Directiva Consiliului din 28 martie 1983 privind scutirile de taxe aplicabile importurilor permanente de proprietăți ale persoanelor fizice dintr-un stat membru (83/183/CEE)

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 99,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social,

întrucât, pentru ca populația statelor membre să devină mai conștientă de existența Comunității Europene, trebuie adoptate măsuri suplimentare în beneficiul indivizilor, pentru a crea în Comunitate condiții similare cu cele de pe piața internă;

întrucât dificultățile privind impozitarea importului de proprietate privată de către persoane particulare dintr-un stat membru în altul împiedică circulația liberă a persoanelor în interiorul Comunității; întrucât, prin urmare, aceste dificultăți trebuie eliminate cât mai curând prin introducerea de scutiri de taxe;

întrucât scutirile de taxe în cauză se pot aplica doar importurilor de bunuri care nu sunt de natură comercială sau speculativă; întrucât, prin urmare, aplicarea scutirilor trebuie supusă unor limite și condiții,

TITLUL I

Fiecare stat membru scutește, conform condițiilor și în cazurile prevăzute în cele ce urmează, de impozitul pe cifra de afaceri, de accize și orice alte impozite pe consum care se aplică în mod normal proprietăților importul permanent al proprietății personale dintr-un alt stat membru de către persoane fizice.

Drepturile și taxele specifice și/sau periodice legate de folosirea acestor proprietăți în interiorul țării, precum taxele de înregistrare a vehiculelor, taxele de drum și abonamentele TV nu sunt reglementate de prezenta directivă.

În sensul prezentei directive, proprietate personală înseamnă proprietatea pentru uz personal a persoanei în cauză sau pentru nevoile gospodăriei. O asemenea proprietate nu poate să reflecte nici un interes comercial, prin natura sau cantitatea sa, și nici nu este destinată unei activități economice în sensul articolului 4 din Directiva 77/388/CEE. Totuși, uneltele sau instrumentele necesare persoanei în cauză pentru exersarea profesiei sau activității sale sunt de asemenea tratate ca proprietate personală.

Scutirea prevăzută în articolul 1 se acordă proprietății personale:

care a fost achiziționată conform condițiilor generale de impozitare în vigoare pe piața internă a unuia dintre statele membre și care nu beneficiază, datorită exportului, de nici un fel de scutiri sau rambursări de impozit pe cifra de afaceri, accize sau orice fel de impozite pe consum. În sensul prezentei directive, bunurile achiziționate în condițiile prevăzute în articolul 15 alineatul (10) din Directiva 77/388/CEE sunt considerate a îndeplini aceste condiții;

care au fost utilizate de persoana în cauză înainte de schimbarea reședinței sau de stabilire a reședinței secundare. În cazul autovehiculelor (inclusiv remorcile acestora), rulotelor, locuințelor mobile, ambarcațiunilor de agrement și aeronavelor private, statele membre pot solicita ca persoana în cauză să le fi utilizat pentru o perioadă de cel puțin șase luni înainte de schimbarea reședinței.

în cazul autovehiculelor (inclusiv remorcile acestora), rulotelor, locuințelor mobile, ambarcațiunilor de agrement și aeronavelor private, ca persoana în cauză să le fi utilizat pentru o perioadă de cel puțin 12 luni;

în cazul altor bunuri, ca persoana în cauză să le fi utilizat pentru o perioadă de cel puțin șase luni,

în cazul autovehiculelor (inclusiv remorcile acestora), rulotelor, locuințelor mobile, ambarcațiunilor de agrement și aeronavelor private, ca persoana în cauză să le fi utilizat pentru o perioadă de cel puțin 12 luni;

în cazul altor bunuri, ca persoana în cauză să le fi utilizat pentru o perioadă de cel puțin șase luni,

Autoritățile competente solicită dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute în alineatul (2) în cazul vehiculelor cu motor (inclusiv remorcile acestora), caravanelor, caselor mobile, bărcilor pentru agrement sau avioanelor personale. În cazul altor proprietăți, solicită dovezi doar dacă există suspiciuni grave de fraudă.

Importul proprietății se efectuează o dată sau în mai multe rânduri în perioadele menționate în articolele 7, 8, 9 și respectiv 10.

Autovehiculele (inclusiv remorcile acestora), rulotele, locuințele mobile, ambarcațiunile de agrement și aeronavele private importate nu pot fi vândute, închiriate sau împrumutate în perioada de 12 luni de la importarea lor cu scutire de obligații fiscale, cu excepția cazurilor justificate corespunzător autorităților competente ale statului membru de import.

Statele membre pot impune limite pentru importurile scutite de obligații fiscale pentru bunurile enumerate la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 69/220/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/220/CEE. Cu toate acestea, limitele în cauză nu pot fi mai mici decât de patru ori cantitățile menționate de coloana II din articolul menționat, cu excepția produselor din tutun pentru care importurile scutite de obligații fiscale se limitează la cantitățile prevăzute de coloana menționată.

Scutirea importului de cai de călărie, de vehicule cu motor (inclusiv remorcile acestora), de caravane, de case mobile, de bărci de agrement sau de avioane personale se acordă numai dacă persoana fizică își mută domiciliul stabil în statul membru în care s-a făcut importul.

În sensul prezentei directive, domiciliu stabil înseamnă locul unde o persoană locuiește de obicei, cel puțin 185 de zile în fiecare an calendaristic, din cauza relațiilor sale personale sau profesionale, sau în cazul persoanelor care nu au relații profesionale, ci doar personale, în cazul cărora se pot demonstra legături strânse între respectiva persoană și locul în care locuiește.

Persoanele dovedesc locul domiciliului stabil prin orice mijloace corespunzătoare, cum ar fi cartea de identitate sau orice alt document valabil.

Dacă autoritățile statului membru în care s-a făcut importul au îndoieli privind valabilitatea unei declarații privind domiciliul efectuate conform alineatului (2) sau în scopul unor controale specifice, acestea pot solicita informații sau dovezi suplimentare.

TITLUL II

Scutirea prevăzută în articolul 1 se acordă, sub rezerva îndeplinirii condițiilor menționate în articolele 2 – 5, pentru proprietatea personală importată de o persoană fizică în cazul schimbării domiciliului stabil.

Scutirea se acordă, fără să aducă atingere vreunei proceduri comunitare de tranzit aplicabile, sub rezerva întocmirii unui inventar al bunurilor, pe hârtie simplă, însoțit, în cazul în care statul prevede astfel, de o declarație ale cărei model și conținut se definesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 678/85. În inventar nu poate fi solicitată nici o mențiune a valorii bunurilor.

Ultima proprietate trebuie importată la cel târziu 12 luni de la schimbarea domiciliului stabil. În cazul în care, în conformitate cu articolul 3, bunurile sunt importate în cadrul mai multor operațiuni, în perioada menționată anterior, statele membre pot solicita doar la prima operațiune de import prezentarea unui inventar complet la care alte birouri vamale pot face trimitere, în cazul unor noi mutări. Inventarul în cauză poate fi completat cu acordul autorităților competente din statul membru de import.

TITLUL III

Scutirea prevăzută în articolul 1 se acordă, conform condițiilor menționate în articolele 2 – 5, pentru proprietatea personală importată de un persoană fizică pentru a-și mobila rezidența secundară.

persoana în cauză este proprietara rezidenței secundare sau a închiriat-o pentru o perioadă de cel puțin 12 luni;

proprietatea importată corespunde mobilei obișnuite pentru o rezidență secundară.

De asemenea, scutirea se acordă, în condițiile menționate în alineatul (1), dacă, în urma renunțării la rezidența secundară, proprietatea este importată la domiciliul stabil sau la o altă rezidență secundară, cu condiția ca proprietatea respectivă să fi fost în posesia persoanei în cauză și ca persoana să o fi folosit înainte de stabilirea reședinței secundare.

TITLUL IV

Fără să aducă atingere articolelor 2-5, orice persoană are dreptul, cu ocazia căsătoriei, la scutirea de taxele menționate la articolul 1 pentru importul în statul membru în care intenționează să își transfere reședința obișnuită a bunurilor personale dobândite sau utilizate, cu următoarele condiții:

un astfel de import să aibă loc într-o perioada care începe cu 2 luni înainte de data căsătoriei și se încheie la 4 luni după data căsătoriei;

persoana în cauză face dovada că formalitățile preliminare necesare pentru căsătorie au fost începute sau că s-a efectuat căsătoria.

Scutirea se acordă, de asemenea, pentru cadourile oferite în mod obișnuit cu ocazia căsătoriei, primite de o persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1) de la persoane având reședința obișnuită într-un alt stat membru decât statul membru de import. Scutirea se aplică cadourilor a căror valoare unitară este de maximum 350 ECU, cu condiția ca valoarea fiecărui cadou scutit să nu depășească 1400 ECU.

Statele membre pot condiționa acordarea unei asemenea scutiri de depunerea unei garanții adecvate, dacă proprietatea este importată înainte de data căsătoriei.

Dacă o persoană fizică nu poate face dovada căsătoriei în termen de 4 luni de la data stabilită pentru respectiva căsătorie, drepturile sunt scadente la data importului.

TITLUL V

Prin derogare de la articolul 2 alineatele (2) și (3), articolul 4 și articolul 5 alineatul (2), dar fără a aduce atingere celorlalte prevederi din articolele 2, 3 și 5, orice persoană fizică care obține prin moștenire (causa mortis) proprietatea sau uzufructul proprietății unei persoane decedate, proprietate care este situată în interiorul unui stat membru, are drept la scutirile de taxe menționate în articolul 1 dacă importă o asemenea proprietate într-un alt stat membru în care deține un domiciliu, cu condiția ca:

persoana fizică să furnizeze autorităților competente ale statului membru o declarație eliberată de un notariat sau o altă autoritate competentă a statului membru exportator, care dovedește că proprietatea pe care o importă a fost obținută prin moștenire.

proprietatea este importată la cel mult 2 ani de la data la care persoana fizică a intrat în posesia ei.

TITLUL VI

Până la intrarea în vigoare a normelor privind taxele comunitare adoptate în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Directiva 77/388/CEE, Statele membre încearcă să reducă cât mai mult posibil formalitățile privind importurile făcute de persoane fizice în limitele și condițiile prevăzute în prezenta directivă și să evite formalitățile de import care prevăd controale care necesită descărcarea sau reîncărcarea la frontieră.

Statele membre pot menține sau/și introduce mai multe condiții de acordare a scutirilor de taxă decât cele prevăzute în prezenta directivă, cu excepția celor menționate în articolul 2 alineatul (2) litera (a).

Fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (2), statele membre nu pot aplica în interiorul comunității, în temeiul prezentei directive, scutiri de taxe mai puțin favorabile decât cele pe care le acordă importării de proprietăți personale din țări terțe de către persoane fizice.

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege, și a actelor administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive până cel târziu la 1 ianuarie 1984. Statele membre informează imediat Comisia cu privire la aceasta. Totuși, Republica Elenă poate menține sistemul de taxare în vigoare la ora actuală, cu condiția să se evite dubla impunere, până când este introdus sistemul comun de TVA.

Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă, precum și, în special, dispozițiile care rezultă în urma punerii în aplicare a prevederilor din articolul 11 alineatele (2) și (3). Comisia informează celelalte state membre cu privire la dispozițiile cele mai recente.

La fiecare doi ani, după consultarea statelor membre, Comisia trimite Consiliului și Parlamentului European un raport cu privire la stadiul punerii în aplicare a prezentei directive în statele membre.

Prezenta directivă se adresează statelor membre.