32 61 5),

+ Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

+ Profituri nerealizate din investiții (32 23 0),

– Pierderi din realizarea investițiilor (32 72 3),

– Pierderi nerealizate din investiții (32 28 0),

– Variația brută a provizioanelor de asigurare de viață (32 25 0),

– Participări la beneficii și risturne, în valoare netă (32 16 3),

– Variația fondului pentru donații viitoare (parte din 32 29 0),

– Variații nete ale altor provizioane tehnice, neînregistrate încă la alte poziții (32 16 2).

Prime brute emise (12 11 0),

+ Variația brută a provizioanelor pentru prime neîncasate (32 11 2),

+ Venituri din investiții (32 42 0),

– Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5),

– Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Venituri din participații (32 71 1),

+ {[Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]}/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 42 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Alte venituri tehnice, în valoare netă (32 16 1),

+ Alte venituri (32 46 0),

– Sume brute plătite pentru cererile de despăgubire (32 13 1),

– Variația brută a provizioanelor pentru plata cererilor de despăgubire (32 13 4),

+ Cheltuieli externe și interne de gestionare a cererilor de despăgubire (32 61 5),

+ Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6),

– Pierderi din realizarea investițiilor (32 72 3),

– Participări la beneficii și risturne, în valoare netă (32 16 3),

– Variația provizioanelor de egalizare (32 15 0),

– Variații nete ale altor provizioane tehnice, neînregistrate la alte poziții (32 16 2).

Dobânzi de primit și venituri asimilate (42 11 0),

– Dobânzi de plătit și cheltuieli asimilate (42 12 0),

+ Comisioane de primit (42 14 0),

+ Venituri din acțiuni și alte titluri financiare cu randament variabil (42 13 1),

+ Profituri nete sau pierderi nete din operațiuni financiare (42 20 0),

+ Alte venituri din exploatare (42 31 0).

Cifra de afaceri (12 11 0),

– Prime de asigurare de plătit (48 05 0),

+ Venituri din investiții (48 01 0),

+ Alte venituri (48 02 2),

+ Indemnizații de asigurare de primit (48 02 1),

– Cheltuieli totale pentru pensii (48 03 0),

– Variații nete ale provizioanelor tehnice (48 04 0).

Marja brută la bunurile destinate revânzării este inclusă în Valoarea producției (12 12 0).

Subvențiile pentru produse sunt subvenții plătibile per unitate de produs sau serviciu. Subvenția poate fi reprezentată de o anumită sumă de bani per unitate de bun sau serviciu sau poate fi calculată ad valorem, ca un procent anume din prețul per unitate. De obicei, subvenția pentru un produs devine plătibilă atunci când bunul sau serviciul este produs, vândut sau importat, dar poate fi plătibilă și în alte condiții, cum ar fi situația în care un bun este transferat, închiriat, livrat sau utilizat pentru consumul propriu sau pentru formarea capitalului propriu.

Subvențiile legate de producție sunt subvențiile primite de unitate fără a fi legate de cantitatea sau valoarea bunurilor produse sau vândute. În principal, aceste subvenții cuprind subvențiile pentru plata masei salariale, subvențiile pentru protecția mediului și bonificarea dobânzilor.

Prima cuprinde TVA și alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri și care sunt excluse din cifra de afaceri. Aceste impozite sunt colectate în etape de întreprindere și sunt suportate în totalitate de cumpărătorul final.

A doua grupă cuprinde toate celelalte taxe și impozite legate de produse, care sunt fie (1) legate de cifra de afaceri, dar nu sunt deductibile, sau (2) taxele pe produse care nu sunt legate de cifra de afaceri. Tot aici sunt incluse și taxele și drepturile la import și impozitele pe producția, exportul, vânzarea, transferul, leasing-ul sau livrarea de bunuri și servicii sau ca rezultat al utilizării acestora pentru consumul propriu al întreprinderii sau pentru formarea capitalului propriu al acesteia.

A treia grupă cuprinde taxele și impozitele legate de producție. Acestea sunt plăți obligatorii și fără contrapartidă, în numerar sau în natură, percepute de autoritățile publice sau de instituțiile Uniunii Europene, pentru producția sau importul de bunuri și servicii, angajarea de forță de muncă, dreptul de proprietate sau de utilizare asupra terenurilor, clădirilor sau a altor active utilizate în producție, indiferent de cantitatea sau valoarea bunurilor sau serviciilor produse sau vândute.

Cifra netă de afaceri;

Variațiile stocurilor de produse finite și producție neterminată;

Activitatea realizată de întreprindere în scopuri proprii și imobilizată;

Materii prime și consumabile;

Alte cheltuieli externe;

Face parte din Alte cheltuieli de exploatare - exclusiv impozitele și taxele legate de producție;

Face parte din Alte venituri din exploatare - exclusiv subvențiile de exploatare legate de producție.

Prima cuprinde TVA și alte impozite deductibile legate direct de cifra de afaceri și care sunt excluse din cifra de afaceri. Aceste impozite sunt colectate în etape de întreprindere și sunt suportate în totalitate de cumpărătorul final.

A doua grupă cuprinde toate celelalte taxe și impozite legate de produse, care sunt fie (1) legate de cifra de afaceri și nu sunt deductibile, sau (2) sunt taxe pe produse care nu sunt legate de cifra de afaceri. Aici sunt incluse taxele și drepturile la import și taxele pe producția, exportul, vânzările, transferul, leasing-ul sau livrarea de bunuri și servicii, sau ca rezultat al utilizării lor pentru consumul propriu al întreprinderii sau pentru formarea capitalului propriu al acesteia.

A treia grupă cuprinde taxele și impozitele legate de producție. Acestea sunt plăți obligatorii și fără contrapartidă, în numerar sau în natură, percepute de autoritățile publice sau de instituțiile Uniunii Europene, pentru producția sau importul de bunuri și servicii, ocuparea forței de muncă, dreptul de proprietate sau de utilizare asupra terenurilor, clădirilor sau altor active utilizate în producție, indiferent de cantitatea sau valoarea bunurilor sau serviciilor produse sau vândute.

Cifra de afaceri netă;

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată;

Activitatea realizată de întreprindere în scopuri proprii și imobilizată;

Materii prime și consumabile;

Alte cheltuieli externe;

Alte cheltuieli de exploatare;

Alte venituri din exploatare.

Valoarea adăugată la costul factorilor este utilizată pentru calculul Excedentului brut de exploatare (12 17 0) și al altor agregate și solduri.

Valoarea producției (12 12 0),

– Consum intermediar (13 11 0).

Valoarea producției (12 12 0),

– Total achiziții de bunuri și servicii (13 11 0).

Valoarea producției (12 12 0),

– Consum intermediar [= Total achiziții de bunuri și servicii (13 11 0)].

Cifra netă de afaceri;

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată;

Activitatea realizată de întreprindere în scopuri proprii și capitalizată;

Materii prime și consumabile;

Alte cheltuieli externe;

Alte cheltuieli de exploatare;

Alte venituri din exploatare;

Costuri cu personalul.

costurile cu personalul (13 31 0).

Materii prime și consumabile (înainte de a se lua în calcul variația stocurilor de bunuri și servicii);

Alte cheltuieli externe (înainte de a se lua în calcul variația stocurilor de bunuri și servicii);

Face parte din Alte cheltuieli de exploatare, partea inclusă aici privește plățile pentru bunuri și servicii care nu sunt incluse în cele două rubrici de mai sus (materii prime și consumabile și alte cheltuieli externe). Partea care nu este inclusă aici privește plata taxelor pe producție.

Cumpărările de bunuri și servicii cumpărate pentru a fi revândute ca atare (13 12 0);

Cheltuielile de exploatare legate de clădiri și echipamente (13 41 0), Costul de desfacere (13 42 0), Alte costuri de exploatare (13 43 0). A se reține faptul că aceste trei variabile, atunci când se combină cu variabila 13 12 0 de mai sus, reprezintă o defalcare exhaustivă a totalului cumpărărilor de bunuri și servicii pentru întreprinderile care activează în comerțul cu ridicata și în cel cu amănuntul;

Plăți pentru lucrătorii unor agenții (13 13 1);

Plăți pentru chirii pe termen lung și pentru leasing operațional de bunuri (13 41 1);

Cumpărări de produse energetice (20 11 0 și 20 21 0 la 21 31 0);

Ponderea procentuală a cumpărărilor de la angrosiști și grupuri de achiziție (25 21 1) și Ponderea procentuală a cumpărărilor de la producători (25 21 2).

Pentru asigurarea de viață:

Sold de reasigurare (32 18 0),

+ [Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 22 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Comisioane (32 61 1),

+ Alte cheltuieli externe pentru achiziții de bunuri și servicii (32 61 4 – consum de active fixe în cont propriu).

Pentru asigurare generală și reasigurare:

Sold de reasigurare (32 18 0),

+ [Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1]/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 42 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din titluri sub formă de interese de participare (32 71 1)],

+ Comisioane (32 61 1),

+ Alte cheltuieli externe pentru achiziții de bunuri și servicii (32 61 4 – consum de active fixe în cont propriu).

Sold de reasigurare (32 18 0),

+ [Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1)]/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 22 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din participații (32 71 1)],

+ Comisioane (32 61 1),

+ Alte cheltuieli externe pentru achiziții de bunuri și servicii (32 61 4 – consum de active fixe în cont propriu).

Sold de reasigurare (32 18 0),

+ [Total provizioane tehnice brute (37 30 0) – Total provizioane tehnice nete (37 30 1]/Total provizioane tehnice nete (37 30 1) x [Venituri din investiții (32 42 0) – Reajustări valorice ale investițiilor (32 71 5) – Profituri din realizarea investițiilor (32 71 6) – Venituri din titluri sub formă de interese de participare (32 71 1)],

+ Comisioane (32 61 1),

+ Alte cheltuieli externe pentru achiziții de bunuri și servicii (32 61 4 – consum de active fixe în cont propriu).

Comisioane de plătit (42 15 0),

+ Alte cheltuieli administrative (42 32 2),

+ Alte cheltuieli de exploatare (42 33 0).

Materii prime și consumabile;

Alte cheltuieli externe;

Alte cheltuieli de exploatare.

stocuri de produse finite;

stocuri de producție neterminată;

stocuri de bunuri și servicii cumpărate în scopul revânzării ca atare;

stocuri de materii prime și consumabile.

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată;

face parte din Materii prime și consuma;

face parte din Alte cheltuieli externe;

face parte din Alte cheltuieli de exploatare.

Variația stocurilor de bunuri și servicii este folosită la calcularea valorii adăugate la prețurile de piață (12 14 0) și a altor agregate și solduri.

Variația stocurilor de bunuri și servicii poate fi defalcată în funcție de tipul stocurilor: (i) Variația stocurilor de bunuri și servicii cumpărate în scopul revânzării ca atare (13 21 1), (ii) Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată fabricate de unitate (13 21 3) și (iii) Variația stocurilor de materii prime și consumabile.

Variația stocurilor de bunuri cumpărate în scopul revânzării ca atare sunt utilizate la calculul marjei brute la bunurile destinate revânzării (12 13 0), al Valorii producției (12 12 0) și al altor agregate și solduri;

Parte din Variația stocurilor de bunuri și servicii (13 21 0).

Variația stocurilor de produse finite și producție neterminată este utilizată la calculul Valorii producției (12 12 0) și al altor agregate și solduri.

Face parte din Variația stocurilor de bunuri și servicii (13 21 0).

salarii,

costuri ale angajatorilor aferente asigurărilor sociale.

costurile cu personalul, care reprezintă suma dintre Salarii și Costuri cu asigurările sociale.

Costuri cu asigurările sociale (13 33 0).

costuri aferente clădirilor, cuprinzând:

chirii, plăți pentru energia necesară încălzirii, electricitate, întreținere și reparația clădirilor;

vărsăminte în contul leasing-ului operațional;

cheltuieli aferente echipamentelor, cuprinzând:

plăți pentru întreținerea și reparația tuturor mașinilor (inclusiv computere și vehicule) și costul chiriei;

vărsăminte în contul leasing-ului operațional de mașini.

chirii, plăți pentru energia necesară încălzirii, electricitate, întreținere și reparația clădirilor;

vărsăminte în contul leasing-ului operațional;

plăți pentru întreținerea și reparația tuturor mașinilor (inclusiv computere și vehicule) și costul chiriei;

vărsăminte în contul leasing-ului operațional de mașini.

Investițiile sunt înregistrate când proprietatea asupra bunurilor avute în vedere este transferată unității care intenționează să le utilizeze. Producția imobilizată este înregistrată atunci când este produsă. În ceea ce privește înregistrarea investițiilor efectuate în etape distincte și identificabile, fiecare parte de investiție trebuie înregistrată în perioada de referință în care a fost făcută.

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt livrate;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care intră în procesul de producție;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt facturate;

investițiile sunt înregistrate în perioada de referință în care sunt plătite.

Investițiile brute în clădiri și structuri existente

Investițiile brute în construcția și modificarea de clădiri

Investițiile brute în echipamente și instalații

proprietarii salariați;

studenții care au încheiat un angajament oficial prin care contribuie la procesul de producție al unității, în schimbul unei remunerații și/sau al unor servicii de învățământ;

lucrătorii angajați printr-un contract conceput special pentru a încuraja recrutarea de persoane aflate în șomaj;

lucrătorii la domiciliu, dacă există un acord explicit prin care lucrătorul la domiciliu este remunerat în funcție de munca prestată și este inclus pe statul de plată.

Numărul de salariați cu fracțiune de normă (16 13 1)

Numărul de ucenici (16 13 2)

Numărul de lucrători la domiciliu (16 13 5)

sub 120 m2

de la 120 la 399 m2

de la 400 la 999 m2

de la 1000 la 2499 m2

de la 2500 la 4999 m2

de la 5000 la 9999 m2

10000 m2 și peste

suprafața totală în care au acces clienții, inclusiv cabinele de probă;

suprafața ocupată de tejghele și spațiul de expunere;

suprafața din spatele tejghelelor folosită de vânzători.

revânzări către alți comercianți, utilizatori profesionali etc. (vânzări cu ridicata);

revânzări către gospodării particulare sau mici utilizatori (vânzări cu amănuntul).

revânzări către alți comercianți, utilizatori profesionali etc. (vânzare cu ridicata);

revânzări către gospodării particulare sau mici utilizatori (vânzări cu amănuntul).

benzina auto (cu sau fără plumb);

motorina de uz rutier;

motorina pentru încălzire și altele;

păcura (cu conținut ridicat sau redus de sulf);

gaz petrolier lichefiat (GPL);

alte produse petroliere cum ar fi benzina de aviație, benzina pentru turboreactoare, kerosenul pentru turboreactoare, altele.

Cumpărări de antracit

Cumpărări de cocs

Cumpărări de combustibil sub formă de brichete

Cumpărări de motorină

Cumpărări de păcură

Cumpărări de produse petroliere

Cumpărări de gaz natural

Cumpărări de derivate de gaz

Cumpărări de surse energetice regenerabile

Cumpărări de căldură

Cumpărări de electricitate

investițiile în componente distincte și identificabile care se adaugă la instalația existentă și se pun în practică la capătul sau complet în afara liniei de producție (instalații de la capătul conductei),

investițiile în instalații (de exemplu, filtre sau etape de curățare separate) care atenuează sau extrag poluanți din interiorul liniei de producție, în cazul în care scoaterea din funcțiune a acestor echipamente suplimentare nu ar afecta, global, funcționarea liniei de producție.

acțiunile și activitățile care au un efect pozitiv asupra mediului care ar fi fost puse în aplicare indiferent de considerentele legate de protecția mediului, inclusiv măsurile care au ca scop principal sănătatea și siguranța la locul de muncă și securitatea producției;

măsurile care au ca scop reducerea poluării în cazul în care produsele sunt utilizate sau rebutate (adaptare ecologică a produselor), în afară de cazul în care politica de mediu și reglementările din acest domeniu extind răspunderea juridică a producătorului și la poluarea cauzată de utilizarea produselor sau la tratarea produselor după ce devin deșeuri;

activitățile legate de utilizarea și economisirea resurselor (de exemplu, aprovizionarea cu apă sau economia de energie sau de materii prime), în afară de cazul în care principalul lor scop este protecția mediului: de exemplu, în cazul în care aceste activități vizează aplicarea politicii de mediu naționale sau internaționale și nu realizarea unor economii de costuri.

15 11 0 Investiții brute în bunuri corporale

15 31 0 Valoare bunuri corporale achiziționate prin leasing financiar.

cheltuielile de capital pentru metode, procese, tehnologii și instalații (sau elemente ecologice ale acestora) distincte și identificabile în mod separat. Principala lor finalitate sau funcție este, prin definiție, protecția mediului și se raportează cheltuielile totale consacrate metodelor, proceselor, tehnologiilor și instalațiilor (sau elementelor ecologice ale acestora),

cheltuielile de capital pentru metode, procese, tehnologii și instalații care sunt integrate în activitatea generală (proces de producție/instalație), astfel încât este dificil să se identifice separat elementul de prevenire a poluării. Acest lucru este legat de achizițiile de instalații noi conforme cu standardele consolidate privind mediul (măsuri integrate). În aceste situații, se raportează numai partea din investițiile totale care este consacrată protecției mediului.Această parte corespunde investiției suplimentare față de cheltuielile de investiții care ar fi fost efectuate dacă investiția nu ar fi avut scopuri ecologice. Astfel, o altă modalitate de a proceda constă în a considera ca bază soluția cea mai puțin costisitoare pe care o are la dispoziție întreprinderea și care are funcții și caracteristici similare, cu excepția celor legate de protecția mediului.În cazul în care opțiunea reținută este o tehnologie standard și întreprinderea nu are la dispoziție o soluție mai puțin costisitoare și mai puțin ecologică, măsura este, prin definiție, exclusă din cadrul activităților de protecție a mediului și nu se raportează nici o cheltuială.

acțiunile și activitățile care au un efect pozitiv asupra mediului care ar fi fost puse în aplicare indiferent de considerentele legate de protecția mediului, inclusiv măsurile care au ca scop principal sănătatea și siguranța la locul de muncă și securitatea producției;

măsurile care au ca scop reducerea poluării, în cazul în care produsele sunt utilizate sau rebutate (adaptare ecologică a produselor), în afară de cazul în care politica de mediu și reglementările din acest domeniu extind răspunderea juridică a producătorului și la poluarea cauzată de utilizarea produselor sau la tratarea produselor după ce devin deșeuri;

activitățile legate de utilizarea și economisirea resurselor (de exemplu, aprovizionarea cu apă sau economia de energie sau de materii prime), în afară de cazul în care principalul lor scop este protecția mediului: de exemplu, în cazul în care aceste activități vizează aplicarea politicii de mediu naționale sau internaționale și nu realizarea unor economii de costuri.

15 11 0 Investiții brute în bunuri corporale

15 31 0 Valoare bunuri corporale achiziționate prin leasing financiar.

cheltuielile interne cuprind toate cheltuielile curente pentru protecția mediului, cu excepția achizițiilor de servicii de protecție a mediului de la alte unități. Reprezintă suma costurilor cu forța de muncă, a costurilor aferente utilizării materiilor prime și a consumabilelor și a plăților efectuate pe baza unui contract de leasing operațional, de exemplu, cheltuieli legate de exploatarea și întreținerea instalațiilor de protecție a mediului, de măsurarea și monitorizarea nivelului poluării, de gestionarea mediului, de informare și educație, de cercetare și dezvoltare în domeniul mediului,

achizițiile de servicii de protecție a mediului cuprind toate taxele, redevențele și sumele asimilate plătite altor organisme (din exteriorul unității care raportează), publice sau private, în schimbul unor servicii de protecție a mediului legate de impactul activității curente a societății asupra mediului. Este vorba, de exemplu, despre plățile aferente colectării și tratării deșeurilor și a apelor reziduale, despre plățile aferente decontaminării solului, taxele de reglementare, plățile pentru serviciile de consultanță privind mediul legate, de exemplu, de informarea în materie de mediu, sau de activități de certificare sau de punere în funcțiune a instalațiilor de protecție a mediului.

acțiunile și activitățile care au un efect pozitiv asupra mediului care ar fi fost puse în aplicare indiferent de considerentele legate de protecția mediului, inclusiv măsurile care au ca scop principal sănătatea și siguranța la locul de muncă și securitatea producției;

măsurile care au ca scop reducerea poluării în cazul în care produsele sunt utilizate sau rebutate (adaptare ecologică a produselor), în afară de cazul în care politica de mediu și reglementările din acest domeniu extind răspunderea juridică a producătorului și la poluarea cauzată de utilizarea produselor sau la tratarea produselor după ce devin deșeuri;

activitățile legate de utilizarea și economisirea resurselor (de exemplu, aprovizionarea cu apă sau economia de energie sau de materii prime), în afară de cazul în care principalul lor scop este protecția mediului: de exemplu, în cazul în care aceste activități vizează aplicarea politicii de mediu naționale sau internaționale și nu realizarea unor economii de costuri;

plata, de către unitatea care raportează, a unor taxe, redevențe sau cheltuieli care nu se referă la achiziția unui serviciu de protecție a mediului legat de impactul activității curente a societății asupra mediului, chiar dacă autoritățile guvernamentale au stabilit că venitul în cauză este destinat finanțării altor activități de protecție a mediului (de exemplu, taxe pe poluare);

elemente de costuri calculate, precum amortizarea instalației de protecție a mediului, pierderea de capital datorată înlocuirii forțate sau cheltuielile generale;

pierderile de venit, taxele compensatorii, amenzile, penalitățile și cheltuielile asimilate care nu se referă la o activitate de protecție a mediului.

13 11 0 Total achiziții de bunuri și servicii

13 31 0 Costuri cu personalul.

cheltuielile pentru învățământ și instruire;

cheltuielile pentru alte activități științifice și tehnice (de exemplu servicii informatice, testare și standardizare, studii de fezabilitate etc.);

cheltuielile pentru alte activități industriale (de exemplu inovațiile industriale neincluse în altă parte);

cheltuielile pentru activități pur financiare (inclusiv alte activități administrative și de asistență indirectă).

personalul angajat pentru învățământ și instruire;

personalul angajat pentru alte activități științifice și tehnologice (de exemplu servicii informatice, testare și standardizare, studii de fezabilitate etc.);

personalul angajat pentru alte activități industriale (de exemplu inovațiile industriale neincluse în altă parte);

personalul angajat pentru administrație și alte activități auxiliare.

întreprinderea-client, numită și contractor principal, participă la conceperea produsului furnizând, chiar și parțial, specificații tehnice întreprinderii furnizoare, numită și subcontractor, și/sau o aprovizionează pe aceasta cu materialele care urmează a fi prelucrate;

întreprinderea-client vinde produsul subcontractat, fie ca atare sau ca parte a unui produs mai complex și preia responsabilitatea post-vânzare a produsului.

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 10

Tabelul 11

Tabelul 12

Tabelul 13

Tabelul 14

Tabelul 15

Tabelul 16

Tabelul 17

Tabelul 18

Tabelul 19

Tabelul 20

Tabelul 21

Tabelul 22

Tabelul 23

Tabelul 24

Tabelul 25

Tabelul 26

Tabelul 27

Tabelul 28

Tabelul 29

Tabelul 30

Tabelul 31

Tabelul 32

Tabelul 33

Tabelul 34

Tabelul 35

Tabelul 36

Tabelul 37

Tabelul 38

Tabelul 39

Tabelul 40

Tabelul 41

Tabelul 42

Tabelul 43

Tabelul 44

Tabelul 45

Tabelul 46

Tabelul 47

Tabelul 48

Tabelul 49

Tabelul 50

Tabelul 51

Tabelul 52

Tabelul 53

Tabelul 54

Tabelul 55

Tabelul 56

Tabelul 57

Tabelul 58

Tabelul 59

Tabelul 60

Tabelul 61

Tabelul 62

Tabelul 63

Tabelul 64

Tabelul 65

Tabelul 66

Tabelul 67

Tabelul 68

Tabelul 69

Tabelul 70

Tabelul 71

Tabelul 72

Tabelul 73

Tabelul 74

Tabelul 75

Tabelul 76