Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro

PARTEA I

În sensul prezentului regulament:

state membre participante înseamnă statele membre enumerate în tabelul din anexă;

instrumente juridice înseamnă dispoziții legislative și cu putere de lege, acte administrative, hotărâri judecătorești, contracte, acte juridice unilaterale, instrumente de plată, altele decât bancnote și monezi, precum și alte instrumente cu efect juridic;

curs de schimb înseamnă cursul de schimb stabilit irevocabil pe care Consiliul îl adoptă pentru moneda fiecărui stat membru participant în conformitate cu articolul 123 alineatul (4) prima teză din tratat sau cu alineatul (5) din articolul menționat;

data de adoptare a euro înseamnă fie data la care statul membru respectiv intră în a treia etapă în conformitate cu articolul 121 alineatul (3) din tratat, fie data la care intră în vigoare abrogarea derogării de care beneficiază statul membru respectiv în conformitate cu articolul 122 alineatul (2) din tratat, după caz;

data schimbării monetare înseamnă data la care bancnotele și monezile euro dobândesc statutul de mijloc legal de plată într-un stat membru participant dat;

unitate euro înseamnă unitatea monetară menționată la articolul 2 teza a doua;

unități monetare naționale înseamnă unitățile monetare ale unui stat participant, astfel cum sunt definite în ziua anterioară datei adoptării euro în statul membru respectiv;

perioadă de tranziție înseamnă o perioadă de cel mult trei ani care începe la ora 00.00 din data adoptării euro și se încheie la ora 00.00 din data schimbării monetare;

perioadă de retragere treptată înseamnă o perioadă de cel mult un an care începe la data adoptării euro, care nu se poate aplica decât statelor membre în care data adoptării euro și data schimbării monetare coincid;

redenominare înseamnă schimbarea unității în care este exprimat cuantumul creanțelor din unitatea monetară națională în unitatea euro dar care nu are ca efect modificarea condițiilor creanțelor, aceasta fiind de competența legislației interne relevante;

instituții de credit înseamnă instituțiile de credit definite la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind activitatea și funcționarea instituțiilor de credit. În sensul prezentului regulament, instituțiile enumerate la articolul 2 alineatul (3) din directiva menționată, cu excepția oficiilor de cecuri poștale, nu sunt considerate instituții de credit.

Data adoptării euro, data schimbării monetare și perioada de retragere treptată, dacă aceasta din urmă este aplicabilă, sunt prevăzute pentru fiecare stat membru în anexă.

PARTEA II

În vigoare de la datele respective de adoptare a euro, moneda statelor membre participante este euro. Unitatea monetară este euro. Un euro se divide într-o sută de cenți.

Euro înlocuiește la cursul de schimb moneda fiecărui stat membru participant.

Euro este unitatea de cont a Băncii Centrale Europene (BCE) și a băncilor centrale ale statelor membre participante.

PARTEA III

În perioada de tranziție se aplică articolele 6, 7, 8 și 9.

Euro se divide și în unitățile monetare naționale conform cursurilor de schimb. De aceea, se menține orice subdiviziune a acestora. Sub rezerva dispozițiilor prezentului regulament, continuă să se aplice legislația monetară a statelor membre participante.

Dacă un instrument juridic face trimitere la unitatea monetară națională, această trimitere este valabilă ca în cazul în care trimiterea a fost făcută în unitatea euro în conformitate cu cursurile de schimb.

Înlocuirea monedei fiecărui stat participant cu euro nu are în sine efect de modificare a exprimării instrumentelor juridice existente la data înlocuirii.

Operațiunile ce urmează a fi efectuate în temeiul instrumentelor juridice care prevăd utilizarea unei unități monetare naționale sau exprimate în această unitate se efectuează în unitatea monetară respectivă. Operațiunile ce urmează a fi efectuate în temeiul instrumentelor juridice care prevăd utilizarea monedei euro sau exprimate în această monedă se efectuează în euro.

Dispozițiile alineatului (1) fac obiectul oricăror derogări convenite de părți.

Fără să aducă atingere dispozițiilor alineatului (1), orice sumă exprimată fie în unitatea euro, fie în unitatea monetară națională a unui anumit stat membru participant și plătibilă în interiorul acelui stat membru prin creditarea contului creditorului poate fi plătită de către debitor fie în unitatea euro, fie în unitatea monetară națională. Suma este creditată în contul creditorului în unitatea monetară în care este exprimat acest cont, orice conversie fiind efectuată la cursurile de schimb.

Fără să aducă atingere dispozițiilor alineatului (1), fiecare stat membru participant poate lua măsurile care sunt necesare cu scopul de a:

redenominaliza în unitatea euro datoria erstantă emisă de către guvernul general al acelui stat membru, așa cum a fost definită în sistemul european al contabilităților integrate, exprimată în unitatea sa monetară națională și emisă conform propriei sale legislații. Dacă statul membru a luat o astfel de măsură, emitenții pot redenominaliza în unitatea euro datoria exprimată în unitatea monetară națională a acelui stat membru în afară de cazul când redenominalizarea este în mod expres exclusă prin clauzele contractuale; această dispoziție se aplică datoriilor emise de guvernul general al statului membru precum și obligațiunilor și altor forme de datorii garantate negociabile pe piața de capital și instrumentelor de piață monetară, emise de către alți debitori;

permite schimbul unității de cont a procedurilor lor de operare din unitatea monetară națională în unitatea euro prin:

piețe pentru schimburile obișnuite, compensare și decontarea oricăror instrumente enumerate în secțiunea B din anexa din Directiva 93/22/CEE a Consiliului din 10 mai 1993 privind serviciile de investiții în domeniul titlurilor de valoare și al mărfurilor și

sisteme pentru schimburi obișnuite, compensare și decontarea plăților.

piețe pentru schimburile obișnuite, compensare și decontarea oricăror instrumente enumerate în secțiunea B din anexa din Directiva 93/22/CEE a Consiliului din 10 mai 1993 privind serviciile de investiții în domeniul titlurilor de valoare și al mărfurilor și

sisteme pentru schimburi obișnuite, compensare și decontarea plăților.

Alte dispoziții decât acelea din alineatul (4) care impun utilizarea unității euro pot fi adoptate numai de către statele membre participante conform oricărui calendar stabilit prin legislația comunitară.

Dispozițiile legislațiilor interne ale statelor membre participante care permit sau impun netting-ul, compensarea și tehnicile cu efecte similare se aplică obligațiunilor monetare, indiferent de valoarea nominală a monedei lor, dacă valoarea nominală este exprimată în unitatea euro sau în unitatea monetară națională, la orice conversie care este efectuată la cursurile de schimb.

Bancnotele și monezile denominate într-o unitate monetară națională își păstrează statutul de mijloc legal de plată în limitele lor teritoriale din ziua dinaintea datei de adoptare a euro în statul membru participant respectiv.

Într-un stat membru în care se aplică perioada de retragere treptată sunt valabile dispozițiile care urmează. În instrumentele juridice create în cursul perioadei de retragere treptată și care urmează să fie executate în statul membru respectiv se poate face în continuare trimitere la unitatea monetară națională. Aceste trimiteri se interpretează ca trimiteri la unitatea euro potrivit cursurilor de schimb respective. Fără a aduce atingere articolului 15, actele executate în temeiul acestor instrumente juridice se execută numai în unitatea euro. Se aplică normele de rotunjire stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1103/97.

Statul membru în cauză limitează aplicarea primului paragraf la anumite tipuri de instrumente juridice sau la instrumente juridice adoptate în anumite domenii.

Statul membru în cauză poate scurta perioada.

PARTEA IV

BCE și băncile centrale ale statelor membre participante pun în circulație bancnotele denominate în euro în statele membre participante, cu aplicare de la datele respective de schimbare a monedei.

Fără a aduce atingere articolului 15, aceste bancnote denominate în euro sunt singurele bancnote care au statutul de mijloc legal de plată în statele membre participante.

Începând cu data respectivă a schimbării monetare, statele membre participante emit monezi denominate în euro sau în cenți, care sunt conforme cu valorile unitare și specificațiile tehnice pe care Consiliul le poate stabili în conformitate cu articolul 106 alineatul (2) teza a doua din tratat. Fără a aduce atingere articolului 15 și dispozițiilor oricărui acord în temeiul articolului 111 alineatul (3) din tratat privind chestiunile monetare, aceste monezi sunt singurele monezi care au statutul de mijloc legal de plată în statele membre participante. Cu excepția autorității emitente și a persoanelor special desemnate în legislația internă a statului membru emitent, niciuna din părți nu este obligată să accepte mai mult de cincizeci de monezi în cadrul unei singure plăți.

Statele membre participante garantează sancțiuni adecvate împotriva imitării și falsificării bancnotelor și monedelor euro.

PARTEA V

Articolele 10, 11, 14, 15 și 16 se aplică în fiecare stat membru participant începând cu data respectivă a schimbării monetare.

În cazul în care în cadrul instrumentelor juridice existente în ziua care precede data schimbării monetare se fac trimiteri la unitățile monetare naționale, trimiterile respective se interpretează ca trimiteri la unitatea euro, potrivit cursurilor de schimb respective. Se aplică normele de rotunjire stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1103/97.

Bancnotele și monedele cu valoarea nominală exprimată în unitatea monetară națională după cum se menționează în articolul 6 alineatul (1) rămân mijloace legale de plată în cadrul limitelor lor teritoriale termen de șase luni începând cu data schimbării monetare respective; acest termen poate fi redus prin legislația internă.

Fiecare stat membru participant poate, timp de șase luni începând cu data schimbării monetare respective, să stabilească norme pentru utilizarea bancnotelor și monedelor cu valoarea nominală exprimată în unitatea lor monetară națională după cum se menționează în articolul 6 alineatul (1) și să ia orice măsuri necesare pentru a facilita retragerea lor.

În cursul perioadei menționate la alineatul (1), instituțiile de credit din statele membre participante care adoptă euro după 1 ianuarie 2002 schimbă bancnotele și monezile clienților denominate în unitatea monetară națională a statului membru respectiv în bancnote și monezi în euro, gratuit, până la plafonul care poate fi stabilit de legislația internă. Instituțiile de credit pot solicita o notificare prealabilă, în cazul în care suma de schimbat depășește plafonul stabilit de legislația internă sau, în lipsa unor asemenea dispoziții, pot stabili ele însele suma corespunzătoare pe gospodărie.

În conformitate cu legislațiile și practicile statelor membre participante, emitenții bancnotelor și monedelor trebuie să continue să accepte, contra euro la cursul de schimb, bancnote și monede emise de ei anterior.

PARTEA VI

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 1999.

ANEXĂ

ANEXĂ

Tabelul 1